Suspendare plată indemnizaţie şomaj

Suspendare plată indemnizaţie şomaj

Prin Decizia menţionată s-a admis apelul formulat împotriva Sentinţei Tribunalului Harghita.

Instanţa de control judiciar a reţinut că, la dosar se regăseşte contractul de prestări servicii încheiat de către reclamantă cu Şcoala Gimnazială, unde la cap V se arată că durata executării este zilnic între orele 730 –800 şi 1400 – 1430, timpul de lucru fiind 1 ora pe zi, astfel încât coroborând durata de o oră pe zi cu faptul că este pe durată determinată de 1.09.2013 – 31.08.2014, instanţa apreciază a  fi aplicabile în speţa dedusă judecăţii prevederile art. 6 lit. c din Hotărârea nr. 119/2014 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.  76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, aprobate prin H.G. nr. 174/2002 şi pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind combaterea marginalizării sociale, aprobate prin H.G. nr. 1.149/2002, care specifică ce se înţelege prin activităţi autorizate potrivit legii, ca fiind şi exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilier, or în speţa pendinte, reclamanta s-a obligat să facă curăţenie o jumătate de ora dimineaţa de la 730 la 800 şi o jumătate de oră după amiază de la 1400 la 1430, cu un venit de 0,125 normă de salarizare.

Mai exact, conform adeverinţei nr. 15173 din 11 septembrie 2014 aflată la dosar reiese că reclamanta a încasat lunar următoarele sume: 70 lei - septembrie 2013, câte 59 lei pentru  octombrie–decembrie 2013, câte 75 lei pentru ianuarie–februarie 2014, 79 lei pentru martie 2014, 75 lei - aprilie 2014, 79 lei - mai 2014,  89 lei - iunie 2014, 94 lei – iulie 2014, 99 lei- august 2014. Cu alte cuvinte a încasat lunar venituri între 59 şi 99 de lei, lunar.

În speţă se constată că art. 44 din Legea nr. 76/2002, prevede că, încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc, la data când realizează din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, or în speţa pendinte, veniturile realizate sunt mai mici decât 500 lei indicatorul de referinţă, astfel încât cererea de anulare a Deciziei nr. 18686 din 3 octombrie 2014, decizie de recuperare a încasării indemnizaţiei de şomaj, este admisibilă.

În ce priveşte aprecierea instanţei de fond că reclamanta nu se încadrează la „activităţi autorizate de lege”, este necesar să luam în considerare starea de fapt din cauza pendinte, şi anume că reclamanta lucrează câte o jumătate de oră de la 730 la 800  şi apoi o altă jumătate de oră de la 1400 – 1430 la curăţenia şcolii din localitate, iar sumele încasate variază între 59, 75 şi 99 de lei, cea ce atrage aplicabilitatea prevederilor art. 5 pct. IV din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, care prevede că ,,are calitatea de şomer persoana care realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor de şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare”, or reclamanta se încadrează la această categorie, respectiv are venituri mai mici decât 500 lei lunar.

Aşa fiind, coroborând prevederile art. 44 din Legea nr. 76/2002 cu art. 5 pct. IV lit. c din Legea nr. 76/2002, raportat la art. 480 pct. 2 Cod procedură civilă se va schimba hotărârea atacată şi se va admite acţiunea formulată de reclamantă, cu consecinţa anulării Deciziei nr. 18686 din 3 octombrie 2014, emisă de pârâtă.

 În cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare