Fara titlu

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ......

SENTINŢA CIVILĂ NR. ...

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ......

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE - .........................

GREFIER - ...............................

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii ...... şi ...... în contradictoriu cu

pârâtul ...... şi cu pârâtul-chemat în garanţie ......, având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanţii prin avocat .... cu

împuternicire avocaţială nr. .... la dosar (fila 13), pârâtul ...... prin avocat ... cu împuternicire

avocaţială nr. .... la dosar (fila 35) şi prin avocat ..... cu împuternicire avocaţială nr. .... la dosar

(fila 39), şi pârâtul-chemat în garanţie personal.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care:

La întrebarea instanţei, reclamanţii şi pârâtul ......, prin avocaţi, precum şi pârâtul

chemat în garanţie ...... personal, precizează că nu înţeleg să formuleze obiecţiuni la

completarea raportului de expertiză.

Instanţa ia act că părţile nu formulează obiecţiuni la completarea raportului de

expertiză.

Pârâtul-chemat în garanţie personal depune înscris la dosar, câte un exemplar fiind

comunicate celorlalte părţi, prin avocaţi.

Pârâtul ......, prin avocat, consideră că înscrisul comunicat la acest termen este tardiv

depus la dosar şi se referă la afirmaţiile unei societăţi comerciale, care pretinde că nu a efectuat

schimbări la coloanele principale de scurgere din grupul sanitar de serviciu sau din baie;

apreciază că înscrisul depus la dosar nu are nicio concludenţă.

La întrebarea instanţei cu privire la cel de al doilea capăt al întâmpinării prin care se

învederează inadmisibilitatea acţiunii faţă de prevederile art. 1077 Cod civil, pârâtul ......, prin

avocat, precizează că este vorba de o inadmisibilitate de fond, iar în sens procesual, de o

apărare pe fondul cauzei, iar nu de o excepţie procesuală.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat, instanţa

constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reclamanţii, prin avocat ......, solicită admiterea acţiunii principale, învederând că din

cuprinsul răspunsurilor la interogatoriile administrate şi din expertiza efectuată în cauză rezultă

că apartamentul reclamanţilor este afectat de infiltraţii de apă menajeră, provenind din coloana

comună de scurgere ce traversează apartamentele pârâţilor, nefiind posibilă soluţionarea

prezentei cauze pe cale amiabilă. Se apreciază dovedită legătura de cauzalitate dintre lucrările

efectuate de pârâtul .... în apartamentul de la etajul nr.2 şi defecţiunea coloanei de scurgere,

nefiind vorba despre o defecţiune cauzată de uzura instalaţiei, însă din cuprinsul raportului de

expertiză rezultă că este necesară intervenţia prin ambele apartamente.

În raport de situaţia de fapt rezultată din probele administrate, solicită admiterea

primului capăt de cerere şi admiterea în parte a celui de al doilea capăt de cerere, în sensul

obligării la contravaloarea reparaţiilor numai a pârâtului-chemat în garanţie, care este în culpă;

cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expertiză în cuantum de ... lei, pe care

consideră că instanţa trebuie să le pună în sarcina ambilor pârâţi, întrucât şi pârâtul .... s-a

opus, motivat, la admiterea acţiunii.

Pârâtul ......, prin avocat ...., solicită respingerea acţiunii în principal ca nefondată, şi în

subsidiar ca inadmisibilă, având în vedere  prevederile art. 1077 Cod civil. Cu privire la acest

aspect, apreciază că primul capăt de cerere încalcă, în modalitatea în care este formulat,

mecanismul juridic reglementat de art. 1077 C.civ.; astfel, debitorul obligaţiei de a face trebuie

obligat să-şi execute el însuşi obligaţia, într-un anumit termen stabilit de instanţă, şi numai în

cazul refuzului instanţa poate autoriza creditorul să aducă el însuşi la îndeplinire obligaţia, pe

cheltuiala debitorului.

Solicită, de asemenea, admiterea cererii de chemare în garanţie în sensul obligării

pârâtului-chemat în garanţie la plata daunelor morale în cuantum de ..... lei, a contravalorii

cheltuielilor de judecată la plata cărora pârâtul ar fi obligat în situaţia admiterii acţiunii

principale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de .... lei ocazionate de acest

proces şi constând în onorariu de avocat şi onorariu de expertiză. Depune concluzii scrise la

dosar, învederând instanţei că a dezvoltat pe larg apărările în fapt şi în drept în cuprinsul

concluziilor scrise, acestea fiind însuşite şi de pârât personal.

Pârâtul-chemat în garanţie ..... personal solicită admiterea în parte a acţiunii principale

în sensul obligării pârâtului ...... să permită accesul în apartamentul său şi să fie obligat la plata

cheltuielilor necesare pentru remedierea defecţiunii. Solicită, de asemenea, respingerea cererii

de chemare în garanţie ca neîntemeiată; fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise la

dosar.

Având cuvântul în replică, reclamanţii, prin avocat ......, învederează că, potrivit art. 17

şi art. 18 din Legea nr. 230/2007, instanţa are posibilitatea să stabilească măsuri privind

funcţionarea normală a clădirii compuse din mai multe locuinţe aparţinând unor proprietari

diferiţi. Refuzul pârâtului ...... de a permite intervenţia prin apartamentul lui este evident,

inclusiv prin conduita sa procesuală, chiar dacă acest refuz este explicabil. Prin expertiză s-a

stabilit că intervenţia nu se poate realiza decât prin ambele apartamente.

