Fara titlu

Dosar nr. 89/257/2008

R O M Â N I A

JUDECATORIA MEDIAS

SECTIE GENERALA

SENTINTA CIVILA Nr. 2017

Sedinta publica de la 24 Septembrie 2008

Constata ca prin actiunea civila înregistrata la instanta la data de 21.11.2006 reclamanta D. E. cheama în judecata pe pârâtii M. M., V. E., D. I., D. R., C. M. L. si C. A., solicitând:

Sa se dispuna anularea partiala a certificatului succesoral nr. 41/21.05.2004 eliberat de notar public N. A. C. din Medias, str. C. Coposu nr. 1, dupa cum urmeaza:

a)la punctul b) Bunuri imobile, cu referire la imobilul situat în Mosna – intravilan – înscris în CF nr. , nr. top , compus din casa si loc de casa în suprafata de 1080 mp, se va mentiona ca face parte din masa succesorala doar cota de ½ din acest imobil, cealalta cota de ½ fiind proprietatea sa în conformitate cu prezumtia din C fam., art. 30;

b) în masa succesorala sa se mentioneze ca intra doar cota de ½ din imobil, din care ei reclamantei îi revine cota de 4/16 parti, iar pârâtilor cota de 3/16 parti, ceea ce corespunde în cartea funciara a acestui imobil cu cota de 20/32 parti pentru ea reclamanta si câte 3/32 parti pentru pârâtii M. M., V. E., D. I. si D. R.;

c)eliberarea unui nou certificat succesoral cu îndreptarea de la pct.a de mai sus.

Sa se dispuna anularea partiala a contractului de vânzare cumparare autentificat prin încheierea nr. 719/21 mai 2004 de notar N. A. C., încheiat între pârâtii M. M., V. E., D. I. si D. R., în calitate de vânzatori, si pârâtii C. M. L. si C. A., în calitate de cumparatori, pentru partea din imobil vânduta, care în fapt este bunul sau personal, urmând sa ramâna valabila vânzarea doar pentru cota de 12/32 parti, respectiv ,masa succesorala lasata de defunctul sau sot, tatal pârâtilor vânzatori, conform petitului 1, pct. a de mai sus;

Sa se dispuna intabularea pe numele sau doar a cotei de 12/32 parti, cota sa de 8/32 parti fiind deja vânduta pârâtului D. I., iar pe numele pârâtilor C. M. si A. cota de 12/32 parti;

Sa se dispuna obligarea pârâtilor C. M. si A. la plata sumei de 82.000.000 lei (8.200 lei noi) reprezentând cheltuieli facute pentru întretinere, spitalizare, etc. pe perioada scursa între data încheierii contractului de întretinere autentificat sub nr. 707/21 mai 2004 si reziliat prin conventia autentica nr. 1511/12.10.2006, respectiv pentru 24 luni (3.000.000 lei/luna) si 10.500.000 lei cheltuieli ocazionate cu spitalizarile în acelasi interval de timp.

Solicita cheltuieli de judecata.

În motivare arata ca la dezbaterea succesiunii dupa fostul sau sot, D. R., decedat la 14 ianuarie 2002, fiind în vârsta si bolnava a lasat în sarcina pârâtilor sa se ocupe de succesiune, ea semnând doar certificatul succesoral, dar recent a constatat ca acest certificat contine o grava eroare pentru ca, fiind construit de ea împreuna cu sotul în timpul casatoriei, în baza dispozitiilor art. 30 Cod familie acesta îi revine în cota de ½, urmând ca obiectul masei succesorale sa-l formeze doar diferenta de ½.

Mai arata ca pârâtii M. M., V. E., D. I. si D. R. si-au vândut cotele lor de proprietate obtinute în baza certificatului de mostenitor emis nelegal, situatie în care se impune anularea partiala a contractului de vânzare cumparare si modificarea cotelor în cartea funciara.

În fine, mai arata ca pârâtii C. M. si A. au beneficiat de rezultatele contractului de întretinere, fara însa sa-si îndeplineasca obligatiile corespunzatoare, respectiv întretinere si alte servicii echivalente, desi s-au obligat de buna voie, situatie în care trebuie sa plateasca sumele solicitate, altfel s-ar îmbogati fara justa cauza.

