Necompetenţa materială funcţională a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

Hotărâre 226/2016 din 27.02.2016


Dosar nr. 8879/63/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA  Nr. 226/2016

Şedinţa publică de la 27 Ianuarie 2016

Asupra cauzei de faţă ;

La data de  11.08.2015, contestator P S în contradictoriu cu  intimatul O S E GORJ a  formulat contestaţie împotriva deciziei nr 13729/20.07.2015 emisă de pârât, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună  anularea acestei decizii prin care a fost dispusă desfacerea contractului individual de muncă, şi aplicarea unei alte sancţiuni, obligarea intimatului să îl reintegreze pe funcţia şi postul deţinute anterior emiterii deciziei, obligarea la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, cu cheltuieli de judecată.

In sarcina sa, s-a reţinut faptul că nu  a asigurat organizarea, coordonarea şi controlarea permanentă a activităţii de pază desfăşurată de către salariaţii N I, P A,V L M, pădurari ai cantoanelor 13 Balta – Hunia, 11 Mănăstirea şi 14 Hunia – Sat, aflate în raza de competenţă a sa; neorganizarea de patrulări şi controale pentru asigurarea pazei pădurilor şi a legalităţii provenienţei şi circulaţiei materialului lemnos în cantoanele 13 Balta – Hunia, 11 Mănăstirea şi 14 – Hunia – Sat;  nestabilirea prejudiciului produs prin tăierea ilegală a arbori în aceste cantoane,neidentificarea autorilor acestor fapte, neinventarierea cioatelor şi a locurilor arborilor scoşi din rădăcină şi neînregistrarea acestora în condica de serviciu a pădurarilor titulari ai respectivelor cantoane, fapte ce au condus la producerea unui prejudiciu total de 38,810 mc în valoare de 5.963,86 lei.

Contestatorul a arătat că nu se face vinovat de cele invocate de pârât, deoarece aşa cum a menţionat şi în nota explicativă dată cu ocazia cercetării administrativ – disciplinare, a organizat şi efectuat pânde şi patrule în permanenţă cu pădurarii din district, acestea fiind menţionate în condicile lor de serviciu dar şi în condica sa la capitolul " Folosirea timpului de lucru".

Cu privire la faptul că nu a înscris în condicile pădurarilor cioatele arborilor tăiaţi ilegal a arătat că în conf cu art 6 lit e) din regulament, pădurarul are ca sarcină " a identifica cioatele arborilor tăiaţi ilegal şi locurile arborilor scoşi din pământ şi le înregistrează în condica de serviciu" iar şeful districtului are ca sarcină  con fart 7 din regulament  să stabilească prejudiciul produs prin tăieri ilegale , scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor şi identifica autorii acestor fapte, înregistrând în condica de serviciu a pădurarului titular, el neavând şi calitatea de gestionar.

In temeiul disp. art 223 din cod pr civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 12.11.2015 intimatul O S E GORJ,  a formulat întâmpinare  la Contestaţia formulată de către petentul P S, solicitând instanţei de judecată să dispună  respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

A arătat că motivele care au condus la emiterea deciziei contestate au fost arătate în cuprinsul  acestei decizii,însă rezumând toate aceste motive reiese faptul că  contestatorul,  prin pasivitatea manifestată în îndeplinirea  corectă a relaţiilor de muncă a creat mediul propice în vederea sustragerii de material lemnos din cantoanele coordonate de către acesta.

Fapta acestuia este una care se amplifică în gravitate prin simplul fapt că acesta nu a înştiinţat organele de conducere ale Ocolului Silvic Eparhial Gorj cu privire la lipsa din gestiunea pădurarilor aflaţi în subordinea sa a materialului lemnos, prejudiciul stabilindu-se abia ulterior efectuării unui control amănunţit al organelor de conducere indicate.

Raportat şi la faptul că contestatorul era cercetat şi pentru o altă faptă derivată din aceeaşi pasivitate manifestată în coordonarea pădurarilor aflaţi în subordinea sa, era evident faptul că manifestarea pasivităţii în respectarea obligaţiilor sale contractuale era una continuă, neglijând astfel exercitarea tuturor prerogativelor sale atribuite prin Contractul de muncă, fişa postului şi actele interne ale subscrisei.

