Sentinţă penală 95/S din 07.04.2015

efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (3 fapte);toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 2358/62/2014

Sentinţa penală Nr. 95/S

Şedinţa publică de la 07.04.2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE – (…) - judecător

GREFIER – (…)

Cu participarea procurorului (…) din cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea prezentei cauze penale privind cauzei penale privind pe inculpaţii:

1. BA - trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (3 fapte);toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

2.CVR –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (5 fapte); „complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

3. DIF - trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de :„constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal; „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (7 fapte);„complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal;„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal;toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

4. DF –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (3 fapte);toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal;toate cu aplicarea art.43 alin.5 din Codul penal;cu aplicarea art.18 din Legea nr.508/2004.

5.PC - trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal;toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

6.RAF –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte), toate cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

7.MCM –pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal; „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

8.DC –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal; „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal;„complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal;toate cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

9.VS –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte); „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal; „deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu” prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din Cod penal; toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

10.PDP –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

11.TE –trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal; „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal;„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal;toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

12.FRC trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice și a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal; „operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal; „complicitate la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal;

Dezbaterile în cauză au fost înregistrare conform art. 369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

ProceD legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 10.03.2015 când părţile prezent au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea pentru data de 25.03.2015, apoi pentru data de 30.03.2015, apoi pentru data de 07.04.2015.

TRIBUNALUL,

Constată că prin rechizitoriul Ministerului Public – DIICOT serviciul teritorial Braşov din data de 24.04.2014 în dosar penal nr.160D/P/2012 s-a dispus trimiterea în judecată după cum urmează:

1.BA pentru comiterea infracţiunilor de :

•„constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal;

• „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (3 fapte);

•toate cu aplicarea art.33 lit.a Codul penal -1969 şi art.5 Cod penal.

2.CVR pentru comiterea infracţiunilor de :

• „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 Codul penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (5 fapte);

•„complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (2 fapte);

•toate cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal - 1969 şi art.5 Cod penal.

3.DIF pentru comiterea infracţiunilor de :

• „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (7 fapte);

•„complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 Cod penal;

•„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 Cod penal;

•toate cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal -1969 şi art.5 Cod penal.

4.DF pentru comiterea infracţiunilor de :

•„aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal;

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal -1969 şi art.5 Cod penal (3 fapte);

•toate cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal -1969 şi art.5 Cod penal;

•toate cu aplicarea art.43 alin.5 Codul penal;

•cu aplicarea art.18 din Legea nr.508/2004.

5.PC pentru comiterea infracţiunilor de :

•„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 Cod penal raportat la art.365 alin.2 Codul penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (2 fapte);

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (2 fapte);

•„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 Cod penal;

•toate cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal -1969 şi art.5 Cod penal.

6.RAF pentru comiterea infracţiunilor de :

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal şi art.5 Cod penal (2 fapte);

•toate cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal-1969 şi art.5 Cod penal.

7.MCM pentru comiterea infracţiunilor de :

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal-1969 şi art.5 Cod penal (2 fapte);

•toate cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal -1969 şi art.5 Cod penal.

8.DC pentru comiterea infracţiunilor de :

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 Cod penal;

•„complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 Cod penal;

•toate cu aplicarea art.33 lit. a Codul penal-1969 şi art.5 Cod penal.

9.VS, pentru comiterea infracţiunilor de :

•„aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal;

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);

•„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal;

• „deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu” prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din Cod penal;

•toate cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal-1969 şi art.5 din Cod penal.

10.PDP pentru comiterea infracţiunilor de :

•„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal şi art.5 din Cod penal (2 fapte);

•toate cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal-1969 şi art.5 din Cod penal.

11.TE pentru comiterea infracţiunilor de :

•„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal;

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal;

•„efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal;

•toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal-1969 şi art.5 din Cod penal.

12.FRC pentru săvârşirea infracţiunilor de :

•„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal;

•„complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal;

•toate cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal -1969 şi art.5 din Cod penal.

Ca stare de fapt s-a reținut în esență în actul de sesizare că, începând cu luna decembrie 2012, inculpații BA, CVR și DIF au constituit un grup criminal organizat în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup infracțional la care au aderat pe parcursul abnului 2013 și ceilalți inculpați: DF, PC, RAF, MC, DC, VS, PDP, TE și FR.

Apoi, cu privire la fiecare dintre inculpați starea de fapt ce formează obiectul cercetării constă în:

1.Pentru inculpatul BA :în luna ianuarie 2013, împreună cu CVR, a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, DF și MAN pentru a deține dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, dispozitive cu care cei din urmă s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, fiind ajutați de PC; că în luna martie 2013, împreună cu CVR și PDP, a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, DF și FR, pentru a deține dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate și reușind montarea la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parțial de poliția judiciară germană; că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, împreună cu CVR, a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, pentru a deține dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, dispozitive cu care alte persoane coordonate de cel din urmă, s-au deplasat în Franța, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat din Rouen, Franța, de unde a fost ridicat de poliția judiciară franceză.

2.pentru inculpatul CVR: în luna ianuarie 2013, împreună cu BA a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, DF și MAN pentru a deține dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care cei din urmă s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate; că în luna martie 2013, împreună cu BA și PDP a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, DF și FR pentru a deține dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate; că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, pentru a deține dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care, alte persoane coordonate de cel din urmă, s-au deplasat în Franța în vederea montării lor la bancomate; că la începutul lunii noiembrie 2012, a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF, care, împreună cu DF și MAN, s-au deplasat în Olanda, unde au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparținând ING Bank Olanda în diverse localități din această țară, realizând copierea datelor necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că în luna iulie 2013, a sprijinit moral și material pe DIF care, împreună cu PC și VS, au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparținând Raiffeisen Bank Sighișoara și au copiat datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani. Totodată, cuculpatul C se mai reține în actul de sesizare că în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, împreună cu DIF și DC, s-a deplasat în Coreea de Sud și, în această țară, în baza înțelegerii anterioare, a primit de la TE, aflat în Olanda, datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că în luna iulie 2013, a sprijinit moral și material pe DIF care, împreună cu PC și VS, au transmis datele necesare efectuării unor operațiuni frauduloase de retrageri de sume de bani de pe un număr de 25 de carduri bancare către persoane necunoscute, care au retras suma de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei, de la ATM-uri aparținând Joint Stock Commercial Banptă k „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia.

3.pentru inculpatul DIF: în luna ianuarie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, împreună cu DF și MAN a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate, fiind ajutați în străinătate de PC; că în luna martie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA, CVR și PDP, împreună cu DF și FR a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate realizând amplasarea dispozitivului la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parțial de poliția judiciară germană; că în luna octombrie 2013, cu ajutorul lui MAN și PDP, împreună cu RAF, a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice și s-a deplasat în Madrid, Spania unde s-a întâlnit cu alte persoane împreună cu care au încercat să monteze dispozitivele la un bancomat al băncii Santander Central Hispano; că în intervalul octombrie – noiembrie 2013 sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, a deținut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul lui TE, DC și PC, împreună cu MMC și RA, au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în Franța în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat de unde a fost ridicat de poliția judiciară franceză; că la începutul lunii noiembrie 2012, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu DF și MAN s-a deplasat în Olanda, unde a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparținând ING Bank Olanda în diverse localități din această țară, realizând copierea datelor necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că în luna iulie 2013, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu PC și VS au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparținând Raiffeisen Bank Sighișoara și au copiat datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că în data de 17.01.2014, a deținut la domiciliu dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice. Tot cu referire la inculpatul D se mai reține că este cercetat pentru aceea că în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, împreună cu CVR și DC, s-a deplasat în Coreea de Sud și, în această țară, în baza înțelegerii anterioare, a primit de la TE, aflat în Olanda, datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că în luna iulie 2013, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu PC și VS au transmis datele necesare efectuării unor operațiuni frauduloase de retrageri de sume de bani de pe un număr de 25 de carduri bancare către persoane necunoscute, care au retras suma de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei, de la ATM-uri aparținând Joint Stock Commercial Bank „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia.

4.pentru inculpatul DF: în lunile decembrie 2012 - ianuarie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, împreună cu DIF și MAN, a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care împreună cu MAN s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, fiind ajutați și de PC; că în luna martie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA, CVR și PDP, împreună cu DIF și FR a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care împreună cu FR s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivului la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parțial de poliția judiciară germană; că la începutul lunii noiembrie 2012, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu DIF și MAN s-a deplasat în Olanda, unde a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparținând ING Bank Olanda în diverse localități din această țară, realizând copierea datelor necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani.

5.pentru inculpatul PC: în luna ianuarie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, i-a ajutat pe DIF, DF și MAN să dețină dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate, acordând în continuare ajutor acestora și în afara țării; că în intervalul octombrie – noiembrie 2013 sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, i-a ajutat pe DIF, TE, DC, MMC și RA să dețină dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Beneficiind de sprijinul său, DC împreună cu MMC și RA s-au deplasat în Franța cu dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive pe care ultimii doi le-au montat la un bancomat, de unde au fost ridicate de poliția judiciară franceză. Cu referire la același inculpat se reține că în luna iulie 2013, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu DIF și VS au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparținând Raiffeisen Bank Sighișoara și au copiat datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că în data de 17.01.2014, a deținut un dispozitiv destinat comiterii de infracțiuni informatice, pe care l-a primit de la VS; că în luna iulie 2013, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu DIF și VS au transmis datele necesare efectuării unor operațiuni frauduloase de retrageri de sume de bani de pe un număr de 25 de carduri bancare către persoane necunoscute, care au retras suma de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei, de la ATM-uri aparținând Joint Stock Commercial Bank „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia.

6.pentru inculpatul RAF: în luna octombrie 2013, cu ajutorul lui MAN și PDP, împreună cu DIF, a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care DIF s-a deplasat în Madrid, Spania, unde s-a întâlnit cu alte persoane împreună cu care au încercat să monteze dispozitivele la un bancomat al băncii Santander Central Hispano; că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, a deținut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul lui TE, DC și PC, împreună cu DIF și MCM, au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care s-au deplasat în Franța în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat de unde a fost ridicat de poliția judiciară franceză.

7.pentru inculpatul MCM: în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, a deținut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul lui TE, DC și PC, împreună cu DIF și RA au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care s-au deplasat în Franța în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat de unde a fost ridicat de poliția judiciară franceză; apoi, că inculpatul, în data de 17.01.2014, a deținut la domiciliu dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice.

8. pentru inculpatul DC: în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea lui DIF și TE a deținut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Împreună cu MCM și PC s-au deplasat în Franța, în vederea efectuării de verificări a dispozitivelor deținute la diverse tipuri de bancomate; în același timp inculpatul este trimis în judecată și pentru aceea că în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, împreună cu CVR și DIF, s-a deplasat în Coreea de Sud și, în această țară, în baza înțelegerii anterioare, a primit de la TE, aflat în Olanda, datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani.

9.pentru inculpatul VS: în luna iulie 2013, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu DIF și PC au deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparținând Raiffeisen Bank Sighișoara și au copiat datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; că la data de 16/17.01.2014, a deținut un dispozitiv destinat comiterii de infracțiuni informatice, pe care l-a adus de la Chișinău la Brașov și i l-a predat lui PC; apoi, cu referire la același inculpat se reține că în luna iulie 2013, cu sprijinul moral și material al lui CVR, împreună cu DIF și PC au transmis datele necesare efectuării unor operațiuni frauduloase de retrageri de sume de bani de pe un număr de 25 de carduri bancare către persoane necunoscute, care au retras suma de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei, de la ATM-uri aparținând Joint Stock Commercial Bank „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia și că în data de 17.01.2014, a deținut cantitatea de 0,41 grame cannabis în vederea consumului propriu.

10.pentru inculpatul PDP: în luna martie 2013, împreună cu BA, CVR a coordonat și sprijinit moral și material pe DIF și DF pentru a deține dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care FRC și DF s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea unui dispozitiv la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parțial de poliția judiciară germană; că în luna octombrie 2013, împreună cu MAN, i-a ajutat pe DIF și RAF să dețină dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive cu care DIF s-a deplasat în Madrid, Spania unde s-a întâlnit cu alte persoane împreună cu care au încercat să monteze dispozitivele la un bancomat al băncii Santander Central Hispano.

11.pentru inculpatul TE: în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, i-a ajutat pe DIF, DC, PC, MMC și RA să dețină dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul său, inițial, DC și MMC s-au deplasat în Franța pentru verificarea dispozitivelor și bancomatelor, iar ulterior, MMC și RAF s-au deplasat în Franța, unde au amplasat dispozitivele la un bancomat, de unde a fost ridicat de poliția judiciară franceză. În sarcina aceluiași inculpat s/a reținut că la începutul lunii noiembrie 2012, s-a deplasat în Olanda, unde a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive ce au fost anterior montate de alte persoane la ATM-uri aparținând ING Bank Olanda în diverse localități din această țară, realizând copierea datelor necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; apoi, i se mai reține în sarcină că în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, a transmis către CVR, DIF și DC datele necesare confecționării unor instrumente de plată clonate și efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani, după ce, în prealabil, cei trei s-au deplasat în Coreea de Sud conform unei înțelegeri anterioare.

12.pentru inculpatul FRC: în luna martie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA, CVR și PDP, împreună cu DIF și DF a deținut dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, dispozitive pe care împreună cu DF le-a transportat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivului la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parțial de poliția judiciară germană. Totodată, inculpatul este trimis în judecată și pentru aceea că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea și cu sprijinul moral și material al lui BA și CVR, împreună cu M Nicolae Adrian i-a ajutat pe DIF, TE, DC, MMC și RA să dețină dispozitive destinate accesului la sisteme informatice.

Întrucât doar unul dintre inculpaţi – DFn – a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 374 al. 4 Cod procedură penală, instanţa, constatând că există aspecte care pot influenţa cercetarea penală în raport de criticile formulate în cursul procedurii de cameră preliminară (când au fost invocate chestiuni ce privesc legalitatea punerii în mişcare a acţiunii penale) şi observând declaraţia inculpatului care nu recunoaşte existenţa unui grup la care ar fi aderat, s-a respins cererea de urmare a procedurii simplificate şi implicit de disjungere a cauzei faţă de acest inculpat, însă la final va analiza aplicabilitatea dispoziţiilor art. 396 al.10 Cod procedură penală cu privire la persoana inculpatului D.

Se constată că restul inculpaţilor nu au dorit urmarea procedurii simplificate, au contestat acuzaţiile sau parte din ele, inclusiv probele adunate la urmărire penală, susţinând în esenţă că obiectele pe care le-au deţinut şi amplasat la ATM-uri nu funcţionau şi nu s-a dovedit că aveau această proprietate. Prin urmare s-a procedat la administrarea probatoriului adunat la urmărire penală şi la verificarea acestuia în proceD obişnuită.

Sunt avute în vedere probele adunate la urmărire penală:

(…)

Instanța are în vedere și restul actelor procesuale sau proceDle realizate în cursul urmăririi penale, în condițiile în care nu s-au identificat aspecte privind nelegalitatea acestora.

Apoi, în cursul cercetării judecătorești s-a procedat la audierea inculpaților, a martorilor din lucrări în măsura în care acest fapt a fost posibil și se va ține seama de depozițiile martorilor audiați la urmărire penală doar în măsura în care declarațiile acestora se coroborează cu restul probațiunii. De asemenea, s-a procedat la întocmirea de referate de evaluare și s-au admis în probațiune acte referitoare la persoana inculpaților. Instanța constată în același timp că, dat fiind specificul infracțiunilor ce formează obiectul cercetărilor – infracțiuni ce necesită verificare a unor echipamente electronică, informatică, singurele probe care pot fi concludente în cauză sunt cele tehnice criminalistice. Din acest punct de vedere se constată că la dosar au fost realizate rapoarte de constatare tehnico științifică, care în fapt nu sunt contestate de inculpați; aceștia au solicitat în probațiune efectuarea de expertize tehnice având în vedere dispozițiile proceDle care prevăd că astfel de probe se dispun dacă se contestă rapoartele de expertiză. Instanța constată că rapoartele întocmite în cauză sunt complexe și răspund la întrebările inculpaților; împrejurarea că inculpații nu sunt de acord cu concluziile rapoartelor întocmite în cauză nu este un argument că acestea nu respectă condițiile de legalitate. De altfel, inculpații nu au învederat niciun punct din cuprinsul acestor raporte pe care-l contestă. Apoi, dacă parte din dispozitivele identificate la perchezițiile domiciliare puteau fi asamblate astfel încât să poată fi folosite în vederea comiterii de infracțiuni este o chestiune ce excede nu doar procesului pendinte, dar și legalității, ceea ce trebuie să se constate (iar acest fapt a fost realizat în rapoartele ITA) este dacă echipamentele identificate pot fi utilizate în vederea copierii de date de pe cardurile bancare. Cum anume se realizează/confecționează un dispozitiv din cele care interesează cauza – aspect care în fapt este solicitat de către inculpați – nu constituie temei pentru admiterea probei.

Tot cu raportare la faptele care formează obiectul cercetărilor – grup infracțional organizat, infracțiuni privind dispozitive destinate accesului la sisteme informatice – probele care se pot adminsitra sunt și cele care privesc audieri de martori. Se constată însă că inculpații nu au dorit să ofere informații cu privire la persoanele cu care aveau discuții telefonice, altele decât inculpații trimiși în judecată; din contră, referitor la partenerii de dialog s-a invocat faptul că nu s-ar cunoaște decât porecla acestora și s-a respins însă într-un mod categoric declarația martorului A, ca nefiind persoana cu care s-a discutat. Instanța constată însă că discuțiile telefonice interceptate cu referire la inculpați nu denotă faptul că aceștia ar participa la acțiuni, de orice natură, cu persoane care nu le sunt cunoscute; de altfel specificul infracțiunii de grup infracțional organizat presupune nu neapărat cunoașterea tuturor membrilor grupării infracționale, ci se bazează pe încredere, pe onoarea celor ce compun gruparea sau care aderă la ea, aspecte care presupun inclusiv ”legi ale tăcerii” în situația intervenției autorității. Din acest motiv este dificil a fi identificați martori, martorii oculari fiind de cele mai multe ori complici ai celor cercetați.

Analizând materialul probatoriu adunat şi administrat în cauză, menţinut prin încheierea de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa reţine următoarele:

Skimming-ul constituie o metodă electronică de a intra fraudulos în posesia datelor personale inscripţionate pe cardurile bancare, fiind o metodă ce presupune copierea întregului conţinut al uneia sau mai multor înregistrări de pe banda magnetică a unui card autentic. Banda magnetică a cardurilor bancare conţine informaţii care se regăsesc pe 3 piste. Acestea sunt poziţionate în plan orizontal pe lungimea benzii magnetice, track-ul nr. 1 situându-se în partea superioara, track-ul nr. 2 la mijloc iar cel de-al treilea în partea inferioara. Pe track-ul nr. 1 se regăsesc informaţiile privitoare la numărul de cont, titularul contului, data expirării. Al doilea track conţine informaţii referitoare la BIN (Bank Identification Number) care reprezintă o înşiruire de 17 cifre despărţite de semnul “=” ce delimitează informaţiile privind BIN-ul de zona informaţiilor confidenţiale necesare tranzacţionării (date adiţionale). Cel de-al treilea track conţine atât datele confidenţiale existente pe track-ul al doilea (date adiţionale) precum şi alte date ce privesc sistemul de securitate al băncii.

Se constată că într-una dintre variantele de săvârşire, care se indică şi în cauza de faţă, skimming-ul se realizează prin instalarea unui dispozitiv electronic în ATM în vederea copierii datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare şi a unei minicamere video în vederea obţinerii codului PIN de pe tastatură. Aşa fiind, în momentul în care deţinătorul legitim introduce cardul în ATM, datele sale confidenţiale de pe banda magnetică sunt automat copiate şi stocate în memoria dispozitivului electronic instalat anterior iar tastarea codului PIN este surprinsă de minicamera video poziţionată corespunzător pentru vizualizarea tastaturii. În acest fel se intră în posesia datelor confidenţiale, fără ca posesorul cardului să-şi dea seama, întrucât tranzacţia are loc normal; pentru a se marca începutul activităţii de copiere şi pentru a corela numărul cardului şi alte date confidenţiale cu codul PIN tastat şi înregistrat de minicameră se marchează momentul de început al skimmingului cu folosirea unui card denumit în continuare “pointer”. Acest card este folosit anterior începerii copierii dar poate fi utilizat şi pentru test în timpul copierii. Abia ulterior, datele copiate de pe banda magnetică a cardului original sunt transferate în computere şi, folosind programe informatice special create si dispozitive tip "MSR", de scriere/rescriere a benzii magnetice, sunt inscripţionate pe un card contrafăcut sau pe un card de plastic prevăzut cu o bandă magnetică. În final, folosindu-se cardul contrafăcut şi codul PIN, se efectuează retrageri frauduloase de numerar de la bancomate.

Prezenta cauză are punctul de pornire data de 20.11.2012, când lucrătorii de poliţie judiciară s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că pe raza municipiului Braşov s-a constituit şi acţionează un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni prin falsificarea cardurilor bancare cu ajutorul unor echipamente dedicate şi efectuarea de retrageri neautorizate cu obţinerea unor însemnate profituri materiale, în special din ţări ale comunităţii europene dar şi din afara Europei.

Se constată că între cei cercetaţi în prezenta cauză există conexiuni care depăşesc sfera relaţiilor obişnuite de familie şi chiar de amiciţie; împrejurarea că inculpaţii nu se cunosc toţi între ei sau că s-au cunoscut doar urmare a acestei proceduri nu constituie un impediment în constatarea existenţei infracţiunii de „grup infracţional organizat”. Instanţa va exemplifica pentru inculpaţi că existenţa unui grup infracţional (grup care doar formal este negat de inculpaţi care, prin încercarea de a disimula necunoaşterea fizică a unora dintre participanți, speră să fie apăraţi de răspundere penală): într-o fabrică muncitorii, executanţii produselor finite, nu cunosc de cele mai multe ori pe cei aflaţi la conducerea fabricii, cei care semnează pentru ei acte, care le organizează activitatea; de cele mai multe ori muncitorii nici nu sunt interesaţi de persoanele din conducere, numele sau numărul acestora, câtă vreme au un loc de muncă şi primesc un salariu pentru activitatea prestată. Tot la fel şi în cadrul unui grup infracţional: de cele mai multe ori cei din eşaloanele doi sau trei, iar uneori nici chiar cei din primul eşalon, nu se cunosc sau nu cunosc pe cei a căror ordine le execută, ceea ce nu înseamnă că ei neagă în vreun fel existenţa membrilor sau liderilor grupării; faptul că nu-i interesează cine sunt acele persoane nu are relevanţă penală câtă vreme acţiunile la care participă sunt evident că se datorează unei activități organizate și nu constituie o asociere spontană în vederea comiterii unei fapte penale. Chiar utilizarea acelorași persoane la comiterea faptei denotă o specializare a acestora, o rutinare în activitatea infracțională, dar sporește și încrederea liderilor grupării că există persoane pe care pot conta.

Aşa fiind, instanţa va reţine următoarele:

I. La sfârşitul lunii octombrie 2012, inculpaţii DIF, căruia i se zice „C”, DF şi încă o persoană despre care se afirmă că s-ar numi MAN zis „M” pleacă din România în Olanda pentru activităţi de „skimming”, prin intermediul cărora să obțină diverse sume de bani. În chiar rechizitoriu se susține, iar probatoriul pare a releva acest aspect, că cei trei cetățeni români ar fi coordonați de o persoană de cetăţenie olandeză pe care autoritățile române nu au identificat-o, dar despre care se știe că i s-ar spune BS.

În cuprinsul rechizitoriului se mai arată că inițiativa plecării în străinătate a aparținut cetățenului olandez, cei trei deplasându-se împreună cu acesta la începutul lunii noiembrie 2012 în Olanda cu autovehiculul cetăţeanului olandez, s-au cazat iniţial în Rotterdam iar apoi într-un camping aflat la 50-60 km de Rotterdam. Aici cetăţeanul olandez a adus, potrivit depoziției inculpatului D, dispozitivele destinate a fi montate la ATM-uri, iar DIF a început să le pregătească pentru a fi montate prin disimularea lor în bancomate, pregătind totodată şi minicamerele video destinate vizionării şi înregistrării codurilor pin tastate de către deţinătorii legitimi ai cardurilor bancare.

Instanța constată că nu există nicio îndoială că inculpatul D avea cunoştinţe pentru a opera cu astfel de instrumente, în ciuda faptului că acesta a încercat să infirme acest aspect. De altfel, dat fiind modul organizat a activităţilor de tip skimming, este de notorietate faptul că sunt cooptate în mediul infracţional persoane care cunosc nu doar modul de lucru, ci chiar posibilitatea de operare a unor astfel de instrumente, fiind inutil pentru cetățeanul olandez să aducă „la lucru” o persoană care nu îi era de folos. Este greu de presupus că inculpatul D fost ales aleatoriu pentru a pune ”cap la cap” dispozitivele, că a fost ales aleatoriu de către cetățenul olandez, fără o prelabilă documentare a acestuia din urmă; zvonul şi faima unor persoane care se ocupă de astfel de activități se propagă destul de repede în mediul infracțional. Nu este necesară existența unei diplome care să certifice specializarea într-un domeniu, o persoană putând avea dexteritate, aplecare, spre un domeniu ale cărui taine le poate cunoaște. Tocmai datorită acestor cunoştinţe informatice necesare operării cu instrumente de tip skimming, inculpatul D este ales să plece în Olanda unde se ocupă de asamblarea dispozitivelor puse la dispoziţie de cetăţeanul olandez.

Tot în rechizitoriu se mai arată că după finalizarea realizării dispozitivelor, MAN şi inculpatul DF le-au preluat şi s-au deplasat în diverse localităţi din Olanda unde le-au aplicat, cu preponderenţă, la bancomate aparţinând ING, dispozitivele fiind special adaptate pentru acest tip de bancomate.

Autoritățile olandeze au pus la dispoziție celor din România date din care rezultă că dispozitivele au fost montate în datele de 03.11.2012, 07.11.2012, 08.11.2012, 09.11.2012, 11.11.2012, 12.11.2012, 13.11.2012 şi 14.11.2012 în localităţile Amersfoort, Deventer, Arnhem şi Doorwerth, date la care s-a realizat și copierea datelor înscrise pe carduri bancare. Instanța nu are îndoială asupra celor consemnate de autoritățile olandeze, însă observă că nu se indică faptul că vreun act ar fi fost sprijinit în această perioadă din România de către o altă persoană.

Deși în cuprinsul încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților se face referire la împrejurarea că activitatea celor trei derulată pe teritoriul olandez ar fi fost coordonată în țară de inculpatul C, starea de fapt din rechizitoriu de la punctul A. nu cuprinde o referire la inculpatul C. Chiar și în situația în care lipsește descrierea acestei stări de fapt cu privire la inculpatul C, se constată că nu există la dosar probe suficiente care să permită o apreciere în sensul că acest inculpat ar fi avut o implicare la începutul lunii noiembrie în activitatea derulată în Olanda de inculpații D și D. În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, această activitate se reține că s-ar fi comis începând cu luna decembrie 2012, și nu noiembrie 2012, astfel încât nu poate fi apreciat că s-ar fi comis pe teritoriul României vreun act de complicitate, astfel cum se indică în rechizitoriu. Cum pentru aceste fapte comise pe teritoriul olandez instanța nu a identificat o autorizare a procurorului general, se constată că în cauză, cu privire la aceste fapte, la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale – după 1 februarie 2014, lipsea o condiție necesară pentru a se dispune în acest sens.

Prin urmare, pentru această faptă se va dispune încetarea procesului penal faţă de inculpaţii D şi D, constatând că există o condiţie necesară punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu referire la inculpatul C având în vedere că se susţine că fapta acestuia s-ar fi derulat din România, instanţa nu va putea dispune încetarea procesului penal întrucât în acest caz nu ar fi fost necesară autorizarea procurorului general. Întrucât nu există nici un fel de probe care să confirme participarea sa, din țară, la activitatea infracțională anterior descrisă şi nici nu a fost indicată în cuprinsul rechizitoriului vreo faptă în acest sens se va dispune achitarea acestuia în temeiul art 16 al 1 lit a Cod procedură penală.

Instanța va mai reține că fapta de deținere de instrumente destinate skimming-ului s-a derulat efectiv în străinătate, nu au existat pe teritoriul național acte de deținere sau cel puțin nu se indică în rechizitoriu astfel de acţiuni care se pot interpreta în acest sens; în actul de sesizare se susține că astfel de dispozitive ar fi fost aduse, puse la dispoziţie, de cetățeanul olandez pe când se aflau la Rotterdam, iar după asamblarea lor au fost montate exclusiv pe teritoriul olandez.

În perioada în care inculpatul D, numitul M și cetățeanul olandez se ocupau de realizarea activităţi infracţionale din Olanda, incupatul DIF a părăsit teritoriul olandez şi în locul său a venit inculpatul TE, un cunoscut al acestuia. Inculpatul TE preia dispozitivele montate şi, ulterior demontate, de MAN şi DF şi se ocupă de copierea datelor cardurilor bancare obţinute, stocarea şi gruparea acestora corespunzător, prin corelare cu imaginile pe care se puteau observa codurile pin, într-un calculator. Acest fapt se produce de asemenea pe teritoriul statului olandez, nefiind indicate acte de complicitate morală sau materială, anterioară sau concomitentă care să se fi derulat de pe teritoriul României. Împrejurarea că inculpații reveneau de fiecare dată în România doar pentru a pleca din nou în străinătate pentru comiterea de noi fapte penale nu presupune că actul material al deținerii de dispozitive s-a derulat, în parte, pe teritoriul României, căci nu există nicio probă că acele dispozitive au fost deţinute constant, ci din contră: acele dispozitive au fost deţinute exclusiv pe teritoriul statului străin. Rezultă însă indicii cu privire la o altă infracțiune comisă în această perioadă pentru care însă nu s-a sesizat instanța, iar pentru infracțiunea de „grup infracțional organizat” activitatea ilicită pentru care instanța a fost sesizată se susţine că s-ar fi produs începând cu luna decembrie 2012.

Ajuns în România, inculpatul DIF se întâlneşte cu inculpaţii CRV şi cu DC şi împreună pleacă în Coreea de Sud unde primesc pe internet fişiere conţinând datele culese de către inculpaţii T şi D aflaţi în Olanda. Organele de cercetare penală au prezentat şi rezultă din actele de la dosar că prin intermediul datelor obţinute în Olanda, de pe carduri bancare aparţinând unor persoane care au utilizat întocmai ATM-urile la care s-au amplasat anterior dispozitive de skimming de către inculpaţi, s-au extras sume de bani în mod fraudulos în Coreea de Sud în datele de 16.11.2012, 17.11.2012, 19.11.2012, 20.11.2012, 21.11.2012, 22.11.2012 şi 24.11.2012. În acest sens este şi percheziţia informatică efectuată asupra unor medii de stocare de date informatice ridicate de la CRV.

Instanța observă și motivația comiterii faptei/faptelor, pentru a constata dacă acestea s-ar fi comis doar în străinătate. Susţinerea inculpaţilor în sensul că deplasarea în Coreea s-a realizat pentru identificarea unor magazine de comercializare a unor produse electronice este total lipsită de credibilitate și denotă atitudinea neprincipială faţă de organele judiciare. În acest sens instanța constată că există un cumul de prezumții care nu pot confirma această susținere: nu se indică numele niciunui magazin cercetat, nu s-a cumpărat niciun produs electronic, nu s-a indicat nicio ofertă în acest sens și nici măcar o necesitate evidentă în țară a unor produse de natură electronică; de altfel, deplasarea în Coreea, împreună, a unor persoane cu aceleași preocupări în domeniul infracționalității, care coincide cu momentul transmiterii de date din Olanda și cu cel al extragerii frauduloase de sume de bani de pe conturile copiate în Olanda, nu este întâmplătoare și, evident, nici pentru achiziționare de produse electronice (cu excepția celor necesare procedurii de skimming). Toate aceste împrejurări se constituie în probe indirecte a căror multitudine susține acuzarea. Argumentațiile date de inculpați privind motivul prezenței lor împreună în Coreea nu se susține, fiind evident formulate ”pro causa”.

Instanța constată însă că nu s-a identificat niciun act infracțional care să fi fost comis pe teritoriul statului român pentru a atrage aplicarea din oficiu a legii penale române, astfel că și în acest caz, dat fiind data la care s-a pus în mișcare acțiunea penală (februarie-martie 2014) era necesară autorizația procurorului general în acest sens.

În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal. Actul de complicitate poate interveni atât înainte, cât și în timpul derulării activității infracționale; complicitatea poate fi morală sau materială. La dosar nu există date că de pe teritoriul României au fost susținute faptele din Olanda așa cum am spus mai sus. Există însă indicii ale recrutării unor persoane în România pentru a derula activități ilicite în străinătate, însă acest fapt nu constituie o complicitate la acțiunea de deținere, ci o altă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale doar începând cu luna decembrie 2012.

Activitatea de transmitere neautorizată de date către o persoană în vederea efectuării de operațiuni în mod fraudulos – transmiterea datelor din Olanda în Coreea – s-a realizat integral pe teritoriul statelor indicate; plecare de pe teritoriul României a celor implicați nu presupune că actul de complicitate se întinde și pe acest teritoriu, așa cum nu se întinde nici pe teritoriul statelor în care s-a realizat o escală în drumul spre aceste țări. Activitatea de deținere de echipamente destinate comiterii de infracțiuni din cele prev. de art. 360-364 Cod penal s-a realizat în integralitate pe teritorul olandez sau coreean. Faptul că inculpații D și D au stabilit din România motivul pentru care pleacă în străinătate nu are relevanță în ceea ce privește momentul comiterii infracțiunii și cel al epuizării acesteia. Faptul că ar fi fost ”sponsorizată” deplasarea sau întoarcerea din/în România (spre Olanda și mai apoi Coreea) are relevanță dar cu privire la o altă infracțiune pentru care, așa cum am arătat anterior, nu s-a pus în mișcare acțiunea penală deși nu era necesară autorizarea prealabilă a procurorului general. Sponsorizarea deplasării nu este însă dovedită, inculpații susținând că deplasările s-au făcut pe cont propriu sau fără știrea altor persoane din România.

De altfel s-a reținut încă din rechizitoriu că sponsorizarea întoarcerii în țară a fost realizată din România după terminarea activităţilor derulate în Olanda – pentru inculpatul DF, care a revenit în România cu o cursă Wizz Air în data de 20.11.2012. Biletele de avion identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în cauză la locuinţa lui TE dovedesc faptul că acestea au fost achiziționate după 14.11.2012 – data efectuării ultimei copieri de date din Olanda, așa cum au transmis autoritățile din această țară. Convorbirile telefonice din datele de 14.11.2012 orele 10:35:38, 10:40:51 (volumul 3 filele 84-87), 15.11.2012 orele 11:08:30, 11:10:21 (volumul 3 filele 89, 90), 19.11.2012 orele 11:35:33 (volumul 3 fila 94), 20.11.2012 orele 02:54:33, 11:23:05 (volumul 3 filele 96, 99, 100), 21.11.2012 orele 14:06:07 (volumul 3 filele 112, 113), 23.11.2012 orele 11:52:40 (volumul 3 filele 119-121) nu au fost indicate drept complicitate la vreo infracțiune pentru a se aprecia în consecință și chiar și așa ele nu dovedesc o susținere culpabilă a vreunei fapte de natură penală.

Prin urmare, reţinem pentru faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D în prima parte a rechizitoriului:

1. la începutul lunii noiembrie 2012, cu sprijinul moral şi material al lui CVR, împreună cu DF şi MAN s-a deplasat în Olanda, unde a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparţinând ING Bank Olanda în diverse localităţi din această ţară, realizând copierea datelor necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani. Întrucât nu s-a indicat și identificat niciun act de complicitate de pe teritoriul României, pentru această faptă se va dispune încetarea procesului penal.

2. în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, împreună cu CVR şi DC, s-a deplasat în Coreea de Sud şi, în această ţară, în baza înţelegerii anterioare, a primit de la TE, aflat în Olanda, datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani: Această activitate s-a derulat în întregime în Coreea, cu complicitate din Olanda, și nu în România.

Cu referire la inculpatul D:

1.la începutul lunii noiembrie 2012, împreună cu DIF şi MAN s-a deplasat în Olanda, unde a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparţinând ING Bank Olanda în diverse localităţi din această ţară, realizând copierea datelor: nu există date că inculpatul C a efectuat acte de complicitate cu privire la acest inculpat și nici nu s-a descris în ce constă o astfel de activitate în cadrul stării de fapt. Fapta inculpatului D sau vreun act de complicitate a acesteia nu s-a comis pe teritoriul național.

Cu referire la inculpatul C:

1.La începutul lunii noiembrie 2012, a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, care, împreună cu DF şi MAN, s-au deplasat în Olanda, unde au deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparţinând ING Bank Olanda în diverse localităţi din această ţară, realizând copierea datelor necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani: nu s-a descris în actul de sesizare nicio faptă care s-ar circumscrie elementului material al infracțiunii reținute în sarcina acestuia, astfel încât instanța nu poate aprecia asupra probațiunii care ar putea privi această faptă.

Acest aspect nu constituia motiv de verificare a legalității potrivit art. 346 Cod procedură penală căci procurorul este singurul în măsură a indica starea de fapt din rechizitoriu, probele pe care se sprijină și încadrarea juridică a acesteia. Instanța nu constată o omisiune în rechizitoriu, din acest punct de vedere, ci o lipsă de probe care să susțină acuzația.

Cu referire la inculpatul T:

1.La începutul lunii noiembrie 2012, s-a deplasat în Olanda, unde a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive ce au fost anterior montate de alte persoane la ATM-uri aparţinând ING Bank Olanda în diverse localităţi din această ţară, realizând copierea datelor necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani; din chiar rechizitoriu se indică faptul că inculpatul a deținut în Olanda dispozitive, prin urmare fapta nu s-a comis în țară; dispozitivele au fost date de cetățenul olandez, chiar pe teritoriul regatului amintit. Nu se indică vreun act de complicitate de care să fi beneficiat acest inculpat din România.

2. în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, a transmis către CVR, DIF şi DC datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani, după ce, în prealabil, cei trei s-au deplasat în Coreea de Sud conform unei înţelegeri anterioare; împrejurarea că s-a realizat o înțelegere anterioară (neindicată unde, în care loc) în scopul comiterii de fapte penale nu are relevanță din punct de vedere al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a acestui inculpat, infracțiune care s-a comis în întregime pe teritoriul altui stat.

În ceea ce-l privește pe inculpatul DC:

1.În a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, împreună cu CVR şi DIF, s-a deplasat în Coreea de Sud şi, în această ţară, în baza înţelegerii anterioare, a primit de la TE, aflat în Olanda, datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani. Existența unei înțelegeri anterioare nu face parte din elementul constitutiv al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. ”Înțelegerea anterioară” formează elementele constitutive ale altei fapte penale pentru care, așa cum am arătat mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului începând cu altă perioadă.

Chiar și în situația în care s-ar putea aprecia că a existat o înțelegere care face parte din elementul material al infracțiunii de ”transmitere neautorizată de date”, nu s-a specificat unde anume a avut loc înțelegerea și de către cine dintre cei cercetați, pentru a se aprecia locul comiterii infracțiunii. Dubiul profită în acest caz inculpaților, sens în care, cum pentru aceste fapte s-a pus în mişcare acţiunea penală după data de 1.02.2014, când era necesară autorizarea procurorului general, respectiv la datele de 4 martie 2014 şi 5 martie 2014 (fila 58-61 , 95-99, 217-219, 321-323 volum VIII, filele 14-15 volum IX), se va dispune încetarea procesului penal.

II. Datele adunate în cursul cercetărilor derulate în cauză relevă faptul că un grup infracțional organizat există mai înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale în prezenta cauză, însă instanța va avea în vedere doar perioada începând cu luna decembrie 2012. Astfel, din conținutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză se constată că mulți dintre cei implicați în activitatea infracțională se cunoșteau mai dinainte de luna decembrie 2012, având relații de prietenie, amiciție, care le-a favorizat participarea la comiterea de infracțiuni. De asemenea, există probe că acest grup infracțional din zona Brașov este doar o parte a unui grup infracțional structurat la nivel național, astfel încât parțial susținerile din rechizitoriu, ca și cele ale inculpaților, sunt reale.

Prin rezoluţia din data de 10 decembrie 2013, a fost începută urmărirea penală față de BA, CVR şi DIF, pentru comiterea infracţiunii de „constituirea unui grup criminal organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni prin intermediul sistemelor şi reţelelor informatice” prev. şi ped. de art.7 din Legea nr.39/2003 raportat la art.2 lit. b pct. 18 din Legea nr.39/2003, iar prin ordonanţele procurorului din data de 17.01.2014 a fost pusă în mişcare acţiunea penală sub aspectul tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

Totodată instanța constată că la data de 17.01.2014, a fost începută urmărirea penală faţă de DF, DC, MMC, PDP, PC, RAF, TE Şi VS şi a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru parte dintre infracțiunile pentru care s-a dispus ulterior trimiterea în judecată.

Deși în cuprinsul actului de sesizare se indică faptul că un grup infracțional s-ar fi constituit încă din luna noiembrie 2012, dispoziția de trimitere în judecată – pe care instanța o va lua în considerare fiind identică cu actul de punere în mişcare a acţiunii penale – face referire la luna decembrie 2012. De altfel și probatoriul are în vedere date din luna decembrie 2012, iar faptele din luna noiembrie 2012 comise în Olanda și Coreea sunt prezentate distinct în rechizitoriu, mai înainte de a se face referire la grupul infracțional organizat, astfel încât instanța va aprecia perioada de început a stării de fapt – cu privire la grupul infracțional organizat – ca fiind cea din decembrie 2012. În ceea ce priveşte data consumării infracţiunii, instanţa are în vedere faptul că între membrii grupării au continuat să existe legături pe toată Dta scursă până la momentul arestării lor preventive, chiar dacă nu există probe că ar mai fi comis fapte ce intră în scopul grupului infracţional pentru o bună perioadă de timp; se are în vedere că inculpaţii erau mereu interesaţi de mersul activităţilor ilicite, fiind de acord să participe la activitatea infracţională ori când era nevoie. Apoi, se constată că nu există nicio dovadă că vreunul dintre aceştia ar fi refuzat vreodată să participe la comiterea de fapte penale.

Instanța constată că prezentarea din rechizitoriu cu privire la inculpatul B poate fi avută în vedere la momentul dispunerii unei măsuri preventive, când se apreciază aspecte privind buna derulare a procedurii. Pentru susținerea stării de fapt care formează efectiv acuzarea penală aspectele indicate în rechizitoriu trebuie probate. Împrejurarea că o persoană a fost investigată cu referire la fapte de natură penală nu are relevanță decât în cazul în care acea persoană a fost efectiv condamnată pentru astfel de fapte. Susținerile cu privire la comiterea în trecut de fapte penale de către unii dintre inculpații cercetați nu este susținută decât în cazul inculpatului D. Cum nu s-a făcut o dovadă în sensul existenței unor condamnări anterioare și cu privire la alți inculpați, instanța va aprecia efectiv probațiunea prin raportare la cele indicate ca și constituind starea de fapt supusă cercetării.

În primul rând se observă că inculpatul BA nu are antecedente, care nu pot fi decât de natură penală, dat fiind cauza prezentă; nu există condamnări anterioare pentru fapte de evaziune fiscală sau de fals. Prin urmare susținerea că inculpatul ar fi recidivist este greșită. Cât despre falsa imagine creată în societate cu privire la persoana inculpatului B, nu au fost indicate date din care să rezulte acest aspect; instanța observă însă din probațiune (studiul amănunțit a convorbirilor telefonice) că acest inculpat, precum și inculpații D, C, dar și parte dintre ceilalți cercetați în prezenta cauză, par a fi o facțiune a unei grupări mai mari; nu se poate vorbi doar de o singură persoană care ar coordona toată gruparea constaituită în zona Brașov, ci de mai multe persoane cum ar fi: inculpații D și C – care par a face legătura între grupuri, de a transmite mesaje, dar a și coordona și aduce în cadrul grupării alte persoane interesate în comiterea de infracțiuni.

Apoi, din studiul convorbirilor telefonice, care au o consistență deosebită în relevarea de aspecte de natură penală, rezultă – așa cum se va vedea în continuare – că există mai multe persoane care par a coordona activitatea grupării din Brașov, altele decât cele trimise în judecată. Având în vedere că la dosar a fost atașat și un alt rechizitoriu, pentru a exemplifica amploarea fenomenului, se constată că există probe în sensul ca între grupările de la București și Brașov există o legătură (poate chiar de coordonare), iar prin raportare și la dinamica unor astfel de fapte penale, este dificil a se aprecia în anumite cazuri (când se dispune chiar conexarea sau disjungerea pricinii) care dintre convorbirile telefonice fac referire la o grupare și care la altă grupare infracțională. Cum legăturile dintre cei cercetați par destul de apropiate (așa cum am afirmat și cu privire la chestiuni familiale), este necesar a se aprecia care dintre convorbirile telefonice au în vedere aceste relații și care pe cele privind comiterea de fapte penale, în acest fel fiind apreciată și Dta în timp a activității infracționale.

Instanța va avea în vedere că deși probatoriul nu relevă, în unele cazuri, participarea la comiterea de infracțiuni din cele în vederea cărora grupul ar fi fost constituit sau la care s-a aderat face dovada certă a implicării în activitatea grupării infracționale, respectiv a infracțiunii prev. de art. 367 Cod penal, a dorinței de a răspunde oricând prezent la solicitarea reprezentanților grupării.

În ceea ce privește probațiunea, se bazează doar parţial pe conținutul convorbirilor telefonice. Se observă însă că aceste convorbiri telefonice au o anumită consistență care le dau forță probantă, cu atât mai mult cu cât discuţiile dintre inculpaţi se referă la aceleași aspecte, sunt dublate de acțiuni materiale evidente; ele se constituie într-un mănunchi de indicii care se constituie în argumente ale reținerii vinovăției penale.

Prin urmare, reținem că între inculpatul BA și CVR există o relație de prietenie, acesta din urmă fiind și finul fratelui inculpatului B, situație ce a permis și o oarecare ”dependență” relațională între cei doi: inculpatul B chiar a susținut că nu i se pare relevant că poate consuma o cafea, pe care să nu o plătească, în localurile lui C; această situație, chiar dacă nu dovedește ”dependența”, face posibilă o apreciere a unei prietenii dintre cei doi, care, în anumite condiții, creează condițiile necesare unei relații infracționale. În acest sens instanța remarcă o serie de convorbiri telefonice interceptate între acești doi inculpați , dar și între aceștia și alte persoane cercetate în această cauză, din care rezultă că relațiile dintre B, C sunt și de natură infracțională, relație dezvoltată alături de cea de prietenie și, cel mai probabil, încurajată de aceasta. Apoi, din studiul aceloraşi convorbiri telefonice, se observă că inculpatul D nu este doar persoana care asamblează dispozitive pentru a fi montate la bancomate, ci este și o persoană care coordonează activitatea celor din Brașov, posibil legătura și cu alt grup infracțional, existând probe indirecte, dar și din cele directe, că inculpatul D are o implicare mai activă în cadrul grupului infracțional decât inculpatul B și chiar decât inculpatul C. Este de remarcat în acest sens și numărul de fapte comise de inculpatul D în comparație cu ceilalți inculpați, implicarea sa mai activă în cadrul acestei grupări infracționale (existând indicii și cu privire la alte posibile activități de natură infracțională, altele decât cele privind infracțiuni în domeniul clonării de carduri bancare).

Așa fiind, instanța observă că notele de redare a convorbirilor telefonice indicate în probațiune, dar și pe cele existente la dosar și neindicate expres în rechizitoriu, relevă faptul că există un grup infracțional din luna decembrie 2012, însă nu sunt date certe că inculpatul B ar fi singurul coordonator, lider al acestuia, ci unul dintre cei care conduc acest grup, alături de persoane trimise sau nu în judecată în prezentul dosar. Există de asemenea date certe că inculpatul D este extrem de implicat în activitatea și coordonarea grupării, alături de inculpatul C, în atragerea de noi membrii, fiind persoana în lipsa căreia acțiunile grupului nu puteau fi întreprinse. Totodată se constată că există anumite relații apropiate, generate din cele ale unei familii extinse, între inculpatul D pe de o parte și inculpatul D de cealaltă parte, prin acesta din urmă fiind implicați în activitatea infracțională și inculpatul T.

Probatoriul administrat în cauză nu a relevat cu certitudine care sunt relațiile dintre, sau cum au ajuns să participe la activitatea infracțională a grupării anterior amintite, inculpații M, P, R, V, P, D sau F. Convorbirile telefonice purtate de acești inculpați între ei sau cu icnulpații B, C și D relevă faptul că aceștia se cunosc de mai mult timp, posibil prin intermediul unor alte activități pe care le-au derulat împreună – a căror natură instanța nu o poate decât presupune, existând probe că sunt coordonați (pentru faptele din prezentul dosar) de inculpatul D și C.

În ceea ce privește consitența probatorie a convorbirilor telefonice instanța remarcă următoarele: constituirea unui ”grup infracțional” nu presupune de fiecare dată o întâlnire fizică între cei care participă la crearea sa sau cu persoanele care sunt coordonate în cadrul grupului; de multe ori întâlnirile, acțiunile grupării, sunt planificate telefonic, codificat, cu atât mai mult cu cât acele persoane sunt la distanță mare unele de altele și cunosc că este posibil să fie interceptate direct sau indirect. Se constată că de cele mai multe ori convorbirile telefonice ale inculpaților se precipită în perioadele în care sunt identificate de autorități și acțiuni de skimmig. Apoi, instanța are în vedere și declarațiile inculpaților din cursul judecății care în mod evident sunt nereale. Astfel, se face referire la o afacere ce ar fi fost derulată de inculpații B, D și C cu o persoană căreia i se spune ”P” sau cu P (PF) și care ar privi televizoare și telefoane mobile; instanța constată că aceste afirmații sunt parțial ”nereale”, în condițiile în care inculpații în fapt fac referire la monitoarele ATM și la Atm-uri în general, după cum se va vedea.

Reținem:

1.Convorbirile telefonice din 16.12.2012 (fila 134, 136 volum 3): nu se poate identifica la ce anume se referă și nu se pot face decât supoziții; instanța nu poate corobora aceste convorbiri cu altele din dosar în lipsa unei posibile legături între acestea; de asemenea, nu este identificată persoana cu care discută B (un anume ”A”);

Discuțiile telefonice din data de 16.12.2012 (fila 138 volum III) când B discută cu P (PFD) fac dovada existenței unui grup infracțional, posibil chiar cel constituit pentru a comite infracțiunile ce formează obiectul prezentului dosar: ”Așteptăm să vină provincia”, ”După aia plecăm în vacanță”

În data de 16 decembrie 2012 (fila 141 volum III) inculpatul B stă de vorbă cu ”A” și acesta din urmă îi povestește că nu ”au venit ca fraierii” acolo. B îi spune că ”au muncit tot anul” motiv pentru care merită o vacanță. ”A” îi aduce apoi la cunoștință că este ajutat de ”ăștia” care l-au dus la ”pensiune pe banii lor”.

Convorbirile telefonice purtate de inculpatul B cu PF, cum este și cea de la fila 143 volum III, nu dovedesc că inculpatul B stă de vorbă cu o persoană care nu ar avea discernământ, ci din contră; împrejurarea că martorul PF s-a prezentat în fața instanței invocând, chiar și cu acte (care s-ar impune a fi verificate în cadrul altei proceduri), o situație de neînțelegere a solicitărilor autorității, trezește suspiciuni cu privire nu doar la implicarea sa în cauza prezentă, dar și necesitatea luării unei măsuri de siguranță apte să preîntâmpine comiterea de fapte penale. Instanța va avea în vedere în probațiune convorbirile telefonice de la dosar întrucât schizofrenia paranoidă de care suferă martorul pare a fi fost în remisiune în acea perioadă. Convorbirea telefonică amintită indică însă că o altă persoană este în spatele celor doi interlocutori, persoană care stabilește acțiunile ce urmează a fi întreprinse, mai ales că ”era criză mare”.

La data de 18 decembrie 2012 inculpatul B discută din nou cu ”A” (fila 147 volum III), persoană despre care nu s-a indicat cine este și reținem că inculpatul B cunoaște despre deplasări în străinătate pe care însă rezultă că nu le coordona el, dar este informat cu privire la ele: inculpatul B este anunțat că ”ăia îi anulează,..că are biletul plătit pentru Romania” și este întrebat ”voi ce faceți?”; B îi spune că el (”A”) este cel care trebuie să ia o hotărâre și îi propune să îi trimită o sută de euro pentru că ”A” s-a plâns că nu are bani. Instanța apreciază această convorbire în sensul infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului B, întrucât aceasta se află în strânsă legătură cu celelalte. În același sens este și discuția din aceași zi (fila 151 volum III) când pare că persoana cu care discută și discutase anterior inculpatul B ar fi inculpatul MC. Cum însă pentru inculpatul MC se reține că doar în vara anului 2013 a aderat la gruparea infracțională ce formează obiectul prezentului dosar, instanța poate aprecia fapta doar cu privire la inculpatul B.

Interesează cauza prezentă convorbirea telefonică din 18 decembrie 2012 (fila 157 volum III) când inculpatul B stă de vorbă cu aceeași persoană (despre care s-a afirmat că este MC) care îl informează despre ce va face în continuare. Acest ”MC” transporta niște ”cadouri” pentru inculpatul B, aspect care rezultă și din discuția telefonică din data de 19.12.2012 (fila 161 volum III).

Convorbirea telefonică din data de 19 decembrie 2012 (fila 163 volum III) relevă relația apropiată și interesată, în sensul prezentei cauze, dintre inculpații B și C, când primul se adresează celui de-al doilea cu apelativul ”finulos” și îl anunță că ”mâine noapte va ajunge ăsta micu”, cu referire evidentă la persoana cu care discutase anterior la telefon și care trebuia să sosească din Germania.

Convorbirile telefonice din 20.12.2012 orele 10:40:26 (volumul 3 filele 165, 166), 21.12.2012 orele 09:01:28, 20:36:10 (volumul 3 filele 169-171, 179, 180), 22.12.2012 orele 11:50:36, 19:24:38 (volumul 3 filele 181-184, 187-194), 29.12.2012 orele 16:32:37 (volumul 3 filele 198-200), 03.01.2013 orele 18:37:54 (volumul 3 filele 206, 207), 07.01.2013 orele 19:07:54 (volumul 3 filele 225-229) relevă probe indirecte în sensul că inculpatul B face referire la activități derulate de persoane cercetate în prezenta cauză. În acest sens, discuția din 22.12.2012- volumul 3 filele 181-184 în care inculpatul B îl anunță pe numitul PF: ”alea n-ai, aruncă-le că n-ai ce să faci cu ele, frățioare! Alea, vorbesc alelalte care le-am trimis eu, ca să alea, alea n-am ce să fac cu ele, alea le-am arătat eu ce-au făcut băieții, ca să-mi demonstreze că nu s-a făcut nimic, stii?”(...) Crede-mă că eu am stat trei ore acolo, cu aia, frate...ți-am explicat și ție, da poate tu nu ai înțeles prea multe, el a înțeles foarte bine, nenorocitul, mă, oamenii mi-au explicat clar ...nu s-a prins din prima, omul le-a stricat pe toate (...) toate le-a stricat și două le-a ars și două au rămas așa, exact cum le-au dat băieții ăia, exact, exact cum le-au dat băieții să știi!(...) auzi trebuie să-i faci soldații tăi pe ăștia și pe el și pe moldoveanu ăla, mă! (...)Bă, băiatule, fă rost de un om să-l ducem , să aia, să-l punem la treabă și asta e”. Discuția telefonică face referire evidentă la acțiuni de genul celor pentru care au fost trimiși inculpații în judecată, sub nicio formă neputându-se aprecia că s-ar face referire la televizoare, telefoane care vor urma a fi cumpărate, ci din contră: discuțiile sunt referitoare la componenete, obiecte, care au fost greșit operate datorită nepriceperii și a lipsei de coeziune a grupării. De aceea se impunea ca acele persoane să devină ”soldații” lui PF. Convorbirea telefonică indicată relevă faptul că o grupare infracțională mai veche exista și ea se mută și pe filiera Brașov unde inculpatul B afirmă că dorește să caute un om (fila 182 volum III) din Brașov pe care să-l coordoneze el. Că inculpatul B este interesat și se implică efectiv în activitatea de skimming rezultă și din convorbirea telefonică din data de 21.12.2012 (fila 177 volum III), fiind evident că discuția se referă la aparatele ce se montau la bancomate. Inculpatul B a ales să ofere declarații inexacte organelor judiciare în momentul audierii sale, fiind evident că acesta cunoaște și participă la coordonarea grupului infracțional alături de alte persoane; susținerile sale în sensul că aceste convorbiri telefonice fac referire la posibile acțiuni comerciale viitoare sunt nereale în condițiile în care discuțiile se poartă la timpul trecut, cu referire la acțiuni ce deja avuseseră loc; acest aspect relevă relevă atitudinea procesuală a incupatului ce va fi analizată mai jos.

În convorbirile telefonice din aceeași perioadă ale inculpatului B cu ”P” (PF), se relevă din nou preocupările în domeniul skimmingului ale celor două persoane indicate (filele 179 volul III), dar și implicațiile unui număr mult mai mare de persoane în activitatea infracțională, activitate care pare a fi o facțiune a uneia mai mari.

Instanța apreciază în probațiune și convorbirea telefonică din 22 decembrie 2012 evidențiată la filele 187 dosar u.p. volum III: BA susține către același PF: ”nu contează , eu spun, că nu am de ce să mă feresc (...) că el susține că să ne ducă acolo să vedem noi, cum să vedem noi, cum te întreb eu pe tine, cum să vedem noi, cică noi putem să umblăm noi la televizoare, să vedem ce-i în televizor!”. Această convorbire, ca și cea de mai sus și ca multe altele ce vor fi evidențiate, confirmă faptul că inculpatul B cunoaște și participă la coordonarea unor persoane care ”umblă la televizoare”; prin aceasta nu înțelegem o activitate viitoare, cum inculpatul B a încercat să acrediteze ideea, ci o activitate care deja s-a derulat într-o modalitate care a deranjat liderii grupării. Când inculpatul se referă la ”televizoare” are în vedere ecranul ATM-ului, respectic că se ”umblă la televizoare pentru a vedea ce e înăuntru” acestora. Convorbirea continuă cu referire la aceleași aparate de citit date:

PF: Să intru cu el acolo și să mai punem odată că poate n-a pus bine.

B: Păi, și ăia, eu te întreb pe tine, ăia, prietenii mei, mai îmi dau mie plasme să le duc acolo, te întreb eu pe tine? (....)

B: Tu-ți dai seama că eu sunt curios să o facem, că două trei televizoare putem aduce și la noi în țară, îți dai seama, da, cum să le mai zic eu la ăia să mai îmi dea când eu le-am pierdut lor 4 televizoare, cum să le zic, bă băieți dati-mi că băiatu vrea să se revanșeze, nu? D-asta am zis că trebuie să fi foarte atent cu chestiile astea, că oamenii îți dau odată, a doua oară te plimbă frumos (....)

B: deci una singură, fii atent mai e o chestie, dacă vrea neapărat , du-te cu el, mai are Coco un televizor, să pună televizorul ăla și să vedem ce iese, dacă chiar el se bate cu pumnul în piept”.

Este evident că această convorbire telefonică nu se referă la ”televizoare”, iar încercările inculpatului B de a induce acest fapt sunt irelevante și trădează faptul că inculpatul nu este în stare să-și asume propriile greșeli. În fine, se observă că ”afacerea” la care face referire inculpatul B că ar fi urmat să se deruleze, în fapt chiar se derula, însă în alt sens: ”le-am trimis televizoarele acolo (...) a fost o muncă și asta, ba, vorbește, trimite-le, trimite azi un televizor, mâine altul, poimâine altu, că nu le putea trimite pe toate odată, știi”. Că nu este vorba de ”televizoare” rezultă cu claritate din convorbirile inculpatului B indicate: ”au venit oamenii cu proba, au făcut trei grupe (...) toate au fost stricate, dintre care două memorii arse și două nu, da stricate toate, nenorocitu’ le-a stricat pe toate (...) deci el acolo la magazin nu avea cum să ardă televizorul(....) Și de aia au așa sisteme de securitate”. Încercarea inculpatului de a induce aspecte neconforme realității, în contradicție evidentă cu ceea ce chiar el susține, determină aprecierea că în fapt declarația inculpatului confirmă faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată. Cum inculpatul nu a fost în măsură a indica aspecte credibile, sustenabile, cu privire la afirmațiile sale (nu a indicat oferte reale de comercializare a unor televizoare sau telefoane, contracte, prospectări ale pieţei, în condițiile în care susține că este comerciant) și în condițiile în care activitatea acestuia în sensul indicat s-ar fi derulat chiar în perioada în care inculpații din prezenta cauză au acționat în comiterea de infracțiuni, instanța va aprecia declarația inculpatului în defavoarea acestuia.

Convorbirile telefonice continuă și la începutul lunii ianuarie 2013 și denotă implicarea inculpatului B, alături de implicarea sa în comiterea faptelor din prezentul, implicarea și în alte activități ce par a depăși cadrul legal. Instanța a identificat însă în cuprinsul acestor convorbiri pe cele indicate în probațiune, care relevă faptul că inculpatul B este angrenat în activitatea de coordonare a grupării infracţionale. Convorbirile telefonice sunt coroborate de instanță cu faptul material al deplasării celorlalți inculpați în vederea montării la bancomate a dispozitivelor destinate citirii datelor informatice. Astfel, avem în vedere convorbirea telefonică dintre inculpații B și C, când primul se asigură că acesta din urmă știe ce are de făcut (fila 206 volum III). Apoi, la 4 ianuarie 2013 inculpatul B discută din nou cu PF și îi transmite: ”uite, m-au sunat băieții ăia de la București, bă, și mi-au zis; băi, Adi, ce facem cu alea, că le-a stricat (...) oamenii m-au terorizat, mi-au dat 10 telefoane (....)unde sunt sculele? Unde sunt sculele?, păi dar nenorocitul ăla, băi, cum poate să le distrugă (...) Să ne zică ce a făcut cu ele, ălea, hai că le-a ars, dar restu’, ălea, știi? Nu zic la telefon, ălea știe el, restu’, unde-s restu’?” (volum III, fila 209-210). Din această convorbire instanța reține că inculpatul B era doar unul dintre liderii grupării infracționale, unul care coordona activitatea grupării și care răspundea mai departe de ”toate ălea, cu toate...astea de la calculator, toate alea” (....) și s-a ”făcut de râs față de ăia, acuma și trag ăia de mine că unde-s alea”. Mai departe, reținem că inculpatul B presupune că telefoanele îi sunt ascultate și se ferește să dea foarte multe detalii la telefon.

Toate aceste convorbiri relevă faptul că inculaptul B se ocupa de activitatea infracțională descrisă în actul de sesizare, după cum se va evidenția în cele ce urmează.

Cu referire la inculpatul CVR: în rechizitoriu s-a susținut că ar fi dependent de inculpatul B, iar activitățile pe care le derulează la suprafață sunt în realitate coordonate de inculpatul B. Se susține că inculpatul C se află în eșalonul imediat inferior inculpatului B; actele de la dosar relevă însă că inculpatul C este la fel de implicat ca și inculpatul B în activitatea infracțională, iar în unele cazuri chiar mai implicat decât acesta. La dosar nu există probe în sensul că inculpatul B a finanțat și ar fi instalat pe C în calitate de administrator al unor cluburi pentru a întreține o stare de dependență a acestuia. Probele de la dosar nu susțin o astfel de teorie, însă din cuprinsul notelor de transcriere a convorbirilor telefonice reținem că există o relație apropiată între cei doi, motiv pentru care inculpatul C este informat de inculpatul B despre activitățile grupării infracționale, iar acesta din urmă este la rândul său interesat să afle noutăți. Instanța are însă în vedere și atitudinea de recunoaștere parțială a faptelor de către inculpatul C; cu toate acestea se constată că inculpatul C încearcă și el, întocmai ca și restul inculpaților, să elimine din cadrul infracțional pe inculpatul B, persoană care oferea serviciile sale membrilor grupării și ținea legătura cu alte grupări infracționale sau cu alte persoane cu aceleași preocupări (sau unele similare); aceste aspecte rezultă din coroborarea tuturor convorbirilor telefonice prezentate în dosar.

Reținem că inculpatul C este o persoană apropiată inculpatului B și prin aceea că îl anunță pe acesta referitor la activitățile în derulare ale celor implicați în activități ilicite care au în vedere inclusiv montarea de skimmere la ATM-uri. Dat fiind faptul că inculpatul C se ocupa de administrarea unor cluburi din Brașov, i-a permis acestuia să ia legătura cu diverse persoane, printre care și inculpații din prezenta cauză, persoane care au preocupări similare cu cele ale inculpatului C și B.

În ceea ce-l privește pe inculpatul D, instanța va reține - așa cum la primul punct am arătat – că acesta are cunoștințele necesare utilizării echipamentelor, pe care inculpatul B le denumește ”televizoare”, echipamente care par ai fi puse la dispoziție și de inculpatul B. Reamintim că lipsa unei diplome sau a unui atestat în sensul operării în domeniul electronicii, informaticii și chiar mecanicii fine nu denotă lipsa cunoștințelor în acel domeniu, ci imposibiltiatea (relativă) accesării unor ocupații sau locuri de muncă în acest sens, dar și predispoziția angrenării unor astfel de persoane mult mai ușor în domeniul infracțional. În cazul acestui inculpat instanța va aprecia probațiunea pentru fiecare faptă în parte, nefiind necesară indicarea separată a unor convorbriri telefonice ca în cazul inculpatului B; aceasta întrucât inculpatul D a recunoscut implicarea sa în activitatea infracțională, însă la fel ca și inculpatul C, încearcă să înlăture din activitatea infracțională pe inculpatul B. Că a existat o înțelegere între inculpați în acest sens este evident, evindență ce rezultă și din comportamentul acestora pe parcursul cercetării judecătorești.

Este de remarcat încă că inculpatul D a susținut, contrar probelor de la dosar, că dispozitivele pe care le confecționa nu erau apte să copieze date informatice de pe carduri. Probațiunea, care nu a fost răsturnată de inculpatul D, relevă însă că acesta a intenționat, a folosit, a comandat și a confecționat dispozitive tip skimming; expertizele realizate în dosar cu privire la obiectele ridicate de la inculpați susţin teze probatorie că dispozitivele erau apte să asigure scopul în vederea cărora au fost create – copierea de date informatice de pe carduri bancare. Nu are relevanță juridică faptul că o parte dintre aceste dispozitive a funcționat sau nu, în condițiile în care inculpatul D nu a negat că urmărea achiziționarea și confecționarea de dispozitive apte să citească carduri; că o parte dintre aceste dispozitive nu au funcționat, că o parte au fost ”arse” cum s-a exprimat inculpatul B, este inerent activității de tip skimming derulată și ține și de dexteritatea celui ce asamblează astfel de dispozitive. Dacă alte dispozitive asamblate de inculpatul D, altele decât cele identificate de organele judiciare, au fost în măsură a funcționa conform scopului lor este o chestiune care excede probațiunii în condițiile în care astfel de aparate nu sunt necesar a și funcționa, ci doar să fie create în acest sens. Inculpatul D a recunoscut însă că a intenționat, prin asamblarea dispozitivelor achiziționate să copieze carduri bancare, iar parte din dispozitivele create au fost în măsură a citi carduri (în acest sens sunt avute în vedere inclusiv probele puse la dispoziție de autoritățile olandeze, căci ceea ce interesează este fapta și nu neapărat răspunderea penală a autorului acesteia); că o parte dintre dispozitive e posibil să fi fost inutilizabile este la fel de adevărat, dar nu conduce la concluzia că inculpatul D le-a creat intenționat să nu poate fi utilizate. Solicitarea unei expertize criminalistice nu s-a impus în condițiile în care nu s-a indicat în ce măsura expertiza de la dosar nu corespunde exigențelor aflării adevărului; simpla contestare a unei expertize nu conduce automat la refacerea probei, fiind necesar să se indice aspecte care nu au fost avute în vedere de specialist la momentul realizării probei; din acest motiv instanța a respins solicitarea de efectuare, în fapt, a unei noi expertize tehnice.

Apoi, tot cu referire la inculpatul D instanța mai reține că și acesta a încercat să prezinte o situație de fapt care să convină inculpatului B, acest din urmă inculpat fiind de altfel și singurul care nu s-a implicat direct în comiterea de fapte din cele care formează obiectul grupării infracționale.

Din studiul convorbirilor telefonice, coroborate cu rechizitoriul depus în probațiune la dosar (volumul I, filele 33-101), se constată că un grup infracțional organizat există la un palier mult mai mare decât cel indicat, iar la nivelul județului Brașov s-a constituit o nouă grupare, cu legături cel mai probabil în altă asociere ilicită (se face referire la ”televizoare” ce vin din București), grupare organizată de inculpații C și D, dar și de inculpatul B, inculpat care însă nu s-a implicat și activ în comiterea de fapte tip skimming.

Reținem ca stare de fapt, cu referire la grupul infracțional constituit și coordonat de inculpații C, D și B următoarele:

A.În luna decembrie 2012, inculpatul DIF, urmare înţelegerii existente cu CRV şi BA, a comandat echipamente destinate accesării sistemelor informatice de tip ATM şi falsificării instrumentelor de plată electronică. Instanța constată că la dosar există probe în acest sens constând pe de o parte în chiar declarațiile de recunoaștere ale inculpaților D şi C, iar mai apoi prin notele de redare a convorbirilor telefonice din 7 ianuarie 2013 când inculpatul D discută cu inculpatul C. Instanța constată că dispozitivele ce urmau a fi pregătite de inculpatul Doleranu proveneau de la persoane din București.

Astfel, C afirmă: Vezi că am vorbit cu ăștia la Bucale (...) asta să le ceri lor, un număr de telefon (...) Ăștia de acolo are număr de telefon sau trebuie să le dăm noi (aici se vorbește despre achiziționarea de cartele telefonice din străinătate pentru cei care deja se găsesc acolo)”. (volum III, fila 221)

Inculpatul D vorbește în data de 7 ianuarie cu o persoană cu număr de Anglia: ”vezi când pleacă ăștia acolo, să-mi dea un număr de acolo să ia legătura cu oamenii să le arate pe ce și cum. Cu aia în magazine, știi tu (...) totul e acolo, omul e acolo îi învață tot. Au toate acolo...combinațiile” (volum III, fila 223).

Instanța constată că inculpatul D nu face referire în convorbirile telefonice la acțiuni legate de comercializare de televizoare sau telefoane, așa cum nici inculpatul B nu o face. Inculpatul D discută cu inculpatul C la data de 8 ianuarie 2013 (fila 244 volum III) și îl anunță: ”Le-a probat ăsta pe toate ...Da...toate...unele are mănușă de alea de-acoperă. De aia o mai tăiem, o mai dăm jos...o mai facem mai mică, o mai punem înapoi. Aia o descurăm noi” (...) decât să mergi o lună pe Anglitera mai bine mergi o zi pe asta.(...) mai bine o zi pe Germania, cheltuieala mult mai mică (...) Da să văd și ocheanul, să-l fac direct acolo, să pun o tură pe Germania, pe ălea, nici nu știu”.

Instanța constată că au loc convorbiri telefonice și între D și B, convorbiri conspirate, care dovedesc ilegalitatea acțiunilor întreprinse:

„D: Te sun eu, dar oricum aștept ceva vești și dacă e ceva...sun.

B: Că nu știu dacă ți-a zis Relu, dar a vorbit... și o să vorbească și Pepe cu Pitic.

D: Eu l-am sunat într-una dar nu mi-a răspuns (….)

D: Ăștia au ajuns acolo, m-au sunat, se uită, se învârt, într-un oraș nu era nimic, s-au dus în altul aseară.(…)

B: Bine, vedem atunci” (volum III, fila 249)

Interesantă este și discuția din data de 9 ianuarie 2013 (fila 253 volum III) care relevă faptul că D și B urmăresc îndeaproape activitatea celor trimiși în străinătate. În același sens este și convorbirea dintre D și C de la aceeași dată (fila 256 volum III), când se face referire la inculpatul B care la rândul său se interesase de mersul activităților. Studiul acestei convorbiri conduce spre concluzia că inculpatul D are un rol important în derularea activităţi infracţionale, chiar mai important decât inculpatul B; astfel, D: „mincinoşii ăia, care nu prea răspundeau la telefon…Şi a zis că nu poate acum, a zis că a găsit altul…eu ştiu ce-i cu ei? Am zis…nu ştiu, ce să fac…am sunat pe Adi, că mă sunase de dimineaţă(…)”. În acelaşi sens sunt şi convorbirile telefonice dintre inculpaţii D şi C de la aceeaşi dată (fila 261 volum III):

„C: Tu trimite-i acolo şi…

D: da, eu aşa o să fac, îi trimit acolo să se descurce ei (…) Au totul aranjat. Tot au insistat să mergem noi, nici măcar unul din noi(…)

C: aşa po să facem ca să nu stricăm treaba ailaltă şi-i zic: Adi, hai să mergem noi doi ca să vedem noi doi, înţelegi? (…)

D: da. Hai că eu aştept telefonul de la Palton şi vedem ce e şi vorbim toate.”

Pentru realizarea activității infracționale din Germania este cooptat în grupul criminal organizat şi inculpatul DF, cunoscut inculpatului D de la activitatea derulată împreună în Olanda. În acest sens reţinem că inculpatul DF efectuează o comandă de echipamente, solicitată prin poştă, pentru inculpatul D; în această comandă au fost evidențiate echipamente necesare confecţionării dispozitivelor de accesare a sistemelor informatice de tip ATM. Se constată că acest colet a fost trimis inculpatului D ( planşă fotografică privind conţinutul coletului ridicat de către DF - fila 140-143 volum I dosar u,.p.) din Honk Kong; în interior au fost identificate două dispozitive electronice formate din cap de citire a cardurilor cu bandă magnetică, baterie 3,7 V pentru MSR model MSRv009 şi MSRv010, mufe micro USB şi patru bucăţi cabluri de date prevăzute cu mufe tip USB pentru conectarea dispozitivelor electronice la computer (documente colet întocmite de DHL - fila 144-145, volum I u.p.)). Că acest colet era destinat inculpatului D rezultă din aceea că după preluarea acestui colet de la reprezentantul DHL, preluare ce s-a realizat în apropierea unei benzinării din Braşov, în scurt timp la aceeaşi locaţie s-a prezentat şi DIF care l-a preluat pe DF şi s-au deplasat împreună la domiciliul primului. Aici inculpatul D a rămas puțin timp și apoi a părăsit imobilul. De altfel inculpatul D a recunoscut pentru cine erau destinate dispozitivele trimise prin poşta.

Activităţile inculpaţilor D şi D au fost monitorizate ambiental în condiții de legalitate (ordonanţa autorizare înregistrare audio-video faţă de DF şi DIF proces-verbal de investigaţii din data de 17.12.2012 cu privire la DF si DIF, planşă fotografică din data de 17.12.2012 privind pe DF, încheierea nr.191 pronunţată de Tribunalul Braşov prin care se confirmă ordonanţa de autorizare provizorie a înregistrării audio-video a numiţilor DF şi D Iancu (filele 130 – 137 dosar u.p.)

În perioada următoare lunii decembrie 2012, mai precis luna ianuarie 2013, DIF a confecţionat toate echipamentele necesare skimming-ului; în aceeaşi perioadă convorbirile telefonice identifică efectuarea de demersuri pentru a se realiza o deplasare în Europa occidentală, urmărind în special posibilitatea efectuării unei deplasări în Germania stabilind care sunt participanţii la această călătorie, modalitatea în care se va realiza deplasarea şi sursele de finanţare.

La dosar există probe că inculpatul B este ținut la curent de inculpatul C cu privire la activitate din Germania. În acest sens amintim mesajul SMS din data de 11 ianuarie 2013 în care, după ce anterior se interesase de sosirea în țară a inculpatului P, C îl anunță pe inculpatul B : ”Abia acum mi-a răspuns a spus că vine săptămâna care vine că nu are cum că nu merge treaba”. Acest mesaj dovedește că inculpatul P cunoștea la rândul său activitatea infracțională la care participa (din câte se susține doar din această perioadă).

Elocvente sunt și convorbirile dintre B și D din 12.01.2013 orele 14:11:31 (volumul 3 fila 269), dintre D și C din 15.01.2013 orele 12:56:30, 13:22:25 (volumul 3 filele 276-280), dintre B și o persoană necunoscută care este ținută la corect de acesta din data de 15 ianuarie 2013 orele 15.35.18 (volum III, fila 281), convorbirea telefonică dintre B și C din 15 ianuarie 2013 orele 19:05:57 (volum III, fila 286), convorbirea dintre D și C din 16.01.2013 orele 11:59:53 (volumul 3 filele 289-290), convorbirea dintre B și ”Coco” din data de 16 ianuarie 2013 (filele 291-295 volum III), convorbirea dintre D și C din 17.01.2013 orele 16:13:56 (volumul 3 filele 298, 299), convorbirea dintre B și D din 17 ianuarie 2013 orele 17.24.57 (filele 300 volum III), convorbirea dintre D, C, D și P din 21.01.2013 orele 11:33:46, 17:38:13, 18:16:56 (volumul 3 filele 315, 326-327, 328-329), convorbirea dintre D și C din 22.01.2013 orele 13:33:58, 17:52:50 (volumul 3 filele 332-335), convorbirea dintre D, D și C 28.01.2013 orele 15:45:26 (volumul 4 filele 15, 18, 19), convorbirea dintre D și C din 29.01.2013 orele 18:51:00 (volumul 4 filele 36, 37), convorbirile telefonice dintre D și C din 30.01.2013 orele 16:30:50 (volumul 4 filele 66, 67). Toate aceste discuţii dintre inculpaţi relevă o înţelegere mai veche între ei, chiar în cadrul unei grupări infracţionale mai largi, după cum şi mai sus am arătat.

Din cuprinsul convorbilor telefonice anterior indicate rezultă că pregătirea plecării a fost făcută de către D împreună cu D, prin stabilirea detaliată a modalității de confecţionare şi de instalare a dispozitivelor destinate accesului la sisteme informatice precum şi diverse amănunte ale deplasării sau comunicării cu cei care efectuau deplasarea.

În acest sens sunt și convorbirile din datele de 17.01.2013 orele 13:47:11 (volumul 3 filele 296, 297), 21.01.2013 orele 11:36:17 (volumul 3 filele 316, 317), 21.01.2013 orele 16:11:22 (volumul 3 fila 325), 24.01.2013 orele 13:39:50 (volumul 3 fila 368), 25.01.2013 orele 21:46:12 (volumul 3 fila 373-374), 26.01.2013 orele 14:33:11 (volumul 4 filele 5, 6), 30.01.2013 orele 16:32:56 (volumul 4 fila 68), 01.02.2013 orele 12:02:31, 14:01:43 (volumul 4 fila 89-92).

Convorbirile telefonice purtate între cei interceptați relevă faptul că DIF a efectuat personal o deplasare în străinătate în Germania pentru a vizualiza ATM-uri şi a stabili care este tehnica necesară realizării operaţiunilor de skimming, iar ulterior s-a pus în practică ceea ce s-a verificat de către inculpatul D. În acest sens sunt și convorbirile din 25.01.2013 orele 13:27:32 (volumul 3, fila 371-372), 26.01.2013 orele 10:47:05 (volumul 4, fila 1-4), 28.01.2013 orele 20:39:25 (volumul 4 fila 22, 23), 29.01.2013 orele 22:34:39 (volumul 4 fila 40, 41), 30.01.2013 orele 08:50:21, 09:18:09, 13:28:51, 13:31:35, 14:06:06, 21:33:51 (volumul 4 fila 42-45, 52-55, 57, 71-72). Astfel, reţinem convorbirea telefonică din data de 18 ianuarie 2013 (fila 371 volum III), când MAN afirmă despre D că a plecat „cu Ş cu omul, că ştie el ceva pe acolo. S-o dus să vadă”. Convorbirea telefonică (fila 8 volum IV) relevă faptul că inculpatul B ţine legătura şi informează pe „Coco” cu privire la mersul „activităţii care eşuase” şi îi spune că „n-a abandonat, că se ocupă în continuare şi găseşte el un băiat bun pe care să-l trimită” (…) pentru că „a investit câteva mii bune” (fila 10 volum IV). În perioada indicată (luna ianuarie 2013) sunt prezentate şi convorbiri telefonice care nu interesează cauza, neputând fi apreciate în sensul infracţiunilor indicate în actul de sesizare.

Se observă însă din discuţiile purtate de D cu D (fila 24 volum IV) că aceştia s-au preocupat de confecţionarea corespunzătoare a dispozitivelor, pregătirea disimulării acestora şi aplicarea unor culori asemănătoare celor ale bancomatelor originale, astfel încât montarea acestora la ATM să fie cât mai greu detectată la vreo eventuală verificare. Apoi se constată că inculpatul D menţine legăturile cu cetăţenul olandez căruia i se zice „BS”, iar D şi C fac vorbire de vopseaua pentru „plasticuri” şi susţin că totul „este ok, că a făcut probe” (fila 36 volum IV). D informează o persoană ce nu a fost identificată de la urmărire penală (fila 38 volum IV) în sensul că a găsit „plastic de acela ieri”, că „nu a găsit dintr-o bucată ci l-a făcut din bucăţi”. Se constată că această faptă este probată nu doar prin convorbirile telefonice, dar şi prin declaraţiile inculpaţilor audiaţi care au oferit răspunsuri în acest sens. Se reţine în cadrul probaţiunii şi convorbirile din data de 30.01.2013 orele 13:51:03, 14:09:37,15:32:58, 15:50:44, 15:58:32 (volumul 4 filele 56, 58, 61-62, 63-64, 65), precum și înscrisurile puse la dispoziție de autoritățile din Germania ( filele 1-27 dosar u.p., volum II)

În datele de 29.01.2013 şi 31.01.2013, DIF, DF şi MAN au fost monitorizaţi ambiental rezultând aspecte privind prezenţa comună acestora în diverse magazine de unde au achiziţionat dispozitive şi vopsele necesare finisării aparaturii ce trebuia montată la bancomate.

Astfel, se constată că la data de 31.01.2013 în jurul orelor 06:00, inculpatul DF şi încă o persoană despre care se susține că ar fi MAN s-au deplasat cu un autocar al firmei „Lauer” în Germania pe ruta Braşov-Nurnberg având asupra lor aparatura destinată accesului la sisteme informatice.(convorbirea din data de 31.01.2013 orele 05:15:59 (volumul 4 filele 73, 74). În timpul deplasării DIF poartă discuţii cu MAN pentru a se asigura că a luat şi a ascuns echipamentele şi pentru a stabili modul de comunicare; de asemenea, discuţii telefonice se poartă şi cu DF căruia i se dau îndrumări referitor la montarea dispozitivelor primite pe ATM-uri (convorbirile şi mesajele din 31.01.2013 orele 09:07:02, 16:05:18, 21:00:25 (volumul 4 filele 76, 77, 82-83, 87), 01.02.2013 orele 08:24:09 (volumul 4, fila 88).

În Germania, inculpatul DF şi persoana care-l însoțea MAN au fost aşteptaţi de către PC zis „Palton”, un cunoscut de-al lui DIF. Potrivit convorbirilor telefonice anterior menționate se constată că inculpatul P își oferise sprijinul în deţinerea echipamentelor de accesare a sistemelor informatice, îşi arată disponibilitatea în a se implica în comiterea faptelor, aspecte comunicate şi lui DIF (convorbirile şi mesajele din data de 02.02.2013 orele 20:17:37 (volumul 4 fila 99) şi 03.02.2013 orele 22:01:12 (volumul 4 fila 105-106). Deşi deţineau echipamentele necesare accesării sistemelor informatice, DF, MAN şi PC nu au putut realiza montarea dispozitivelor pe sisteme informatice de tip ATM pentru a obţine datele necesare falsificării instrumentelor de plată electronică şi dina cest motiv au revenit la câteva zile pe teritoriul României (convorbirile din 04.02.2013 orele 13:03:15 (volumul 4 fila 107, 108), 05.02.2013 orele 17:39:12 (volumul 4 fila 113-114). Este de remarcat discuţia telefonică din data de 31.01.2013 orele 15.50.34 (fila 78 volum IV) când inculpatul B se interesează ce anume face „CIF” (apelativul inculpatului D), iar inculpatul C îi spune că „ăia de acolo” nu dau nici un semn de viaţă: „ăla a plecat de acolo, care era, unul, a plecat şi a rămas…el stă prin Franţa că nu are ce face”. Tot la data de 31 ianuarie 2013 inulpatul D discută cu D căruia îi spune că „poate reuşeşte să facă o probă, două” şi îi transmite că „dacă e lume duminică, puneţi duminică pe ălălaltul, ca să veniţi mai repede”.

Discuţiile dintre D şi cetăţenul despre care se susţine că ar fi olandez (B. Sander) discută tot la 31 ianuarie 2013 orele 17.55.44 despre carduri (fila 84 volum IV). Astfel:

D: Aştept un răspuns acum şi după ce le potrivesc te sun(…)

Sander: Mâine am mai multe carduri şi poate îţi trimit.

D: Poate săptămâna viitoare o să re rog să-mi trimiţi cardurile”. La începutul lunii februarie 2013 discuţiile telefonice dintre inculpaţii D şi C se referă din nou la activitatea de sprijinire a grupului şi chiar la modalitatea de comitere a faptelor; convorbirea telefonică din data de 1.02.2013 orele 12.02.31 susţine o conlucrare între cei doi inculpaţi care acţionează fără a fi „sfătuiţi” de inculpatul B (filele 89 91 volu, IV). Acest din urmă inculpat se interesează şi el de mersul „acţiunilor”, fiind legătura dintre aceştia (fila 93 volum IV):

„B: Dar băieţii ăia care au plecat, nimic, nu?

D: Nimic, nimic.

B: dar nici măcar un semn de viaţă, nici măcar n-au încercat una-alta?(…) Dar cu Pitic ai mai vorbit?

D: A rămas că mă sună şi nu m-a mai sunat (….)

B ….m-au sunat băieţii de la Bucureşti acum, ştii? (…) Domne, ceva, vreo veste. Îs disperaţi , cred că, şi ei”.

Aceste convorbiri relevă faptul că există o legătură între grupările din Bucureşti şi Braşov, legătură intermediată de inculpaţii B şi D. În acelaşi sens sunt şi convorbirile din data de 6 februarie 2013 (fila 117 volum IV) între B şi C când cei doi inculpaţi discută despre persoane dispuse să plece că „s-au săturat”, persoane care sunt împrumutate cu diverse sume de bani. De asemenea, inculpatul D are convorbiri telefonice în care precizează modalitatea de confecţioanre a „plasticurilor” (fila 144 volum IV)

În această perioadă apare în câmpul infracțional și inculpatul P, care se observă că ştie despre activitățile derulate de inculpații ce se deplasaseră în Germania (fila 95, 97 volum IV). Inculpatul P nu este trimis în judecată pentru fapta din ianuarie 2013, ci pentru aceea că începând cu luna februarie 2013 a aderat la grupul infracţional organizat. În acest sens sunt şi convorbirile telefonice din 3.02.2013 orele 18.26.05 când inculpatul P stă de vorbă cu inculpatul D şi îl anunţă: „Bă tati…m-a sunat băieţii de acolo…ştii tu (…) şi am zis să deie drumul …şi alea…şi am zis că da…să înceapă să le facă şi a zis că da” (fila 101 volum IV). Legătura dintre inculpatul P şi D reiese şi din convorbirea telefonică din 7 februarie 2013 (fila 126 volum IV), când P îl anuţă pe Muşat că îl aşteaptă pe „cif” „să vină şi el pe la noi, la club”. Clubul inculpatului P este în fapt unul din locurile de întâlnire ale inculpaţilor în vederea derulării activităţilor infracţionale ce constituie obiectul grupării infracţionale (fila 138, 140 volum IV).

Cu referire la inculpatul P instanţa apreciază şi convorbirea telefonică din data de 9.02.2013 purtată de acesta cu inculpatul D (fila 136 volum IV) când afirmă: „să vedem, să punem, să mai facem nişte din ălea…ştii? (…) ca să băgăm amre…să facem firmă…să dăm drumul la spălătorie, nu?”.

Despre activitatea infracțională din Germania, activitate care nu a dus la nici un rezultat, inculpatul D îl informează pe inculpatul B, dar și inculpatul C procedează în aceeași manieră ( în acest sens sunt evidente convorbirile din datele de 09.01.2013 orele 11:52:03, 12:46:50 (volumul 3 fila 249, 250, 253-255), 17.01.2013 orele 17:24:57 (volumul 3 fila 300-303), 23.01.2013 orele 12:30:09 (volumul 3 filele 350, 351), 24.01.2013 orele 17:43:21 (volumul 3 filele 369, 370), 31.01.2013 orele 15:50:34 (volumul 4 filele 78-81), 02.02.2013 orele 12:08:17 (volumul 4 filele 93, 94). În acelaşi sens este privit şi SMS-ul trimis de inculpatul P către inculpatul D care îi aminteşte că este disponibil: „Salut frate vezi că am ajuns şi eu pe la ăştia. P”. (fila 99 volum IV). Ajutorul pe care inculpatul P este dispus să îl dea rezultă cu claritate şi se constată că acesta nu era, la momentul trimiterii sms-ului menţionat, în stare de arest, fiind evidentă intenţia acestuia de a îndepărta atenţia autorităţii de la faptele pe care le-a comis. în sensul implicării inculpatului P în activitatea infracţională prezentă este şi convorbirea telefonică din 3.02.2013 orele 22.01.12 când discută cu D şi îl întreabă dacă „să se uite pe alea”.

B. În cursul lunii martie 2013, membrii grupului criminal organizat au deţinut din nou aparatură necesară accesului la sisteme informatice şi s-au deplasat în străinătate pentru a realiza montarea acesteia la ATM-uri prin încălcarea măsurilor de securitate, în vederea obţinerii datelor personale necesare falsificării instrumentelor de plată electronică. În cursul lunii martie 2013 este atras din nou în cadrul grupării infracţionale inculpatul D, dar și inculpatul FR; atragerea acestora are la bază comiterii unor noi fapte penale. În aceeași perioadă, se constată că și inculpatul PDP s-a alăturat membrilor grupului criminal organizat şi a început să se implice activ în susţinerea unei noi deplasări în străinătate pentru a fi amplasate diverse dispozitive tip „skimming”.

Astfel, se constată că la mijlocul lunii martie, 19.03.2013, inculpaţii DF şi FR încep să stabilească modalitatea concretă de deplasare şi modul de utilizare al dispozitivelor de citit carduri. Potrivit convorbirilor telefonice indicate în probaţiune, rezultă că inculpatul C este cel care coordonează deplasarea în străinătate a persoanelor dispuse să participe la activitatea infracţională, alături de inculpatul B, acesta din urmă însă într-o măsură mai mică.

În acest sens, se observă anterior datei de 19 martie 2013 o luare de contact mai amplă între inculpaţii D, F, P, D, C şi B. Alături de convorbirile telefonice purtate de persoanele anterior amintite, instanţa apreciază în probaţiune şi declaraţiile celor implicaţi în activitatea infracţională. În acest sens sunt avute în vedere inclusiv declaraţiile inculpatului P care susţine în mod neadevărat că discuţiile telefonice au în vedere aspecte referitoare la organizarea localului pe care-l deţine în localitatea Prejmer.

Parte din convorbirile telefonice indicate în probaţiune nu sunt apreciate ca fiind elocvente pentru a stabili vinovăţia celor anterior menţionaţi, însă se constată că în cuprinsul volumelor în care sunt redate note de transcriere a convorbirilor telefonice apar unele aspecte care susţin acuzarea. În acest sens sunt convorbirile din 19.03.2013 (volumul 4 filele 265- 268) când inculpaţii P şi D stabilesc modalitatea de întâlnire, inculpatul P facilitând luarea legăturii dintre inculpatul D şi alte persoane interesate să participe la activitatea infracţională. Discuţiile purtate de inculpaţii D şi F pun în evidenţă nerăbdarea celor doi inculpaţi în participarea la activitatea infracţională (volumul 4 filele 274-278, 295, 305-306). Interesează în mod deosebit convorbirea telefonică din 21 martie 2013 ( fila 305 volum IV):

„D: deci fii atent, ne-a ţinut până la ora asta să vadă, ştii, dacă mergem încolo să facem probe, deci fii atent hoţului de hoţ îi e frică mă (…) Şi cum a rămas, cum ne auzim cu el, după ce facem proba?

F: da.

D: facem proba şi i le arăt direct faţă-n faţă, nu mai umblu…am făcut proba şi mergem, îi sunăm ne întâlnim, vedem…şi să ne dea acela şi am plecat”

Se constată că inculpatul P cunoaște activitatea infracţională ce se derulează. Susținerile acestuia în sensul că discuțiile telefonice care îl privesc au în vedere aspecte care nu susţin acuzarea nu este veridică. Este de remarcat că numele inculpatului P apare și în convorbirile anterioare, cele din luna ianuarie 2013, ceea ce susține indirect teza că în luna martie 2013 acesta s-a implicat activ în activitatea infracțională.

DIF este cel care confecționează din nou dispozitivele necesare activităţii de skimming, dispozitivul de citire a datelor şi minicamera video, denumită în argou, „ochiul” sau „ochianul”. În acest sens sunt convorbirile purtate în 21.03.2013 orele 10:55:07, 19:05:12 (volumul 4 filele 283-287, 303-304). Pregătirea deplasării este stabilită în cadrul discuţiilor purtate de CVR cu DIF sau FR şi, de acesta din urmă, cu DF. Instanţa reţine în probaţiune convorbirile din 21.03.2013 orele 11:36:27, 11:39:07, 15:54:53, 16:57:01 (volumul 4 filele 288-290, 297, 301, 302).

Interesul și implicarea inculpatului P în comiterea de infracțiuni ce intră în componența grupării infracționale și implicit a grupului infracțional rezidă din studiul din convorbirile telefonice mai sus indicate atât în perioada februarie, cât și în martie 2013 cu inculpații D și C; în acest sens amintite convorbirile din 02.02.2013 orele 12:57:58, 13:02:16 (volumul 4 filele 95-98), 03.02.2013 orele 18:26:05 (volumul 4 filele 101, 102), 04.02.2013 orele 16:31:54 (volumul 4 filele 109, 110), 07.02.2013 orele 17:57:25 (volumul 4 fila 126), 09.02.2013 orele 15:11:39 (volumul 4 filele 136, 137), 11.02.2013 orele 11:14:47, 15:18:24, 15:19:16, 15:21:27, 17:10:17, 17:11:06, 17:17:37 (volumul 4 filele 140, 146, 147, 149, 150-154), 20.02.2013 orele 11:39:11, 12:16:01, 16:08:42 (volumul 4 filele 180, 181, 200, 201), 14.03.2013 orele 11:50:08, 16:02:06 (volumul 4, filele 226, 227, 233, 234), 16.03.2013 orele 14:53:20 (volumul 4 filele 244, 245), 19.03.2013 orele 15:13:17, orele 15:18:01, 17:06:24 (volumul 4 filele 260, 261, 258, 259, 268, 269), 22.03.2013 orele 10:46:23 (volumul 4 fila 307-309). În primul rând se observă un număr extrem de mare de convorbiri telefonice dintre inculpatul P cu inculpatul D, într-o perioadă în care activitatea grupului infracțional este evident sporită și accelerată. Se constată interesul inculpatului P pentru susținerea celorlalți membrii ai grupului, în special față de inculpatul C. Insistențele inculpatului P sunt evidențiate și în convorbirile telefonice purtate de inculpații D și C (fila 311 volum IV) care înainte de a sta de vorbă împreună cu P, doresc să ia ei doi legătura. De altfel inculpatul P nu a avut nici o motivare sau a prezentat motivări nerealiste pentru multe dintre convorbirile purtate cu ceilalți membri ai grupării, considerând astfel că va dovedi neimplicarea sa în activitatea grupului infracțional. Reținem în același timp că implicarea inculpatului P, ajutorul dat de acesta inculpaților D și F pentru ca deplasarea lor în Germania să fie încununată de succes, a fost anterioară comiterii faptei acestora, fiind sprijinită activitatea de planificare a activității infracționale.

În ceea ce privește susținerea inculpatului P în sensul că împreună cu inculpatul C avea doar activități de remodernizare a localului său, instanța o consideră ca fiind posibilă având în vedere convorbirea telefonică din data de 29 martie 2013 orele 20.09.55 (fila 363 volum IV); de altfel instanța a constatat în considerentele de mai sus că o parte dintre convorbirile telefonice nu au legătura efectivă cu cauza, dar ele dovedesc legăturile strânse dintre inculpați, legături ce au permis inclusiv asocierea sau aderarea la grupul infracțional organizat. Această situație, a existenței unor legături și de afaceri, posibil licite, între inculpații C și P nu determină aprecierea că toate discuțiile dintre cei doi inculpați doar la aceste aspecte se refereau, ținând seama de însăși conținutul convorbirilor telefonice mai sus indicate, care dovedesc implicarea inculpatului P în activitățile grupării infracționale. De altfel inculpatul P nu a motivat în niciun fel relațiile cu inculpatul D, contactele telefonice numeroase cu acesta în perioada premergătoare activității derulate în Germania de D și F. Faptul că inculpatul P nu cunoștea numele sau chiar fizic pe celelalte persoane implicate în activitatea infracțională nu are nicio relevanță dar fiind numărul mare al persoanelor ce erau implicate, parte dintre ele fiind evident că nu au reușit a fi identificate.

Ceea ce în fapt s-a susținut de către membrii grupării infracționale sau de cei care au aderat la ea este că în intervalul 21.03.-23.03.2013, FR şi DF s-au deplasat din România în Germania, ţinând în permanenţă legătura cu DIF şi CVR. Acest aspect reiese atât din studiul convorbirilor şi mesajelor telefonice din 22.03.2013 orele 20:18:00, 20:21:42 (volumul 4 filele 314-316), cât și din depozițiile inculpaților D și F. Astfel se constată că inculpații C și D fac referiri evidente la inculpații D și F plecați deja în Germania (fila 314 volum IV).

Se constată că în ziua de 23.03.2013, inculpații DF şi FR reușesc să monteze la un ATM al bancii Postbank din Nurnberg un dispozitiv de citire a cardurilor bancare, dar şi o minicamera video. În acest sens este elocventă corespondența purtată de autoritățile române cu cele din Germania (filele 300-307 volum I u.p.), aceasta coroborându-se și cu declarațiile celor doi inculpați. Este de semnalat faptul că activitatea infracțională a celor doi inculpați – D și F – a fost observată de serviciul de securitate al băncii și astfel s-a dispus întreruperea activității bancomatului; prin urmare autoritățile germane au demontat minicamera video, dispozitiv care nu a fost recuperat de cei doi inculpați; aceștia din urmă au reușit însă ca între momentul întreruperii funcţionării bancomatului şi demontarea camerei video să recupereze dispozitivul de citire al cardurilor bancare.

Convorbirile telefonice interceptate între inculpați în a treia decadă a lunii martie 2013 relevă faptul că D și F au ținut legătura cu membrii grupului infracțional aflat în România. Toate aspectele legate de activitatea derulată în Germania, inclusiv problemele apărute aici, au fost în permanenţă comunicate între DF, pe de o parte şi DIF cu CVR pe de altă parte, cei doi membrii ai grupului din ţară fiind îngrijoraţi de posibilitatea ca membrii grupului infracțional aflat în străinătate să fie arestați. În acest sens sunt convorbirile şi mesajele din 23.03.2013 orele 10:40:55, 10:44:54, 11:21:03 şi 12:27:23 (volumul 4 filele 318, 321, 322-326), 24.03.2013 orele 12:44:30, 12:47:49, 12:50:44, 14:49:55, 15:05:39, 15:06:55).

Rezultă date că această faptă a fost sprijinită moral de inculpatul B care a comunicat cu inculpatul C (în acest sens sunt notele de redare a convorbirilor purtate în 27.03.2013 orele 18:12:34, 20:21:29 (volumul 4 filele 353-356), 29.03.2013 orele 19:26:23 (volumul 4 filele 360-362), 31.03.2013 orele 19:19:47 (volumul 4 fila 365, 366), 02.04.2013 orele 13:51:26 (volumul 4 filele 367-369), discuţiile fiind purtate de către BA cu CVR şi de către acesta din urmă cu DIF. și convorbirile purtate între inculpații D și C relevă faptul că aceștia sunt implicați în activitatea infracțională. Astfel:

”C: Am vorbit acuma, dar cică e stricat ăla. (....) Ăla la 9 dimineața s-a stricat.

D: Băi frate, bă, cât ghinion (...) mai sunt două acolo, unul înăuntru, unul afară. (...) ei știu ce au de făcut. Tre’ să pună pe celălalt” (fila 321 volum IV)

Apoi, evidentă este și convorbirea din 23.03.2013 dintre D și D:

”D: vezi că am dat aia mică jos, că o intrat ăla în pauză (...)la nouă... aialaită-i sus , aia am luat-o de jos, că e pauză.

D: aham...o lași să-și revină și o pui înapoi.

D: (...) și vreau să mai stăm o zi două să facem ceva” (fila 322 volum IV).

Convorbirile telefonice purtate de cei doi inculpați relevă faptul că au fost montate însă mai multe dispozitive decât cele identificate de autoritățile germane. Apoi, inculpații D și C sunt îngrijorați de situația creată:

”D: când s-o dus să o pună înapoi, nu mai era ăla de sus și era hârtie pusă pe el. Deci i-a văzut cineva când au pus aia. A rămas să se ducă să vadă ce e acolo și de atunci nu mai știu nimic de ei. (...) Nu mai dau de ei. Îs supărat foc. (...) Am sunat pe ăla de Ro, că mă gângeam că de acuma...dar sună-l pe numărul lui băiatu’ ăsta dacă-l ai.” (fila 329 volum IV).

La scurt timp inculpatul C, aflat în Romania, îi trimite un sms inculpatului F: ”ce faceți, sunteți bine?” (fila 331 volum IV), iar mai apoi: ”Ce faceți, ați găsit mașina, când veniți acasă? Da-ți un semn” (fila 339 volum IV). A doua zi D află că inculpații D și F ajunseseră deja acasă.

Relevantă în cauză este și convorbirea dintre inculpații B și C din data de 27 martie 2013 orele 18.12.34 (fila 353 volum IV), când C îl anunță pe B că a punctat acolo ”unde tre’ să puncteze”, că ”i-a băgat în priză” și că i-a spus ”băiatului ăla” că ”dacă vrei să mai ieșim, dacă nu las-o încolo, că găsim alte alte anturaje, găsim alți prieteni”. În același sens, în probațiune instanța va reține și convorbirile telefonice purtate de B cu inculpatul C sau de inculpatul C cu inculpatul D: convorbirile din 31.03.2013 orele 19:19:47 (volumul 4 fila 365, 366), 02.04.2013 orele 13:51:26 (volumul 4 filele 367-369),. Este de remarcat că în una dintre aceste convorbiri inculpatul B se adresează inculpatului C cu apelativul ”fiul nostru”.

Întrucât la finalul lunii martie 2013 a fost identificată gruparea infracțională ce acționa în zona București, se constată că există o oarecare temere și din partea inculpaților B și C cu privire la o eventuală arestare a lor, sens în care convorbirile lor telefonice sunt evidente în sensul de a se pune la adăpost de eventuale suspiciuni ale autorităților cu privire la posibila lor implicare. Tocmai aceste convorbiri trezesc suspiciuni cu privire la existența unui grup infracțional cu o arie de acțiune mult mai largă decât cea din Brașov, de plasare și deplasare a ”forței” pe mai multe paliere și mai multe zone ale țării. În acest sens este identificată convorbirea din data de 29.03.2013 orele 19:26:23 (volumul 4 filele 360-362). Activitatea grupării infracționale a fost întreruptă o perioadă de timp, cel mai probabil datorită intervenției autorităților judiciare în destructurarea grupului de la București, fapt ce a creat panică printre toți cei aflați în situații asemănătoare. Acest fapt este evidențiat şi din convorbirile purtate de BA în zilele de 03.10.2013 orele 21:19:06 (volumul 5 filele 239-241), 06.10.2013 orele 12:43:08 (volumul 5 filele 249, 250), 20.11.2013 orele 21:22:27 (volumul 6 filele 20-23).

C. Activitatea grupului infracțional este reluată în cursul lunii iulie 2013, când inculpatul DIF confecționează un nou dispozitiv destinat comiterii de infracţiuni informatice, dispozitiv creat pentru a acţiona prin copierea datelor înscrise pe cardurile bancare.

Inculpatul P era deja cunoscut inculpaților D și C astfel încât, întrucât încă din luna ianuarie 2013 și-a manifestat intenția evidentă de a participa la comiterea de fapte ilicite ce formează obiectul prezentului dosar (există indicii însă că se cunoșteau cu mult înainte de această dată), este cooptat să participe la noi infracțiuni. După realizarea dispozitivului de către inculpatul D, în data de 15.07.2013 la orele 18:42 acesta se deplasează împreună cu PC la un ATM aparţinând B.C.R. amplasat în Braşov, str. -----; în timp ce inculpatul PC a aşteptat în apropiere, DIF a montat dispozitivul şi a iniţiat verificarea funcţionării acestuia printr-un card de tip „pointer” cu numărul XXXXXX3456.

După ce au verificat că dispozitivul funcționează, inculpaţii au hotărât să acţioneze într-o zonă urbană și la un ATM ce nu era dotat cu cameră de supraveghere video. În acest sens, inculpații aleg un oraș cu semnificație turistică importantă în acea perioadă a anului – finalul lunii iulie - și identifică un ATM aparţinând Raiffeisen Bank, din Sighișoara, situat pe str. -----, nr.---- judeţul Mureş. În vederea realizării activităţilor infracţionale, PC îl chemase deja anterior în România pe inculpatul VS, acesta din urmă acceptând să se implice în activităţile grupului criminal organizat. De menționat în ceea ce-l privește pe inculpatul V, că acest inculpat, persoană cu cetățenia României şi a Republicii Moldova este posibil să apară în interceptările telefonice și mai curând de luna iulie 2013, fiind persoana la care se referă inculpații din prezenta cauză cu apelativul ”moldoveanul”.

Pentru realizarea planului infracțional, la data de 24.07.2013, inculpații PC şi VS s-au deplasat în municipiul Sighişoara şi au amplasat la ATM-ul Raiffeisen Bank dispozitivul de citire al cardurilor bancare. Pentru a marca începutul acţiunii lor infracţionale cei doi au utilizat cardul de tip „pointer” cu numărul XXXXX3456 la ora 06:48.

Aceste fapte sunt probate cu verificările listingurilor telefonice din care a rezultat că PC ce utiliza telefonul mobil cu numărul 0746.922.180 a purtat convorbiri şi a fost localizat în Sighişoara în data de 24.07.2013 la orele 09:46, 12:36, 13:02, 13:33. De asemenea, VS ce utiliza postul telefonic mobil cu numărul 0747.341.284 a purtat convorbiri şi a fost localizat în Sighişoara în data de 24.07.2013 la orele 08:40, 09:22, 11:06, 12:06, 12:36, 14:02. În ceea ce privește aceste probe instanța reține următoarele: urmărirea și identificarea fizică a unor persoane ce urmează a comite fapte prevăzute de legea penală întâmpină greutăți de cele mai multe ori datorită modului conspirativ și/sau organizat în care astfel de fapte se comit; în multe situații la săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală participă mai multe persoane, care se află în locații diferite, chiar și în cadrul aceluiași loc supravegheat; intervenția echipelor de supraveghere poate conduce în unele cazuri la distrugerea sau imposibilitatea administrării probei. Susținerea apărării că organele judiciare ar fi lăsat să se continue faptele penale este eronată, căci comiterea faptelor era începută cu mult înainte, posibil chiar înainte de decembrie 2012, iar pentru anumiți inculpați cu siguranță și înainte de luna decembrie 2012 (D, D). Organele judiciare sunt cele care trebuie să identifice probe certe nu doar că s-a comis o faptă penală, dar și cine anume a comis fapta sau a ajutat la săvârșirea acesteia. A da vina pe organele judiciare că nu au înțeles să solicite la acel moment tragerea la răspundere penală a inculpaților este apreciată de instanță ca o declarație de recunoaștere a faptelor; în principal inculpații nu neagă fapta, ci susțin că autoritățile sunt de responsabile de continuarea acesteia. Instanța observă însă că faptele din prezentul dosar au legătură unele cu altele doar datorită împrejurării că sunt comise în cadru organizat, după prealabile întâlniri și verificări atât ale locurilor în care se vor comite faptele, dar și ale persoanelor participante la săvârșirea acestora. Nimic nu i-a împiedicat pe inculpați să se oprească din săvârșirea faptei/faptelor, ci din contră, au continuat să participe la activități cu potențial infracțional, oferindu-și sprijinul în continuare. Susținerea potrivit căreia organele judiciare nu au intervenit pentru a stopa fenomenul infracțional mai înainte de luna ianuarie 2014 este evident o atitudine de sfidare din partea unora dintre inculpați, aspect care va fi apreciat însă ulterior; această atitudine trezește însă suspiciuni cu privire la posibila comitere și în viitor a unor fapte similare.

Împrejurarea că înregistrările camerelor de supraveghere de la ATM-ul din Sighișoara nu identifică pe inculpați în jurul acestuia, la ore apropiate de cele la care s-a comis fapta, nu înseamnă că inculpații nu au fost în acel oraș. Se constată că nu a fost posibilă punerea la dispoziție a înregistrărilor privind momentele la care s-au montat dispozitive de skimming la ATM-ul din Sighișoara. Acest fapt nu conduce la imposibilitatea stabilirii stării de fapt, constatându-se pe de o parte frecvența apelurilor telefonice dintre inculpați indentificați în municipiul Sighișoara în momentele comiterii faptei, iar pe de altă parte trebuie avut în vedere că inculpații nu au prezentat nicio justificare credibilă a motivului pentru care s-au aflat la chiar data și ora comiterii faptei în localitatea Sighișoara. Chiar împrejurarea că inculpaţii D şi P au utilizat acelaşi dispozitiv atât la bancomantul din Braşov cât şi la cel din Sighişoara sunt probe în sensul că ei sunt şi persoanele care au montat acele dispozitive la ATM; în condiţiile în care inculpaţii nu au prezentat cui anume ar fi predat acele dispozitive pentru a fi montate la ATM-ul din Sighişoara, instanţa va reţine că cei doi inculpaţi sunt de fapt cei care au utilizat din nou dispozitivul.

Instanța are în vedere și faptul că activitatea infracțională a grupării infracționale coordonate în cea mai mare parte de inculpatul D a continuat și după luna martie 2013, constatându-se o implicare mai redusă a inculpatului B. Cu referire la fapta din luna iulie 2013 instanța mai reține însă în probațiune și conținutul convorbririi telefonice din data de 28 iulie 2014 orele 15.07.24 (fila 33 volum V) care face referire la activitățile întreprinse de inculpații D, P și V în localtiaeta Sighișoara.

”D: ieri a fost eu cu ăsta încolo, că ăla n-a mers....și bine-a dat mașină și am mers noi (...) N-a intrat nimic, cif...Nimica... 15 bucăți, 16 măcar. M-am enervat...Era...toată lumea în altă parte (....) Mâine vreau să încerc altceva, dar vorbim noi.”

Din conținutul acestei convorbiri rezultă că activitățile întreprinse în Sighișoara nu au fost atât de fructuoase pentru acțiunile grupării, iar aici avem în vedere şi faptele din 26 iulie 2013. În ceea ce priveşte această din urmă faptă reţinem că în data de 25.07.2013 ora 18:45, PC s-a deplasat din nou la ATM-ul B.C.R. din Braşov, str.----------, unde a mai efectuat o probă cu dispozitivul de copiere, marcând începutul activităţii cu cardul de tip „pointer” cu numărul XXXXXX3456.

Apoi, în data de 26.07.2013, inculpatul PC s-a deplasat în municipiul Sighişoara la acelaşi ATM al băncii Raifeissen și a montat dispozitivul de citire şi a utilizat pentru a marca începerea activităţii de copiere la ora 08:56, cardul de tip „pointer” cu numărul XXXXXX3456. Inculpatul PC utiliza în acea perioadă telefonul mobil cu numărul 0746.922.180; se constată că acest inculpat a purtat convorbiri telefonice şi a fost localizat în Sighişoara în data de 26.07.2013 la orele 09:33, 09:36, 13:05 şi în localitatea Hoghiz, judeţul Braşov (aflată pe DN13 Târgu Mureş – Braşov) la ora 16:54. Tot datorită convorbirilor purtate este indentificat şi inculpatul D în cursul zilei 27.07.2013 în municipiul Sighişoara, la acelaşi ATM al băncii Raifeissen la care se deplasaseră în data de 24 iulie 2013. Inculpatul D a montat dispozitivul de citire şi a utilizat pentru a marca începerea activităţii de copiere la ora 11:13 un alt card de tip „pointer”. Convorbirea telefonică purtată cu inculpatul C în data de 28 iulie 2013, discuţie mai sus prezentată, relevă faptul că inculpatul D este cel care a montat dispozitivul la ATM.

În acest sens reţinem că inculpatul DIF (utilizatorul postului telefonic cu numărul 0756.766.199) a purtat convorbiri şi a fost localizat în Sighişoara în data de 27.07.2013 la orele 10:33, 10:37, 10:49, 11:14, 11:15, 11:27, 11:31, 13:33, 15:33, 16:00. Astfel, potrivit corespondeţei purtate cu unitatea bancară, prin acţiunea infracţională a lui DIF, PC şi VS în intervalele 24.07.2013 orele 09:25 – 11:12, 26.07.2013 orele 09:28 – 14:18 şi 27.07.2013 orele 11:23 – 14:27 au fost copiate carduri bancare.

În probaţiune sunt apreicate plângere înaintată de către Raiffeisen Bank în dosarul nr.893/P/2013 (fila 152-161 volum I), corespondenţă cu Raiffeisen Bank (fila 162-177 volum I), proces-verbal din data de 15.01.2014 cu privire la 25 de carduri folosite la ATM-ul Raiffeisen Bank din Sighisoara (fila 178 volum I), proces-verbal din data de 27.11.2013 cu privire la un dispozitiv artizanal destinat copierii cardurilor montat pe un ATM din municipiul Sighişoara (fila 179 volum I), încheierea nr.43/TD pronunţată de Tribunalul Braşov privind aprobarea transmiterii de date de către operatorii de telefonie mobilă Orange şi Cosmote (fila 180-181 volum I), proces-verbal din data de 31.01.2014 de consemnare a datelor puse la dispoziţie de către Orange şi Cosmote (fila 182-184 volum I), hărţi relaţionale (fila 185-189 volum I), adresă răspuns BCR cu privire la cardurile folosite pentru instalarea de dispozitive skimming (fila 190-207 volum I).

După ce cardurile au fost copiate, datele de identificare necesare confecţionării unor carduri contrafăcute (pentru un număr de 25 de carduri bancare copiate în municipiul Sighişoara) au fost transmise de către DIF, PC şi VS unor autori necunoscuţi care au clonat cardurile şi au efectuat retrageri de sume de bani în cuantum de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei de la ATM-uri aparţinând Joint Stock Commercial Bank „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia.

În ceea ce priveşte activitatea inculpatului C se constată că la dosar nu există suficiente probe care să confirme implicarea sa în activitatea infracţională din luna iulie 2013, probatoriul identificat relevând doar împrejurarea că acesta era la curent cu activitatea derulată de inculpaţii D, P şi V. Faptul că inculpatul D îi aduce la cunoştinţă inculpatului C „greutăţile” întâmpinate în comiterea faptelor din data de 24-26 iulie 2013 nu poate determina aprecierea că inculpatul C a coordonat sau a sprijinit în vreun fel acţiunile celor anterior menţionaţi. Nu se poate susține nici că activitatea inculpaţilor D, P şi V a fost sprijinită moral de către CVR, neexistând nicio probă în acest sens. Faptul că inculpatul C a purtat o singură convorbire telefonică cu DIF în data de 28.07.2013 orele 15:07 (volumul 5 fila 33) este insuficient pentru a aprecia că inculpatul D a acționat de această dată fiind sprijinit moral de inculpatul C. Faptul că inculpatului C i se aduce la cunoștință acțiunea infracțională nu constituie un argument în sensul soluției de condamnare pentru această faptă, fiind insuficientă probaţiunea care să susţine acuzaţia care i se aduce. Această situaţie este însă apreciată în sensul implicării în continuare a inculpatului C în activitatea în grupul infracțional organizat şi face dovada existenţei grupării în continuare şi va fi apreciată la individualizarea judiciară a sancţiunii pentru această faptă.

D.În luna octombrie 2013 inculpatul DIF i-a hotărârea de a se deplasa în Spania pentru a monta la bancomate dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice prin copierea datelor de pe cardurile bancare. În acest scop, inculpatul D îl convinge să adere la grupul criminal organizat şi pe RAF. Pentru a pregăti plecarea în Spania inculpatul D poartă discuţii cu acelşi MAN, persoană care participase şi la acţiunile din Olanda, M fiind cel care a identificat posibile legături în Madrid. În acest sens sunt convorbiri convorbirile din 15.10.2013 orele 12:55:39, 13:47:10, 16:02:23 (volumul 5 filele 271-273, 274-276, 277-279).

Şi în acest caz inculpatul DIF a confecţionat şi pregătit dispozitivele necesare amplasării la ATM, fiind ajutat de MAN. Ulterior, inculpatul D, cu ajutorul lui RAF a efectuat o serie de probe la diverse bancomate de un model similar celui pe care îl vizau a fi fraudat în Spania. Evidenţiem în probaţiune convorbirile din 18.10.2013 orele 20:59:49 (volumul 5 filele 284, 285), 19.10.2013 orele 11:41:39, 15:21:02 (volumul 5 filele 286, 287, 290, 291), 19.10.2013 orele 18:21:58 (volumul 5 filele 295, 296), 20.01.2013 orele 12:15:25 (volumul 5 filele 297, 298), 21.10.2013 orele 16:14:27, 20:40:40 (volumul 5 filele 299, 302), 22.10.2013 orele 18:27:36 (volumul 5 filele 307, 308).

Amintim astfel ca extrem de relevant:

„D: să-mi pună una la microbuz.(…) Dacă e…îmi trimite. Că nu merge cu aia, în puşca mea.

M: Dar e agaţă? Când o bagi în?...În plasticurile alea sau în ce.

D: Da. Atinge în ălea.(….)

M: Păi încearcă s-o salvezi , că poate pe dincolo n-o să aveam” (fila 286 volum V).

Probele privind funcţionarea dispozitivului au fost efectuate în datele de 21.10.2013 orele 20:30 – 20:40 la un ATM de la sucursala BCR ----, Braşov şi 22.10.2013 orele 12:45 – 13:15 la un ATM de la sucursala BCR ------, din Braşov, -----

De fiecare dată DIF a amplasat dispozitivele iar RAF i-a asigurat paza. Pentru verificarea dispozitivelor s-au efectuat probe cu pointerul având seria xxx684000016068x.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.366008 al Institutului pentru Tehnologii Avansate a rezultat că unul din bărbaţii surprinşi în filmări este, probabil, unul şi acelaşi cu DIF. Imaginile evidenţiază însă cu claritate pe inculpatul D în imaginile foto puse la dispoziţie de unitatea bancară, aspect care nu este contrazis de inculpat. În acest sens avem în vedere adresă răspuns BCR cu privire la cardurile folosite pentru instalarea de dispozitive skimming (fila 190-207 volum I), planşă fotografică din data de 25.10.2013 privind pe DI si PC la ATM-ul BCR din zona Făget (fila 208-215 volum I), dar şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de către ITA (fila 216-224 volum I).

Inculpatul P se arată şi el interesat de o eventuală (cum s-a şi notat în rechizitoriu) participare la activitatea infracţională. După cum se va constata, la dosar există probe insuficiente pentru a se putea reţine că acest inculpat s-a implicat activ în derularea activităţilor întreprinse în luna octombrie de grup sau că a sprijinit în vreun fel activitatea grupării; faptul că s-a interesat de activitatea infracţională, că şi-a manifestat şi disponibilitatea de a participa la acţiunile grupării nu sunt decât elemente ale susţinerii grupului, al adeziunii la acesta în continuare şi astfel apreciate în considerarea infracţiunii prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal. Disponibilitatea de a participa la activităţi infracţionale, la comiterea de infracţiuni de genul acelora pentru care grupul s-a constituit, nu constituie şi un ajutor efectiv la comiterea de fapte penale: infracţiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal este o infracţiune continuă, care nu se epuizează odată cu săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, ci doar odată cu manifestarea de voinţă expresă în sensul nemaiparticipării la acţiunile grupului (sau al destructurării grupului de către organele judiciare). Este necesar să se constate un ajutor efectiv al inculpatului în comiterea de infracţiuni pentru a se putea reţine vinovăţia penală pentru infracţiunii prev. de art 48 Cod penal rap. la art. 365 al. 2 Cod penal, situaţia inculpatului P fiind identică cu cea a inculpatului C pentru faptele din luna iulie 2013.

Prin urmare, observând convorbirile telefonice purtate în luna octombrie de inculpatul P nu putem reţine decât interesul său şi declamarea necondiţionată a susţinerii în ansamblu a grupării infracţionale şi nu o faptă anume. Convorbirile din 19.10.2013 orele 13:28:24, 15:19:26, 15:23:03, 15:34:02 (volumul 5 filele 288, 289, 292-294) nu sunt elocvente în sensul reţinerii vinovăţiei inculpatului P. Instanţa nu identifică nicio discuţie din care să rezulte că inculpatul P asigură ajutor în vreun fel, material sau moral, pentru inculpatul D în încercarea acestuia de a pregăti dispozitivele să plece în Spania; simpla interesare sa inculpatului P cu privire la acţiunile inculpatului D nu constituie decât un argument că infracţiunea prev. de art. 367 al. 1 Cod penal se poate reţine în continuare faţă de inculpatul P, fiind evidentă intenţia acestuia de a sprijini sub orice formă grupare. Apoi, instanţa nu a identificat nicio probă care să susţină că inculpatul D ar fi avut nevoie de sprijinul inculpatului P. Elocvent în acest sens sunt chiar convorbirile indicate în actul de inculpare:

„M: M-a sunat P, mă, că era curios să vadă aia…şi m-a pus acum să te sun să te întreb. E asamblată? Poa’ s-o vadă aşa? (…) Că-i curios. M-a sunat deja de două ori!

D: Păi n-am asamblat-o, mă!” (fila 290 volum V)

La scurt timp, în aceeaşi zi – 19 octombrie 2013, M îl apelează pe inculpatul P şi îi transmite că mai târziu poate să vadă dispozitivul deoarece D „o desfăcuse şi probabil o asamblează înapoi” (fila 292 volum V),căci „el a crezut că vreoiai (inculpatul P) să o vezi cum arată pe…frigidere” (fila 293). Din convorbirea purtată la câteva ore de inculpatul D cu M (fila 295 volum V) reţinem că inculpatul P n-a mai venit (şi nu sunt probe că acest fapt s-a mai întâmplat ulterior în altă zi):

„D: Da n-a mai venit, mă?

M: N-am mai c-a zis că vine el şi n-a mai …ştii? (…) Avea treabă cu nişte băieţi pe-acolo şi de-aia n-a mai venit.

D: Am mai făcut şi aia de pomană )(…) O făcusem aşa goală s-o vadă, ştii?”

Prin urmare nu se identifică vreun ajutor pe care inculpatul P ar intenţiona să-l dea grupării infracţionale, însă este evident că ştie ce anume „confecţionează” inculpatul D şi dorea să vadă cum arată acele dispozitive. Aceste convorbiri sunt apreciate, aşa cum anterior am arătat, în sensul că inculpatul P era de acord cu activitatea grupării şi era dispus să participe în continuare la comiterea de infracţiuni din cele pentru care a fost constituită.

După ce a pregătit dispozitivele, DIF s-a deplasat în Spania cu o cursă aeriană de la Bucureşti la Madrid, inculpatul fiind monitorizat de autorităţile judiciare române şi spaniole în această perioadă. Biletele pentru deplasarea în Spania au fost achiziţionate de către CS iar imprimarea acestora pe suport de hârtie a fost făcută de CVR la biroul său din incinta restaurantului „Ritmo”.

La sosirea în capitala Spaniei, acţiunile inculpatului DIF au fost supravegheate de către Brigada de Delicte Economice – Serviciul Mijloace de Plată din poliţia judiciară spaniolă. În capitala Spaniei inculpatul D s-a întâlnit cu cetăţenii străini, moldoveanul GN şi ucraineanul P. I şi toţi trei s-au deplasat la un hotel şi apoi în seara de 24.10.2013, în jurul orelor 22:26 – 22:28, au mers împreună la adresa din Avenida de Canillejas, nr.----, Madrid unde se afla un ATM al Băncii Santander Central Hispano unde au fost observaţi manipulând un obiect în partea din faţă a bancomatului.

În zilele de 25.10. şi 26.10.2013 la diverse intervale de timp, DIF împreună cu ceilalţi doi, s-au deplasat la mai multe ATM-uri unde au efectuat activităţi suspecte specifice instalării dispozitivelor destinate săvârşirii de infracţiuni informatice. Lucrătorii de poliţie judiciară spanioli au cercetat bancomatul la care cei trei s-au aflat în seara de 24.10.2013 şi au stabilit că acesta prezintă urme specifice încercării montării unor dispozitive de tip skimming, iar de la Departamentul de Securitate al Băncii Santander Central Hispano au primit informaţia că la ora prezenţei suspecţilor bancomatul a fost inactiv datorită sistemului antiskimming cu care este dotat şi care, prin intermediul senzorilor, face imposibila utilizarea ATM-ului când detectează o anumită presiune asupra nişei în care se introduc cardurile. Perioada de inactivitate a ATM-ului coincide cu perioada de timp în care cei trei au fost observaţi efectuând diverse manevre la ATM-ul menţionat.

La întoarcerea în România inculpatul DIF a continuat demersurile începute din septembrie 2013, legate de o deplasare în Franţa în vederea montării unor dispozitive de tip skimming şi la ATM-uri din această ţară.

E. Potrivit convorbirilor telefonice de la dosar, se constată că la sfârşitul lunii septembrie 2013, DIF şi CVR au luat hotărârea de pregăti efectuarea unei noi deplasări în scop de skimming în străinătate. Se observă că într-o primă fază în pregătirea deplasării s-au implicat şi MAN şi FR, iar DIF i-a determinat să adere la grupul criminal organizat şi pe MCM, TE şi DA, aceștia din urmă fiind apropiați ai familiei sale.

Se constată că inculpaţii DIF ajutat de către MCM au deţinut dispozitivele destinate accesului la sisteme informatice şi împreună au început să lucreze la pregătirea dispozitivelor pentru disimularea dispozitivelor cu ocazia montării la bancomate.

În aceste împrejurări au solicitat şi obţinut ajutorul lui MAN şi, în anumite cazuri, şi inculpatului P. Îna cest sens se constată că acuzarea este susţinută şi de convorbirile telefonice din datele de 23.09.2013 orele 21:10:56, 23:07:30 (volumul 5 filele 134, 135, 140, 141), 24.09.2013 orele 11:11:22 (volumul 5 filele 142, 143), 26.09.2013 orele 20:54:09, 21:26:34 (volumul 5 filele 185-188), 27.09.2013 orele 12:16:05 (volumul 5 filele 189, 190). Dispozitivele confecţionate de inculpaţii D şi M urmau a fi amplasate la ATM-uri de alte persoane. În acest sens inculpaţii MAN şi FR au început demersuri de găsire pe teritoriul Franţei a unor legături necesare asigurării cazării celor care făceau deplasarea. Faptele inuclpaţilor sunt probate nu doar de depoziţiile acestora, dar şi de conţinutul convorbirilor telefonice din datele de 23.09.2013 orele 17:48:38, 19.30:54, 19:48:56, 21:38:11, 22:07:24 (volumul 5 filele 127-133, 136-139), 24.09.2013 orele 12:47:02, 12:53:03, 13:03:10, 13:05:46, 20:46:53, 21:06:59, 22:29:36, 22:30:39, 22:40:40 (volumul 5 filele 144-154, 164-168, 171-174), 25.09.2013 orele 21:44:07 (volumul 5 filele 175, 176).

Întreaga pregătire a deplasării este coordonată de către inculpaţii CVR și D. Se constată că nu sunt probe suficiente care să susțină acuzația în ceea ce privește pe inculpatul B ca fiind implicat în acţiunea grupului în această perioadă; că inculpatul B cunoştea că unii dintre cunoscuţii săi se deplasau în străinătate şi în vederea comiterii de infracţiuni, este insuficientă pentru a aprecia vinovăţia penală a unei persoane. Convorbirea din 26.09.2013 orele 18:10:10 (volumul 5 filele 181, 182) şi mesajele din 26.09.2013 orele 19:24:41 şi 19:25:22 (volumul 5 filele 183, 184) nu constituie o dovadă clară a faptei care s-a reţinut în sarcina inculpatului B pentru luna octombrie-noiembrie 2013 – „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii. Apreciem aceasta întrucât nu există o dovadă certă a vreunei solicitări în acest sens din partea altor inculpaţi şi nici vreun indiciu al utilizării celor trei numere transmise (fila 184 volum V). Probatoriul de la dosar, în special convorbirile telefonice din luna octombrie 2013 , relevă faptul că inculpatul B este informat de activitatea grupării infracţionale, se interesa şi el în acelaşi sens, însă nu se observă vreun sprijin material în comiterea infracţiunilor de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”, ci eventual un sprijin moral care se circumscrie elementului material al infracţiunii prev. de art. 367 al. 1 Cod penal. Spunem aceasta întrucât pentru existenţa unui grup infracţional organizat este necesară o coeziune a membrilor grupării, o înţelegere între aceştia în vederea comiterii de infracţiuni, chiar şi un sprijin „moral” care în acest caz nu poate îmbrăca forma unei complicităţi la comiterea faptei în vederea căreia grupul a fost organizat. Dacă s-ar aprecia că elementul material al celor două infracţiuni (art. 367 al. 1 Cod penal şi cel al infracţiunii care intră în componenţa grupării) se suprapun atunci, în cazul în care nu se reţine comiterea infracţiunii scop, nu s-ar putea reţine nici infracţiunea mijloc care implicit nu se mai probează. Prin urmare, ajutorul moral îl are cel care comite fapta din partea întregii grupări infracţionale; doar sprijinul material poate fi reţinut însă ca infracţiune distinctă.

Convorbirile purtate de inculpatul B cu inculpatul C în data de 21.10.2013 (fila 300 volum V) nu fac referire şi nici nu pot fi interpretate în sensul faptelor ce formează obeictul cercetării; convorbirea din 22.10.2013 (fila 304 volum V) fac referire la cu totul alte fapte, poate cu conotaţie penală, însă nu la cele care formează obiectul cercetărilor prezente. Convorbirile din data de 31.10.2013- 4.11.2013(fila 319, 321, 325, 328, 330, 331, 336 volum V), sunt nerelevante pentru cauză şi se observă că fac referire la o altă ţară decât cea indicată că s-ar fi comis faptele: Germania.

În ceea ce priveşte faptele din perioada lunii octombrie 2013: constatăm că la începutul lunii octombrie PC se deplasează în Franţa şi îi comunică lui DIF că pot veni şi alţi membrii ai grupului criminal organizat pentru a fi realizate acţiunile infracţionale preconizate. În acest sens sunt relevante convorbirile din datele de 01.10.2013 orele 12:04:19, mesajul de la orele 12:07:04 (volumul 5 filele 214-216), 04.10.2013 orele 10:17:41 (volumul 5 filele 242, 243), 05.10.2013 orele 23:22:04 (volumul 5 filele 244-246), 06.10.2013 orele 15:16:05 (volumul 5 filele 251-253), 08.10.2013 orele 11:32:34 (volumul 5 filele 254-256), 06.11.2013 orele 18:19:42 (volumul 5 filele 337-341). Tocmai din acest motiv în luna octombrie 2013 MMC şi DA s-au deplasat în Franţa având asupra lor dispozitivele destinate accesului la sisteme informatice pentru a efectua verificări de probă în vederea montării acestora la bancomate. Deplasarea celor doi a fost coordonată şi sprijinită din ţară şi de către inculpatul TE, alături de ceilalţi membrii ai grupului. De altfel, amănuntele deplasării în Franţa, ca şi acţiunile inculpaţilor implicaţi au fost în permanenţă discutate între toţi cei din străinătate şi cei rămaşi în ţară, iar instanţa apreciază în probaţiune convorbirile din 08.10.2013 orele 11:55:51 (volumul 5 filele 257-258, 10.10.2013 orele 14:33:56 (volumul 5 filele 259-263), 14.10.2013 orele 19:28:16 (volumul 5 filele 269-270).

În acest sens este elocventă convorbirea telefonică dintre inculpaţii P şi D (fila 262 volum V):

P: ori vine S încoace ori mă duc încolo, dar dacă este să vorbeşti cu ei să-mi dea, mă duc eu încolo, ştii…şi le iau eu direct (…) ce-i aşa mare lucru să pună un ală sus?

D: aia mă mir şi eu că eu le-am făcut-o în 5 minute şi am demontat-o.

P: (…) şi eu pot să le fac, frate, dacă e, lăsaţi-le că le fac eu, că ştiu şi eu să dau un pic de vopsea, să pun un de acela, că nu-i aşa mare inginerie”.

În ceea ce priveşte implicarea inculpatului T instanţa constată că probatoriul de la dosar dovedeşte implicarea acestuia în comiterea de fapte ce intră în scopul constituirii grupului infracţional organizat. În acest sens avem în vedere convorbirile telefonice din 21.11.2013 orele 17.11.21 (filele 26-29 volum VI) între inculpaţii T şi DC.

„T: da ce-mi dai tu să probez, câţi giga suportă? (…) NU, deschizi din stânga şi …depinde cum îi cu faţa la tine” (fila 26 volum VI).

Instanţa apreciază în probaţiune cu privire la inculpatul T şi convorbirile din luna septembrie 2009 când acesta ia legătura frecvent cu inculpatul D, acesta din urmă fiind interesat dacă T mai are dispozitive din alea (fila 200 volum V).

D: ţii minte că mi-ai dat mie o din aia? Ce le-am trimis-o la ăia. Ştii?

T: Da, da, da.

D: O mai ai?

T: mai pot să mai fac. Nu mai am?”.

Discuţii asemănătoare au loc între inculpaţii D şi T şi la data de 30 septembrie 2013 (fila 204 volum V), precum şi în luna octombrie 2013 (fila 247, 269 volum V). Toate aceste convorbiri se coroborează cu declaraţiile inculpatului, dar şi cu faptele pentru care instanţa va dispune încetarea procesului penal.

După efectuarea acestei deplasări de studiu, inculpatul PC care a rămas în Franţa, a discutat cu DIF despre efectuarea în luna decembrie a acţiunilor de montare a dispozitivelor de acces la sistemele bancomatelor şi obţinerea datelor cardurilor bancare stabilind diverse amănunte şi oferindu-i lui D sprijinul său moral sau material în comiterea infracţiunilor. În acest sens sunt apreciate în probaţiune convorbirile din datele 06.11.2013 orele 18:19:42 (volumul 5 filele 337-341), 09.11.2013 orele 12:00:40, 22:00:35 (volumul 5 filele 350-354, 357-360), 13.11.2013 orele 15:44:20 (volumul 5 filele 361, 362), 15.11.2013 orele 11:41:31 (volumul 5 filele 371-375).

Astfel, DIF a continuat demersurile de pregătire a dispozitivelor tip skimming şi la data de 15.11.2013 s-a deplasat împreună cu MMC la diverse bancomate din municipiul Braşov unde au probat compatibilitatea dispozitivului produs cu modele de ATM-uri similare cu cele vizualizate şi testate în Franţa. Acţiunile celor doi a fost supravegheată ambiental, în teren, de procuror şi lucrătorii de poliţie judiciară conform procesului verbal întocmit în acest sens.

Convorbirea telefonică indicată în probaţiune cu privire la inculpatul B , datată de 24.11.2013 orele 17:27:08 (volumul 6 filele 31-33), nu face referire la aspecte care privesc cauza.

În a doua jumătate a lunii noiembrie inculpatul DIF a finalizat dispozitivul tip skimming iar MMC şi RAF au stabilit detaliile deplasării împreună în Franţa; în cest sens MMC a efectuat o rezervare la Comfort Hotel Rouen Alba din 12 Place du Gaillardbois, Rouen, Normandy, France. La momentul efectuării percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa lui MCM a fost găsit un înscris ce conţine datele de identificare ale acestei rezervări. Inculpatul D este cel care a transportat la aeroportul Otpeni, Bucureşti – Henri Coandă pe inculpaţii MMC şi RAF în data de 02.12.2013, aspect comunicat şi inculpatului C.

MMC şi RAF au făcut demersuri pentru îmbarcare la o cursă a companiei Blue Air cu destinaţia Paris, Beauvais; controlul vamal al bagajului celor doi a condus la identificarea în bagajul de cală al lui RAF a unor dispozitive ce pot fi folosite la citirea datelor de pe cardurile bancare. În acest sens organele judiciare au încheiat procesul-verbal din data de 02 decembrie 2013.

Inculpaţii MCM şi RAF s-au deplasat în Rouen, Franţa în perioada 02.12 – 09.12.2013 iar activităţile acestora au fost monitorizate de către autorităţile judiciare franceze urmare a unei cereri de asistenţă judiciară internaţională formulată în prezenta cauză penală. cei doi au montat un dispozitiv destinat comiterii de infracţiuni informatice la un bancomat, dispozitivul fiind ridicat ulterior de poliţia judiciară franceză şi înaintat autorităţilor române. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 366066 din 28.03.2014 al Institutului pentru Tehnologii Avansate s-a stabilit că cele două obiecte sunt un dispozitiv artizanal ce conţine componente electronice specifice echipamentelor de tip skimmer şi o baghetă artizanală ce conţine sisteme de înregistrare audio/video autonome disimulate. Tot în cadrul raportului de constatare tehnico ştiinţifică se precizează că în memoria internă a sistemului de înregistrare au fost observate imagini cu tastatura unui bancomat şi diverse împrejurări în care utilizatorii bancomatului tastează coduri PIN şi s-a concluzionat că dispozitivul artizanal poate fi utilizat în cazul unei amplasări corespunzătoare în apropierea fantei de introducere a cardurilor în bancomat, pentru achiziţionarea, prelucrarea şi memorarea datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare. Ulterior, aceste date pot fi transferate pe un calculator personal, cu ajutorul unui cablu compatibil cu conectorul fixat pe dispozitiv. Totodată s-a învederat că bagheta alimentată de acumulatori, amplasată în mod corespunzător în partea superioară a unui bancomat folosind o bandă dublu adezivă, poate fi utilizată în scopul înregistrării video a activităţilor desfăşurate de utilizatori la tastatură. Codurile PIN înregistrate pot fi extrase prin vizualizarea ulterioară a înregistrării video.

III. La data de 16 ianuarie 2014 organele judiciar au procedat la suprinderea în flagrant a membrilor grupării infracţionale şi s-au autorizat un număr de 27 percheziţii domiciliare.

La locuinţa lui DIF din Braşov, str. …, judeţul Braşov au fost identificate cu prileju percheziţiei domiciliare dispozitive electronice, mulaje din silicon în forma unor „guri de ATM”, 2 „guri de ATM” de culoare verde, conectori şi ustensile ce sunt folosite la fabricarea „gurilor de ATM”, o baghetă din material plastic de culoare argintie, având pe partea îngustă un orificiu de aproximativ 1 mm, ce permite instalarea unei minicamere şi numeroase medii de stocare de date informatice;

S-a dispus efectuarea unei constatări tehnico ştiinţifice şi conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.370429 din 11.03.2014 al Institutului pentru Tehnologii Avansate s-a stabilit că bunurile identificate în locuinţa lui DIF şi ilustrate în figurile 1 – 17 din anexa raportului reprezintă:

-module electronice extrase din produse comerciale de tip video-cameră disimulată în ochelari şi sunt destinate preluării ambientale de imagini ce pot fi stocate în memoria internă sau pe card mini SD

- montaje electronice ale cărui componente alcătuiesc un dispozitiv de tip cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii, procesării şi memorării datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare

-dispozitive reprezentând partea mecanică a unui skimmer, plăci de plastic prelucrate în forma de „gură de bancomat”, capete magnetice ce se montează în dispozitive de citire a cardurilor şi acumulatori

Raportul de constatare tehnico ştiinţifică a concluzionat că bunurile de mai sus pot fi utilizate în eventualitatea instalării de camere video în miniatură în echipamente de tip baghetă pentru preluarea de imagini din zona tastaturii unui bancomat iar montajul electronic identificat este un cititor de carduri magnetice construit pentru achiziţionarea, prelucrarea şi memorarea datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare. Ulterior, aceste date pot fi transferate pe un calculator personal, cu ajutorul unui cablu compatibil cu conectorul fixat pe dispozitiv.

La locuinţa inculpatului MCM din Braşov, str. -----, judeţul Braşov, au fost identificate la momentul efectuării percheziţiei domiciliare obiectele ilustrate în figurile 18 – 36 din anexa raportului:

-la momentul pătrunderii în apartament, inculpatul MCM a aruncat pe geam, în exterior, într-un pachet de ţigări, mai multe obiecte de mici dimensiuni, între care 2 dispozitive din PVC de culoare albă şi gri, ce imită fanta de introducere a cardului de tip de „gură de bancomat”;

-în interiorul locuinţei au fost identificate: componente electrice, acumulatori, plăcuţe cu circuite integrante, minicameră video, ochelari de soare de culoare neagră prevăzuţi cu minicameră, slot-uri pentru conectare cabluri USB şi card micro SD, mai multe dispozitive din PVC, ce imită fanta de introducere a cardului de tip de „gură de bancomat” de diverse culori, precum şi componente electronice sau scule şi instrumente destinate efectuării de prelucrări în plastic sau metal.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.370429 din 11.03.2014 al Institutului pentru Tehnologii Avansate s-a stabilit că bunurile identificate în locuinţa lui MCM reprezintă: cele două dispozitive din PVC sunt partea mecanică a unor echipamente de tip skimmer; montaje electronice ale cărui componente ale căror componente relevă posibilitatea utilizării acestora pentru realizarea componentei electronice ale unui dispozitive de tip gură de bancomat utilizat ca şi cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii, procesării şi memorării datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare.

Raportul de constatare tehnico ştiinţifică concluzionează că bunurile de mai sus pot fi utilizate în eventualitatea instalării de camere video în miniatură în echipamente de tip baghetă pentru preluarea de imagini din zona tastaturii unui bancomat iar componentele electronice identificate se pot utiliza la construirea unui cititor de carduri magnetice construit pentru achiziţionarea, prelucrarea şi memorarea datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare. Ulterior, aceste date pot fi transferate pe un calculator personal, cu ajutorul unui cablu compatibil cu conectorul fixat pe dispozitiv. Au fost identificate şi obiecte purtând urme de droguri pentru care însă nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

-Cercetările efectuate în cauză au relevat faptul că la data de 16/17.01.2014, VS s-a deplasat din Chişinău la Braşov, având asupra sa un dispozitiv artizanal de culoare neagră, de tip „gură de bancomat”, având 2 fire cu mufe micro USB, pe care l-a predat lui PC, deplasându-se apoi împreună cu acesta la locuinţa celui din urmă. Acest obiect a fost descoperit de organele judiciare la momentul efectuării percheziţiei domiciliare de la locuinţa lui PC din Braşov, ----------, judeţul Braşov. Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.370429 din 11.03.2014 al Institutului pentru Tehnologii Avansate s-a stabilit că dispozitivul artizanal este un cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii, procesării şi memorării datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare. Dispozitivul este ilustrat în figura 37 din anexa raportului.

Starea de fapt descrisă la cele două paragrafe anterioare rezultă din coroborarea convorbirilor purtate de DIF cu PC în datele de 09 şi 10.01.2014 (vol.6, f.87-89), cu procesul-verbal şi planşa fotografică a percheziţiei menţionate.

La momentul efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului P, asupra inculpatului VS a fost găsită o ţigaretă ce conţinea cantitatea de 0,41 grame cannabis. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2486775 din 17.01.2014 în ţigaretă a fost identificată cantitatea de 0,41 grame cannabis iar în probă s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC), substanţă psihotropă biosintetizată de planta Cannabis. Inculpatul a susţinut că deţinea drogul în vederea consumului propriu.

Inculpaţii s-au apărat în sensul că nu cunoşteau activitatea infracţională (inculpatul B), că nu îl cunoşteau pe inculpatul B (majoritatea inculpaţilor), că nu au legătură cu faptele din dosarul prezent sau că discuţiile telefonice se referă la cu totul alte aspecte decât cele care privesc cauza. Instanţa constată că inculpaţii se incriminează inclusiv prin declaraţiile pe care le-au dat în cursul judecății, întrucât au dat explicaţii care nu sunt plauzibile cu privire la convorbirile purtate unii cu alţii, evident în scopul de a nu se identifica activitatea în ansamblu a grupării, dar şi pentru a nu fi identificate toate persoanele care cunosc sau care sunt implicate, poate şi indirect, în activitatea infracţională. Aspectele privitoare la faptele deduse cercetării au fost analizate atât la începutul considerentelor prezente, dar şi în cuprinsul acestora, la descrierea faptelor ce formează obiectul cercetărilor.

Este de observat că parte dintre inculpați recunosc în mare măsură faptele ce formează obiectul cercetării, chiar dacă au invocat că nu ar cunoaște ce anume transportau sau au susținut că deși așteptau să primească dispozitive din cele care formează obiectul cercetărilor acestea nu mai soseau. Reținem însă că inculpații erau la curent cu activitatea infracțională, știau ce dispozitive cumpără sau primesc pentru a fi transportate.

Astfel, împrejurarea că inculpatul B nu a fost surprins alături de persoanele care executau dispozițiile inculpaților C și D nu presupune că acesta nu este vinovat pentru faptele deduse cercetării. Așa cum mai sus am arătat, infracțiunea de grup infracțional organizat este o infracțiune care presupune o alăturare a unor persoane care, în foarte multe cazuri nu se cunosc între ele, persoane ghidate de un interes comun: comiterea de fapte prevăzute de legea penală; de cele mai multe ori cei aflați la conducerea grupării își repartizează activitățile astfel încât cei care aderă la grupul infracțional nu le sunt de fiecare dată cunoscuți. În cauza prezentă se observă că între inculpații B, D și C există o coordonare a activităților încă din decembrie 2012 (cum s-a reținut în actul de punere în mișcare a acțiunii penale), dar există indicii că aceștia se cunoașteau și aveau întâlniri, și în alt cadru decât cel amical, anterior acestei date. Se constată că la dosar sunt depuse în probațiune interceptări ale unor convorbiri telefonice purtate de acești trei inculpați – B, D și C - și cu alte persoane decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată; convorbirile telefonice interceptate în luna decembrie 2012 –ianuarie 2013 inclusiv cele purtate de inculpați cu martorii audiați în cauză la urmărire penală, dar și în fața instanței, fac dovada certă a existenței unei coordonări a activității grupului, coordonare care nu a dispărut odată cu trimiterea în judecată. Trebuie amintit că nu s-a putut proceda la audierea martorului PF întrucât acesta s-a prezentat în instanță cu acte medicale ce atestă probleme de sănătate care fac improbabilă declarația sa; instanța are însă în vedere convorbirile telefonice purtate cu acest martor, dar și cele purtate cu ”Pitic” sau cu numitul M, discuții care fac dovada că începând cu luna decembrie 2012 se creează o nouă grupare infracțională cu punct de coordonare la nivelul Brașovului. De asemenea, se vor reţine în probaţiune declaraţiile martorilor, chiar dacă sunt probe indirecte, întrucât acestea confirmă starea de fapt reţinută de instanţă; în acest sens sunt declaraţiile martorilor CS (fila 293 volum II, declaraţie dată în faţa unui procuror şi a unui avocat) şi AN (fila 295 volum II). Restul martorilor audiaţi nu au dat declaraţii care să interseze cauza prezentă. Inculpații B, D și C sunt cei care conștient au organizat activități de achiziționare și verificare a unor dispozitive electronice ce se instalau la ATM-uri în vederea copierii datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare şi a unei minicamere video în vederea obţinerii codului PIN de pe tastatură.

Împrejurarea că nu s-a identificat o întâlnire efectivă între persoanele din eșalonul coordonator al grupării nu are relevanță în condițiile în care se cunoaște că, pentru a asigura scopul în vederea căruia s-au constituit, membrii grupării infracționale au întâlniri, de cele mai multe ori în zone publice (localuri, cluburi, baruri) unde este mai dificilă atât identificarea celor care participă la acțiuni specifice grupării, cât și interceptarea acțiunilor acestora; identificarea ”grupării infracționale” presupune adoptarea unor metode de supraveghere complexe, inclusiv interceptări telefonice, convorbiri în care se identifică discuții ce camuflează activitatea ilicită. Tocmai din cauza acestei coeziuni între membrii grupării, care de regulă sunt și persoane care fac parte din ”familie”, chiar și cea extinsă (frați, veri, cumnați, fini), persoane de ”încredere” pentru cei din eșalonul superior, este dificil a se produce probe din interiorul grupării – martori oculari. În acest caz intervin interceptările telefonice care, prin frecvența acestora în anumite perioade de timp, perioade care se circumscriu acțiunilor infracționale efective, dar mai ales prin conținutul lor, uneori codat, relevă intenția clară a interlocutorilor de participare la acțiuni infracționale; tonalitatea convorbirilor, ce se deduce din cuvintele utilizate, relevă gradul de implicare în activitatea infracțională, coordonarea sau supravegherea acesteia sau chiar și interesul neimplicat penal.

Astfel, instanța a identificat în cuprinsul convorbirilor interceptate în cauză o serie de elemente care converg spre concluzia că inculpații sunt vinovați de parte dintre faptele pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată. Aceste convorbiri telefonice sunt coroborate cu acțiunile efective ale celor implicați direct în activitatea infracțională, activități ce au fost identificate de autoritățile române sau străine. Totodată se constată că o parte a celor implicați în activitatea grupării infracționale sunt cei care coordonează activitatea acesteia – stabilesc puncte de întâlnire, fac legătura între cei care vor participa la faptele ce formează scopul grupării și care de cele mai multe ori nu se implică direct în aceste activități tocmai datorită poziției lor de conducători ai grupării. Aici avem în vedere pe inculpații B, D și C. în ceea ce-l privește pe inculpatul B: împrejurarea că acesta nu a fost surprins în apropierea locului în care s-au comis faptele nu presupune că nu a participat la săvârșirea acestora, așa cum mai sus am arătat; observăm însă că această persoană pare a face legătura sau poate doar apelează la cunoștințele și ajutorul altor persoane care însă nu sunt trimise în judecată în prezenta cauză, acțiuni care sunt necesare grupării.

Instanța mai reține că există și situații când - pentru a verifica ”investițiile” făcute sau doar pentru a supraveghea îndeaproape acțiunile celor ce au fost de acord să comită fapte penale - și pentru a-i ajuta atunci când sunt în impas, unii dintre cei aflaţi în primul eșalon al grupării infracționale, cei care coordonează și conduc activitatea acesteia se deplasează în apropierea locului în care se vor comite faptele, fără a fi identificați însă la locul faptei. Aceasta este situația inculpatului C care se deplasează împreună cu cei care au înțeles să adere la grup și să comită fapte penale, le asigură transportul, cazarea.

O situație diferită este în cazul inculpatului D care nu doar cunoaște și se implică activ în conducerea grupării infracționale, dar identifică persoane care să acționeze în cadrul acesteia, persoane care îi sunt apropiate și în care poate avea încredere. Alături de inculpatul B și C, inculpatul D este identificat la fiecare dintre faptele deduse cercetării; acesta este persoana care nu doar asigură coeziunea celor ce acționează în vederea realizării scopului grupării infracționale, ci este și cel care confecționează dispozitivele ce urmau a fi amplasate la ATM-uri. Inculpatul D este sprijinit financiar de inculpatul C, care în mod nereal a susținut că i-a împrumutat o sumă de bani pentru a justifica legătura dintre aceștia. Tocmai prin declarațiile pe care le-au oferit s-a putut constata că aceștia – D și C – se află nu doar la nivelul superior al grupării infracționale constituite la Brașov, ci se implică direct și în activitățile pentru care gruparea s-a constituit. Inculpatul D a mai susținut că dispozitivele confecționate de el nu erau în măsură a putea fi folosite; instanța a prezentat mai sus motivele pentru care acest fapt este nereal și chiar nerelevant fiind necesar ca inculpatul să dețină dispozitive ce se pot asambla în vederea comiterii unor astfel de fapte penale. Cu toate acestea, probatoriul indică cu certitudine că dispozitivele confecționate de inculpatul D, singur sau cu ajutorul altora – M, R, T – erau apte a conduce la copierea datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare şi a obţinerii codului PIN de pe tastatură.

La nivelul imediat următor în cadrul grupării sunt persoanele care au înțeles să adere într-o fromă sau alta la gruparea infracțională coordonată și condusă de inculpații D, B și C. Aceste persoane – P, D, M, F, P, Rădulescu, T, D, V – se observă că nu acționează din proprie inițiativă în comiterea de fapte penale și chiar ei înșiși recunosc o legătură între ei în vederea comiterii de infracțiuni. Că nu îi cunoșteau pe inculpații B și C e posibil să fie adevărat, însă acest aspect nu are relevanță în condițiile în care acești doi inculpați, datorită poziției lor în cadrul grupării, necesitau a nu fi cunoscuți chiar tuturor membrilor acesteia. Împrejurările învederate de toți acești inculpați în cadrul concluziilor scrise, în sensul că nu au cunoscut că aderă la o grupare infracțională, sunt neadevărate și nu fac altceva decât să confirme existența grupării infracționale. Inculpații cunoașteau că au fost cooptați de o persoană și se deplasau în străinătate prin intermediul unora dintre cei care le plăteau deplasările. Faptul că nu au fost întrebați direct dacă vor să adere la ”gruparea infracțională”, căci acest fapt este susținut de aceștia, nu reprezintă decât o încercare de a scăpa de răspundere penală ceea ce trădează și caracterul acestora și implicit imposibilitatea asumării unei răspunderi. Negarea unei fapte nu este suficientă pentru înlăturarea răspunderii penale, iar instanța ține seama de faptul că aceștia au înțeles să dea declarații în cauză nu pentru a combate probatoriul de la dosar, ci pentru a-și arăta sprijinul față de ceilalți inculpați. Chiar participarea la mai multe fapte penale se constituie într-o probă certă a faptului că inculpații și-au dat seama că activitatea lor este coordonată la un nivel superior, este sponsorizată și este necesară prezența lor tocmai pentru realizarea scopului grupării infracționale. Participarea lor nu era dezinteresată, însă nu era necesar ca plata acestora să fie realizată doar financiar. Unii dintre aceștia depindeau de acțiunile grupării, aspect care se relevă din discuțiile purtate de inculpații D, B și C cu ceilalți inculpați din prezenta cauză, dar și din discuțiile acestora cu martorii, din care rezidă că nu mai aveau resurse pentru a trăi.

Susținerile inculpaților D și T în sensul că faptele lor au fost în întregime comise în străinătate este în mare parte adevărată, iar acest aspect va fi apreciat ulterior, însă se constată că faptele acestora, cu excepția celor comise în Olanda și Coreea , au fost nu doar coordonate, ci și sprijinite activ din România, existând acțiuni de complicitate pe teritoriul statului român, acțiuni derulate de inculpații D sau C.

Cu referire la susţinerea inculpatului F că nu ar fi cunoscut existența grupului infracțional organizat, instanța constată că și acesta a intrat în legătură cu mai multe persoane, care i-au plătit deplasarea și care l-au sprijinit din țară în vederea derulării activității infracționale. Împrejurarea că nici acest inculpat nu a văzut sau cunoscut persoanele din conducerea grupării infracționale nu presupune că acesta a acționat din proprie inițiativă; apoi, implicarea și ulterior în fapte de natură penală, împreună cu persoane care îi erau cunoscute deja, relevă faptul că inculpatul cunoștea foarte bione ceea ce face, chiar dacă nu și încadrarea juridică a acțiunilor sale. Aceași este și situația inculpatului M care, în plus față de ceilalți care au aderat la gruparea infracțională, pare a fi oferit un suport mult mai mare grupării prin faptul că avea cunoștințele necesare confecționării de dispozitive apte să citească datele de pe carduri bancare; acțiunile sale, ca și obiectele descoperite la percheziție, sunt elocvente în acest sens.

Cu referire la inculpatul R se constată că și implicarea sa este la fel de importantă ca și cea inculpatului D; apropierea sa de inculpatul D este evidentă, fiind susţinută de probele de la dosar. Și acest inculpat cunoștea ce face, ce presupune activitatea sa, precum și numărul relativ mare al persoanelor cu care colaborează sau care colaborează la realizarea faptei. Negarea faptei, la fel ca în cazul celorlalți inculpați, nu survine însă ca urmare a necunoașterii sau neacceptării acesteia, ci se intenționează excluderea din cadrul grupării infracționale a unor persoane.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P instanța reamintește că probatoriul constituit din convorbiri telefonice, convorbiri de o anumită amploare și frecvență, fac dovada faptului că se comite o faptă prevăzută de legea penală. Instanța nu are în vedere însă doar aceste convorbiri, deși în unele cazuri este suficient dat fiind modalitatea în care de regulă se comit fapte de genul celor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Instanța are în vedere faptul că aceste convorbiri prezintă o frecvență importantă în anumite perioade în care se comit efectiv faptele în vederea cărora grupul s-a constituit; aceste convorbiri fac posibile legături între persoanele cercetate, legături din care rezultă implicarea și oferirea de sprijin moral și material în comiterea de infracțiuni.

Și în cazul inculpatului V instanța are în vedere faptul că nu există date că inculpatul ar fi încercat să vină în România pentru a-și găsi un loc de muncă unde să fie plătit legal, așa cum se pare că totuși a identificat pe parcursul procedurii prezente; inculpatul V a fost interceptat în România în perioada comiterii faptelor, este identificat în apropierea locului în care acestea s-au comis și se constată o apropiere a acestuia de ceilalți membrii ai grupării, în special față de inculpatul P. Inculpatul V participă la mai multe acțiuni ale grupării, cunoaște că se află într-un cadru coordonat, iar faptul că beneficia de dublă cetățenie, în anumite cazuri, era folositor grupării – în special în ceea ce privește transmiterea de date în state europene neintegrate în Uniunea Europeană.

În ceea ce-l privește pe inculpatul PC, se constată că acesta sau mai bine zis activitatea acestuia era cunoscută membrilor grupării infracționale mai înainte de anul 2013, iar inculpatul prezenta o mare disponibilitate de a se deplasa în străinătate. Probele de la dosar relevă însă că deplasările în exteriorul României se efectuau în vederea derulării de acțiuni specifice grupului infracțional. Împrejurarea că inculpatul a încercat să sustragă două laptop-uri dintr-un magazin din Elveția nu formează obiectul cercetării, dar această împrejurare a fost invocată de inculpat pentru a justifica o necunoaștere a acțiunilor în care s-a implicat în prezentul dosar. Instanța constată că actul depus în probațiune (fila 274 volum V dosar instanță) vine în defavoarea inculpatului, care știe foarte bine că implicarea altor persoane este la fel de importantă ca și a sa în cadrul grupării prezente.

De asemenea, instanța a apreciat la stabilirea vinovăției penale și declarațiile inculpaților care au înțeles însă să prezinte versiuni nesustenabile referitor la convorbirile telefonice interceptate; tocmai acest fapt dă forță juridică probantă convorbirilor telefonice. Că inculpații discutau la telefon și probleme de amiciție, familie, afaceri este evident și tocmai de aceea instanța a apreciat în probațiune doar acele interceptări care sunt clare (în aproape toate cazurile necodate), care se leagă de cele anterioare sau ulterioare și care sunt apropiate de faptele identificate de autorități.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, instanța constată că dispozițiile noului cod penal sunt mai favorabile și au fost corect reținute în actul de sesizare al instanței întrucât: prevăd condiții de procedibilitate favorabile inculpaților, fiind necesară avize anterior începerii urmăririi penale; pedepsele prevăzute de lege sunt mai reduse în legea nouă față de legea veche, ceea ce dovedește interesul societății față de valorile apărate de legea penală.

Aşa fiind, se constată că în drept:

1. Fapta inculpatului BA, constând în aceea că împreună cu CVR şi DIF, începând cu luna decembrie 2012, au constituit un grup criminal organizat în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în luna ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat constând în aceea că:

- în luna ianuarie 2013, împreună cu CVR, a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, DF şi MAN pentru a deţine dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, dispozitive cu care cei din urmă s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, fiind ajutaţi de PC;

-în luna martie 2013, împreună cu CVR şi PDP, a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, DF şi FR, pentru a deţine dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate şi reuşind montarea la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parţial de poliţia judiciară germană; realizează elementele constitutive a două infracţiuni de „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Cu referire la fapta despre care se susţine că s-ar fi comis în intervalul octombrie – noiembrie 2013, şi care constă în aceea că împreună cu CVR, a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, pentru a deţine dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, dispozitive cu care alte persoane coordonate de cel din urmă, s-au deplasat în Franţa, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat din Rouen, Franţa, de unde a fost ridicat de poliţia judiciară franceză, se constată că nu există probe suficiente care să susţină că inculpatul a comis o astfel de faptă, sens în care se va dispune achitarea inculpatului.

2. Fapta inculpatului CVR, constând în aceea că împreună cu BA şi DIF, începând cu luna decembrie 2012, a constituit un grup criminal organizat în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de: „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că:

-în luna ianuarie 2013, împreună cu BA a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, DF şi MAN pentru a deţine dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care cei din urmă s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate;

-în luna martie 2013, împreună cu BA şi PDP a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, DF şi FR pentru a deţine dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate;

-în intervalul octombrie – noiembrie 2013, a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF, pentru a deţine dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care, alte persoane coordonate de cel din urmă, s-au deplasat în Franţa în vederea montării lor la bancomate; realizează elementele constitutive a 3 infracţiuni de „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal şi art.5 din Cod penal.

Pentru considerentele mai sus indicate se va dispune încetarea procesului penal faţă de acelaşi inculpat cu referire la faptele comise pe teritoriul statelor olandez şi coreean: o infracţiune de „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal şi o infracţiune de „complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Pentru faptele comise în perioada lunii iulie 2013: „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal şi o infracţiune de „complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal se va dispune achitarea aceluiaşi inculpat constatând că probaţiune este insuficientă pentru stabilirea vinovăţiei penale.

3. Fapta inculpatului DIF, constând în aceea că împreună cu BA şi CVR, începând cu luna decembrie 2012, au constituit un grup criminal organizat în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup ce a fost destructurat în luna ianuarie 2014 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal.

Faptele inculpatului DIF, constând în aceea că:

-în luna ianuarie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui BA şi CVR, împreună cu DF şi MAN a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate, fiind ajutaţi în străinătate de PC;

-în luna martie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui BA, CVR şi PDP, împreună cu DF şi FR a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate realizând amplasarea dispozitivului la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parţial de poliţia judiciară germană;

-în luna octombrie 2013, cu ajutorul lui MAN şi PDP, împreună cu RAF, a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice şi s-a deplasat în Madrid, Spania unde s-a întâlnit cu alte persoane împreună cu care au încercat să monteze dispozitivele la un bancomat al băncii Santander Central Hispano;

-în intervalul octombrie – noiembrie 2013 sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui CVR, a deţinut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul lui TE, DC şi PC, împreună cu MMC şi RA, au deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în Franţa în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat de unde a fost ridicat de poliţia judiciară franceză;

-în luna iulie 2013, cu sprijinul moral şi material al lui CVR, împreună cu PC şi VS au deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparţinând Raiffeisen Bank Sighişoara şi au copiat datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani;

-în data de 17.01.2014, a deţinut la domiciliu dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice; întrunesc elementele constitutive a 6 infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal.

Şi în cazul inculpatului DIF se va dispune cu privire la faptele care s-au reţinut că s-au comis în integralitate pe teritoriul statelor olandez şi coreean, respectiv o infracţiune de„operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal şi o infracţiune de complicitate la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.48 raportat la art.250 alin.3 din Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal se va dispune încetarea procesului penal, lipsind una din condiţiile necesare punerii în mişcare a acţiunii penale.

4. Fapta inculpatului DF, constând în aceea că începând cu luna decembrie 2012 a aderat la grupul criminal organizat constituit de BA, CRV şi DIF în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup ce a fost destructurat în luna ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat care:

-în lunile decembrie 2012 - ianuarie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui BA şi CVR, împreună cu DIF şi MAN, a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care împreună cu MAN s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, fiind ajutaţi şi de PC;

-în luna martie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui BA, CVR şi PDP, împreună cu DIF şi FR a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care împreună cu FR s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivului la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parţial de poliţia judiciară germană; realizează elementele constitutive a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal şi art.5 din Cod penal.

În ceea ce priveşte fapta care s-a comis în statul olandez constând în aceea că la începutul lunii noiembrie 2012, cu sprijinul moral şi material al lui CVR, împreună cu DIF şi MAN s-a deplasat în Olanda, unde a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive ce au fost montate la ATM-uri aparţinând ING Bank Olanda în diverse localităţi din această ţară, realizând copierea datelor necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani, instanţa va dispune încetarea procesului penal, lipsind una dintre condiţiile necesare punerii în mişcare a acţiunii penale.

5. Fapta inculpatului PC, constând în aceea că a aderat în luna ianuarie 2013 la grupul criminal organizat constituit de BA, CVR şi DIF, acţionând în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în luna ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că:

- în luna ianuarie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui BA şi CVR, i-a ajutat pe DIF, DF şi MAN să deţină dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care ultimii doi s-au deplasat în străinătate în vederea montării lor la bancomate, acordând în continuare ajutor acestora şi în afara ţării;

- în intervalul octombrie – noiembrie 2013 sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui CVR, i-a ajutat pe DIF, TE, DC, MMC şi RA să deţină dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Beneficiind de sprijinul său, DC împreună cu MMC şi RA s-au deplasat în Franţa cu dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive pe care ultimii doi le-au montat la un bancomat, de unde au fost ridicate de poliţia judiciară franceză; întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal (2 fapte).

Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că:

-în luna iulie 2013, împreună cu DIF şi VS a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparţinând Raiffeisen Bank Sighişoara şi au copiat datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani;

-în data de 17.01.2014, a deţinut un dispozitiv destinat comiterii de infracţiuni informatice, pe care l-a primit de la VS; întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal (2 fapte).

Fapta inculpatului PC, constând în aceea că în luna iulie 2013, cu sprijinul moral şi material al lui CVR, împreună cu DIF şi VS au transmis datele necesare efectuării unor operaţiuni frauduloase de retrageri de sume de bani de pe un număr de 25 de carduri bancare către persoane necunoscute, care au retras suma de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei, de la ATM-uri aparţinând Joint Stock Commercial Bank „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal, cu aplic art 5 Cp.

6. Fapta inculpatului RAF, constând în aceea că a aderat în vara anului 2013 la grupul criminal organizat constituit de BA, CVR şi DIF, acţionând în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în luna ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că:

-în luna octombrie 2013, cu ajutorul lui MAN şi PDP, împreună cu DIF, a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care DIF s-a deplasat în Madrid, Spania, unde s-a întâlnit cu alte persoane împreună cu care au încercat să monteze dispozitivele la un bancomat al băncii Santander Central Hispano;

-în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui CVR, a deţinut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul lui TE, DC şi PC, împreună cu DIF şi MCM, au deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care s-au deplasat în Franţa în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivelor la un bancomat de unde a fost ridicat de poliţia judiciară franceză; întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal (2 fapte).

7. Fapta inculpatului MCM, constând în aceea că a aderat în vara anului 2013 la grupul criminal organizat constituit de BA, CVR şi DIF, acţionând în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în luna ianuaire 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că:

-în data de 17.01.2014, a deţinut la domiciliu dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal (2 fapte).

8. Fapta inculpatului DC, constând în aceea că a aderat în vara anului 2013 la grupul criminal organizat constituit de BA, CVR şi DIF, acţionând în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în luna ianuarie 2014 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea lui DIF şi TE a deţinut dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Împreună cu MCM şi PC s-au deplasat în Franţa, în vederea efectuării de verificări a dispozitivelor deţinute la diverse tipuri de bancomate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.

Cu referire la fapta comisă pe teritoriul statului coreean, respectiv aceea că în a doua jumătate a lunii noiembrie 2012, împreună cu CVR şi DIF, s-ar fi deplasat în Coreea de Sud şi, în această ţară, în baza înţelegerii anterioare, unde a primit de la TE, aflat în Olanda, datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani, instanţa va dispune încetarea procesului penal constatând că punerea în mişcare a acţiunii penale nu s-a făcut corespunzător.

9. Fapta inculpatului VS, constând în aceea că începând cu luna iulie 2013, a aderat la grupul criminal organizat constituit de BA, CRV şi DIF în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Faptele aceluiaşi inculpat, constând în aceea că:

-în luna iulie 2013, împreună cu DIF şi PC au deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive pe care le-au montat la un ATM aparţinând Raiffeisen Bank Sighişoara şi au copiat datele necesare confecţionării unor instrumente de plată clonate şi efectuării de retrageri frauduloase de sume de bani;

-la data de 16/17.01.2014, a deţinut un dispozitiv destinat comiterii de infracţiuni informatice, pe care l-a adus de la Chişinău la Braşov şi i l-a predat lui PC; întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal (2 fapte).

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în luna iulie 2013, împreună cu DIF şi PC au transmis datele necesare efectuării unor operaţiuni frauduloase de retrageri de sume de bani de pe un număr de 25 de carduri bancare către persoane necunoscute, care au retras suma de 42.600 ruble, echivalentul a 4350 lei, de la ATM-uri aparţinând Joint Stock Commercial Bank „Rosbank” amplasate în Taganrog, Rusia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în data de 17.01.2014, a deţinut cantitatea de 0,41 grame cannabis în vederea consumului propriu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu” prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din Cod penal.

10. Fapta inculpatului PDP, constând în aceea că începând cu luna februarie 2013, a aderat la grupul criminal organizat constituit de BA, CRV şi DIF în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art. 5 Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în luna martie 2013, împreună cu BA, CVR a coordonat şi sprijinit moral şi material pe DIF şi DF pentru a deţine dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care FRC şi DF s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea unui dispozitiv la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parţial de poliţia judiciară germană realizează elementele constitutive ale infracţiunii de „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplicarea art.5 din Cod penal.

Pentru fapta din luna octombrie 2013, constând în aceea că, împreună cu MAN, i-a ajutat pe DIF şi RAF să deţină dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care DIF s-a deplasat în Madrid, Spania unde s-a întâlnit cu alte persoane împreună cu care au încercat să monteze dispozitivele la un bancomat al băncii Santander Central Hispano instanţa va dispune achitarea inculpatului constatând că probaţiunea este insuficientă pentru a se putea stabili vinovăţia penală.

11. Fapta inculpatului TE, constând în aceea că a aderat în vara anului 2013 la grupul criminal organizat constituit de BA, CVR şi DIF, acţionând în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în ianuarie 2014 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal, cu aplic art 5 Cp.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui CVR, i-a ajutat pe DIF, DC, PC, MMC şi RA să deţină dispozitive destinate accesului la sisteme informatice. Cu ajutorul său, iniţial, DC şi MMC s-au deplasat în Franţa pentru verificarea dispozitivelor şi bancomatelor, iar ulterior, MMC şi RAF s-au deplasat în Franţa, unde au amplasat dispozitivele la un bancomat, de unde a fost ridicat de poliţia judiciară franceză, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal.

În ceea ce priveşte faptele care se reţin că au fost comise pe teritoriul statelor olandez şi coreean, respectiv o faptă de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal şi o faptă de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal pentru considerentele mai sus expuse se va dispune încetarea procesului penal, lipsind o condiţie necesară punerii în mişcare a acţiunii penale.

12. Fapta inculpatului FRC, constând în aceea că începând cu luna februarie 2013, a aderat la grupul criminal organizat constituit de BA, CRV şi DIF în scopul comiterii de infracţiuni prin sisteme informatice şi prin utilizarea de echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni frauduloase, grup destructurat în luna ianuarie 2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” prevăzută de art.367 alin.1 din Cod penal cu aplic art.5 Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în luna martie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui BA, CVR şi PDP, împreună cu DIF şi DF a deţinut dispozitive destinate comiterii de infracţiuni informatice, dispozitive cu care împreună cu DF s-au deplasat în străinătate, în vederea montării lor la bancomate, realizând amplasarea dispozitivului la un bancomat al băncii germane Postbank din Nurnberg, dispozitivul fiind recuperat parţial de poliţia judiciară germană, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal, cu aplic art.5 Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că în intervalul octombrie – noiembrie 2013, sub coordonarea şi cu sprijinul moral şi material al lui CVR, împreună cu MAN i-a ajutat pe DIF, TE, DC, MMC şi RA să deţină dispozitive destinate accesului la sisteme informatice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce se vor aplica inculpaţilor instanţa va avea în vedere, pe de o parte, elementele de circumstanţiere ale faptelor, iar pe de altă parte persoana inculpaţilor.

Se constată în primul rând că faptele ce formează obiectul cauzei prezente nu par a avea ca punct de pornire doar luna decembrie 2012, existând indicii că inculpații și anterior acestei date ar fi avut preocupări de natură infracțională. Datele de la dosar relevă faptul că inculpaţii au identificat o sursă ilicită, suplimentară, de a obţine venituri. Activitatea infracțională s-a derulat pentru mai bine de un an, dar este extinsă la un teritoriu ce cuprinde mai multe state; reținem că punctul de plecare al inculpaților era România, în timp ce marea majoritate a faptelor se comiteau în străinătate, acționându-se asupra unor ATM-uri ce erau atent studiate anterior. Din studiul convorbirilor telefonice interceptate în cauză reținem nu doar numărul mare al persoanelor trimise în judecată, ci și numărul mare al celor ce par a cunoaște activitatea infracțională, care există posibilitatea să fi fost angrenați în derularea ei. Se observă că nu au fost indicate prejudicii care să fi fost create prin fapta inculpaților, deși există indicii că datele informatice culese de aceștia erau folosite de alte persoane.

Instanţa are în vedere gradul de implicare în comiterea faptelor al fiecăruia dintre cei trimişi în judecată şi observă că inculpaţii D şi C sunt mult mai activi în cadrul grupării infracţionale decât inculpatul B. Spunem aceasta întrucât deşi se identifică convorbiri telefonice în cuprinsul cărora inculpatul B este interesat şi implicat în derularea de activităţi de natură infracţională (de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică) acesta nu pare a fi singurul care supraveghează activitatea grupului infracţional organizat. Convorbirile telefonice, ca și restul probelor de la dosar, nu identifică în persoana inculpatului B pe coordonatorul întregii rețele; el este cel care face posibilă întâlnirea dintre inculpați, care îi ajută pe cei trimiși de alte persoane să comită fapte penale ceea ce implică acceptarea situației și care investește bani în acțiunile infracționale. Însă în mai toate cazurile inculpații au înțeles să se deplaseze prin propriile resurse financiare în străinatate, cunoscând că urmează să câștige diverse sume de bani; doar când situația din străinătate devenea improprie activităților infracționale, se apela la ajutor din țară, ajutor ce era acordat și de inculpatul B. Apoi, este de remarcat faptul că faţă de acest inculpat s-a dispus trimiterea în judecată doar pentru trei dintre infracţiunile reţinute în cauză şi doar faţă de două dintre acestea instanţa a constatat vinovăţia penală. Se va reține că inculpatul BA este în vârstă de 51 de ani, a absolvit 12 clase, este căsătorit, are un copil major și are în derulare afaceri despre care nu se susține că nu ar fi legale - este administrator al SC AE SRL Braşov. Deși în actul de inculpare se fac referiri la infracțiuni în care ar fi fost implicat inculpatul B, se constată că la dosar există indicii ale comiterii unor alte fapte penale însă în aceeași perioadă cu cele care fac obiectul cercetării, fapte pentru care însă nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Instanța nu poate reține comiterea de alte fapte penale – evaziuni fiscale – în lipsa unei condamnări în acest sens. Împrejurarea că inculpatul organizează diverse acțiuni mondene la domiciliul său nu are conotație penală, fiecare dintre cei care participa la astfel de evenimente având liberul arbitru să aprecieze anturajul pe care și-l dorește.

Probațiunea indică însă o altă persoană care cunoaște nu doar cum să fie asamblate dispozitivele pentru a fi apte a fi montate la ATM-uri, ci și mersul grupării infracționale: inculpatul D. Acesta este cel care coordonează activitatea infracțională chiar și atunci când nu participă activ la comiterea de fapte ce intră în scopul grupului organizat; este cel care se interesează îndeaproape de activitatea infracțională și cooptează în cadrul grupării persoane apropiate, chiar din mediul familial, pe care le consideră de încredere. Spre deosebire de inculpatul B, inculpatul D nu a indicat o sursă de venituri legală, ceea ce trezește suspiciuni cu privire la posibilitățile sale de a se întreține. Inculpatul D este cel care recunoaște parțial faptele indicate în actul de inculpare, însă întocmai ca și mare parte dintre incupați, încearcă prin depozițiile sale, să excludă din sfera infracțională pe inculpatul B. Tocmai declarațiile celor doi inculpați – B și D, coroborate și cu cele ale inculpatului C, întăresc convingerea că inculpatul B participa la comiterea de fapte penale, însă, spre deosebire de inculpații C și D, prefera să stea și să aștepte acțiunile coordonate de cei doi. Inculpatul D este extrem de activ în activitatea infracțională, participă la toate acțiunile grupării, se interesează de faptele celorlalți inculpați și stabilește cine anume și unde se va derula acțiunea viitoare. Inculpatul DIF este în vârstă de 36 de ani, este căsătorit, are un copil minor şi nu are ocupaţie. Instanţa constată că probatoriul de la dosar îl indică pe inculpatul D ca fiind pilonul principal al grupării prin aceea că în lipsa sa nu se derulat nici una din faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Astfel, inculpatul D, iar cu o excepţie şi inculpatul C, sunt cele două persoane care apar la fiecare infracţiune comisă în perioada de existenţă a grupării infracţionale, dar nu numai. Deşi instanţa dispune încetarea procesului penal cu privire la faptele din noiembrie 2012, nu poate să nu remarce că inculpaţii D şi C par a fi atraşi de mediul infracţional. În acelaşi sens este interpretată şi condamnarea suferită de inculpatului D (potrivit fişei de cazier judiciar a fost condamnat la 2 luni închisoare cu suspendare pentru uz de fals în documente administrative de către Tribunalul Corecţional din Creteil, Franţa, prin sentinţa penală FN/03.12.2002), condamnare care se înscrie în considerarea atitudinii acestuia faţă de valorile sociale.

Despre inculpatul C reţinem că este cel care supraveghează activitatea infracțională; în lipsa unor probe certe care să confirme că el este trimis să participe la acțiunile grupării din dispoziția altei persoane, se va reține că acesta era personal interesat de bunul mers al ”investițiilor” pe care le realiza. Inculpatul a susţinut că a dat bani cu împrumut unora dintre inculpații din prezenta cauză, inculpaţi care în schimb i-au dat dispozitive din cele ce formează obiectul cercetării. Această susținere nu este decât parțial reală; din cercetări reiese faptul că banii nu au fost dați cu titlu de împrumut de către inculpatul C, ci de fapt constituie o investiţie; în acest sens este împrejurarea că inculpatul C se deplasa împreună cu cei care acționau pentru montarea dispozitivelor pentru a-și supraveghea ”investiția” și a se convinge că aparatura nu este însușită de cei ce o montau. Atunci când inculpatul nu participa cu sume de bani la activitatea infracțională, nu mai era interesat nici de activitatea ca atare a grupului. Justificarea inculpatului în sensul că a primit dispozitivul de la inculpatul D în schimbul unei datorii este lipsită de suport în probaţiune; instanţa constată că inculpatul C în fapt susţinea financiar gruparea şi era necesar să supravegheze mersul activităţilor infracţionale. Tot cu referire la inculpatul CVR se va reţine că este în vârstă de 35 de ani, a absolvit 12 clase, este căsătorit, fără copii, fiind administrator al SC IF SRL Braşov.

În ceea ce priveşte situaţia inculpatului PC instanţa observă că acesta s-a simţit „deranjat” de cercetările din prezenta cauză. Conţinutul convorbirilor telefonice în ceea ce-l priveşte pe acesta sunt însă elocvente în sensul reţinerii vinovăţiei sale. Inculpatul cunoaşte foarte bine faptele la care a participat şi, prin raportare la întreg probatoriul administrat, se constată că anturajul său este format, în mare măsură, din persoane care par a fi implicate în activităţi infracţionale. Inculpatul a susţinut că nu cunoaşte ce reprezintă dispozitivul care a fost identificat asupra sa la percheziţia domiciliară; acest fapt este neadevărat în condiţiile în care acest inculpat a precizat în convorbirile telefonice că nu e mare lucru să pui „un ăla sus” şi transmite în fapt că ştie cum să opereze cu dispozitivele tip skimming. Susţinerea inculpatului în sensul că a fost arestat în Elveţia în luna ianuarie 2013 şi nu ar fi putut comite faptele este doar parţial adevărat, constatându-se că este vorba în fapt de o reţinere pentru oferire de declaraţii în data de 18 ianuarie 2013 (fila 274 volum V dosar instanţă), cu referire la o infracţiune de furt care s-ar fi comis într-un magazin din Elveţia, cu referire la două laptop-uri. Acest fapt trezeşte suspiciuni cu privire la motivul real pentru care inculpatul P se deplasează în străinătate, dar şi cu privire la posibila sa implicare în alte acţiuni ce privesc, posibil, chiar şi o altă grupare infracţională; în acelaşi sens reamintim că o parte dintre interceptările din prezenta cauză fac referire şi la alte fapte prevăzute de legea penală, comise în cadru organizat. Apoi, din cuprinsul aceloraşi interceptări reţinem că inculpatul P era cunoscut al membrilor grupării infracţionale anterior lunii ianuarie 2013, fiind o persoană căutată pentru activităţile din străinătate. Este de reţinut că inculpatul este în vârstă de 31 de ani, căsătorit, are un copil minor, a absolvit studii profesionale şi este în prezent fără ocupaţie.

În ceea ce-l privește pe inculpatul RAF, se constată că acesta a avut o participare mai redusă la activitatea grupului infracțional, nu însă și neimportantă, existând indicii ale dorinței sale de implicare atunci când i se solicită sprijinul. Și acest inculpat, întocmai ca și inculpatul D, cunoaște cum să manevreze dispozitivele confecționate pentru a fi amplasate la ATM-uri în vederea copierii datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare. Inculpatul RAF este în vârstă de 24 de ani, este necăsătorit, fără copii şi este în prezent fără ocupaţie.

Despre inculpatul MC constatăm că există indicii în sensul implicării sale în activități infracționale mai înainte de luna octombrie 2013; de asemenea, există probe care indică faptul că inculpatul cunoaște modalitatea de asamblare a dispozitivelor confecționate special în vederea copierii în mod nelegal a datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare. Inculpatul a încercat să acopere prin declarațiile date participarea altor persoane la comiterea faptei, aspect care rezultă din modalitatea de prezentare în fața instanței, când s-au identificat manifestări specifice sentimentelor de teamă (s-a eschivat în răspunsuri, a privit sala în care se aflau toți inculpații). Este de remarcat că la percheziția efectuată la domiciliul său au fost identificate obiecte care trezesc suspiciuni în sensul că inculpatul ar putea comite și alte fapte prevăzute de legea penală. Inculpatul MCM este în vârstă de 35 de ani, este necăsătorit, fără copii şi este în prezent fără ocupaţie, această din urmă situație fiind identificată în cazul majorității inculpaților.

Inculpatul DC are o atitudine procesuală oscilantă; deși recunoaște obiectele confecționate nelegal de inculpatul D și indică la ce sunt utilizate, susține în mod nereal că nu e implicat în astfel de fapte. Împrejurarea că acest inculpat susţine că pentru prima oară l-a cunoscut pe P în timpul deplasării în Franţa, iar pe inculpatul F doar în arestul poliţiei, ţinând seama şi de apropierea care există între inculpatii D, D şi T, dar şi afinităţile cu inculpatul M, instanţa apreciază că rolul acestui inculpat în cadrul grupării infracţionale nu era unul neglijabil, chiar dacă se va reţine contribuţia sa doar pentru o parte dintre faptele deduse cercetării. Apoi, se în vedere că inculpatul este în vârstă de 35 de ani, este divorţat, are doi copii minori şi este în prezent fără ocupaţie.

Inculpatul VS nu a indicat motivaţia prezenţei sale în România în condiţiile în care nu are loc de muncă aici, iar familia sa se află în Moldova. Instanţa constată că şi acest inculpat a dat o declaraţie prin care deformează realitatea pentru a ascunde astfel activităţile grupării infracţionale la care ştie că a aderat. Apoi, inculpatul cunoştea foarte bine la ce foloseşte dispozitivul identificat asupra sa la momentul efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa lui P. Informaţiile care rezultă din studiul convorbirilor telefonice relevă faptul că inculpatul V este cunoscut de membrii grupului infracţional organizat de mai multă vreme, însă în cauza prezentă au fost identificate doar infracţiunile pentru care se va dispune condamnarea sa. Se reţine de asemenea că inculpatul şi este în vârstă de 33 de ani şi este în prezent fără ocupaţie.

Inculpatul PDP pare a nu înţelege motivul prezenţei sale în faţa instanţei, deşi actele de la dosar relevă contrariul. Inculpatul cunoaşte şi este ţinut la curent cu privire la activitatea grupării infracţionale, numele său apare în convorbirile telefonice ale celorlalţi membrii ai grupării infracţionale fiind cunoscută implicarea sa în acest sens. Împrejurarea că nu s-a identificat vreo participare directă la comiterea faptelor ce intră în scopul grupului infracţional nu are relevanţă în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului; astfel, alături de complicitatea concomitentă, există şi complicitate anterioară, aceasta din urmă, fiind reţinută de organele judiciare. Actele de la dosar relevă probe certe că inculpatului cunoaşte şi se implica activ în susţinerea grupării infracţionale, justificările inculpatului în faţa instanţei privind conţinutul convorbirilor telefonice fiind evident nereale, ceea ce susţine teze implicării şi susţinerii active a grupării. Apoi, reţinem că inculpatul este în vârstă de 33 de ani, căsătorit, are un copil minor şi este administrator la o societate comercială.

Inculpatul TE nu a recunoscut implicarea sa în cadrul grupului infracţional organizat. Instanţa constată că şi acest inculpat cunoştea foarte bine implicaţiile acţiunilor sale, ştia că acestea sunt coordonate de alte persoane şi, chiar dacă nu a cunoscut fizic pe cei care dădeau dispoziţii, acest fapt nu presupune că inculpatul credea că acţionează în mod singular. Apoi, deşi se va dispune încetarea procesului penal pentru unele dintre faptele cu care instanţa a fost sesizată, nu poate să nu fie remarcată acţiunea la care se pare că a participat în Olanda inculpatul, asemănătoare cu cea pentru care se va dispune condamnarea sa. Totodată se va reţine că acest inculpat este una dintre persoanele care cunoaşte modalitatea de asamblare a dispozitivelor destinate copierii datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare, convorbirile telefonice evidenţiate de instanţă fiind elocvente în acest sens. Se va reţine că inculpatul este în vârstă de 30 de ani, căsătorit şi este în prezent fără ocupaţie.

Inculpatul DF a recunoscut în mare măsură faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată şi a colaborat cu anchetatorii fiind persoana care a indicat numele unora dintre participanţii la activitatea infracţională, aspect care a condus la destructurarea în luna ianuarie 2014 a grupării infracţionale. Inculpatul D infirmă însă existenţa unui grup infracţional organizat, apreciind că faptele sale nu au fost coordonate. Se constată însă că inculpatul a fost implicat într-un număr mai mare de fapte penale, în legătură cu aceleaşi persoane şi aceleaşi infracţiuni, ca să nu remarce faptul că activităţile sale erau întreţinute cu bani proveniţi din altă parte. Instanţa va reţine în sarcina acestuia dispoziţiile art. 18 din L 508/2004 având în vedere faptul că a colaborat cu organele judiciare. Se va reţine că inculpatul este în vârstă de 30 de ani, căsătorit, are un copil minor, a absolvit 8 clase şi la data comiterii faptei era croitor la S.C. Easy Step S.R.L. Braşov. Din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 Cod penal, prin sentinţa penală nr.400/29.09.2003 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia penală nr.20/21.01.2004 a Curţii de Apel Braşov. A fost arestat la 01.03.2003 şi liberat la 04.04.2007, cu un rest neexecutat de pedeapsă de 1061 de zile. În raport de cele arătate, inculpatul este recidivist, sens în care instanţa va reţine şi prevederile art.43 alin.5 din Codul penal.

Inculpatul FRC susţine la rândul său neimplicarea acţiunilor sale în cadrul organizat coordonat de alte persoane. Se constată că atitudinea sa procesuală este nesinceră în condiţiile în care probaţiunea, la fel ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi a indicat contrariul. Instanţa va avea în vedere însă gradul de implicare al inculpatului în activitatea infracţională, dar şi împrejurarea că este în vârstă de 31 de ani, căsătorit, are un copil minor, a absolvit 12 clase şi la momentul dispunerii măsurii preventive era muncitor în construcţii la o societate comercială în Anglia.

Instanţa va avea în vedere şi faptul că inculpaţii, cu excepţia inculpatului DF, nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, că au debutat în activitatea infracţională la o vârstă adultă motiv pentru care pot conştientiza faptele comise şi au resurse interioare pentru a se reintegra social. Apoi, instanţa ţine seama că inculpaţii au fost prezenţi la fiecare termen de judecată, iar potrivit referatelor de evaluare întocmite în cauză au posibilitatea de a remedia problemele identificate în anturajul lor (filele 87-93 volum II instanţă camera preliminară, filele 25-29 volum III dosar instanţă). Totodată se va ţine seama că inculpaţii, prin declaraţiile făcute, au încercat să minimalizeze contribuţia unora dintre ei sau chiar să o excludă, fapt ce este la fel de grav ca şi comiterea faptei în sine, dar nu atât de important ca şi atitudinea de nerecunoaşterea faptei.

Aşa fiind, se va dispune:

1. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal condamnarea inculpatului BA la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică”.

În baza art. 48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal acelaşi inculpat va fi condamnat la două pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal se va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi se va stabili ca în final acesta să execute pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit a, b Cod penal.

Instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 65, 66 lit a, b Cod penal pentru următoarele considerente:

-pedeapsa accesorie se aplică pe lângă pedeapsa principală, neputându-se dispune în mod separat:

-pedeapsa accesorie urmează pedeapsa principală şi prin urmare, ea trebuie individualizată la momentul dispunerii pedepsei principale şi nu ulterior, nefiind posibil ca o sancţiune să fie aplicată printr-o sentinţă ulterioară. În acest sens exemplificăm situaţia în care o pedeasă cu suspendare sub supraveghere este ulterior revocată ca urmare a neexecutării dispoziţiilor civile, când se dispune executarea pedepsei principale; în acest caz nu se poate dispune aplicarea şi a pedepselor accesorii, ceea ce conduce la concluzia că aceasta nu se mai execută de către inculpat în perioada detenţiei.

-pedeapsa accesorie urmează pedeapsa principală potrivit principiului „accesorium sequitur principalae”, astfel încât în situaţia dispunerii suspedării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă automat şi executarea pedepselor accesorii.

Având în vedere că instanţa nu a apreciat ca fiind cea mai importantă la comiterea faptei contribuţia inculpatului B, ţinând seama de vârsta acestuia, împrejurarea că derulează afaceri despre care nu sunt indicate probe că ar fi nelegale şi ţinând seama de considerentele referatului de evaluare care identifică în persoana inculpatului posibilitatea de a relua un comportament dezirabil social, se constată că executarea efectivă a pedepsei poate fi suspendată în cadrul unui termen de încercare care va constitui un motiv suficient pentru menţinerea unui comportament pro social. În acest sens avem în vedere şi faptul că inculpatul a stat în stare de arest preventiv pentru 8 luni şi apoi în arest la domiciliu, perioadă în care a putut conştientiza gravitatea acuzaţiei, chiar dacă nu a recunoscut faptele ce-i sunt imputate. De asemenea, instanţa apreciază şi prin raportare la sancţiunea aplicată – dar chiar şi la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, la urmarea avută, dar şi observând lipsa unui prejudiciu efectiv. Apoi, se apreciază că stabilirea unui termen de încercare în care inculpatul să adopte un comportament pro social este mai în măsură a asigura prevenirea comiterii de noi fapte penale.