În drept se invoca dispozitiile art. 30 Cod fam., art. 650 si urm. Cod civil, art. 88 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, art. 969 Cod civil.

Prin întâmpinare (fila 40 dosar 2534/257/2006) pârâtii C. M. L. si C. A. solicita respingerea actiunii reclamantei si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

În sustinerea întâmpinarii arata ca certificatul de mostenitor a fost eliberat în baza declaratiilor partilor, respectiv a mostenitorilor defunctului D. R., date în fata notarului public, precum si în baza extrasului de carte funciara, din care rezulta ca unicul proprietar al imobilului este defunctul, si pe baza caruia s-a stabilit si masa succesorala, situatie în care certificatul de mostenitor are putere de lege între partile care au participat la dezbaterea succesiunii si poate fi anulat doar pentru vicierea consimtamântului. Mai arta ca chiar daca în mod ipotetic bunul cuprins în masa succesorala ar fi fost bun comun al sotilor, în cauza a avut loc un partaj voluntar asupra imobilului, partaj facut între reclamanta si ceilalti coproprietari în calitate de mostenitori ai defunctului, stabilind de comun acord cotele de proprietate ce revin fiecaruia dintre descendenti.

În ce priveste contractul de vânzare cumparare considera ca acesta a fost în mod legal încheiat, ei fiind dobânditori de buna credinta si cu titlu oneros, iar în ce priveste restituirea întretinerii, datorita caracterului aleatoriu al contractului, care produce efecte doar pentru viitor, contract ce a fost de comun acord reziliat, aceasta este inadmisibila.

În drept invoca dispozitiile art. 115 Cod pr. civila.

Prin cerere reconventionala pârâtii C. M. L. si C. A. solicita în contradictoriu cu D. E., D. I. si D. M.:

Sa se constate ca la imobilul înscris în Cf  Mosna, nr. top 615/27, compus din 4 camere, baie, bucatarie, situat administrativ în Mosna nr. 345, au facut urmatoarele investitii: geam termopan, zugravit imobilul exterior si interior, curent, soba teracota, usa interior, acoperis, coame si hornuri, poarta, investitii în valoare de 83.500.000 lei;

Sa se dispuna sistarea starii de indiviziune asupra imobilului prin atribuirea catre ei reclamantii reconventionali, cu obligatia de a plati sulte pârâtilor D. I. si D. M., dupa scaderea investitiilor;

Sa se dispuna nulitatea absoluta partiala a contractului de întretinere încheiat între D. E., D. I. si D. M. cu privire la instituirea dreptului de uzufruct viager asupra cotei de 4/16 parti din imobil si pe cale de consecinta sa se dispuna radierea dreptului de uzufruct din CF ……….

Solicita si cheltuieli de judecata.

În motivarea arata ca în urma dobândirii dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare cumparare si a contractului de întretinere au efectuat investitii la imobil, iar fata de împrejurarea ca detin cota de 12/16 parti din imobil, la care se adauga investitiile, se considera îndreptatiti ca lor sa le fie atribuit în întregime imobilul, iar în ce priveste dreptul de uzufruct, considera ca întrucât nu si-au dat acordul la constituirea lui, contractul de întretinere este lovit de nulitate absoluta sub acest aspect.

