Contestaţie decizie de pensie admisă. Obligarea casei teritoriale de pensii la emietrea unei noi decizii de pensie cu luarea în considerare a veniturilor obţiunte de contestator în acord global

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA  Nr. 535/2016

Şedinţa publică de la 18 Februarie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulata la data de 28.04.2015 si inregistrata de Tribunalul Dolj sub nr. , contestatorul C. C. C. a solicitat instantei ca, in contradictoriu cu intimatele Casa Judeteana de Pensii Dolj si CNPP – Comisia Centrala de Contestatii, sa dispuna anularea Deciziei nr. , sa oblige parata  CJP Dolj sa procedeze la revizuirea drepturilor de pensie prin recalcularea acesteia cu luarea in calcul a veniturilor suplimentare inscrise in adeverintele:

- 8068/18.08.2006 eliberata de SC E. SA, reprezentand venituri obtinute in accord global in perioada ian.1971 – dec. 1976, ian 1984 – decembrie 1997,

- 3083/26.04.2010, eliberata de SC Electroproiect SA Bucuresti, reprezentand venituri obtinute in acord global, ore suplimentare, prime in perioada nov 1967 – mai 1999,

- nr. 2469/12.02.2010 eliberata de SC IPCM SA Bucuresti, reprezentand venituri realizate in acord global in perioada martie 1979 – dec 1981

precum si obligarea paratei la plata diferentei de drepturi ce se cuvin ca urmare a revizuirii pensiei, incepand cu data de 01.02.2011.

In motivarea contestatiei, contestatorul a aratat ca a formulat cerere prin care a solicitat revizuirea pensiei, depunand in acest scop adeverintele mai sus aratate.

Prin decizia emisa, intimata CJP Dolj a respins cererea de revizuire, impotriva acestei decizii, reclamantul formuland contestatie la CNPP – Comisia Centrala de Contestatii (contestatia fiind inregistrata la data de 24.05.2012).

CNPP – Comisia Centrala de Contestatii a solutionat contestatia cu mult peste termenul de 45 de zile prevazut de lege, la aproximativ 22 de luni, pronuntand Hotararea 10472/16.03.2015 prin care a respins contestatia pentru aceleasi considerente avute in vedere si de intimata CJP Dolj – respectiv, aceste venituri nu au avut un caracter permanent si  nu au constituit baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001.

A sustinut ca respingerea cererii de revizuire a pensiei a dus la incalcarea principiului contributivitatii, intrucat veniturile mentionate in adeverinte au avut caracter permanent si au constituit baza de calcul a a pensiilor, fostii angajatori achitand contributiile de asigurari sociale aferente acestor sume.

In drept au fost invocate prevederile Legii 263/2010 si Decizia nr. 19/2011 a ICCJ.

In scop probator au fost depuse incrisuri.

In cauza au formulat intampinare intimatele CJP Dolj si CNPP, prin care au solicitat respingerea contestatiei, sustinand ca sumele reprezentand venituri incasate in acord global  si prime nu pot fi valorificate, intrucat nu au fost incluse, nici in legislatia anterioara si nici in cea actuala, in categoria veniturilor sau sporurilor cu caracter permanent ce pot fi utilizate la stabilirea punctajelor anuale.

Au fost invocate prevederile art. 19 din Legea 263/2010, in conformitate cu care se pot avea in vedere la stabilire/calcularea pensiei numai veniturile pentru care contestatorul a platit contributii de asigurari sociale (pensie suplimentara sau contributie individuala), precum si prevederile art. 127 din  HG 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a Legii 263/2010.

Aceste sume au fost excluse de legiuitor din categoria sporurilor cu caracter permanent intrucat asupra acestora nu s-a retinut contributia individuala de asigurari sociale – pensie suplimentara (perioada solicitata de contestator fiind anterioara datei de 01.04.2001).

