Pretentii

Data postare portal: 18.04.2017

Prin sentinta civilă nr. 6095 din data de 22.06.2016 pronuntata de J. S. s-a respins acţiunea având ca obiect pretenţii formulată de reclamanta D.M. în contradictoriu cu pârâţii P.M.S, CLFFS şi MS, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul J. S. la data de 02.12.2015 sub nr. 9472/311/2015, reclamanta D.M. în contradictoriu cu pârâţii P.M.S, CLFFS şi MS, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunţa sa se dispună următoarele: să se cuantifice suma ce piritii i-o datorează in solidar cu titlu de daune compensatorii prin transformarea daunelor cominatorii conform dispozitivului deciziei civile nr.1411/01.10.2008 pronunţata de T.O. in soluţionarea dos. nr.1473/311/2007, suma care este in cuantum de 127.300 lei pentru perioada 16.09.2010 - 06.03.2014, suma cu titlu de daune cominatorii la care au fost obligaţi piritii prin decizia civila nr. 1411/2008 fiind de 100 lei/zi intirziere in indeplinirea obligaţiei stabilita prin sentinţa civila nr. 1602/2006 pronunţata de J.S. in soluţionarea dos. nr. 2864/2005;  să fie obligaţi piritii sa îi achite suma de 127.300 lei daune compensatorii si dobinda legala pina la data achitării efective, sume ce vor fi reactualizate la data plaţii cu rata inflaţiei; să fie obligaţi piritii la plata cheltuielilor de judecata făcute de ea cu pricina de faţă.

În motivarea cererii s-a arătat că, în fapt, prin decizia civila nr. 1411/01.10.2008 pronunţata de T.O. in soluţionarea dos. nr. 1473/311/2008 s-a dispus obligarea piritilor la plata cu titlul de daune cominatorii pentru repararea prejudiciului ce i se produce pentru fiecare zi de intirziere pina la punerea in executare a dispozitivului sentinţei civile nr.1602/31.02.2006 pronunţata de J.S. in soluţionarea dos. nr. 2864/2005, prin care piritii au fost obligaţi sa emită noi titluri de proprietate după autorii săi N.T si N.I pentru suprafeţele de 2 ha si 1300 mp după autorul N.T si un nou titlu de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha si 2500 mp pe vechile amplasamente cu plata de daune cominatorii in suma de 100 lei pentru fiecare zi de intirziere pina la îndeplinirea obligaţiei dispuse prin titlu executoriu.

In repetate rinduri a solicitat piritilor sa-si indeplineasca obligaţia insa fara rezultat.

Nici chiar după ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dispus prin decizia anexata sa-i fie reconstituit dreptul de proprietate pe vechile amplasamente piritii nu s-au conformat.

Piritii, deşi in sarcina lor s-a stabilit de către instanţa de recurs prin decizia nr. 1411/2008 obligaţia la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi intirziere pina la executarea dispozitivului Sentinţei civile nr. 1602/2006 care prevedea clar punerea sa in posesie si eliberarea titlului de proprietate pentru suprafeţele de teren la care era indreptatită, aceştia nu s-au conformat in totalitate nici pina la data prezentei.

Deşi a insistat in repetate rinduri ca piritii sa-si indeplineasca obligaţia aceştia au stat in pasivitate chiar si după ce a inaintat prezenta cauza spre judecata.

Astfel, deşi prin Decizia civila nr.1411/2008 s-a antamat faptul ca, piritii aveau obligaţia sa procedeze la eliberarea titlurilor de proprietate conform celor dispuse inca din data de 31.03.2006 conform sentinţei civile nr.1602/2006 si faptul ca expertiza efectuata a stabilit ca pe amplasamentul din Zona L. pe care a deţinut terenul se afla teren liber in suprafaţa totala de 7524 mp in care se incadreaza si suprafaţa de 6100 mp teren ce era dreptul său, abia la data de 14.10.2011 a fost indeplinita numai parţial obligaţia si i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 48827/78/14.10.2011 si numai după ce J.S. a dispus anularea in totalitate a titlurilor de proprietate si a dispus eliberarea stricta a noilor titluri de proprietate numai pe vechile amplasamente prin sentinţa civila nr. 2391/08.03.2011 rămasa irevocabila.

De asemenea relevant in cauza este si faptul ca deşi aceeaşi dispoziţie este cuprinsa si in hotarirea CEDO nici urmare hotaririi instanţei europene nu s-a inteles de către piriti sa fie obligatoriu respectata.