Prin întâmpinare la cererea reconventionala, reclamanta/pârâta reconventionala D. E. considera ca fata de pârâtii D. I. si D. M. nu se poate formula cerere reconventionala, având în vedere dispozitiile art. 119 Cod pr. civila, potrivit caruia doar pârâtii pot face o asemenea cerere daca au la rândul lor pretentii fata de reclamanti, pârâtii fata de pârâti neputând formula o astfel de cerere. Recunoaste ca pârâtii C. au efectuat la imobil investitii constând în geam termopan, zugravit, montat prize (curentul fiind introdus), o soba de teracota, o usa, pus cca. 20 laturi la acoperis, montat cca. 40 coame, reparat hornul, vopsit poarta, dar contesta valorile indicate de reclamantii reconventionali. Este de acord cu sistarea starii de indiviziune, dar cu luarea în considerare a cotelor ce le revin dupa admiterea actiunii principale, si se opune ca imobilul sa fie atribuit reclamantilor reconventionali, acesta urmând sa-i fie ei atribuit întrucât nu are un alt imobil în proprietate. Mai arata ca nu se opune ca imobilul sa fie atribuit pârâtilor D. I. si M., daca acestia vor solicita, si se opune la admiterea cererii privind anularea partiala a contractului de întretinere încheiat cu sotii D. I. si M., cu privire la uzufructul pentru cota de 4/16 parti din imobil, din considerentele aratate în actiunea principala, respectiv aceea ca în masa succesorala dupa defunct intra doar cota de ½ din imobil.

În drept invoca dispozitiile art. 115, 132 Cod pr. civila.

D. I. formuleaza si el cerere de atribuire a imobilului (fila 72 dosar), avându-se în vedere ca detine o cota de proprietate în baza contractului de întretinere încheiat cu reclamanta.

Pârâtii D. I., M. M. si V. E. sunt de acord cu actiunea reclamantei.

Pârâtul D. R. se opune actiunii.

Prin notele de sedinta depuse la instanta la data de 19 martie 2007 pârâtii/reclamanti reconventionali C. M. si A invoca, între altele, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei  în ce priveste capatul de cerere privind anularea contractului de vânzare cumparare încheiat de ei cu ceilalti pârâti, aratând ca pentru vicii de consimtamânt pot cere anularea contractului doar partile contractante, ori reclamanta nu este parte în contract. De asemenea, invoca exceptia inadmisibilitatii petitului privind anularea certificatului de mostenitor si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a cere anularea acestui certificat, aratând ca atâta vreme cât reclamanta nu are calitate procesuala sa ceara anularea contractului de vânzare cumparare, actiunea sa privind anularea certificatului de mostenitor este lipsita de interes atâta vreme cât nu mai este proprietara imobilului.

În fine, pârâtii/reclamanti reconventionali mai invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale active sau pasive a reclamantei fata de cererea de atribuire a imobilului, atâta vreme cât nu mai detine vreo cota de proprietate din acest imobil.

Prin notele de sedinta depuse în instanta (filele 98,99 dosar 2534/257/2008) reclamanta invoca nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor, care cuprinde în masa succesorala  si cota sa de proprietate prezumata de art. 30 Cod fam., în urma actiunii pârâtilor, care au determinat-o sa semneze certificatul de mostenitor.

Prin încheierea civila din 20 martie 2008 instanta a dispus disjungerea actiunii principale de cererea reconventionala formulata de pârâtii C. si formarea unui nou dosar având ca obiect iesirea din indiviziune, iar prin încheierea civila din 3 aprilie 2007 a dispus suspendarea acestei actiuni pâna la solutionarea irevocabila a actiunii principale.

Prin sentinta civila nr.1015/27.03.2007 actiunea reclamantei a fost respinsa, iar prin decizia civila nr. 710/22.10.2007 a Tribunalului Sibiu s-a dispus casarea acestei sentinte si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.

Din considerentele deciziei de casare se retine ca prima instanta nu a retinut-o ca parte pe pârâta D. M. si în mod gresit a disjuns cererea reconventionala de actiunea principala, fata de împrejurarea ca reclamanta a solicitat si atribuirea imobilului, cerere ce nu se putea solutiona fara a se solutiona si cererea reconventionala. Dispune ca instanta de fond sa conexeze cele doua dosare si sa le solutioneze împreuna.

La reluarea judecatii dupa casare instanta a dispus conexarea dosarului nr. 1007/257/2007 la dosarul nou format în urma casarii cu trimitere, respectiv 89/257/RJ/2008.