Asupra excepţiei de necompetenţă materială, instanţa reţine şi constată următoarele:

Contestatorul P S este angajat al unităţii intimate, O S E Gorj, în funcţia de "şef district" al Districtului III M.

În această calitate, instanţa apreciază că îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei  Guvernului nr. 59/200, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 din Codul Silvic  "Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional".

În art. 1 din Ordonanţa  Guvernului nr. 59/2000, se prevede că :

"(1)Personalul silvic, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învăţământ recunoscute în România şi care îşi exercită efectiv în domeniul silviculturii profesiunea de silvicultor.

(2)Domeniul silviculturii cuprinde activităţile care au ca obiective gospodărirea fondului forestier naţional, gestionarea durabilă a pădurilor şi a fondului cinegetic şi salmonicol, precum şi cele de cercetare ştiinţifică şi proiectare silvică, la nivel central şi teritorial.

(3)Personalul silvic prevăzut la alin. (1) constituie Corpul silvic".

Conform art. 2, " În funcţie de locul în care îşi desfăşoară activitatea, personalul silvic poate fi angajat :

a)în aparatul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură, în inspectoratele silvice teritoriale pentru controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional, precum şi în oficiile cinegetice teritoriale;

b)în unităţile silvice care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, precum şi în cele de cercetare ştiinţifică şi proiectare silvică;

c)în unităţile care administrează fondul forestier proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale: comune, oraşe, municipii şi în cele care administrează fond forestier proprietate privată indiviză aparţinând foştilor com-posesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitorilor acestora, constituiţi în asociaţii, în condiţiile legii;

d)în structurile care administrează fondul forestier proprietate privată aparţinând unităţilor de cult, instituţiilor de învăţământ sau altor persoane juridice;

e)de către persoane fizice care au în proprietate fond forestier, constituite în asociaţii, în condiţiile legii".

Din dispoziţiile legale enunţate anterior rezultă că toate terenurile împădurite sau destinate împăduririi, indiferent de natura proprietăţii acestora, fac parte din fondul naţional, cele aflate în proprietate privată  putând fi administrate numai prin personal silvic calificat, care este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, potrivit art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.  59/2000, în aceleaşi condiţii ca cele aflate în subordinea unităţilor care administrează fondul forestier proprietate publică a statului.

Astfel, indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea, personalul silvic se supune dispoziţiilor Codului Silvic, Hotărârii Guvernului nr. 997/1999, precum şi Ordonanţei  Guvernului nr. 59/2000 .

În acest sens sunt dispoziţiile art. 20 din Ordonanţa  Guvernului nr. 59/2000, potrivit cărora "Personalul silvic de toate gradele, angajat pentru administrarea fondului forestier, indiferent de natura proprietăţii acestuia, are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prevederile prezentului statut, precum şi din prevederile contractului colectiv de muncă, în unităţile în care acesta se încheie".

De asemenea, în art. 50 din ordonanţă se prevede că "Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică personalului silvic şi membrilor Corpului silvic, respectiv celor cu pregătire de specialitate de nivel superior, mediu şi de bază din întregul sistem de administrare şi gestionare a fondului forestier naţional, precum şi celui care face parte din direcţia de specialitate cu atribuţii în domeniul gospodăririi pădurilor din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură".

Ca urmare, se apreciază că dispoziţiile din Ordonanţa  Guvernului nr. 59/2000, referitoare la sancţionarea disciplinară, respectiv contestarea acestora, sunt incidente în cauză, iar competenţa de soluţionare a acestei cereri aparţine secţiei de Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, astfel că se apreciază întemeiată excepţia invocată din oficiu, care va fi admisă şi, în raport de  art. 132 NCPC,,  instanţa va scoate cauza de pe rol şi o va înainta Secţiei de  Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, spre competentă soluţionare .

 Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.