Pârâtul ......, prin avocat ...., consideră că trebuie realizată o distincţie între admiterea

primului capăt de cerere formulat de reclamanţi, respectiv stabilirea unor măsuri de către

instanţă, ceea ce nu s-a cerut, fiind necesar să se stabilească dacă s-a modificat sau nu petitul

cererii de chemare în judecată; apreciază că în ipoteza admiterii acţiunii, pentru pronunţarea

unei hotărâri susceptibile de executare, se impune ca instanţa să precizeze explicit varianta

aleasă dintre cele propuse în mod alternativ în cuprinsul raportului de expertiză şi al

completării la acest raport. Apreciază totodată că prevederile Legii nr. 230/2007 nu sunt

aplicabile în cauză, în imobil nefiind constituită nicio asociaţie de proprietari, faptul că instanţa

poate desprinde din aceste dispoziţii legale un principiu în temeiul căruia să dispună o anumită

măsură fiind cu totul altceva; totodată, aceste dispoziţii legale constituie aplicaţii particulare

ale răspunderii civile delictuale, ori pârâtul ..... nu este autorul faptei ilicite şi nicio obligaţie nu

poate fi stabilită în sarcina sa.

Reclamanţii, prin avocat ......, învederează că nu şi-a modificat, în sensul art. 132

C.pr.civ., obiectul cererii de chemare în judecată prin concluziile formulate; totodată, petitul

primului capăt de cerere nu este limitat la o anumită variantă de remediere şi solicită, prin

urmare, admiterea în parte a primului capăt de cerere, în sensul obligării ambilor pârâţi să

permită accesul în apartamentele proprietatea lor, pentru efectuarea reparaţiilor în cea de-a

doua variantă propusă prin completarea la raportul de expertiză judiciară. Arată că reclamanţii

sunt de acord ca pe cheltuiala lor să angajeze expertul ...... pentru a conduce lucrările de

remediere.

Pârâtul ......, prin avocat ......., apreciază că această precizare este adecvată, urmând ca

instanţa să se pronunţe şi  în raport de precizările aduse de reclamanţi în cursul dezbaterilor.

Pârâtul-chemat în garanţie ........ personal arată că nu mai are nimic de adăugat.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ....la data de ....., reclamanţii ....

şi .... au chemat în judecată pe pârâţii .... şi ......, pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va

pronunţa, să-i oblige pe pârâţi să permită accesul în apartamentele proprietatea acestora,

situate în imobilul din ..., str. ... nr. ..., sector ...., a unei persoane de specialitate (instalator

calificat) desemnat de reclamanţi, pentru remedierea scurgerilor existente la conducta comună

de canalizare a imobilului, precum şi să oblige pârâţii la plata contravalorii acestei lucrări.

Reclamanţii au solicitat şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat în esenţă că sunt proprietarii apartamentului situat la

parterul imobilului din str. .... nr..., sector ..., compus din 3 apartamente distincte, suprapuse,

pârâţii fiind proprietarii apartamentelor situate la etajul ..., respectiv la etajul .... La scurt timp

după ce au cumpărat apartamentul, în anul ..., reclamanţii au constatat că, urmare a unei

defecţiuni existente la conducta de scurgere care traversează apartamentele pârâţilor, în

locuinţa lor se produc în mod repetat infiltraţii de apă menajeră. Cu toate acestea, pârâţii nu au

fost de acord să se acţioneze efectiv pentru remedierea defecţiunii prin apartamentele lor,

fiecare motivând că avaria se datorează celuilalt şi trebuie remediată prin apartamentul

acestuia.

În dovedirea acţiunii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 14, 17 şi 18 din Legea nr.

230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, reclamanţii

au solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi expertiză tehnică în

specialitatea instalaţii.

Acţiunea a fost timbrată cu suma de ... lei taxă judiciară de timbru şi cu ... leu timbru

judiciar.

Pârâtul ..... a depus întâmpinare (f.17 - 23), prin care a solicitat respingerea acţiunii

îndreptate împotriva sa, ca neîntemeiată, iar în subsidiar, ca inadmisibilă.

În motivare, pârâtul a susţinut în esenţă că infiltraţiile de apă menajeră din apartamentul

de la parter al reclamanţilor .... provin de la conducta de scurgere folosită de locatarii de la

mansardă, respectiv pârâtul ...... la etajul ... şi pârâtul ...., la etajul .... În urma examinării

conductei comune de scurgere şi a unei expertize extrajudiciare efectuate în temeiul acordului

părţilor din prezenta cauză, s-a constatat că infiltraţiile sunt cauzate de o îmbinare defectuoasă,

la nivelul podelei apartamentului de la etajul ..., a unui cot cu coloana de scurgere din

apartamentul de la etajul ..., stare de datorată, la rândul ei, lucrărilor necorespunzătoare

efectuate în apartamentul pârâtului ...., acesta fiind, prin urmare, autorul faptei ilicite

cauzatoare de prejudicii reclamanţilor.

Pârâtul a apreciat că dispoziţiile invocate în drept de reclamanţi, respectiv art. 14, 17 şi

18 din Legea nr. 230/2007 şi care constituie o manifestare particulară a răspunderii civile

delictuale, nu sunt aplicabile în privinţa sa, întrucât nefiind autorul faptei ilicite cauzatoare de

prejudicii (lucrările necorespunzătoare care au dus la defectarea conductei de scurgere), nu

poate fi obligat să suporte consecinţele negative ale unor lucrări care nu au fost efectuate de el,

ori în apartamentul său. Pe de altă parte, se susţine că prevederile Legii nr. 230/2007 nu sunt în

general aplicabile în speţă, în imobilul locuit de părţi nefiind constituită nicio asociaţie de

proprietari.

În subsidiar, în măsura în care acţiunea nu ar fi respinsă pentru acest considerent,

pârâtul a susţinut că acţiunea, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, fiind în

contradicţie cu mecanismul juridic reglementat de art. 1077 C.civ.; modul corect de aplicare a

acestui text legal ar fi fost ca reclamanţii să solicite obligarea debitorului obligaţiei de a face să

presteze el însuşi activităţile ce constituie obiectul obligaţiei sale, iar numai în cazul

nerespectării acestei obligaţii în termenul stabilit de instanţă, să fie autorizat reclamantul să

execute el însuşi lucrarea, pe cheltuiala pârâtului debitor.

În dovedirea apărărilor formulate, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 998 şi urm.,

art. 1073 şi art. 1077 C.civ., pârâtul ...... a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi

interogatoriu.

Pârâtul ...... a formulat cerere de chemare în garanţie a pârâtului ...... (f.25 - 30), prin

care a solicitat obligarea chematului în garanţie la plata sumei de 500 lei daune morale, la plata

sumei de bani la care ar fi obligat pârâtul ...... cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanţi,

în ipoteza admiterii acţiunii, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de

prezentul proces.

În motivare, pârâtul a rezumat apărările formulate în cuprinsul întâmpinării cu privire la

situaţia de fapt şi temeinicia cererii principale, arătând în esenţă că fapta ilicită cauzatoare de

prejudicii reclamanţilor ...... a fost săvârşită de chematul în garanţie ......, prin lucrările

necorespunzătoare efectuate în apartamentul său şi care au dus la dez-îmbinarea parţială a

componentelor conductei comune de scurgere. În consecinţă, în ipoteza în care pârâtul ...... ar

fi obligat să accepte efectuarea lucrărilor de reparaţii din interiorul apartamentului său, această

situaţie va determina un disconfort evident pentru pârât şi pentru familia sa, disconfort ce se

impune a fi compensat prin acordarea de daune morale, ce trebuie plătite de autorul faptei

ilicite.

Totodată, din raţiuni de logică juridică, acelaşi autor al faptei ilicite trebuie să suporte

atât cheltuielile de judecată la care pârâtul ...... ar fi obligat către reclamanţii ......, cât şi

cheltuielile de judecată efectuate de pârât însuşi.

Cererea de chemare în garanţie a fost timbrată cu ...0 lei taxă judiciară de timbru şi cu

.... lei timbru judiciar.

Pârâtul ...... a depus întâmpinare (f.34), prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca

neîntemeiată, arătând în esenţă că în dreptul apartamentului său, instalaţia sanitară de scurgere

este asamblată corect şi funcţionează normal; cauza infiltraţiilor din apartamentul

reclamanţilor este situată în apartamentul pârâtului ......, constatându-se de către un specialist

că ţeava principală de scurgere este căzută cu câţiva milimetri din cotul de legătură ce se află

sub tavanul apartamentului de la etajul 1 (al pârâtului ......).

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi probele cu

înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică în specialitatea instalaţii - având ca obiective:

stabilirea cauzelor care au dus la apariţia infiltraţiei de apă în apartamentul reclamanţilor;

stabilirea culpei fiecărui pârât la producerea infiltraţiilor; indicarea modalităţii tehnice de

remediere şi a contravalorii lucrărilor necesare - , iar pentru pârâtul ......, probele cu înscrisuri

şi interogatoriu, considerându-le concludente şi utile pentru soluţionarea cauzei (f.41).

Instanţa a luat act că pârâtul ...... nu a propus probe prin întâmpinare, însă acesta a

depus ulterior la dosar înscrisuri, în condiţiile art. 138 pct.4 C.pr.civ.

La dosar depus raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert

ing. ...... (f.81 - 93, 124 - 125).

Expertul consilier ing. ......, desemnat de pârâtul ......, a depus un punct de vedere

motivat cu privire la rezultatul expertizei (f.111 - 112).

A fost administrată proba cu interogatoriile părţilor, cu excepţia reclamantei ...... (f.95 -

105).

La dosar au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: contractul de vânzare-

cumpărare autentificat sub nr. ........ la BNP ..... şi ...... (f.7-10), Încheierea nr. .... pron. de

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti - sector 4 (f.11), raport de expertiză

tehnică extrajudiciară întocmit de expertul ..... (f.38 - 52), adresa nr. 18/20.02.2008 emisă de

......, alte înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii ...... şi...... sunt proprietarii apartamentului nr..., situat la parterul imobilului

din str. .... nr...., sector ..., .......

Imobilul este compus din mai multe apartamente suprapuse, aflate fiecare pe câte un

nivel al construcţiei. Pârâtul ...... este proprietarul apartamentului situat la etajul ...., în care

locuieşte împreună cu familia sa din anul ..., iar pârâtul ...... este proprietarul apartamentului

situat la etajul ..., în care locuieşte din anul ...

Aceste împrejurări rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .....

la BNP ...... şi ......., precum şi din susţinerile concordante ale părţilor.

După cumpărarea apartamentului, în cursul anului ..., reclamanţii...... şi...... au constatat

că într-una din camerele acestuia se produce în mod repetat o infiltraţie de apă menajeră, la

nivelul plafonului.

Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de

expert ing. ...... rezultă că la nivelul parterului sunt urme vizibile de infiltraţii pe coloana

(conducta) de canalizare comună, - care colectează apa menajeră din apartamentele pârâţilor,

de la etajele ... şi ... - infiltraţii uscate la data efectuării expertizei.

Potrivit raportului de expertiză, ale cărui concluzii sunt amplu şi temeinic motivate,

infiltraţiile din apartamentul reclamanţilor se datorează îmbinării defectuoase a unui tub de

polipropilenă ("PP"), având un diametru de 110 mm, în cotul din polipropilenă având o

înclinare de 45 grade, tubul fiind montat înclinat, din planşeu, ca urmare a unei retrageri a

coloanei sanitare, impuse de arhitectura clădirii (f.84). Acest aspect, ca şi locul îmbinării dintre

cot şi tubul aflat deasupra acestuia, în poziţie oblică, loc în care se produce scurgerea apei din

conductă, sunt vizibile în fotografiile anexate raportului de expertiză (f.90).

Expertul a constatat că tubul anterior menţionat nu este introdus decât foarte puţin în

mufa cotului din polipropilenă, cu o înclinare de 45 grade, în condiţiile în care tubul ar fi

trebuit să intre mai mulţi centimetri în interiorul cotului, pentru a se fixa în interiorul inelului

elastomeric cu garnitură dublă de etanşare, introdus din fabrică în canalul mufei de îmbinare.

În aceste condiţii, conducta comună de scurgere nu este etanşă, fapt care permite scurgerea

apei; aceasta se prelinge de-a lungul coloanei, fără a produce infiltraţii în apartamentul

pârâtului ......, de la etajul ..., întrucât coloana de scurgere este dreaptă pe acest segment, însă

infiltraţiile se produc la parter, unde pe traseul coloanei se află alt cot care schimbă direcţia

acesteia.

Potrivit raportului de expertiză, montarea necorespunzătoare a tubului a fost realizată cu

ocazia efectuării lucrărilor de instalaţii în apartamentul de la etajul ..., aparţinând pârâtului

......, pârâtul ...... neefectuând lucrări la acel nivel al coloanei - situat la mică distanţă sub

plafonul dintre apartamentele de la etajele ... şi ....  Astfel, instalatorul care a lucrat în interiorul

apartamentului pârâtului ...... a îmbinat insuficient tubul cu cotul şi, văzând că tubul nu intră

aproape deloc în mufa cotului, a fixat tubul coloanei comune în planşeul dintre etajele nr ... şi

.... Această acţiune a fost considerată de expert ca fiind greşită, întrucât în jurul coloanei de

scurgere, în zona de trecere prin planşeu, golul trebuie umplut cu materiale uşoare şi

comprimabile, cum sunt saltelele din vată de sticlă, ori vată minerală (f.125).

Raportul de expertiză a reţinut netemeinicia susţinerilor pârâtului ........, cu privire la

deplasarea în jos a coloanei de scurgere în dreptul apartamentului pârâtului ......, întrucât

coloana respectivă este fixată în bride de elementele de construcţii. Prin urmare, nu coloana de

scurgere a căzut din cot, ci tubul manevrat de instalatorii angajaţi de pârâtul ...... a fost introdus

necorespunzător în cot, ceea ce a determinat neetanşeitatea coloanei de scurgere.

Instanţa apreciază temeinice constatările şi concluziile raportului de expertiză, inclusiv

ale completării raportului de expertiză, motiv pentru care acestea vor fi omologate.

Concluziile raportului de expertiză, potrivit cu care defecţiunea coloanei comune de

scurgere se datorează lucrărilor efectuate la iniţiativa pârâtului ......, în apartamentul acestuia

de la etajul ..., se coroborează cu răspunsurile acestui pârât la interogatoriu.

Astfel, la întrebările nr. 3 şi 5 din interogatoriul administrat de pârâtul ......, pârâtul ......

a recunoscut că în luna noiembrie .... a efectuat lucrări de renovare a apartamentului de la

etajul ...., inclusiv în sensul schimbării obiectelor sanitare din baia de serviciu. Cu ocazia

acelor lucrări, o componentă a colanei de scurgere a fost îmbinată în planşeu (şapă) cu spumă

poliuretanică - acţiune care a determinat dez-îmbinarea ce cauzează infiltraţiile, potrivit

constatărilor expertizei.

Totodată, la întrebarea nr. 5 din interogatoriul administrat de reclamanţi (f.97),

pârâtul...... a declarat că infiltraţiile se produc din cauza unei îmbinări defectuoase a ţevilor

care vin din apartamentul său (subl.inst.) cu ţeava comună, pe teritoriul apartamentului

pârâtului .......

Concluziile raportului de expertiză judiciară cu privire la cauza producerii infiltraţiilor

sunt confirmate de altfel întrutotul atât de expertul consilier ..... (f.111), desemnat în condiţiile

art. 201 alin.5 C.pr.civ., cât şi de raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosar, în care se

reţine că, cu ocazia efectuării lucrărilor la coloana de scurgere a instalaţiilor sanitare de la

etajul ..., tubul îmbinat cu cotul având o înclinare de 45 grade a fost scos, întrucât "se observă

în continuare urma lăsată pe tub de garnitura cotului. După aceea, tubul cu d.110 a rămas

proptit pe buza cotului, fără să se mai întrepătrundă cu cotul. În consecinţă, atunci când este

folosit un obiect sanitar de la etajul ... sau mansardă, se preling câteva picături de apă, care

ajung până la parter, unde s-a pătat peretele." (f.48).

Vor fi prin urmare înlăturate apărările pârâtului ...... ......, potrivit cărora defecţiunea se

datorează lucrărilor efectuate de pârâtul ......, care ar fi înlocuit o porţiune din coloana comună

din dreptul apartamentului său, întrucât acestea nu se întemeiază pe niciun mijloc de probă. În

ce priveşte adresa nr. .... emisă de ....., din care ar rezulta că angajaţii acestei societăţi nu au

efectuat modificări la coloana de scurgere (afirmând totuşi că au efectuat racorduri la aceasta

din urmă), această adresă nu este concludentă şi nu poate înlătura constatările motivate ale

unui expert independent, cu atât mai mult cu cât societatea este interesată să evite o eventuală

răspundere patrimonială, în ipoteza în care pârâtul ...... ...... ar cădea în pretenţii.

 Constituie totodată simple speculaţii susţinerile pârâtului că mişcările imobilului, prin

rupere şi scufundare, potrivit raportului geotehnic depus la dosar, ar fi afectat şi instalaţiile de

scurgere; un astfel de proces ori o astfel de legătură de cauzalitate nu rezultă nici măcar

implicit din respectivul raport, care se rezumă la analiza calităţii solului şi a unor soluţii de

consolidare a întregului imobil. Nici argumentul principal al pârâtului ...... ......, în sensul că

lucrătorii angajaţi de reclamanţi au constatat că defecţiunea nu se află în apartamentul său, nu

poate fi reţinut în prezenţa constatărilor univoce ale raportului de expertiză în instalaţii. Este

adevărat că defecţiunea se află pe o porţiune a coloanei de scurgere situată sub plafonul dintre

etajele ... si ..., practic în dreptul apartamentului pârâtului ......, dar această defecţiune a fost

cauzată de lucrările efectuate de pârâtul ...... în apartamentul său, după cum s-a reţinut în cele

ce preced.

Potrivit raportului de expertiză, defecţiunea se poate remedia numai intervenind

concomitent atât din interiorul apartamentului de la etajul ..., cât şi al apartamentului de la

etajul ..... În toate cazurile, trebuie degajată zona din pardoseala de la etajul ... şi eliminată

spuma poliuretanică din jurul coloanei sanitare, etanşeitatea acesteia urmând a fi asigurată prin

vată minerală ori de sticlă. Expertul a propus două variante de remediere, respectiv una care

presupune efectuarea lucrărilor, în principal, în apartamentul pârâtului ...... (capitolul 6.2 din

raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii, f.86), iar cealaltă care presupune

efectuarea lucrărilor, în principal, în apartamentul pârâtului ...... (Secţiunea A (f.124) din

cuprinsul Completării la raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii). Chiar şi în

această din urmă variantă, în care se evită afectarea apartamentului de la etajul 1 cu lucrări de

instalaţii, este necesară prezenţa în acest apartament a cel puţin unui instalator, care să fixeze

corect tubul în cot.

Contravaloarea materialelor necesare este de .... lei, iar a manoperei, de .... lei (f.86 -

87), rezultând un cost total al lucrărilor de .... lei.

Din situaţia de fapt expusă anterior rezultă culpa exclusivă a pârâtului ...... în

producerea defecţiunii coloanei comune şi a infiltraţiilor în apartamentul reclamanţilor,

precum şi lipsa oricărei culpe a pârâtului ....... În cele ce urmează, instanţa va analiza 

consecinţele juridice ale acestei situaţii de fapt asupra temeiniciei cererilor deduse judecăţii.

Cauza cererii de chemare în judecată, înţeleasă ca fundament al raportului juridic

litigios, respectiv ca situaţie de fapt calificată juridic o constituie, în aprecierea instanţei,

existenţa unei defecţiuni la o instalaţie comună a imobilului şi imposibilitatea folosirii normale

a apartamentului aflat în proprietatea reclamanţilor, în măsura în care pârâţii nu ar permite

accesul în apartamentele proprietatea lor, în vederea remedierii defecţiunilor.

Prin urmare, cauza cererii de chemare în judecată nu se rezumă la situaţia de fapt, însă

nu poate fi confundată nici cu temeiul de drept indicat de reclamant, care poate fi eronat ori

incomplet; instanţa trebuie să soluţioneze litigiul dedus judecăţii în temeiul normelor de drept

aplicabile acestuia, pe care este obligată să le cunoască (jura novit curia).

După cum a susţinut cu temei pârâtul ...... în cuprinsul întâmpinării, prevederile art. 14,

17 şi 18 din Legea nr. Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

asociaţiilor de proprietari constituie o formă specială de manifestare a răspunderii civile

delictuale, reglementată în cuprinsul art. 998 şi urm. C.civ.

Cu toate acestea, cauza (temeiul juridic al) cererii principale, astfel cum a fost reţinută

anterior, nu se rezumă doar la răspunderea civilă delictuală, ci cuprinde şi obligaţiile ce

izvorăsc din raporturile de vecinătate într-un condominiu, în vederea folosirii normale a

proprietăţilor individuale şi a părţilor aflate în proprietate comună. Aceste două temeiuri

urmează a fi analizate în mod distinct, în raport de situaţia diferenţiată a celor doi pârâţi.

În privinţa pârâtului Justinian-...... ...... este pe deplin aplicabil temeiul delictual al

cererii de chemare în judecată, întrucât la originea defecţiunii şi deci a întregului litigiu stă

fapta sa ilicită.

Această faptă ilicită constă în efectuarea - desigur, prin intermediul unor persoane

angajate în acest scop - unor lucrări necorespunzătoare în apartamentul proprietatea pârâtului

...... ......, lucrări care au determinat în mod direct şi exclusiv defecţiunea coloanei comune de

scurgere, fiind fără relevanţă în acest context că manifestarea cauzei s-a produs pe o porţiune a

coloanei aflată în apartamentul pârâtului ....... Această defecţiune se află în legătură de

cauzalitate directă cu prejudiciul produs reclamanţilor ......, prin infiltraţiile repetate într-una

din încăperile apartamentului proprietatea lor, infiltraţii care împiedică folosirea normală a

locuinţei şi le cauzează prejudicii.

Fapta ilicită a fost săvârşită de pârât cu vinovăţie în forma culpei, constând în

omisiunea de a lua toate măsurile necesare, cerute unui proprietar diligent, pentru ca lucrările

de renovare să nu afecteze integritatea instalaţiilor comune ale condominiului şi să nu producă,

fie şi mediat, prejudicii celorlalţi proprietari.

Sunt prin urmare îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile delictuale, instituite de

art. 998 - 999 C.civ., pârâtul ...... ...... fiind obligat să ia el însuşi ori să permită reclamanţilor

să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea consecinţelor faptei ilicite, şi prin urmare a

prejudiciului.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 230/2007, proprietarul este obligat să-şi menţină

proprietatea sa individuală sau apartamentul în stare bună, pe propria cheltuială. Niciun

proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală

al celorlalţi coproprietari din condominiu. În condiţiile art. 18 din acelaşi act normativ, în

clădirile de locuinţe, dacă unul din proprietari împiedică, cu bună-ştiinţă şi sub orice formă,

folosirea normală a clădirii de locuit, creând prejudicii celorlalţi proprietari, proprietarii pot

cere instanţei să hotărască măsurile pentru folosirea normală a locuinţei, precum şi plata

daunelor.

Aceste texte de lege sunt aplicabile în cauză, chiar dacă, potrivit titlului său, Legea nr.

230/2007 reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

În realitate, această lege conţine două categorii de  norme juridice: norme care sunt

aplicabile exclusiv în ipoteza constituirii unei asociaţii de proprietari într-un condominiu şi

care se referă la organizarea şi funcţionarea unei astfel de asociaţii şi norme care

reglementează aspecte ale regimului juridic al coproprietăţii asupra părţilor comune din

clădirile cu mai multe spaţii locative, aparţinând unor proprietari diferiţi (clădiri denumite şi

condominii).

Acest aspect rezultă de altfel limpede din articolul 1 al Legii nr. 230/2007, potrivit

căruia legea reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice cu privire la înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi de

exploatare a clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau

juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi

spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Prin urmare, în stadiul actual al legislaţiei civile, în care nu există o reglementare la

nivel de principiu a coproprietăţii forţate asupra părţilor comune dintr-un imobil compus din

apartamente aparţinând unor proprietari diferiţi, dispoziţiile amintitei legi, care reglementează

drepturile şi obligaţiile proprietarilor dintr-un condominiu, sunt aplicabile şi în cazul acelor

condominii în care nu este constituită o asociaţie de proprietari.

Având în vedere că imobilul din str. ..... nr...., sector ... este compus din mai multe

apartamente, aflate în proprietate individuală, şi din părţi care, fiind destinate întrebuinţării

apartamentelor, nu pot fi folosite decât în comun, acest imobil constituie un condominiu, în

sensul art. 3 lit.a din Legea nr. 230/2007 (chiar dacă legea întrebuinţează sintagma improprie

de "clădire-bloc de locuinţe-condominiu").

Pârâtul ...... este prin urmare obligat, în temeiul art. 998 - 999 C.civ., art. 14 şi art. 18

din Legea nr. 230/2007, să permită accesul unui instalator calificat în apartamentul

proprietatea sa, pentru a remedia defecţiunea existentă la conducta comună de canalizare a

imobilului. Având în vedere că în sarcina pârâtului s-a reţinut culpa exclusivă în privinţa

defecţiunii produse, se impune alegerea acelei modalităţi de remediere care presupune

efectuarea părţii mai însemnate a lucrărilor în apartamentul pârâtului ...... ...... (cea de-a doua

modalitate tehnică propusă în Secţiunea A (f.124) din cuprinsul Completării la raportul de

expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. ......), acesta fiind ţinut să

suporte inconvenientele decurgând din efectuarea lucrărilor, precum şi din lucrările adiacente

care presupun spargerea zidului şi accesarea conductei comune, din interiorul locuinţei sale.

În temeiul  dispoziţiilor legale amintite, pârâtul este ţinut să suporte singur, ca urmare a

culpei sale exclusive, costurile lucrărilor de remediere, în cuantum de ... lei, reprezentând

contravaloarea materialelor şi a manoperei, urmând a fi obligat la plata acestei sume către

reclamanţi.

Se reţine aşadar că acţiunea este în totalitate întemeiată în privinţa pârâtului ......,

urmând a fi admisă.

În privinţa pârâtului ......, instanţa reţine că nu este incident temeiul delictual care intră

în componenţa cauzei cererii principale, urmând ca temeinicia acţiunii faţă de acest pârât să fie

analizată în raport de obligaţiile ce izvorăsc din raporturile normale de vecinătate într-un

condominiu.

Această analiză se întemeiază pe două premise, deja expuse:

1) În fapt, din cauza configuraţiei imobilului şi a conductei comune de scurgere,

remedierea adecvată a defecţiunii nu este posibilă prin accesul exclusiv în apartamentul

pârâtului ...... ......, de la etajul ..., fiind necesar ca cel puţin un instalator să aibă acces în

apartamentul pârâtului .......

2) În drept, în cauză sunt aplicabile acele dispoziţii ale Legii nr. 230/2007 care

reglementează drepturile şi obligaţiile proprietarilor dintr-un condominiu, chiar dacă nu au fost

invocate în mod explicit în cuprinsul cererii de chemare în judecată, dar sunt aplicabile în

raport de obiectul şi cauza acesteia.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 230/2007, cu un preaviz de cel puţin 5 zile, proprietarul

este obligat să accepte accesul în apartamentul sau în spaţiul său a unui delegat al asociaţiei,

atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare sau să se înlocuiască elemente din

proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spaţiu.

Fac excepţie cazurile de urgenţă, când accesul se poate face fără preaviz.

Chiar dacă textul de lege face referire la "delegatul asociaţiei", presupunând implicit

existenţa unei asociaţii de proprietari, el este aplicabil cel puţin prin asemănare, pentru

identitate de raţiune, şi prezentei cauze.

Raţiunea aplicării acestei dispoziţii legale este dată de limitele diferite ale exerciţiului

dreptului de proprietate, după cum obiectul acestui drept îl constituie întregul imobil, ori

numai o unitate locativă (un apartament) dintr-un imobil format din mai multe proprietăţi

individuale, precum şi părţi comune aflate în coproprietate forţată (condominiu). În acest din

urmă caz, locuinţele aparţinând unor proprietari diferiţi se află într-un anumit raport de

interdependenţă, întrucât buna utilizare a fiecăreia, precum şi a părţilor comune, depinde de

modul în care sunt utilizate celelalte. Din acest motiv, legiuitorul a instituit restrângeri speciale

ale exercitării dreptului de proprietate asupra locuinţelor dintr-un condominiu, obligaţia

reglementată de art. 15 din Legea nr. 230/2007 fiind o restrângere a atributului folosinţei din

conţinutul juridic al dreptului de proprietate, izvorând exclusiv din caracteristicile

condominiului şi independentă de orice idee de culpă.

Instanţa apreciază că principiul ce rezultă din această dispoziţie legală justifică

admiterea în parte a acţiunii şi faţă de pârâtul ......, urmând ca acesta să fie obligat să permită

accesul unui instalator calificat în apartamentul proprietatea sa, pentru a remedia defecţiunea

existentă la conducta comună de canalizare a imobilului, în cea de-a doua modalitate tehnică

propusă în Secţiunea A (f.124) din cuprinsul Completării la raportul de expertiză tehnică în

specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. .......

Alegerea acestei modalităţi de remediere, chiar dacă este mai oneroasă pentru pârâtul

...... ......, are în vedere culpa acestuia, precum şi faptul evident că, întrucât pârâtului ...... nu îi

este imputabilă în niciun fel defecţiunea produsă, lucrările în apartamentul acestuia trebuie să

se rezume la strictul necesar. Pentru acelaşi motiv, pârâtul ...... nu poate fi obligat să suporte

contravaloarea lucrărilor, respectivul capăt de cerere fiind neîntemeiat faţă de acest pârât.

În ce priveşte cerinţa preavizului, raţiunea acesteia este pe deplin satisfăcută prin

desfăşurarea prezentului litigiu, textul de lege având în vedere situaţia obişnuită, în care

accesul în locuinţă se realizează benevol.

Apărările formulate de pârâtul ...... cu privire la nerespectarea mecanismului juridic

prevăzut de art. 1073 şi art. 1077 C.civ. nu se opun admiterii în parte a primului capăt de

cerere, în modalitatea arătată, întrucât art. 15 din Legea nr. 230/2007 constituie o dispoziţie

legală specială, care justifică obligarea proprietarului să permită accesul în apartamentul său,

în vederea înlocuirii ori reparării elementelor proprietăţii comune, fără ca acesta să fie obligat

în prealabil să efectueze el însuşi remedierea.

De altfel, instanţa nu ar putea să-l oblige pe pârâtul ...... să remedieze el însuşi

defecţiunea, întrucât pârâtul nu este autorul faptei ilicite şi, ca atare, nu poate fi debitorul

vreunei obligaţii de a face (de a efectua el însuşi reparaţiile), dispoziţiile art. 1077 C.civ.

nefiindu-i aplicabile. Pentru aceste considerente, nu se poate reţine că acţiunea îndreptată

împotriva pârâtului ...... ar fi inadmisibilă.

Este adevărat că şi în această modalitate se aduce o restrângere drepturilor

fundamentale evocate de pârât prin întâmpinare, însă această restrângere, temporară şi redusă

la minimul necesar, este pe deplin justificată de principiul echităţii, care stă la baza obligaţiilor

şi limitelor dreptului de proprietate ce izvorăsc din raporturile de vecinătate, precum şi de

necesitatea exercitării normale a dreptului de proprietate al reclamanţilor ...... şi...... asupra

propriului apartament.

Nu în ultimul rând, deşi în cursul dezbaterilor pârâtul s-a declarat implicit de acord cu

accesul în apartamentul său, pentru remedierea defecţiunilor în cea de-a doua variantă propusă

de expert, este necesară admiterea în parte a acţiunii, în limitele arătate, întrucât în lipsa unei

tranzacţii între părţi, instanţa are obligaţia de a pronunţa o hotărâre cu putere constrângătoare,

în temeiul normelor de drept aplicabile în cauză, prin care să dea o soluţie completă raportului

juridic dedus judecăţii (art. 129 alin.6 C.pr.civ.).

În ce priveşte desemnarea instalatorului specializat, este de dorit ca aceasta să se facă

prin acordul părţilor, în virtutea principiului potrivit căruia executarea hotărârilor judecătoreşti

se face de bunăvoie şi cu bună-credinţă, însă în măsura în care acest acord nu ar fi posibil,

urmează ca specialistul în instalaţii să fie desemnat de reclamanţi, care au interesul punerii în

executare a dispozitivului hotărârii.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâţii căzuţi în pretenţii la plata

cheltuielilor de judecată în cuantum de ... lei, reprezentând onorariul expertului, către

reclamanţi.