Având de solutionat mai întâi exceptiile invocate de catre pârâtii C., instanta se va pronunta în sensul respingerii lor pentru cele ce urmeaza:

Cât priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de  a cere anularea certificatului de mostenitor, motivat de faptul ca reclamanta convenind cu pârâtii asupra masei succesorale nu mai poate cere anularea certificatului decât cu privire la celelalte mentiuni din certificat (a se vedea fila 112 dosar, verso), instanta o gaseste neîntemeiata pentru ca, asa cum este de observat, temeiul actiunii reclamantei este tocmai anularea în parte a certificatului de mostenitor pe considerentul ca vointa i-a fost viciata atunci când s-a convenit asupra masei succesorale. Ori, privita ca legatura între persoana celui care reclama un drept si titularul dreptului subiectiv dedus judecatii, calitatea procesuala activa a reclamantei este pe deplin dovedita. Reclamanta a invocat faptul ca i s-a încalcat dreptul sau de proprietate prin includerea acestui drept în succesiunea dupa defunctul sau sot, ceea ce o legitimeaza ca persoana îndreptatita sa reclame încalcarea acestui drept, urmând ca pe fond instanta sa verifice daca i-a fost sau nu încalcat dreptul, ori daca de comun acord cu ceilalti mostenitor a convenit ca masa succesorala sa fie cea aratata în acest certificat.

Nici cea de-a doua exceptie, respectiv a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a cere anularea contractului de vânzare cumparare încheiat între pârâtii C. si ceilalti pârâti nu este întemeiata, daca se are în vedere ca reclamanta a solicitat sa se constate, între altele, si nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor, ceea ce ar putea atrage si nulitatea actelor subsecvente, avându-se în vedere ca toate actele s-au încheiat în acelasi loc si la aceeasi data.

Ce-a de-a treia exceptie, respectiv a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a cere sistarea de indiviziune asupra imobilului, motivat de faptul ca aceasta nu mai detine nici o cota din acest imobil, este si ea neîntemeiata daca se are în vedere ca prin celelalte petite ale actiunii reclamanta tinde sa-si redobândeasca dreptul de proprietate, drept care, în eventualitatea în care si l-ar recâstiga, ar legitima-o sa solicite si sistarea indiviziunii.

În fine si ultima exceptie, aceea a lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantei în actiunea de sistare a indiviziunii, este neîntemeiata din aceleasi considerente. De altfel, ridicarea acestei exceptii de catre pârâtii/reclamanti reconventionali C. este absurda câta vreme acestia nu au chemat-o în judecata pe reclamanta prin cererea reconventionala pentru sistarea indiviziunii, ci doar pentru radierea dreptului de uzufruct.

Examinând în fond cauza instanta retine:

În fapt, dupa decesul sotului sau, D. R., decedat la 14.01.2002, reclamanta, în calitate de sotie supravietuitoare, si pârâtii M. M., V. E., D. I. si D. R., în calitate de fii, s-au prezentat la notarul public unde au cerut eliberarea certificatului de mostenitor. Au prezenta notarului extrasul de carte funciara din care rezulta ca defunctul este în întregime proprietarul imobilului înscris în CF nr.  Mosna, nr. top 6015/27 loc de casa cu casa de locuit în suprafata de 1080 mp, dobândit cu titlu de împroprietarire si construire (fila 9 dosar 2534/257/2006), extrasul de CF nr. … Mosna, din care rezulta ca defunctul este proprietarul cotei de 1/8 din imobilul cu nr. top 6046/1/9/1/2, precum si titlul de proprietate nr. 339/42/05.07.1994 emis de Comisia judeteana Sibiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, din care rezulta ca defunctul este proprietarul suprafetei de 4 ha si 6100 mp teren agricol (filele 50, 51, 54 si 55 dosar 2534/257/2006).

Prin încheierea finala data în sedinta din 21.05.2004 (fila 63 dosar 2534/257/2006) notarul public a stabilit mostenitorii si bunurile ce întra în masa succesorala, încheiere semnata de toti mostenitorii fara nici o obiectie, toti acceptând ca masa succesorala se compune din: în întregime imobilul înscris în CF nr. 3486 Mosna, nr. top 6015/27 loc de casa cu casa de locuit în suprafata de 1080 mp, cota de 1/8 din imobilul înscris în CF 3523 Mosna si suprafata de 4 ha si 6100 mp teren agricol înscrisa în titlul de proprietate.