Au fost invocate prevederile pct. VI din anexa 15 a HG 257/2011 care precizeaza in mod expres ca formele de retribuire in acord nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu annual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor.

In scop probator au fost depuse actele din dosarul de pensie.

Instanta, din oficiu, a dispus efectuarea unei adrese catre emitentii adeverintelor invocate, prin care a solicitat acestora sa precizeze sumele primite de reclamant, in perioadele mentionate in adeverinte, cu evidentierea salariilor de baza platite acestuia, precum si a sporurilor acordate.

Ca raspuns la adresa instantei au fost comunicate adresa IPCM 15/15.01.2016 – fila 21 dosar volumul II – si adresa 489/09.02.2016 .

Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:

Prin decizia contestata, intimata a respins cererea de recalculare a pensiei, formulata de contestator, sustinand ca elementele din adeverintele invocate nu pot fi luate in considerare, intrucat veniturile la care fac referire nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor.

Prin Decizia 19/2011, ICCJ a statuat ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2, lit.e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi ale asigurarii sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1, lit.a din legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut, si pentru acestea s-a platit contributie de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

La pronuntarea solutiei, Inalta Curtea de Casatie si Justitie a avut in vedere printre altele si Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, care nu a exclus "de plano" posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv de OUG 4/2005, ci a prevazut ca aplicativitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de instanta, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul al contributiilor de asigura ri sociale.

 Astfel, in opinia Curtii Constitutionale, problema daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor si daca s-a incasat sau nu contributie de asigurari sociale de stat, pentru veniturile excluse de la pontajul anual, constituie probleme de fapt si de aplicare a legii a caror solutionare intra in competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.

In concluzie, neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigura ri sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii 19/2000, OUG 4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inla tura rii inechita tilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii 3/1977, in raport cu cele pensionate sub imperiul Legii 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi.

 Astfel, in conditiile in care se constata de instanta investita cu cereri de recalculare a pensiilor, ca pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, angajatorul a platit contributie de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributie de asigurari sociale platite de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca aceasta contributie sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de pensie. In conformitate cu dispozitiile art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila, deciziile pronuntate de Inalta Curtea de Casatie si Justitie in interesul legii, sunt obligatorii.

De asemenea, prin Decizia 19/2012, ICCJ a statuat ca " În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte a reţinut că veniturile realizate din munca prestată peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusă, subliniind faptul că pentru aceste sume s-a plătit contribuţia la asigurările sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat.

Or, potrivit principiului contributivităţii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Înalta Curte a mai reţinut că la aceeaşi concluzie se ajunge având în vedere şi prevederile pct. IV din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, potrivit cărora la stabilirea punctajului anual nu vor fi luate în considerare formele de retribuire după timp, or timpul de lucru în program prelungit era considerat, potrivit legislaţiei atunci în vigoare, timp normal de lucru şi era retribuit ca atare.

Aceste drepturi trebuie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor şi pentru faptul că, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, intră în categoria sporurilor, indemnizaţiilor şi majorărilor de retribuţii tarifare şi acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidenţiate împreună cu salariile aferente în statele de plată şi pentru care s-a datorat şi s-a virat contribuţia de asigurări sociale.

Prin urmare, aplicarea principiului contributivităţii impune luarea în calcul a sporurilor şi veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverinţă, conform legislaţiei în vigoare, şi  s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

În aceste condiţii, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunţată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005.

În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenţa sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.

Cu titlu de exemplu este de menţionat Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Ana Maria Frimu ş.a. împotriva României, prin care Curtea, deşi a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este şi Cauza Constantin Abăluţă ş.a. împotriva României).

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuţiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocaţia de urgenţă (pentru care contestatorul plătise contribuţia specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

În concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat.

Potrivit prevederilor art.165 alin.2 din legea 263/2010 „la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare”.