La stabilirea cheltuielilor ce urmează a fi suportate de fiecare pârât, instanţa va avea în

vedere că acţiunea va fi admisă în tot faţă de  pârâtul ...... ......, autorul faptei ilicite cauzatoare

de prejudicii, motiv pentru care îl va obliga pe acesta la plata sumei de ... lei cheltuieli de

judecată către reclamanţi.

În sensul art. 274 C.pr.civ., şi pârâtul ...... este "căzut (parţial) în pretenţii", ca urmare a

admiterii în parte a acţiunii, urmând a fi obligat la plata sumei de ... lei cheltuieli de judecată

către reclamanţi.

Având în vedere soluţia dată cererii principale şi considerentele în fapt şi drept reţinute

în sprijinul acestei soluţii, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul ...... în

contradictoriu cu pârâtul-chemat în garanţie ...... ...... este întemeiată.

Astfel, în ce priveşte primul capăt de cerere, prin discuţiile repetate şi îndelungate

referitoare la situaţia dedusă judecăţii şi la soluţiile pentru remedierea acesteia, prin accesul

repetat al unor terţe persoane în apartamentul pârâtului ...... pentru constatarea defecţiunii şi a

cauzei acesteia, precum şi prin necesitatea unor activităţi menajere de igienizare după

efectuarea acestor constatări, a fost cauzat pârâtului ...... un prejudiciu moral cert, care nu a

fost încă reparat. Acest prejudiciu moral constă în atingerea unor valori nepatrimoniale, cum

sunt dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, dreptul la inviolabilitatea domiciliului,

dreptul de a se bucura în linişte de folosinţa locuinţei proprii, fără cauzarea unui disconfort

psihic nemeritat şi repetat.

Totodată, în raport de admiterea în parte a cererii principale şi faţă de pârâtul ......, este

cert că acestuia îi va fi cauzat în viitor un nou prejudiciu moral, constând în disconfortul cauzat

de intervenţia lucrătorului în instalaţii care va trebui să se afle în apartamentul său pentru

efectuarea reparaţiilor.

Fapta ilicită a fost comisă cu vinovăţie de pârâtul ......, după cum rezultă din situaţia de

fapt reţinută, fiind întărită de atitudinea procesuală a acestui pârât, iar legătura de cauzalitate

dintre fapta ilicită şi prejudiciu rezultă din circumstanţele faptice expuse.

În consecinţă, fiind îndeplinite răspunderii civile delictuale, instanţa va admite primul

capăt al cererii de chemare în garanţie, în temeiul art. 998 - 999 C.civ. şi art. 63 C.pr.civ., şi îl

va obliga pe chematul în garanţie ...... ...... să plătească pârâtului ...... suma de ... lei despăgubiri

pentru daune morale, considerând că aceasta constituie o reparaţie echitabilă şi adecvată a

prejudiciului moral suferit.

Sunt întemeiate şi celelalte capete ale cererii de chemare în garanţie, întrucât cauza

litigiului o constituie culpa pârâtului ...... ......; pentru acest motiv, în temeiul 998 - 999 C.civ.,

art. 63 şi art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga chematul în garanţie să plătească pârâtului ......

suma de ... lei, reprezentând cheltuieli de judecată pe care pârâtul ...... a fost obligat să le

plătească reclamanţilor, precum şi suma de .... lei, cheltuieli de judecată, reprezentând

onorariul expertului consilier ....., în cuantum de .... lei, onorariile percepute de ....., ..... şi ......

respectiv de ........, în cuantum de câte .... lei fiecare, potrivit chitanţelor şi dovezilor de plată

depuse la dosar la termenul de dezbateri, precum şi taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar,

în cuantum de .... lei (f.24), iar nu de .... lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea principală, formulată de reclamanţii ...... şi......, ambii

domiciliaţi în ....., .... nr. ..., bl.... et...., apt...., sector ..., în contradictoriu cu pârâţii ......,

domiciliat în ...., str. .... nr. ..., sector ..., şi ......, domiciliat în ...., str. ... nr. ..., sector ....

Obligă pârâţii ...... şi ...... să permită acccesul în apartamentele proprietatea acestora,

aflate la etajele nr...., respectiv nr.... din imobilul situat în ...., str. .... nr. ..., sector ..., a unui

instalator calificat, pentru a remedia defecţiunea existentă la conducta comună de canalizare a

imobilului, în cea de-a doua modalitate tehnică propusă în Secţiunea A (f.124) din cuprinsul

Completării la raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing.

...... (f.81 - 93, 124 - 125), raport pe care îl omologhează.

Obligă pârâtul ...... la plata sumei de  .... lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de

remediere, către reclamanţii ...... şi.......

Obligă pârâtul ...... la plata sumei de ... lei cheltuieli de judecată către reclamanţii ......

şi.......

Obligă pârâtul ...... la plata sumei de ... lei cheltuieli de judecată către reclamanţii  ......

şi.......

Admite cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul ...... în contradictoriu cu

pârâtul - chemat în garanţie .......

Obligă pârâtul - chemat în garanţie ...... să plătească pârâtului ...... suma de ... lei

despăgubiri pentru daune morale.

Obligă pârâtul - chemat în garanţie ...... să plătească pârâtului ...... suma de ... lei,

reprezentând cheltuieli de judecată pe care pârâtul ...... a fost obligat să le plătească

reclamanţilor.

Obligă pârâtul - chemat în garanţie ...... să plătească pârâtului ...... suma de ..... lei,

reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ......

PREŞEDINTE,GREFIER,

1

Domenii speta

Spete similare