Este efectiva vătămarea sa, care, deşi prin hotariri definitive si irevocabile i s-a statuat dreptul, nu poate avea beneficiul efectiv in condiţiile in care terenul este intravilan.

Culpa piritilor in neexecutarea obligaţiei dispuse prin sentinţa civila nr.1602/2006, culpa pentru care s-a dispus sancţionarea acestora cu plata daunelor cominatorii prin Decizia civila nr. 1411/2008 pina la îndeplinirea obligaţiei, fiind vorba de o obligaţie intuitu personae si nu de o obligaţie ce se putea duce la îndeplinire prin intermediul executării silite, constringerea debitorului pentru îndeplinirea obligaţiei fiind condamnarea acestuia la daune cominatorii tocmai in scopul constringerii debitorului.

Constringerea debitorului la plata de daune cominatorii transformate in daune compensatorii pentru prejudiciul efectiv suferit pina la îndeplinirea obligaţiei intuitu personae stabilita prin Sentinţa civila nr. 1602/2006, vine sa sancţioneze piritii, care, in mod nejustificat si cu vădita rea credinţa au refuzat eliberarea titlurilor de proprietate după autorii săi N.T si N.I pe vechile amplasamente si nu pe amplasamente alese si stabilite aleatoriu fara nici o justificare de către piriti.

Titlurile de care se face vorbire ca ar fi fost emise ulterior pronunţării Deciziei civile nr. 1411.2008 nu au fost emise decit cu aceeasi vădita rea credinţa si in afara celor dispuse prin sentinţa civila nr. 1602/2006 intrucit elementul esenţial dispus de instanţa si care trebuia respectat de pirite fiind reconstituirea dreptului de proprietate si eliberarea titlurilor strict pe vechile amplasamente, dispoziţie imperativa data de instanţa prin hotarire irevocabila nelasand piritilor nici posibilitatea si nici vreun dubiu in ceea ce priveşte concretizarea indeplinirii obligaţiei si respectarea dreptului său statuat expres si concret.

Susţinerea piritilor este contrazisa chiar de către afirmaţiile făcute de aceştia si de faptul ca, prin anularea titlurilor emise pro cauza, s-a reţinut ca obligaţia nu a fost indeplinita conform dispoziţiilor date in mod irevocabil de către instanţa de judecata prin Decizia 1411/2008 si anume respectarea întocmai a vechilor amplasamente.

Proba indubitabila ce dovedeşte culpa piritelor in neconformarea la dispoziţiile Deciziei nr. 1411/2008 raportat la Sentinţa civila nr. 1602/2006, este faptul ca, a fost nevoie din nou de intervenţia instanţei de judecata astfel ca prin Sentinţa civila nr. 2391/08.03.2011, rămasa definitiva si irevocabila, prin care s-a constatat nulitatea absoluta a Titlurilor de proprietate nr.8827/48/24.11.2008 si 48827/47/12.11.2008 si s-a dispus eliberarea titlurilor de proprietate pentru aceleaşi suprafeţe insa numai pe vechile amplasamente.

S-a solicitat să se reţină faptul ca si la data prezentei piritele nu si-au indeplinit decit parţial obligaţia dispusa prin Sentinţa civila nr. 1602/2006 cu raportare la decizia de condamnare la plata daunelor cominatorii nr. 1411/2008, in sensul ca abia la data de 14.10.2011 ne-a fost eliberat Titlul de proprietate nr. 48827/78/14.10.2011 pe vechile amplasamente numai după autorul N.T, nici pina la data prezentei nefiind indeplinita de către piriti si a obligaţiei de eliberare a titlului pe vechile amplasamente si după autorul N.I si pentru care prin Decizia civila nr. 1/09.01.2014 pronunţata de T.I in Dos. nr. 10527/311/2012 după strămutarea cauzei s-a dispus irevocabil acest lucru.

Piritii si-au indeplinit obligaţia abia la data de O6.03.2014, cind au eliberat Titlu de proprietate nr.48827/94/06.03.2014 după autorul N.I pentru suprafaţa de 2 ha si 100 mp si numai după soluţia data de T.I prin Decizia civila nr. 1R/09.01.2014.

S-a precizat că, pentru perioada pina la data de 16.09.2010 a formulat cerere de obligare a piritilor la daune compensatorii cerere ce ne-a fost admisa fiind soluţionată in mod definitive si irevocabil prin Sentinţa civila nr. 2806/13.05.2015 pronunţata de J.S. in Dos.nr.9668/311/2010** rămasa irevocabila prin respingerea recursului prin Decizia civila nr.213/2015 pronunţata de T. S..