Aceste dispoziţii sunt întărite prin reglementările articolului 127 alin.1 din H.G. nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 263/2010, ce statuează asupra categoriilor de sporuri cu caracter permanent ce pot fi valorificate la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, respectiv cele enumerate în Anexa 15.

O situaţie aparte o reprezintă „sporul de acord global” care, cu toate  că nu se regăseşte printre cele menţionate în Anexa 15 trebuie luat în calcul la  stabilirea drepturilor de pensie pentru a se asigura respectarea principiului contributivităţii, principiu consacrat în cuprinsul articolului 2 lit.c din Legea 263/2010.

Astfel fiind, în acord cu Decizia nr.736 din 24 decembrie 2006 a Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti, în exercitarea  deplinei jurisdicţii în fapt şi în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse  de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut  sau nu  parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.

Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislaţiei speciale a pensiilor începând cu anul 2000.

Se retine, de asemenea, ca, deşi cele 2 decizii in interesul legii invocate rezolvă aspecte de interpretare a Legii 19/2000 şi OUG 4/2005, acte normative abrogate în prezent, argumentele juridice referitoare la aplicarea „principiului contributivităţii” în sistemul asigurărilor sociale de stat sunt pe deplin valabile şi  în contextul legislativ actual.

Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi Normele Metodologice de aplicare, adoptate prin HG nr.257 din 20 martie 2011, reiau o parte din vechile reglementări (Legea 19/2000 şi OUG 4/2005) ridicând şi statuând la nivel de principiu, contribuţia la sistemul asigurărilor sociale de stat calculată inclusiv în raport de veniturile suplimentare obţinute din munca în acord şi incluse în salariul de bază brut (art.164 alin.3 din Legea 19/2000 reluat în art.165 alin.2 din Legea 263/2010 şi anexa 6 din OUG 4/2005 reluat în art.127 Anexa 15 din HG 257/2011).

In speta, Tribunalul constata ca, prin adeverinta 8068/18.08.2006, fostul angajator – SC Electroproiect SA a certificat faptul ca reclamantul-contestator a beneficiat de venituri realizate in acord global, aceasta forma de retribuire avand caracter permanent si reprezentand forma de retribuire in societate, constituind baza de calcul a pensiei, conform art. 23 alin.1 pct a din Legea 19/2000.

 De asemenea, s-a aratat ca veniturile realizate in acord si sporul de vechime de care a beneficiat reclamantul au fost platite din fondul de salarii, iar pentru perioada in care  contestatorul a avut calitatea de salariat al sau, societatea a calculat si virat contributia de asigurari sociale aferenta fondului de salarii (fila 17 dosar).

 Anexat acestei adeverinte, au fost atasate tabele care precizeaza cuantumul sumelor realizate in acord global in perioada ianuarie 1971 – decembrie 1976, ianuarie 1984 – decembrie 1977, facand totodata dovada platii contributiei de asigurari sociale aferente acestor sume.

Prin adeverinta 3038/26.04.2010, SC Electroproiect SA precizeaza cuantumul sumelor realizate in acord global in perioada noiembrie 1967 – mai 1999, facand totodata dovada platii contributiei de asigurari sociale aferente acestor sume.

In fine, prin adeverinta 2469/12.02.2010 eliberata de IPCM SA se face dovada ca, in perioada 01.01.1979 – 01.01.1982, contestatorul a realizat venituri suplimentare fata de salariul de baza si sporurile inregistrate in acrtea de munca, cf Legii 57/1980, pentru aceste sume, care au fost platite din fondul de salarii, unitatea calculand si virand contributia de asigurari sociale.

Observand anexa acestei adeverinte, Tribunalul constata ca aceste sume au fost realizate in acord global, unitatea precizand cuantumul excat al sumelor astfel platite salariatului si data efectuarii platii (fila 34 dosar).

Prin decizia 251409/25.04.2012, intimata a respins cererea de revizuire a pensiei nr. 3716/27.01.2011, motivand ca veniturile inscrise in adeverinte nu pot fi valorificate, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiei, potrivit legislatiei anterioare datei de 01.04.2001

Instanta retine ca, potrivit dispozitiilor art. 2 lit.c din Legea 263/2010, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigura ri sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigura ri sociale pla tite.

Acest principiu de baza, este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, art. 96 alin. 1 si 2 din Legea 263/2010 statuand ca, "(1) Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigura ri sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica."

Potrivit art. 12 si urmatoarele si art. 40 si urmatoarele din Legea 57/1974 a retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii, plata in acord, cat si depasirea planului pe sectie sunt, fie forme de salarizare, fie criterii in functie de care se stabileste retributia tarifara majorata.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea 3/1977, act normativ in vigoare de la 01.07.1977 până la 01.04.2001, cand a fost abrogata si inlocuita de Legea nr. 19/2000, asadar, in vigoare in perioada la care se refera adeverinta nr. 217/2015 eliberata de SC ICSITPML SA CRAIOVA, fondurile necesare platii pensiilor de asigurari sociale de stat se constituie din contributiile pe care le platesc angajatorii si din sumele alocate de la bugetul de stat.

Contributia individuala de asigurari sociale a fost reglementata prin Decretul nr. 389/1972, care in art. 1 a prevazut obligativitatea pentru angajator de a varsa la bugetul asigura rilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.

Textul de lege instituie obligatia varsarii la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei asupra castigului brut realizat de angajat, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri.

Distinct de aceasta, art. 2 din Decretul nr. 389/1972 enumera drepturile banesti pentru care nu se datoreaza contributia pentru asigurarile sociale de stat, iar intre ele nu se regasesc drepturile ce fac obiectul prezentei judecati, adica formele de retribuire in acord global.

Retributia tarifara micsorata sau majorata conform art. 40 alin. (1) din Legea 57/1974, obtinuta pentru munca in acord global este inclusa in castigul brut realizat de salariat, din care se retine, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, o contributie de 15% la bugetul asigura rilor sociale de stat.

 Prin urmare, pentru aceste sume, angajatorii contestatorului au calculat si virat contributii de asigurari sociale, aspect confirmat prin adeverintele eliberate.

Reglementarea privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000 (in prezent, abrogata) si prin Legea nr. 263/2010 este construita in jurul principiului contributivitatii, potrivit caruia orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigura ri sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.

Ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri (de altfel in adeverintele eliberate se mentioneaza in mod clar faptul ca la societatea emitenta SC E.t Sa s-a utilizat permanent forma de retribuire in acord global), ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.

Asadar, se impune anularea Deciziei 251409/25.04.2012 emisa de intimata CJP Dolj si a Hotararii nr. 10472/16.03.2015 a CNPP Bucuresti si, in consecinta, obligarea intimtei CJP Dolj sa procedeze la revizuirea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului prin luarea in considerare a veniturilor suplimentare inscrise in adeverintele 8068/18.08.2006 si nr.3083/26.04.2010  eliberate de SC E. SA si adeverinta nr. 2469/12.02.2010 eliberata de SC IPCM SA Bucuresti, potrivit dispozitiilor art. 107 alin.3 legea 263/2010.

De asemenea, instanta constata ca, in temeiul art. 107 alin.5 legea 263/2010, sumele rezultate in urma recalcularii pensiei se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea.

In speta, cererea de revizuire formulata de contestator a fost inregistrata la intimata CJP Dolj sub nr. 3716/27.01.2011, astfel ca, potrivit art. 107 alin.5 Legea 263/2010, acesta are la plata diferentelor de drepturi rezultate in urma revizuirii începând cu luna februarie 2011.

In temeiul dipsozitiilor art. 453 CPC, va obliga intimata la plata catre contestator a sumei de 500 lei , cu titlul de cheltuieli de judecată efectuate de acesta (onorariu avocat).

Domenii speta

Spete similare