Ca urmare, notarul public elibereaza Certificatul de mostenitor nr. 41/21.05.2004 (fila 11 dosar 2534/257/2006) în care se constata calitatea de mostenitor a reclamantei, ca sotie supravietuitoare, pentru cota de 4/16 parti din masa succesorala si calitatea de mostenitori a pârâtilor M. M., V. E., D. I. si D. R., în calitate de fii, cotele lor succesorale fiind de câte 3/16 parti pentru fiecare.

În aceeasi zi, concomitent cu eliberarea certificatului de mostenitor, între reclamanta si pârâtii C. M. L. si C. A. se încheie un contract de întretinere, autentificat sub nr. 707/21 mai 2004 (fila 13 dosar 2534/257/2006)), prin care reclamanta transmitea celor doi pârâti cota sa de 4/16 parti din imobilul înscris în CF … contra întretinerii pentru tot restul vietii.

Tot în aceeasi zi, între pârâtii  M. M., V. E., D. I. si D. R., în calitate de vânzatori, si pârâtii C. M. L. si C. A., în calitate de cumparatori, se încheie contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 715/21 mai 2004 pentru cota de 12/16 parti din acelasi imobil ( câte 3/16 parti fiecare), pârâtii C. devenind astfel proprietarii întregului imobil.

Contractul de întretinere încheiat între reclamanta si pârâtii C. se reziliaza de comun acord prin actul autentificat sub nr. 1511/12.10.2006 (fila 14 dosar 2534/257/2006) partile declarând ca odata cu rezilierea contractului de întretinere înceteaza orice fel de obligatii dintre ei.

Pentru cota sa de 4/16 parti din imobil, redobândita în urma rezilierii contractului de întretinere încheiat cu pârâtii C., reclamanta încheie un nou contract de întretinere cu pârâtii D. I. si D. M. (fila 15  dosar 2534/257/2006), contract în baza caruia reclamanta îsi pastreaza dreptul de uzufruct viager asupra cotei de 4/16 parti.

Astfel, în prezent proprietarii imobilului înscris în CF . Mosna  sunt pârâtii C. M. L. si C. A. pentru cota de 12/16 parti, pârâtii D. I. si D. M. cota de 4/16 parti, doar nuda proprietate, iar reclamanta detine dreptul de uzufruct viager pentru cota de 4/16 parti aferenta proprietatii transmise pârâtilor D. I. si D. M.

Din probele administrate în cauza nu rezulta în vreun fel ca reclamanta ar fi fost în necunostinta de cauza la eliberarea certificatului de mostenitor si nici atunci când a încheiat contractul de întretinere cu pârâtii C..

În primul rând exista prezumtia rezonabila ca atunci când s-a întocmit încheierea finala si certificatul de mostenitor notarul public a adus la cunostinta mostenitorilor calitatile lor, cotele pe care ei le detin si compunerea masei succesorale. Ca o consecinta, nici unul dintre ei nu a contesta în vreun fel aceste acte.

De asemenea, este tot rezonabil a se prezuma ca la încheierea celor doua contracte (contractul de întretinere dintre reclamanta si pârâtii C. si contractul de vânzare cumparare dintre pârâtii pârâtilor M. M., V. E., D. I., pe de o parte, si pârâtii C., pe de alta parte) din nou partile contractante au luat cunostinta despre cotele ce se înstraineaza, de vreme ce la sfârsitul fiecarui act se precizeaza ca dupa ce au citit actul  si au luat cunostinta de continutul acestuia au consimtit la autentificarea lui si au semnat toate exemplarele.

Prin urmare, fiind vorba de acte autentice, reclamanta si cei trei pârâti nu mai pot pretinde ca nu au stiut ce semneaza, cu atât mai mult cu cât extrasul de carte funciara prezentat notarului public atesta ca asupra imobilului înscris în CF …. Mosna este în întregime proprietar defunctul D. R..