Prin urmare, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal se va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani, iar potrivit art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Braşov sau a Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare – Atelierul MFC Braşov.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 16 al. 1 lit. c Cod procedură penală se va dispune achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea unei infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice în forma complicităţii” – fapta din intervalul octombrie-noiembrie 2013.

2. În baza art 367 al 1 Cp cu aplic. art 5 Cp va condamna pe inculpatul CVR la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal pentru comiterea infracţiunii de „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică”.

În baza art. 48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal cu aplic art. 5 Cp, va condamna acelaşi inculpat la 3 pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea trei infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal se va dispune contopirea pedepselor mai sus stabilite şi se va dispune ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al. 1 lit. a, b Cod penal.

Şi în acest caz se va face aplicarea dispoziţiilor art. 65, 66 al. 1 lit. a, b Cod penal, constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive. Faţă de gradul de implicare nu doar în activitatea de coordonare a grupării infracţionale, dar chiar în activitatea propriu-zisă de comitere a infracţiunilor în vederea cărora grupul s-a organizat, se apreciază că nu se impune acordarea beneficiului suspendării sub supraveghere a pedepsei. În acelaşi sens este privit şi referatul de evaluare (fila 87 dosar instanţă, volum II camera preliminară). Contribuţia inculpatului C pare una însemnată, fiind persoana care susţinea şi financiar gruparea infracţională.

Din Dta pedepsei se va deduce perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu din 17.01.2014 la 25.09.2014.

În baza art. 16 al. 1 lit. a Cod procedură penală va achita același inculpat pentru comiterea unei infracțiuni de ”operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii prev de art 48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal – fapta din luna noiembrie 2012 din Olanda.

În baza art. 16 al. 1 lit. c Cod procedură penală se va achita acelaşi inculpat pentru o infracțiune de ”operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii prev. de art. 48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal – fapta din iulie 2013 și pentru o infracțiune de ”efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” în forma complicităţii prev. de art. 48 Cod penal raportat la art.250 alin.3 Cod penal – fapta din iulie 2013.

În baza art. 16 li.t e Cod procedură penală se va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul CVR pentru infracţiunea prev. de art. 48 raportat la art.250 alin.3 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal - fapta care s-ar fi comis în Coreea de Sud.

3.În baza art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna inculpatul DIF la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal.

În baza art. 365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal va condamnă acelaşi inculpat la 6 pedepse a câte 1 an închisoare pentru comiterea a 6 infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 38,39 Cod penal va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi va stabili ca în final aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cp.

Pe Dta executării pedepsei, care se va executa în regim de detenţie, se vor interzice inculpatului dispoziţiile art. 65 , 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Întrucât acest inculpat a fost reţinut şi arestat preventiv, această perioadă se va deduce din Dta pedepsei, respectiv perioada din 17.01.2014 la 13.10.2014.

În baza art. 16 al. 1 lit. e Cod procedură penală se va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul DIF pentru infracţiunea prev. de art. 365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal şi pentru infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal – faptele din Olanda şi Coreea de Sud.

4.În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art 5 Cod penal, cu aplic. art. 18 din L 508/2004 şi art. 43 alin.5 din Codul penal va dispune condamnarea inculpatului DF la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit .a,b Cod penal pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică”.

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic. art. 18 din L 508/2004 şi art. 43 alin.5 din Codul penal va condamna acelaşi inculpat la două pedepse a câte 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” .

În baza art. 38,39 Cod penal va contopi pedepsele aplicate inculpatului DF şi va dispune ca în final acesta să execute pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit a,b Cod penal.

Pe Dta executării pedepsei, care se va executa în regim de detenţie, se vor interzice inculpatului dispoziţiile art. 65 , 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Instanţa a constatat că faţă de declaraţiile inculpatului în care a susţinut că nu recunoaşte constituirea unui grup infracţional organizat, iar depoziţiile cu privire la celelalte fapte prezintă unele aspecte care nu sunt reale, instanţa a constatat că nu se pot reţine faţă de acest inculpat dispoziţiile art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

Întrucât acest inculpat a fost reţinut şi arestat preventiv, această perioadă se va deduce din Dta pedepsei, respectiv perioada din 17.01.2014 la 19.09.2014.

În baza art. 16 al. 1 lit. e Cod procedură penală va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul DF pentru infracţiunea prev. de art .365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal – fapta din Olanda.

5. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va dispune condamnarea inculpatului PC pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 din Cod penal raportat la art. 365 alin.2 din Cod penal şi art.5 din Cod penal va condamna acelaşi inculpat la două pedepse a câte 4 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 365 alin.2 Cod penal şi art.5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la două pedepse de câte 4 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „ operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 250 alin.3 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” .

În baza art. 38,39 Cod penal va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani 6 luni şi 10 zile închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Având în vedere menţiunile făcute în cazul inculpatului BA, se va face aplicarea art. 65, 66 al. 1 lit. a,b Cod penal, constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Ţinând seama de concluziile referatului de evaluare realizat în cauză (fila 29 volum III instanţă) şi pentru că inculpatul a executat arest preventiv 9 luni, perioadă apreciată ca fiind suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale, instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate. Apoi, este avut în vedere cuantumul sancţiunii aplicate – dar chiar şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv. De asemenea, se apreciază că stabilirea unui termen de încercare în care inculpatul să adopte un comportament pro social este mai în măsură a asigura prevenirea comiterii de noi fapte penale.

Aşa fiind, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani, iar în baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, respectiv consecinţele comiterii unei noi fapte prevăzute de legea penală în cadrul termenului de supraveghere.

6. În baza art.367 al. 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal va condamna inculpatul RAF pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 alin.2 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat pentru două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” la două pedepse a câte 6 luni închisoare.

În baza art. 38,39 Cod penal va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Având în vedere menţiunile făcute în cazurile anterioare se va face aplicarea art. 65, 66 al. 1 lit. a,b Cod penal, constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate, instanţa constată următoarele: concluziile referatului de evaluare realizat în cauză (fila 25 volum III instanţă) relevă faptul că inculpatul prezintă garanţii suficiente că nu va relua un comportament infracţional; totodată se are în vedere că inculpatul a executat arest preventiv 8 luni, dar şi arest la domiciliu 2 luni, perioadă apreciată ca fiind suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale. De asemenea, sunt apreciate numărul faptelor la care a participat şi pentru care s-a dispus condamnarea, dar şi contribuţia inculpatului în cadrul grupării infracţionale. Aşa fiind, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere cuantumul sancţiunii aplicate – dar chiar şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv. De asemenea, se apreciază că stabilirea unui termen de încercare în care inculpatul să adopte un comportament pro social este mai în măsură a asigura prevenirea comiterii de noi fapte penale.

Aşa fiind, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani, iar în baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, respectiv consecinţele comportamentul său în viitor.

7. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna inculpatul MCM pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la două pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” .

În baza art. 38, 39 Cod penal se va dispune ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit a,b Cod penal.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate instanţa are în vedere concluziile referatului de evaluare realizat în cauză (fila 27 volum III instanţă) care relevă faptul că inculpatul are posibilitatea de a menţine un comportament pro social; se apreciază că perioada petrecută în stare de arest preventiv 8 luni, dar şi arest la domiciliu 2 luni, este suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale. De asemenea, sunt apreciate numărul faptelor la care a participat şi pentru care s-a dispus condamnarea, dar şi contribuţia inculpatului în cadrul grupării infracţionale. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere cuantumul sancţiunii aplicate – dar chiar şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv. Aşa fiind, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

8. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna inculpatul DC pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit.a,b Cod penal .

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 38,39 Cod penal va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate, instanţa va ţine seama de contribuţia şi gradul de implicare al inculpatului în activitatea infracţională; de asemenea, se constată că perioada petrecută în stare de arest preventiv 8 luni, dar şi arest la domiciliu, este suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere cuantumul sancţiunii aplicate – dar chiar şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Bacău sau la Căminul de bătrâni din Bacău – instituţie aflată în subordinea consiliului local Bacău.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod Penal.

În baza art. 16 al. 1 lit. e Cod procedură penală se va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul DC cu privire la infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 250 al. 3 Cod penal – fapta din Coreea de Sud.

9.În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna inculpatul VS –pentru comiterea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la două pedepse a câte 4 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” .

În baza art. 250 al. 3 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va dispune condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos”.

În baza art. 4 al. 1 din L 143/2000 cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu”.

În baza art. 38,39 Cod penal se va dispune ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 4 luni şi 20 de zile închisoare.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate, instanţa va ţine seama de contribuţia şi gradul de implicare al inculpatului în activitatea infracţională, constatând că nu există deosebiri majore între situaţia sa şi a celorlalţi din cauza prezentă care formează palierul executanţilor infracţiunilor scop al grupului infracţional organizat; de asemenea, se constată că perioada petrecută în stare de arest preventiv 8 luni, dar şi arest la domiciliu, este suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere cuantumul sancţiunii aplicate – dar chiar şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv.

Aşa fiind, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

10. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna inculpatul PDP pentru comiterea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al.1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 Cod penal rap. la art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea unei infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Având în vedere menţiunile făcute în cazurile anterioare, se va face aplicarea art. 65, 66 al. 1 lit. a,b Cod penal, constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate, instanţa va ţine seama şi în cazul său de contribuţia şi gradul de implicare al inculpatului în activitatea infracţională, constatând că nu există deosebiri majore între situaţia sa şi a celorlalţi din cauza prezentă care formează palierul executanţilor infracţiunilor scop al grupului infracţional organizat; de asemenea, se reţine că perioada petrecută în stare de arest preventiv 7 luni, dar şi arest la domiciliu, este suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere cuantumul sancţiunii aplicate – dar chiar şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv.

Aşa fiind, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani, iar în baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Hărman.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 16 al. 1 lit. c Cod procedură penală se va dispune achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea unei infracțiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 365 al 2 Cod penal – fapta din luna octombrie 2013.

11. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna pe inculpatul TE pentru comiterea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 Cod penal rap. la art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea de „ operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Dat fiind menţiunile făcute în cazurile anterioare, se va face aplicarea art. 65, 66 al. 1 lit. a,b Cod penal, constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate, instanţa va ţine seama şi în cazul inculpatului T de contribuţia şi gradul de implicare al inculpatului în activitatea infracţională, constatând că nu există deosebiri majore între situaţia sa şi a celorlalţi din cauza prezentă care formează palierul executanţilor infracţiunilor scop al grupului infracţional organizat; de asemenea, se reţine că perioada petrecută în stare de arest preventiv 8 luni, dar şi arest la domiciliu, este suficientă pentru a înţelege consecinţele comportamentului său în viitor. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere şi cuantumul sancţiunii aplicate – precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv.

Pentru considerentele expuse se va dispune potrivit art 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere inculpatul va trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Săscut, judeţ Bacău.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 16 al. 1 lit. e Cod procedură penală se va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul TE cu privire la infracţiunea de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal şi infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art.250 alin.3 din Cod penal – faptele din Olanda.

12. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna inculpatul FRC pentru săvârşirea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 365 alin.2 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 38, 39 Cod penal se va dispune ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Având în vedere considerentele de mai sus, se va face aplicarea art 65, 66 al 1 lit a,b Cp, constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Cu referire la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a sancţiunii aplicate, instanţa va ţine seama şi în cazul inculpatului F de contribuţia şi gradul de implicare al inculpatului în activitatea infracţională, constatând că nu există deosebiri majore între situaţia sa şi a celorlalţi din cauza prezentă, persoane care formează palierul executanţilor infracţiunilor scop al grupului infracţional organizat; de asemenea, se reţine că perioada petrecută în stare de arest preventiv 3 luni, dar şi arest la domiciliu, este suficientă pentru a înţelege consecinţele comportamentului său în viitor. În acelaşi sens, la individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei este avut în vedere şi cuantumul sancţiunii aplicate – precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, urmarea avută, dar şi lipsa unui prejudiciu efectiv.

Prin urmare, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani, iar în baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Se constată că faţă de toţi inculpaţii s-au dispus în cauză, măsuri preventive. Întrucât faţă de inculpaţii BA, FR, PDP, PC, TE, DC, MC, VS, RAF s-au dispus pedepse cu suspendarea sub supraveghere, instanţa va constata că aceştia au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu în perioada 17.01.2014 la 13.10.2014.

Se constată că măsura arestării preventive s-a dispus faţă de inculpaţii anterior menţionaţi cu respectarea dispoziţiilor legale, fiind apoi verificată în termenele prev. de art. 207, 208 Cod procedură penală. Măsura preventivă a arestării a fost înlocuită pe parcursul cercetărilor cu măsura arestului la domiciliu şi mai apoi cu măsura controlului judiciar. Se constată că nu au fost invocate la momentul verificării măsurii preventive aspecte care să privească legalitatea acesteia şi nici la momentul dezbaterilor. Prin urmare se constată că măsurile preventive au fost dispuse şi înlocuite în cauză în conformitate cu dispoziţiile legale. Raportat la modalitatea de executare a pedepselor dispusă faţă de inculpaţii BA, FR, PDP, PC, TE, DC, MC, VS, RAF, se va constata încetată de drept măsura preventivă şi se va dispune ridicarea tuturor interdicţiilor sub puterea cărora s-au aflat inculpaţii.

În ceea ce priveşte legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la inculpaţii D Iancu, CV şi DF, se constată că şi faţă de aceştia măsurile preventive s-au dispus în condiţii de legalitate, fiind verificate la momentul dispunerii acestora prevederile art. 207,208 Cod procedură penală şi mai apoi ale art. 242 Cod procedură penală. Măsura arestului preventiv sub puterea căruia s-au aflat inculpaţii a fost înlocuită cu măsura controlului judiciar; nu au fost invocat aspecte noi, necunoscute instanţei în precedent, şi nici din oficiu nu s-au impus a fi invocate cu privire la legalitatea dispunerii măsurii preventive a arestării, astfel încât înlocuirea măsurii preventive a arestării preventive/arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar este legală.

Se constată că s-au modificat temeiurile avute în vedere de instanţă la momentul ultimei verificări a măsurii preventive, în sensul că s-a dispus o hotărâre de condamnare a inculpaţilor, stabilindu-se vinovăţia acestora cu privire la fapte pentru care s-a şi dispus arestarea lor preventivă. Prin urmare, sunt în continuare întrunite condiţiile prev. de art. 202 al. 1 Cod procedură penală, art. 215 Cod penal, existând probe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală care prezintă un grad de periculozitate relativ ridicat. Instanţa are în vedere însă cu privire la inculpatul D împrejurarea că are antecedente penale, iar independent de atitudinea sa de colaborare cu organele judiciare şi de recunoaştere în mare măsură a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, se constată că există temerea că ar putea comite noi fapte prevăzute de legea penală.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii D şi C, instanţa are în vedere numărul mare al faptelor pentru care nu doar au fost trimişi în judecată, dar pentru care au şi fost condamnaţi. De asemenea, sunt avute în vedere şi aspectele privind gradul de implicare în activitatea infracţională a fiecăruia dintre aceştia, constatându-se că – spre deosebire de inculpatul B care avea la rândul său rolul de lider, de coordonator al grupării infracţionale – în cazul acestor inculpaţi există dovezi multiple de sprijinire financiară proprie a grupării infracţionale. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D instanţa mai are în vedere că acesta a participat la toate faptele deduse cercetării, fără excepţii, iar inculpatul C, cu o singură excepţie – care priveşte faptele faţă de care instanţa poate dispune pe fondul pricinii – este prezent la comiterea de fapte penale; aceste aspecte semnifică împrejurarea că lăsaţi fără o supraveghere atentă ambii pot comite noi fapte prevăzute de legea penală.

Aşa fiind, faţă de inculpaţii D, C şi D se va menţine măsura preventivă existentă.

Se constată că în cauză nu au fost indicate persoane vătămate sau părţi civile, ţinând seama de natura infracţiunilor comise, dar şi relativ la împrejurarea că nu au fost reclamate organelor judiciare prejudicii. Se observă însă că infracţiunile comise de inculpaţi sunt fapte ce se încadrează în categoria de criminalitate organizată, susceptibile de a procura un folos patrimonial celor ce le comit, astfel încât dispoziţiile art. 112/1 Cod penal s-ar putea reţine.

În ceea ce priveşte măsura de siguranţă a confiscării extinse a averii instanţa constată pe de o parte că aceasta nu poate fi dispusă decât cu referire la bunuri dobândite după intrarea în vigoare a dispoziţiilor L 63/2012. În acelaşi timp se observă că măsura sechestrului asigurător a fost legal dispusă în cauză, iar pentru dovedirea obţinerii unor foloase materiale în mod nelegal de către inculpaţi s-au efectuat verificări atât la OCPI Braşov cât şi la AJFP Braşov (volum IX filele 120-262 urmărire penală).

Instanţa remarcă însă următoarele: măsura confiscării extinse trebuie justificată de probele de la dosar, independent de faptele care formează obiectul cercetărilor pentru a nu se ajunge la situaţii de încălcare chiar a prezumţiei de dobândire licită a unor bunuri.

Astfel, se constată că faţă de bunurile aparţinând inculpatului B au fost instituite mai multe măsuri asigurătorii:

- Prin ordonanţa din 30.01.2014 s-a instituit sechestrul asigurator asupra sumei de 400 (patrusute) euro aparţinând inculpatului BA, compusă din 4 (patru) bancnote din cupiura de 100 (unasută) euro, cu seriile: S18737968003, X10995812975, S25841480272 şi S27620377999 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.16 din 24.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014022400003690 din 24.02.2014).

- Prin ordonanţa din 14.03.2014 s-a dispus: instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului şi notarea ipotecară asupra imobilului din Braşov-------, judeţul Braşov, reprezentând casă compusă din 3 camere, bucătărie, baie, cămară, debara, hol, şopron, grajd, WC şi construcţie în regim D+P+M, compusă din 4 camere şi dependinţe : 5 băi, 4 holuri, 2 garaje, sală sport, saună, pivniţă, jacuzzi, living, bucătărie de 15 mp, loc de luat masa, 2 dressing-uri, 2 terase, balcon, CT, înscris în cartea funciară a municipiului Braşov nr.------ la poziţia -----, număr cadastral ----- (număr CF vechi ---), în valoare de 1.880.090 lei, aparţinând inculpatului BA, efectuându-se menţiunile corespunzătoare în cartea funciară; poprirea sumelor de bani şi a sumelor cu care se vor alimenta conturile: două conturi deschise la data de 27.03.2009 la CEC Bank SA (cod fiscal 361897); un cont deschis la data de 22.10.2008 la Volksbank România SA (cod fiscal 12564356) – Sucursala Buzeşti, Bucureşti (cod fiscal 19070767); un cont deschis la data de 08.02.2005 la BRD G.S.G. SA (cod fiscal 361579).

Actele de la dosar relevă faptul că bunul imobil a fost dobândite de inculpat anterior anului 2012 (fila 122 volum IX dosar urmărire penală). De asemenea, se constată că inculpatul a obţinut venituri impresionante care sunt înregistrate la AJFP Braşov, venituri care provin din salarii, dividende şi cedarea folosinţei locuinţei astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de DIICOT- ST Braşov şi aflat la fila 130 volum IX; prin urmare, nu se poate susţine că inculpatul nu ar fi avut mijloace financiare pentru a se întreţine. Modalitatea în care inculpatul a obţinut surse financiare anterior anului 2012 excede prezentei cauze.

Se susţine că inculpatul ar fi fost implicat în activităţi de evaziune fiscală; cu astfel de fapte nu a fost însă sesizată instanţa, iar modalitatea în care acest inculpat a acţionat în calitate de administrator al unor societăţi comerciale excede chiar şi aplicării dispoziţiilor art. 112/1 Cod penal în proceD prezentă, când se discută fapte comise de persoane fizice. Prin urmare, în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat nu există probe suficiente că bunurile identificate la percheziţie sau cele de care dispune şi sunt purtătoare de taxe ar proveni din fapte ilicite.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul MC prin ordonanţa din 30.01.2014 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumei de 2213 (douămiidouăsutetreisprezece) lei aparţinând inculpatului MCM, sumă compusă din 22 bancnote din cupiura de 100 lei, 1 bancnotă din cupiura de 10 lei şi 3 bancnote din cupiura de 1 leu (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.8 din 24.02.2014 şi vărsată la DGRFP Bucureşti cu chitanţa seria CHDFB nr.8045323 din 25.02.2014). În cazul acestuia instanţa constată că suma identificată la percheziţie nu poate fi apreciată că ar proveni din fapte prevăzute de legea penală. Spunem aceasta întrucât nu se poate concluziona că lipsa unui loc de muncă este argumentul că sumele de bani identificate au fost obţinute din comiterea de fapte penale. În cauză nu s-a probat faptul că inculpatul a obţinut sume de bani urmare a acţiunilor întreprinse şi care ar fi valoarea aproximativă a acestora pentru a aprecia în consecinţă. Cum în cauză nu au existat constituiri de parte civilă sau renunţări la astfel de sume, măsura asiguratorie nu se mai justifică.

Aceeaşi este şi situaţia inculpatului Platon Cristian faţă de care prin ordonanţa din 30.01.2014 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor sume de bani: 1.500 (unamiecincisute) euro, compusă din : 10 bancnote din cupiura de 100 (unasută) euro, având seriile : S22957069372, X08181161642, X02175539636, X08136299243, S20246983261, S16409939137, X08572048409, X06814736471, S23499581902, S22778353951; 10 bancnote din cupiura de 50 (cincizeci) euro, având seriile : S54630013507, V47325411805, X71275733327, S30678832024, S34523005417, S35809433062, S55063371319, Z77413067982, X64676017757, S55063371301 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.13 din 24.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014022400003688 din 24.02.2014); 20 (douăzeci) CHF, compusă din 1 (una) bancnotă din cupiura de 20 (douăzeci) CHF, cu seria O5Q0690139 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.14 din 24.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014022400003692 din 24.02.2014); 1 (una) rublă Transnistria, având seria AP7046330 (aflată la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov); 3 (trei) USD, compusă din 3 (trei) bancnote din cupiura de 1 (un) USD, cu seriile J11405898E, E79958861K şi J02223308B (aflaţi la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov); 67 (şaizecişişapte) lei Republica Moldova, compusă din : 1 bancnotă din cupiura de 50 (cincizeci) lei Republica Moldova, cu seria E.0009; 1 bancnotă din cupiura de 10 (zece) lei Republica Moldova, cu seria C.0162; 1 bancnotă din cupiura de 5 (cinci) lei Republica Moldova, cu seria B.0109 (aflaţi la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov). Nici în cazul acestui inculpat nu există dovezi certe că sumele de bani identificate provin efectiv din fapte penale şi nici nu s-a stabilit ce sumă avea posibilitatea de a obţine inculpatul din comiterea de fapte penale.

Cu privire la inculpatul TE prin ordonanţa din 25.02.2014 s-a dispus Instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor sume de bani , în vederea confiscării extinse: 100 (unasută) euro, compusă din 2 (două) bancnote din cupiura de 50 (cincizeci) euro, cu seriile S40491144115 şi Z64649352564 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.24 din 28.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014030300004191 din 03.03.2014); 9600 (nouămiişasesute) lei, compusă din 3 (trei) bancnote din cupiura de 200 (douăsute) lei şi 90 (nouăzeci) bancnote din cupiura de 100 (unasută) lei (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.23 din 28.02.2014 şi vărsată la DGRFP Bucureşti cu chitanţa seria CHDFB nr.8045403 din 05.03.2014). Sumele de bani identificate la percheziţia domiciliară asupra acestui inculpat sunt impresionante însă, prin raportare la numărul faptelor ce se reţin în sarcina inculpatului, este greu de prezumat că ar fi fost obţinute din comiterea de fapte penale, deşi nu imposibil. Trebuie dovedit însă că suma de bani aparţine inculpatului şi că provine din infracţiuni pentru a se putea dispune confiscarea extinsă.

Prin ordonanţa din 26.02.2014 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarei sume de bani aparţinând inculpatului PDP, în vederea confiscării extinse : 15.500 (cincisprezecemiicincisute) euro, compusă din 31 (treizecişiuna) bancnote din cupiura de 500 (cincisute) euro, cu seriile : X04617186815, X06688267328, X00724800791, X08981644511, X07765760324, U18007318085, X02576531126, X10370431703, X07172786765, X06395196044, X04395561536, N56033664861, U06010060883, X01021321748, X03049054211, X09629904719, S00029876209, N25040710632, X10425761219, X00845319917, X01687829582, X07894014869, X02985246587, X03626879411, X01061118191, X08926864625, X06309621749, X04122176708, U25005997499, X02481453362 şi X06917521466 depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.25 din 28.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014030300004193 din 03.03.2014). Se constată că acest inculpat derulează activităţi comerciale; în acelaşi timp instanţa reţine implicarea sa în cadrul unei grupări infracţionale doar cum privire la două fapte, dintre care doar una intră în scopul grupului infracţional organizat; aceste aspecte sunt apreciate ca fiind criterii insuficiente pentru a aprecia că sumele de bani ridicate de la acest inculpat ar proveni din fapte de natură penală, din care formează obiectul cercetării. Instanţa nu poate aprecia în cauză în condiţiile în care există o societate comercială al cărei administrator este inculpatul astfel încât trebuie verificat de către alte persoane dacă nu există alte infracţiuni care s-ar putea reţine în cauză şi care permit o constituire de parte civilă şi nu confiscarea de sume de bani.

Prin ordonanţa din 05.03.2014 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor următoarele obiecte de bijuterie din aur, în valoare totală de 9084,66 lei, aparţinând inculpatului DIF, în vederea confiscării extinse : un colier nemarcat, greutate 53,44 grame – aur 750 %0; o brăţară nemarcată, greutate 23,22 grame – aur 750 %0; o pereche de cercei, unul rupt, nemarcaţi, greutate 4,64 grame – aur 585 %0; un inel marcat cu marcă de certificare, greutate 7,11 grame – aur 585 %0. Toate aceste obiecte au fost depuse la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu procesul-verbal din 01.04.2014 şi ulterior depuse la Trezoreria Statului – ATCP - MB cu foaia de inventar nr.915 din 10.04.2014). Prin ordonanţa din 14.03.2014, s-a instituit măsura asiguratorie a popririi sumelor de bani şi a sumelor cu care se vor alimenta conturile aparţinând inculpatului DIF, după cum urmează : un cont deschis la data de 12.01.2011 la BRD G.S.G. SA (cod fiscal 361579); un cont deschis la data de 25.11.2004 la BCR SA (cod fiscal 361757); un cont deschis la data de 20.12.2010 la Bancpost SA (cod fiscal 404416) – Agenţia Tractorul Braşov (cod fiscal 24572018). Se constată că la începutul procedurii pendinte soţia inculpatului a învederat că aceste obiecte îi aparţin şi susţine că au fost dobândite în urmă cu mai mult timp, când au fost prezenţi la un botez. În acest sens au fost depuse la dosar o serie de fotografii (fila 106 volum VIII). Aceste aspecte sunt interpretate în favoarea inculpatului, sens în care în lipsa unor probe suficiente care să susţină că sumele de bani şi obiectele identificate la percheziţii nu doar că aparţin inculpatului, dar au fost şi dobândite după anul 2012, se va dispune în consecinţă. În ceea ce priveşte sumele de bani cu care ar putea fi alimentate conturile inculpatului, se constată că această măsură nu poate fi dispusă în condiţiile în care nu se cunoştea ce sume va primi în viitor inculpatul, de la cine şi cu ce titlu.

Prin ordonanţa din 14.03.2014 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui număr de 10 părţi sociale reprezentând 50% din capitalul social al SC “IF” SRL Braşov, -------------, CUI -----------, cu o valoare totală de 100 lei, (1 parte socială = 10 lei), aparţinând inculpatului CVR, efectuându-se menţiunile corespunzătoare în registrul comerţului; poprirea sumelor de bani şi a sumelor cu care se vor alimenta conturile : un cont deschis la data de 20.01.2006 la BRD G.S.G. SA (cod fiscal 361579); un cont deschis la data de 17.12.2004 la BCR SA (cod fiscal 361757); un cont deschis la data de 03.11.1998 la CEC Bank SA (cod fiscal 361897); un cont deschis la data de 31.08.2010 la Banca Transilvania SA (cod fiscal 5022670) – Sucursala Braşov (cod fiscal 6487836); un cont deschis la data de 07.10.2008 la ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti (cod fiscal 6151100). Şi în cazul acestui inculpat instanţa reţine că nu există dovezi în sensul că dobândirea părţilor sociale de către inculpat s-a realizat cu resurse financiare provenind din infracţiuni, cu atât mai mult cu cât societatea a fost constituită anterior anului 2011. De asemenea, şi în cazul acestui inculpat nu se poate dispune confiscare extinsă (care este o măsură prezentă) asupra unor sume ce vor fi primite în viitor, în condiţiile în care nu se cunoaşte dacă acele conturi vor fi alimentate doar cu sume provenind din comiterea de infracţiuni.

Pentru considerentele anterior menţionate se va dispune ridicarea sechestrelor asigurătorii dispuse în cauză cu privire la inculpaţi, neputându-se dispune confiscarea extinsă cu privire la bunurile indicate, iar pentru plata cheltuielilor judiciare nu este necesar instituirea unui sechestru asigurător.

Având în vedere că inculpaţii au folosit diverse obiecte la comiterea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, în baza art.112 lit. b Cod penal se va dispune confiscarea după cum urmează:

-un dispozitiv de piratare a cardurilor bancare la ATM şi o baghetă conţinând un suport de înregistrare video, de la inculpaţii MCM şi RAF, ambalate în plicul nr.9;

-dispozitive electronice, mulaje din silicon în forma unor „guri de ATM”, 2 „guri de ATM” de culoare verde, conectori şi ustensile ce sunt folosite la fabricarea „gurilor de ATM”, o baghetă din material plastic de culoare argintie, având pe partea îngustă un orificiu de aproximativ 1 mm, ce permite instalarea unei minicamere şi numeroase medii de stocare de date informatice, de la inculpatul DIF, ambalate în cutia nr.10;

-mai multe obiecte de mici dimensiuni, între care 2 dispozitive din PVC de culoare albă şi gri, ce imită fanta de introducere a cardului de tip de „gură de bancomat”, de la inculpatul MCM, ambalate în cutia nr.10;

-componente electrice, acumulatori, plăcuţe cu circuite integrante, minicameră video, ochelari de soare de culoare neagră prevăzuţi cu minicameră, slot-uri pentru conectare cabluri USB şi card micro SD, mai multe dispozitive din PVC, ce imită fanta de introducere a cardului de tip de „gură de bancomat” de diverse culori, precum şi componente electronice sau scule şi instrumente destinate efectuării de prelucrări în plastic sau metal, de la inculpatul MCM, ambalate în cutia nr.10;

-un dispozitiv artizanal de culoare neagră, de tip „gură de bancomat”, având 2 fire cu mufe micro USB şi numeroase medii de stocare de date informatice, de la inculpatul PC, ambalat în cutia nr.10;

-9 dispozitive tip fantă de bancomat din material plastic de culoare albă, ce nu au echipamente electronice ataşate, având dimensiunile de aproximativ 5 cm lungime şi 4 cm lăţime, ce prezintă un decupaj de forma şi dimensiunea unui card bancar, de la inculpatul DC, ambalate în cutia nr.10;

-un stick Dane Elec, capacitate 1 GB, un HDD marca Western Digital seria WCAV5D731975, capacitate 640 GB şi un HDD extras dintr-un laptop marca Acer, seria WXC307042867, capacitate 80 Gb, de la inculpatul DIF, ambalate în plicul nr.11;

-un stick marca Sony, seria 08006FDDP, de la inculpatul TE, ambalat în plicul nr.11.

-un grinder metalic inscripţionat „Amsterdam”, de la inculpatul MCM, depus la D.C.J.S.E.O. Bucureşti, cu dovada seria H nr.0104124 din data de 24.03.2014.

