Obligaţia de punere în posesie, succesiv emiterii dispoziţiei primarului de restituire a terenului în natură, în procedura Legii nr.10/2001. Refuzul de punere în posesie prevalat de lipsa realizării formalităţilor de publicitate imobiliară de către perso

În mod greşit prima instanţă a reţinut că, după emiterea dispoziţiei de restituire, nu mai subzistă nicio obligaţie în sarcina unităţii deţinătoare sau a persoanei investite cu soluţionarea notificării, din lege rezultând în mod expres şi obligaţia de punere în posesie. În acelaşi timp însă, trebuie observat că alin.5 al art.25 cuprinde termenul mai extins de „deţinător actual”, ceea ce înseamnă că deţinătorul poate avea şi o altă calitate decât aceea de proprietar, fără ca legea să impună, pentru încheierea protocolului, vreo formalitate de publicitate imobiliară. Cu atât mai mult, emitentul dispoziţiei de restituire nu se poate prevala de efectuarea acestor formalităţi de publicitate imobiliară, ce nu au efect constitutiv de proprietate, ci interesează din perspectiva opozabilităţii faţă de terţi.

În lipsa menţiunilor corespunzătoare din dispoziţia ce constituie titlul de proprietate al reclamanţilor, reclamanţii nu puteau indica limitele imobilului, astfel că nu se putea întocmi documentaţia cadastrală necesară pentru îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, o soluţie contrară fiind de natură a permite pârâtului să se prevaleze de propria culpă în apărare.

Domenii speta

Spete similare