Probele administrate în cauza demonstreaza ca imobilul constructie înscris în CF … Mosna a fost ridicat de catre reclamanta si sotul sau, terenul fiind proprietatea exclusiva a acestuia din împroprietarire, dar  daca avem în vedere ca reclamanta, în schimbul cotei de 4/16 parti din imobil, obtinea întretinerea pe tot restul vietii, iar pârâtii  M. M., V. E., D. I. si D. R. reuseau sa obtina cu anticipatie o parte de averea mamei lor, putem concluziona, si aceasta este convingerea instantei, ca la eliberarea certificatului de mostenitor toti succesorii au convenit ca masa succesorala sa ramâna cea atestata de actele depuse, extrase Cf si titlu de proprietate, evitând în acest fel încheierea unor noi acte si cheltuielile aferente unor astfel de acte.

Este adevarat ca  pârâtii M. M., V. E., D. I. au fost de acord cu admiterea actiunii reclamantei, acestia fiind direct interesati în readucerea în patrimoniul acesteia a unei cote cât mai mari din imobil, si doar pârâtul D. R. s-a opus acestei actiuni, si el interesat ca ceilalti doi pârâti, fiica si ginerele sau, sa nu piarda proprietatea, dar de vreme ce între mostenitori a intervenit o conventie privind compunerea masei succesorale ea capata putere de lege si trebuie executata cu buna credinta, chiar daca reclamanta, în urma rezilierii contractului de întretinere, s-a vazut doar cu 4/16 parti din imobil.

Faptul ca martorii audiati la filele 65 si 77 dosar au declarat ca reclamanta le-ar fi spus ca s-a înteles cu copiii înainte de a merge la notar ca jumatate din imobil sa-i ramâna ei, pe care apoi sa o înstraineze cu titlu de întretinere, nu face dovada vreunui viciu de consimtamânt la încheierea actelor succesorale ori a contractelor de înstrainare, câta vreme în fata notarului acestia s-au înteles altfel.

Nu exista nici alte dovezi care sa duca la concluzia ca reclamantei i-a fost viciat consimtamântul, precum eroarea, dolul, violenta sau lipsa discernamântului, si nici nu poate fi vorba de nulitatea absoluta a actelor succesorale si a celorlalte contracte, neexistând nici unul din motivele care duc la nulitatea absoluta, precum lipsa consimtamântului, a obiectului, a cauzei actului juridic, a formei actului juridic etc.

În fine, batrânetea, ca etapa finala din viata unei fiinte, caracterizata prin diminuarea treptata a functiilor fiziologice, invocata de reclamanta ca motiv de viciere a consimtamântului, nu reprezinta în sine o conditie de apreciere a discernamântului unei persoane, câta vreme printr-un act medical de specialitate nu se va fi stabilit nivelul discernamântului.

Raportat la cele expuse instanta gaseste actiunea reclamantei neîntemeiata sub toate capetele sale de cerere si urmeaza a se pronunta în sensul respingerii ei, cererea de atribuire a imobilului fiind lipsita de obiect câta vreme actiunea în redobândirea dreptului de proprietate a fost respinsa, iar reclamanta nu mai are calitatea de coproprietar.

În legatura cu petitul privind obligarea pârâtilor C. la plata sumei de 82.000.000 lei reprezentând cheltuieli facute cu întretinerea, este de observat ca prin conventia de reziliere (fila 14 dosar 2534/257/2006),  reclamanta si cei doi pârâti au declarat ca odata cu rezilierea contractului înceteaza orice fel de obligatii între ei, iar martora audiata la fila 77 dosar a declarat ca reclamanta a acceptat sa se întretina singura pentru ca vroia sa o ajute pe nepoata sa C. A.. Prin urmare, si aceasta cerere s-a dovedit a fi nefondata pentru ca o conventie legal încheiata are putere de lege între parti si nu da dreptul a se reveni asupra ei.