Mijloacele materiale de probă vor rămâne ataşate dosarului: medii de stocare de date informatice conţinând copii ale fişierelor rezultate în urma efectuării percheziţiilor informatice încuviinţate în cauză, medii de stocare de date conţinând imaginile surprinse de camerele video ale unităţilor bancare, medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor audio rezultate în urma interceptării autorizate de către Tribunalul Vâlcea a convorbirilor de interes pentru cauză, medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor audio rezultate în urma interceptării autorizate de către Tribunalul Bacău a convorbirilor de interes pentru cauză, un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov 674/MS/2013 – 39/I/2014 DOS.160D/P/2012 – audio”, conţinând copiile fişierelor audio interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională declasificate la dosarul cauzei, medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor audio rezultate în urma interceptării autorizate de către Tribunalul Braşov a convorbirilor de interes pentru cauză, un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV 670/MS/2013 – 609/I/2013 date cf.Lg.82/2012 ÎNCH.43/TD/06.12.2013 Tb Bv. DOSAR 160D/P/2012, medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor rezultate în urma interceptării în mediul ambiental autorizate de Tribunalul Braşov şi respectiv Tribunalul Bacău a convorbirilor de interes pentru cauză, corpuri delicte primite în baza comisiilor rogatorii solicitate autorităţilor judiciare franceze, bunurile constând în module electronice, montaje electronice şi dispozitive, examinate conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.370429 din 11.03.2014 al Institutului pentru Tehnologii Avansate, bunuri examinate în cadrul percheziţiilor informatice şi care conţin elemente de interes pentru soluţionarea cauzei.

Potrivit art. 274 Cod procedură penală inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, cu excepţia sumelor reprezentând onorarii avocaţi oficiu. Restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care s-a dispus achitarea şi încetarea procesului penal vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

1. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul BA la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică”.

În baza art.. 48 din Cod penal raportat la art..365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la două pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi stabileşte ca în final acesta să execute pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal.

Cu aplic art. 65, 66 lit. a, b Cod penal.

În baza art.. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art.. 93 al. 1 lit.. a-e, al. 2 lit.. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 17.01.2014 la 19.09.2014.

Constată încetată de drept măsura controlului judiciar instituită faţă de inculpat prin încheirea din 12.09.2014 şi ridică toate interdicţiile stabilite faţă de inculpat în cadrul acestei măsuri.

În baza art. 16 al 1 lit. c Cod penal dispune achitarea aceluiaşi inculpat pentru comiterea unei infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice în forma complicităţii” – fapta din intervalul octombrie-noiembrie 2013.

2. În baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă pe inculpatul CVR – la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 al 1 lit. a, b Cod penal închisoare pentru comiterea infracţiunii de „constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică”.

În baza art. 48 din Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Codul penal cu aplic art. 5 Cod penal, condamnă acelaşi inculpat la 3 pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea trei infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune contopirea pedepselor mai sus stabilite şi dispune ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 al 1 lit. a, b Cod penal.

Cu aplic art. 65, 66 al 1 lit. a, b Cod penal.

Deduce din Dta pedepsei aplicate inculpatului perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu din 17.01.2014 la 25.09.2014.

Menţine, astfel cum a fost modificată, măsura controlului judiciar instituită faţă de inculpat prin încheierea de şedinţă din data de 23.09.2014.

În baza art. 16 al 1 lit. a Cod penal achită același inculpat pentru comiterea unei infracțiuni de ”operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii prev de art. 48 din Cod penal raportat la art..365 alin.2 din Codul penal – fapta din luna noiembrie 2012 din Olanda.

În baza art. 16 al 1 lit. c Cod penal achită acelaşi inculpat pentru o infracțiune de ”operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii prev de art. 48 din Cod penal raportat la art..365 alin.2 din Codul penal – fapta din iulie 2013 și pentru o infracțiune de ”efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” în forma complicităţii prev de art. 48 Cod penal raportat la art..250 alin.3 Cod penal – fapta din iulie 2013.

În baza art. 16 lit. e Cod penal dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul CVR pentru infracţiunea prev. de art. 48 raportat la art.250 alin.3 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal - fapta care s-ar fi comis în Coreea de Sud.

3.În baza art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă inculpatul DIF –la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal.

În baza art. 365 alin.2 din Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la 6 pedepse a câte 1 an închisoare pentru comiterea a 6 infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi stabileşte ca în final aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit. a şi b Cod penal.

Cu aplic art. 65 , 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

Deduce din Dta pedepsei aplicate inculpatului perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu din 17.01.2014 la 13.10.2014.

Menţine, astfel cum a fost modificată, măsura controlului judiciar instituită faţă de inculpat prin încheierea de şedinţă din data de 10.10.2014.

În baza art. 16 al 1 lit. e Cod penal dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul DIF pentru infracţiunea prev. de art. 365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal şi pentru infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art..250 alin.3 din Cod penal – faptele din Olanda şi Coreea de Sud.

4.În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic art. 18 din L 508/2004 şi art. 43 alin.5 din Codul penal dispune condamnarea inculpatului DF –la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit. a, b Cod penal pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică”.

În baza art. 365 al 2 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal, cu aplic art. 18 din L 508/2004 şi art. 43 alin.5 din Codul penal condamnă acelaşi inculpat la două pedepse a câte 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” .

În baza art. 38,39 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului DF şi dispune ca în final acesta să execute pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic. art. 65, 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

Deduce din Dta pedepsei aplicate inculpatului perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu din 17.01.2014 la 19.09.2014 şi menţine, astfel cum a fost modificată, măsura controlului judiciar instituită faţă de inculpat prin încheierea de şedinţă din data de 12.09.2014.

În baza art. 16 al 1 lit. e Cod penal dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul DF pentru infracţiunea prev de art. 365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal – fapta din Olanda.

5. În baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal dispune condamnarea inculpatului PC pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 din Cod penal raportat la art. 365 alin.2 din Cod penal şi art..5 din Cod penal condamnă acelaşi inculpat la două pedepse a câte 4 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 365 alin.2 Cod penal şi art.5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la două pedepse de câte 4 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „ operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 250 alin.3 Cod penal cu aplic art.5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” .

În baza art. 38,39 Cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani 6 luni şi 10 zile închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic art. 65, 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu din 17.01.2014 la 25.09.2014. Constată încetată de drept măsura controlului judiciar instituită faţă de inculpat prin încheierea de şedinţă din data de 23.09.2014 şi dispune ridicarea interdicţiilor stabilite faţă de acest inculpat în cadrul acestei măsuri.

6. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul RAF pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat pentru două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” la două pedepse a câte 6 luni închisoare.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal.

Cu aplic art. 65,66 al. 1 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 17.01.2014 la 13.10.2014.

Constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar instituită faţă de inculpat şi dispune ridicarea interdicţiilor stabilite faţă de acest inculpat în cadrul acestei măsuri prin încheierea din data de 10.10.2014.

7. În baza art. 367 al. 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul MCM –pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la două pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” .

În baza art. 38, 39 Cod penal dispune ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic art. 65,66 al .1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit.. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 17.01.2014 la 13.10.2014.

8. În baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul DC –pentru comiterea infracţiunii de „aderarea la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 a.l 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev .de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic art. 65,66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu în perioada 17.01.2014 la 13.10.2014.

Constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar instituită faţă de inculpat şi dispune încetarea tuturor obligaţiilor stabilite faţă de inculpat prin încheierea din data de 10.10.2014.

În baza art. 16 al. 1 lit. e Cod penal dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul DC cu privire la infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 250 al. 3 Cod penal – fapta din Coreea de Sud.

9.În baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul VS – fiul lui Mihail şi Alexandra, născut la data de 27.01.1981 în Republica Moldova, cetăţean român, posesor al paşaportului nr.---------, CNP., dom în ţară pe str. ---------, municipiul Braşov, judeţ Braşov, pentru comiterea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la două pedepse a câte 4 luni închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 250 al. 3 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal dispune condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos”.

În baza art. 4 al 1 din L 143/2000 cu aplic art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu”.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 4 luni şi 20 de zile închisoare.

Cu aplic art. 65, 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu din 17.01.2014 la 13.10.2014; constată încetată de drept măsura controlului judiciar instituită faţă de inculpat prin încheierea de şedinţă din data de 10.10.2014 şi ridică toate obligaţiile instituite în sarcina inculpatului prin această măsură.

10. În baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul PDP – pentru comiterea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 Cod penal rap. la art. 365 al 2 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea unei infracţiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic art. 65,66 al 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Hărman.

În baza art.. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi în arest la domiciliu în perioada: 24 de ore la data de 17.01.2014 şi din 11.03.2014 la 13.10.2014.

Constată încetată de drept măsura controlului judiciar sub puterea căreia se află inculpatului PDP şi obligaţiile aferente.

În baza art. 16 al. 1 lit. c Cod penal dispune achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea unei infracțiuni de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 365 al 2 Cod penal – fapta din luna octombrie 2013.

11. în baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă pe inculpatul TE – pentru comiterea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 Cod penal rap. la art. 365 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea de „ operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 38,39 Cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic art. 65, 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit.. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Săscut, judeţ Bacău.

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi în arest la domiciliu în perioada 17.01.2014 la 13.10.2014.

Constată încetată de drept măsura arestării preventive a controlului judiciar instituită faţă de inculpat şi dispune încetarea tuturor obligaţiilor stabilite faţă de inculpat prin încheierea din data de 10.10.2014.

În baza art. 16 al 1 lit. e Cod penal dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul TE cu privire la infracţiunea de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” prevăzută de art.365 alin.2 din Cod penal şi infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prevăzută de art..250 alin.3 din Cod penal – faptele din Olanda.

12. În baza art. 367 al 1 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă inculpatul FRC –pentru săvârşirea infracţiunii de „aderare la un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin intermediul sistemelor informatice şi a mijloacelor de comunicare electronică” la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 48 Cod penal raportat la art.365 alin.2 din Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice” în forma complicităţii.

În baza art. 365 alin.2 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”.

În baza art. 38, 39 Cod penal dispune ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

Cu aplic. art. 65, 66 al 1 lit. a,b Cod penal.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a celei accesorii pe Dta unui termen de 4 ani.

În baza art.. 93 al. 1 lit.. a-e, al. 2 lit.. b, al. 3 Cod penal pe Dta termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.. 91 al. 4 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.. 96 Cod penal.

Constată că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 13.03.2014 şi până la 13.06.2014 şi constată încetată de drept măsura arestării preventive a controlului judiciar instituită faţă de inculpat şi dispune încetarea tuturor obligaţiilor stabilite faţă de inculpat prin încheierea din data de 10.10.2014.

13. În baza art. 112 lit. b Cod penal dispune confiscarea de la inculpaţi a următoarelor bunuri, după cum urmează:

-un dispozitiv de piratare a cardurilor bancare la ATM şi o baghetă conţinând un suport de înregistrare video, de la inculpaţii MCM şi RAF, ambalate în plicul nr.9;

-dispozitive electronice, mulaje din silicon în forma unor „guri de ATM”, 2 „guri de ATM” de culoare verde, conectori şi ustensile ce sunt folosite la fabricarea „gurilor de ATM”, o baghetă din material plastic de culoare argintie, având pe part.ea îngustă un orificiu de aproximativ 1 mm, ce permite instalarea unei minicamere şi numeroase medii de stocare de date informatice, de la inculpatul DIF, ambalate în cutia nr.10;

-un stick marca Sony, seria 08006FDDP, de la inculpatul TE, ambalat în plicul nr.11.

-un grinder metalic inscripţionat „Amsterdam”, de la inculpatul MCM, depus la D.C.J.S.E.O. Bucureşti, cu dovada seria H nr.0104124 din data de 24.03.2014.

14. În baza art. 397 Cod penal ridică măsura sechestrului asigurător instituită cu privire la bunurile inculpaţilor, astfel:

- prin ordonanţa din 30.01.2014 când s-a instituit sechestrul asigurator asupra sumei de 400 (patrusute) euro aparţinând inculpatului BA, compusă din 4 (patru) bancnote din cupiura de 100 (unasută) euro, cu seriile: S18737968003, X10995812975, S25841480272 şi S27620377999 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico-Financiar cu chitanţa nr.16 din 24.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014022400003690 din 24.02.2014).

- prin ordonanţa din 30.01.2014 când s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumei de 2213 (douămiidouăsutetreisprezece) lei aparţinând inculpatului MCM, sumă compusă din 22 bancnote din cupiura de 100 lei, 1 bancnotă din cupiura de 10 lei şi 3 bancnote din cupiura de 1 leu (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.8 din 24.02.2014 şi vărsată la DGRFP Bucureşti cu chitanţa seria CHDFB nr.8045323 din 25.02.2014).

- prin ordonanţa din 30.01.2014 când s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor sume de bani aparţinând inculpatului PC: 1.500 (unamiecincisute) euro, compusă din : 10 bancnote din cupiura de 100 (unasută) euro, având seriile : S22957069372, X08181161642, X02175539636, X08136299243, S20246983261, S16409939137, X08572048409, X06814736471, S23499581902, S22778353951; 10 bancnote din cupiura de 50 (cincizeci) euro, având seriile : S54630013507, V47325411805, X71275733327, S30678832024, S34523005417, S35809433062, S55063371319, Z77413067982, X64676017757, S55063371301 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.13 din 24.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014022400003688 din 24.02.2014); 20 (douăzeci) CHF, compusă din 1 (una) bancnotă din cupiura de 20 (douăzeci) CHF, cu seria O5Q0690139 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.14 din 24.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014022400003692 din 24.02.2014); 1 (una) rublă Transnistria, având seria AP7046330 (aflată la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov); 3 (trei) USD, compusă din 3 (trei) bancnote din cupiura de 1 (un) USD, cu seriile J11405898E, E79958861K şi J02223308B (aflaţi la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov); 67 (şaizecişişapte) lei Republica Moldova, compusă din : 1 bancnotă din cupiura de 50 (cincizeci) lei Republica Moldova, cu seria E.0009; 1 bancnotă din cupiura de 10 (zece) lei Republica Moldova, cu seria C.0162; 1 bancnotă din cupiura de 5 (cinci) lei Republica Moldova, cu seria B.0109 (aflaţi la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov).

- prin ordonanţa din 25.02.2014 când s-a dispus Instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor sume de bani aparţinând inculpatului TE, în vederea confiscării extinse : 100 (unasută) euro, compusă din 2 (două) bancnote din cupiura de 50 (cincizeci) euro, cu seriile S40491144115 şi Z64649352564 (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.24 din 28.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014030300004191 din 03.03.2014); 9600 (nouămiişasesute) lei, compusă din 3 (trei) bancnote din cupiura de 200 (douăsute) lei şi 90 (nouăzeci) bancnote din cupiura de 100 (unasută) lei (depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico-Financiar cu chitanţa nr.23 din 28.02.2014 şi vărsată la DGRFP Bucureşti cu chitanţa seria CHDFB nr.8045403 din 05.03.2014).

- prin ordonanţa din 26.02.2014 când s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarei sume de bani aparţinând inculpatului PDP, în vederea confiscării extinse : 15.500 (cincisprezecemiicincisute) euro, compusă din 31 (treizecişiuna) bancnote din cupiura de 500 (cincisute) euro, cu seriile : X04617186815, X06688267328, X00724800791, X08981644511, X07765760324, U18007318085, X02576531126, X10370431703, X07172786765, X06395196044, X04395561536, N56033664861, U06010060883, X01021321748, X03049054211, X09629904719, S00029876209, N25040710632, X10425761219, X00845319917, X01687829582, X07894014869, X02985246587, X03626879411, X01061118191, X08926864625, X06309621749, X04122176708, U25005997499, X02481453362 şi X06917521466 depusă la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu chitanţa nr.25 din 28.02.2014 şi vărsată la BCR - Sucursala Unirea cu ordinul de încasare numerar nr.2014030300004193 din 03.03.2014).

- prin ordonanţa din 05.03.2014 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor următoarele obiecte de bijuterie din aur, în valoare totală de 9084,66 lei, aparţinând inculpatului DIF, în vederea confiscării extinse : un colier nemarcat, greutate 53,44 grame – aur 750 %0; o brăţară nemarcată, greutate 23,22 grame – aur 750 %0; o pereche de cercei, unul rupt, nemarcaţi, greutate 4,64 grame – aur 585 %0; un inel marcat cu marcă de certificare, greutate 7,11 grame – aur 585 %0, obiecte depuse la D.I.I.C.O.T. – Departamentul Economico - Financiar cu procesul-verbal din 01.04.2014 şi ulterior depuse la Trezoreria Statului – ATCOD PENAL - MB cu foaia de inventar nr.915 din 10.04.2014).

- prin ordonanţa din 14.03.2014, când s-a instituit măsura asiguratorie a popririi sumelor de bani şi a sumelor cu care se vor alimenta conturile aparţinând inculpatului DIF, după cum urmează : un cont deschis la data de 12.01.2011 la BRD G.S.G. SA (cod fiscal 361579); un cont deschis la data de 25.11.2004 la BCR SA (cod fiscal 361757); un cont deschis la data de 20.12.2010 la Banc Post SA (cod fiscal 404416) – Agenţia Tractorul Braşov (cod fiscal 24572018);

- prin ordonanţa din 14.03.2014 când s-a dispus: instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului şi notarea ipotecară asupra imobilului din Braşov, str.---------judeţul Braşov, reprezentând casă compusă din 3 camere, bucătărie, baie, cămară, debara, hol, şopron, grajd, WC şi construcţie în regim D+P+M, compusă din 4 camere şi dependinţe : 5 băi, 4 holuri, 2 garaje, sală sport, saună, pivniţă, jacuzzi, living, bucătărie de 15 mp, loc de luat masa, 2 dressing-uri, 2 terase, balcon, CT, înscris în cartea funciară a municipiului Braşov nr.------ la poziţia ------, număr cadastral ----- (număr CF vechi -----), în valoare de 1.880.090 lei, aparţinând inculpatului BA, efectuându-se menţiunile corespunzătoare în cart.ea funciară; poprirea sumelor de bani şi a sumelor cu care se vor alimenta conturile : două conturi deschise la data de 27.03.2009 la CEC Bank SA (cod fiscal 361897); un cont deschis la data de 22.10.2008 la Volksbank România SA (cod fiscal 12564356) – Sucursala Buzeşti, Bucureşti (cod fiscal 19070767);un cont deschis la data de 08.02.2005 la BRD G.S.G. SA (cod fiscal 361579).

- Prin ordonanţa din 14.03.2014 când s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui număr de 10 părţi sociale reprezentând 50% din capitalul social al SC “IF” SRL Braşov, J 08/1320/2011, CUI RO 28978468, cu o valoare totală de 100 lei, (1 part.e socială = 10 lei), aparţinând inculpatului CVR, efectuându-se menţiunile corespunzătoare în registrul comerţului; poprirea sumelor de bani şi a sumelor cu care se vor alimenta conturile : un cont deschis la data de 20.01.2006 la BRD G.S.G. SA (cod fiscal 361579); un cont deschis la data de 17.12.2004 la BCR SA (cod fiscal 361757); un cont deschis la data de 03.11.1998 la CEC Bank SA (cod fiscal 361897); un cont deschis la data de 31.08.2010 la Banca Transilvania SA (cod fiscal 5022670) – Sucursala Braşov (cod fiscal 6487836); un cont deschis la data de 07.10.2008 la ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti (cod fiscal 6151100).

15.Constată că următoarele obiecte constituie mijloace materiale de probă şi rămân ataşate dosarului:

•medii de stocare de date informatice conţinând copii ale fişierelor rezultate în urma efectuării percheziţiilor informatice încuviinţate în cauză, introduse în plicul nr.1:

-un CD marca Copyme, capacitate 700 Mb, 80 min, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 ACCESARE E-mailuri 24.01.2014”, numerotat 1;

-un CD marca Compact disc, capacitate 700 Mb, 80 min, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 MC Marius 07.03.2014 Percheziţie informatică”, numerotat 2;

-un DVD marca Copyme disc, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 PC Percheziţie informatică 10.02.2014”, numerotat 3;

-două DVD-uri marca Copyme disc, capacitate 4.7 Gb, inscripţionate „DOSAR 160D/P/2012 DC Percheziţie informatică 05.02.2014”, numerotate 4 şi 5;

-două DVD-uri capacitate 4.7 Gb, inscripţionate „DOSAR 160D/P/2012 TE Percheziţie informatică 04.02.2014”, numerotate 6 şi 7;

-trei DVD-uri marca Verbatim, capacitate 4.7 Gb, inscripţionate „DOSAR 160D/P/2012 DIF Percheziţie informatică 04.03.2014”, numerotate 8 - 10;

-un CD marca Traxdata, capacitate 80 min, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 DIF Percheziţie informatică 13.03.2014”, numerotat 11;

-trei DVD-uri marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionate „DOSAR 160D/P/2012 CVR Percheziţie informatică 12.02.2014”, numerotate 12 - 14;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 Percheziţie informatică 25.02.2014 BA”, numerotat 15;

•medii de stocare de date conţinând imaginile surprinse de camerele video ale unităţilor bancare, introduse în plicul nr.2:

-un DVD marca AGFAPHOTO, capacitate 4.7 Gb, 120 min., inscripţionat „BCR C.Feldioarei 18.11/22.10 BCR C.Buc 21.10/20.11 BCR Tâmpa 15/25.07”, numerotat 1;

-un CD marca Maxell, capacitate 700 Mb, 80 min., inscripţionat „112/22.11.2013 BCCO BV.”, numerotat 2;

• medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor audio rezultate în urma interceptării autorizate de către Tribunalul Vâlcea a convorbirilor de interes pentru cauză, introduse în plicul nr.3:

-un DVD, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „AUT 765/2012 ADB”, numerotat 1;

-un DVD marca Digittex, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 AUT.765/11.12.2012 Trib. Vâlcea” , numerotat 2;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „ DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOSAR 160D/P/2012 678/MS/2013” , numerotat 3;

-un DVD marca Verbatim, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 Înch.nr.1/04.01.2013 a Trib. Vâlcea , numerotat 4”;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOSAR 160D/P/2012 679/MS/2013 , numerotat 5;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOSAR 160D/P/2012 676/MS/2013” , numerotat 6;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOSAR 160D/P/2012 677/MS/2013 Înch.27/31.01.2013 a Trib. Vâlcea”, numerotat 7;

-un DVD, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DOSAR 160D/P/2012 Înch.27/31.01.2013 a Trib. Vâlcea”, numerotat 8;

-un CD marca Copyme, capacitate 700 Mb, 80 min., inscripţionat „684/MS/2013 598/I/2013 BA – Dos.160D/P/2012 Copie interceptări Dos.329D/P/2013 DIICOT S.C. Buc.”, numerotat 9;

•medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor audio rezultate în urma interceptării autorizate de către Tribunalul Bacău a convorbirilor de interes pentru cauză, introduse în plicul nr.4:

-un DVD marca Verbatim, capacitate 4.7 Gb, 120 min., inscripţionat „243D/P/2012 Aut.535 din 02.11.2012 DIICOT - STBC – 431/I/2012 6/1417/07.12.2012 copi WAV”, numerotat 1;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.556/07.12.2012 DIICOT – STBC – 366/I/MS/2013/16 AN Lavinia 8/423/26.08.2013 copie”, , numerotat 2;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.557/07.12.2012 Aut.6/04.01.2013 AN ANA DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/18 8/426/26.08.2013 copie”, , numerotat 3;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.557/07.12.2012 Aut.6/04.01.2013 AN1 DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/19 8/429/26.08.2013 copie”, , numerotat 4;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.5/04.01.2013 Aut.39/31.01.2013 AN RED DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/20 8/432/26.08.2013 copie”, numerotat 5;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.5/04.01.2013 Aut.39/31.01.2013 AN Luci DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/23 8/435/26.08.2013 copie”, numerotat 6;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.5/04.01.2013 Aut.39/31.01.2013 AN Aurelian DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/25 8/435/26.08.2013 copie”, , numerotat 7;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.7 din 04.01.2013 Aut.40 din 31.01.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN Florin DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/27 8/441/27.08.2013 copie”, numerotat 8;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.7 din 04.01.2013 Aut.40 din 31.01.2013 TE DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/29 8/444/27.08.2013 copie” , numerotat 9;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Ord. nr.3 din 09.01.2013 DIICOT - ST BC – 366/IMS/2013/31 8/447/27.08.2013 copie” , numerotat 10;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.20 din 18.01.2013 DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/33 AN Adrian 8/450/27.08.2013 copie” , numerotat 11;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.20 din18.01.2013 DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/35 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN RELU 8/453/27.08.2013 copie” , numerotat 12;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.20 din18.01.2013 DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/37 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN Florin 2 8/456/27.08.2013 copie” , numerotat 13;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.35 din 30.01.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN Relu DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/41 8/462/27.08.2013 copie”, numerotat 14;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.41 din 31.01.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN M DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/43 8/465/27.08.2013 copie” , numerotat 15;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.41 din 31.01.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN M DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/45 8/468/27.08.2013 copie” , numerotat 16;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.41 din 31.01.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN M DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/47 8/471/27.08.2013 copie”, numerotat 17;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.58 din 08.02.2013 DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/51 AN CHIF 8/477/27.08.2013 copie”, numerotat 18;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Ord.33 din 13.03.2013 Aut.121 din 15.03.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN Florin DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/53 8/480/27.08.2013 copie”, numerotat 19;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Ord.33 din 13.03.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN M DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/55 8/483/27.08.2013 copie”, numerotat 20;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Ord.34 din 13.03.2013 Aut.122 din 15.03.2013 ANM DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/3 8/486/27.08.2013 copie”, numerotat 21;

-un CD marca Omega, capacitate 700 Mb, inscripţionat „243D/P/2012 Ord.34 din 13.03.2013 Aut. 122 din 15.03.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN Florin DIICOT- ST BC – 366/I/MS/2013/5 8/489/27.08.2013 copie, numerotat 22;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.137 din 22.03.2013 AN Remus DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/9 8/495/27.08.2013 copie”, numerotat 23;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Ord.34 din 13.03.2013 Aut.122 din 15.03.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 AN Relu DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/7 8/492/27.08.2013 copie”, numerotat 24;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.134 din 22.03.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 ANF - DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/11 8/498/27.08.2013 copie”, numerotat 25;

-un DVD marca Traxdata, general use, inscripţionat „243D/P/2012 Aut.144 din 28.03.2013 Aut.196 din 13.05.2013 DIICOT – S.T. Bv – 160D/P/2012 ANF -DIICOT - ST BC – 366/I/MS/2013/13 8/501/27.08.2013 copie”, numerotat 26;

•un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov 674/MS/2013 – 39/I/2014 DOS.160D/P/2012 – audio”, conţinând copiile fişierelor audio interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională declasificate la dosarul cauzei, introdus în plicul nr.5;

•medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor audio rezultate în urma interceptării autorizate de către Tribunalul Braşov a convorbirilor de interes pentru cauză, introduse în plicul nr.6:

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BA1 24.09.2013- 31.10.2013”, numerotat 1;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BA-2 23.09.2013-28.10.2013 BA-3 23.09.2013-31.10.2013”, numerotat 2;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BA-4 28.09.-24.10.2013 BSI-1 23.09.-31.10.2013 BSI-2 23.09.-15.10.2013”, numerotat 3;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 CVR-1 24.09.2013-31.10.2013 CVR1-GPRS 07.10.2013-23.10.2013”, numerotat 4;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 CVR-4 24.09.2013-31.10.2013 DC-1 24.09.2013-31.10.2013 DC-2 23.09.2013-28.09.2013”, numerotat 5;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 DIF-2 23.09.2013-31.10.2013 M-1 24.09.2013-31.10.2013”, numerotat 6;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MNA-3 29.10.2013-31.10.2013 PPD-1 23.01.2013-31.10.2013 TE-1 24.09.2013-20.10.2013”, numerotat 7;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MNA-1 23.09.2013-17.10.2013”, numerotat 8;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MNA-1 18.10.2013-31.10.2013 MNA-3 23.09.2013-02.10.2013”, numerotat 9;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MNA-3 03.10.2013-28.10.2013”, numerotat 10;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BSI-2 16.10.2013-31.10.2013 TE-1 21.10.2013-31.10.2013 TE-2 23.10.2013-31.10.2013”, numerotat 11;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 160 ANAX -1-BV-PCA 16.01.-18.01.2014 BA1 – 02.11.2013-18.12.2013”, numerotat 12;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BA1 – 19.12.2013-31.01.2014 BA2 – 01.11.2013-24.01.2014 BA3 – 01.11.2013-10.11.2013 …”, numerotat 13;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BSI 2 – 09.11.2013-23.01.2014”, numerotat 14;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 BSI 2 – 08.11.2013; 24.01.-31.01.2014 CV1 – 17.01.-18.01.2014 …”, numerotat 15;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 CVR 4 – 01.11.2013-17.01.2014 DIF 2 – 01.11.2013 – 18.01.2014”, numerotat 16;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 DIF 3 – 04.11.2013-23.01.2014 KKR 1 – 01.11.2013- 20.11.2013, MN 2 – 16.01.2014 18.01.2014 …”, numerotat 17;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MA 1 – 01.11.2013-31.01.2014 PC 1 – 08.11.2013-30.11.2013 …”, numerotat 18;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MARIUS 1 – 02.11.2013-31.01.2014 RMO 1 – 01.11.2013-21.11.2013”, numerotat 19;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MITA 1 – 12.11.2013-31.01.2014 MNA 1 – 01.11.2013-20.11.2013”, numerotat 20;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MNA 1 21.11.2013-27.01.2014 PPD 1 – 01.11.2013-15.12.2013”, numerotat 21;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 PPD 1 - 16.12.2013-31.01.2014 PPD 2 – 01.11.2013 – 17.01.2014 …”, numerotat 22;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 TE 1 – 01.11.2013-30.01.2014 TE 2 – 01.11.2013-29.11.2013”, numerotat 23:

-un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV DOS.160D/P/2012 MNA 3 01.11.2013-09.01.2014 TE 2 – 30.11.2013-22.01..2014”, numerotat 24.

•un DVD marca Copyme, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV 670/MS/2013 – 609/I/2013 date cf.Lg.82/2012 ÎNCH.43/TD/06.12.2013 Tb Bv. DOSAR 160D/P/2012, introdus în plicul nr.7;

•medii de stocare de date conţinând copii ale fişierelor rezultate în urma interceptării în mediul ambiental autorizate de Tribunalul Braşov şi respectiv Tribunalul Bacău a convorbirilor de interes pentru cauză, introduse în plicul nr.8:

-un DVD marca Copyme, capacitate 4,7 Gb, inscripţionat „160D/P/2012 DIICOT –S.T. Braşov 367/MS/2013 4/I/2014 – ambiental ÎNCH.200/21.11.2013 Trib. Braşov”, numerotat 1;

-un CD marca Copyme, capacitate 700 Mb, 80 min., inscripţionat „DIICOT- SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV 565/MS/2013 – 423/I/2013 Dos.160D/P/2012 audio-video ambiental D Iancu”, numerotat 2;

-un CD marca Copyme, capacitate 700 Mb, 80 min., inscripţionat „DIICOT- SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV 313/MS/2013 – 575/I/2013 MCM (ambiental) AUT.200/23.09.2013 Tb. Braşov”, numerotat 3;

-un DVD marca Copyme, capacitate 4,7 Gb, inscripţionat „DIICOT –S.T. Braşov 452/MS/2012 334/I/2012 29D/P/2012 Disjungere 16.09.2013 în dos.160D/P/2012 filmări+foto din 14.12.2012 PT.ORDONANŢA DIICOT S.T.Bv din 14.12.2012”, numerotat 4;

-un DVD marca Traxdata, capacitate 4.7 Gb, inscripţionat „DIICOT – STBC 34/I/2013 NESECRET NR.3 DIN 31.01.3013 ANEXĂ LA NR.868.051/31.01.2013”, numerotat 5;

•corpuri delicte primite în baza comisiilor rogatorii solicitate autorităţilor judiciare franceze, introduse în plicul nr.9;

•bunurile constând în module electronice, montaje electronice şi dispozitive, examinate conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.370429 din 11.03.2014 al Institutului pentru Tehnologii Avansate, toate introduse în cutia nr.10;

•bunuri examinate în cadrul percheziţiilor informatice şi care conţin elemente de interes pentru soluţionarea cauzei, introduse în plicul nr.11:

-un stick Dane Elec, capacitate 1 GB, aparţinând inculpatului DIF, numerotat 1;

-un HDD marca Western Digital seria WCAV5D731975, capacitate 640 GB, aparţinând inculpatului DIF, numerotat 2;

-un HDD extras dintr-un laptop marca Acer, seria WXC307042867, capacitate 80 Gb, aparţinând inculpatului DIF, numerotat 3;