Cât priveste cererea reconventionala, prin recunoasterea reclamantei si prin declaratiile martorilor audiati la filele 43, 44 si 76 dosar s-a dovedit ca reclamantii reconventionali C. M. L. si C. A. au efectuat la imobil investitii privind reparatii la acoperis, unde au schimbat lati si tigle, au întarit coamele cu mortar, au zugravit casa în exterior, au pus un geam termopan si o usa în interior, au ridicat o soba de teracota, au înlocuit o parte din tencuiala din interior, au refacut instalatia electrica cu materiale noi la doua camere si hol, precum si partea de iluminat exterior, începând cu sursa de alimentare, prize, doze, întrerupatoare, tablou de forta, sigurante automate, investitii evaluate de expert la valoarea de 6.200 lei. Ca urmare, aceste investitii urmeaza a fi scazute din valoarea totala a imobilului.

Întrucât reclamantii reconventionali detin cota de 12/16 parti din imobil, iar potrivit dispozitiilor art. 728 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune, în temeiul dispozitiilor art. 6731 si urmatoarele se va admite cererea reconventionala cu privire la acest petit si se va dispune sistarea indiviziunii asupra imobilului înscris în CF … Mosna, nr. top 6015/27 loc de casa cu casa de locuit în suprafata de 1080 mp, prin atribuirea în întregime catre reclamantii reconventionali C. M. L. si C. A.

Prin raportul de expertiza tehnica ordonat în cauza s-a stabilit ca valoarea de circulatie a imobilului este de 106.404 lei, iar valoarea investitiilor efectuate de reclamantii reconventionali este de 6.200 lei, rezultând o valoare de împartit de 100.204 lei (106.404 – 6.200).

Ca urmare, în baza dispozitiilor art. 67310 alin. 4 Cod pr. civila reclamantii reconventionali C. M. L. si C. A. vor fi obligati sa plateasca pârâtilor D. I. si D. M., în termen de trei luni, suma de 25.051 lei, ce reprezinta valoarea din imobil pentru cota lor de proprietate de 4/16 parti atribuita celor dintâi.

În ce priveste petitul reclamantilor reconventionali de constatare a nulitatii absolute partiale a contractului de întretinere încheiat între D E. si D. I. si M. cu privire la instituirea dreptului de uzufruct viager pentru cota de 4/16 parti din imobil si, ca o consecinta, radierea acestui drept din cartea funciara, instanta îl gaseste neîntemeiat si se va pronunta în sensul respingerii lui.

Dreptul de uzufruct este un drept real, care confera titularului posesia si folosinta asupra bunului apartinând altuia, precum si posibilitatea exercitarii acestui drept în aceleasi conditii ca si proprietarul, cu îndatorirea de a conserva bunul. Atunci când el este viager se stinge doar la moartea uzufructuarului sau la renuntarea acestuia la dreptul sau.

Prin dobândirea proprietatii asupra întregului imobil reclamantii reconventionali vor trebui sa accepte orice sarcina impusa imobilului si despre care aveau cunostinta la data la care au cerut sa le fie lor atribuit. Obligatia de a respecta dreptul de uzufruct revine oricarui proprietar, indiferent ca el este cel cu acordul caruia s-a instituit dreptul de uzufruct sau ca a dobândit proprietatea în baza unui act ulterior.

Instituirea dreptului de uzufruct pentru reclamanta s-a facut prin contractul de întretinere încheiat între aceasta si pârâtii D. I. si D. M., cu prilejul transmiterii dreptului de proprietate pentru cota sa de 4/16 parti, contract la care reclamantii reconventionali nu trebuiau sa-si dea consimtamântul si, ca urmare, nu poate fi vorba de nulitatea absoluta a contractului pentru lipsa de consimtamânt.

Este adevarat ca instituirea unui uzufruct pentru o cota din imobil creeaza dificultati în exercitarea acestui drept, dar partile vor putea sa stabileasca de comun acord limitele exercitarii lui, iar daca nu se vor întelege vor putea apela la instanta de judecata.

Întrucât imobilul a fost atribuit reclamantilor reconventionali, care detineau o cota mai mare, cererea de atribuire formulata de catre pârâtul D. I. va fi respinsa. Pârâtul D. I. nu a justificat vreun interes special pentru atribuirea imobilului, spre deosebire de reclamantii reconventionali care au cumparat imobilul în scopul de a-l locui, neavând o alta locuinta în proprietate.

Domenii speta

Spete similare