A invocat în sustinerea cererii sale si Decizia nr. 20/2005 a ICCJ si art. 1073-1077 Cod civil.

Pârâţii C.L.S. pentru aplicarea legilor fondului funciar, P.M.S, în calitate de preşedinte al acesteia, MS prin primar, au depus întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii ce face obiectul dosarului cu numărul de mai sus pentru următoarele motive:

C.L.S. pentru aplicarea legilor fondului funciar a pus în executare sentinţa civilă 1602/2006, mai puţin în ce priveşte suprafaţa de 289 mp, din cauza faptului că reclamanta a fost de acord cu această suprafaţă, deoarece aici locuieşte, având curte şi casă, suprafaţă care s-a aflat în posesia reclamantei întotdeauna.

În susţinerea acestei afirmaţii se observa faptul că în cauza în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească nr. 6795/2009, reclamanta a susţinut respingerea cererii cu privire la anularea titlului de proprietate nr. 48827/48/12.11.2008, fiind singura care a declarat recurs împotriva acesteia, recurs ce a fost respins prin decizia nr. 388/2010.

Prin cererea adresată instanţei reclamanta motivează faptul că a solicitat în repetate rânduri îndeplinirea obligaţiei impuse de instanţă, însă fără să facă nicio dovadă în acest sens.

Această susţinere a reclamantei se contrazice cu poziţia sa din cauza despre care a făcut vorbire mai sus.

Mai mult, reclamanta nu face dovada vreo unei vătămări în perioada 16.09.2010-06.03.2014, care să atragă transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, vătămarea se dovedeşte, nu se prezumă.

Reclamanta nu a fost prejudiciată, deoarece nu a fost lipsită de folosinţa asupra bunurilor la care era îndreptăţită, aceasta fiind în permanenţă în posesia acestor bunuri, deci nu există niciun prejudiciu.

Un alt aspect este acela că reclamanta s-a comportat ca un adevărat proprietar al bunurilor respective, achitând toate taxele si impozitele la zi. Ca dovadă în acest sens vă depunem adresa Direcţiei economice din cadrul P.M.S..

S-a învederat faptul că mandatarul reclamantei a fost invitat de nenumărate ori la şedinţele comisiei locale, însă de fiecare dată a arătat un alt amplasament fără a putea dovedi că este cel corect, iar la ultima şedinţă a condiţionat semnarea actelor premergătoare de rezolvarea cererilor formulate în baza Legii nr. 67/2010, spunând că va semna toate actele odată cu rezolvare acestor cereri.

La începutul anului 2011 s-a reuşit comunicarea constructivă cu mandatarul reclamantei a acceptat să rezolve situaţia în limitele legale şi care să-l mulţumească, ocazie cu care s-a stabilit de comun acord promovarea unei acţiuni de către comisia locală pentru anularea celor două titluri de proprietate.

După anularea acestora au făcut demersurile necesare în vederea emiterii a noi titluri cu care reclamanta a fost mulţumită, însă a început iarăşi să impună drept condiţie a semnării proceselor verbale de punere în posesie, atribuirea unor terenuri pe amplasamente pe care nu le putea justifica în fapt, deoarece amplasamentele menţionate în dispozitivul sentinţei 1602/2006 nu sunt vechile amplasamente, iar în evidenţele cadastrale ale comisiei locale nu sunt menţionate expres amplasamentele.

Având în vedere faptul că amplasamentele reclamantei erau definite, potrivit evidenţelor cadastrale, pe anumite puncte şi zone ce constituie suprafeţe mai de zeci de ha delimitate general, respectiv "P. M", "Zona D V" şi "Zona O", pentru a pune capăt litigiilor cu reclamanta.

Având în vedere toate aceste considerente, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În susţinerea afirmaţiilor din întâmpinare înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri.

Reclamanta a depus răspuns la intimpinare, solicitind respingerea apărărilor aduse prin intimpinare ca nefondate, considerând că de fapt apărările aduse sunt pur formale si străine de natura pricinii si situaţia de fapt din cauza.

S-a arătat că este efectiva vătămarea sa, care, deşi prin hotariri definitive si irevocabile i s-a statuat dreptul, nu poate avea beneficiul efectiv in condiţiile in care terenul este intravilan.

Culpa piritilor în neexecutarea obligaţiei dispuse prin Sentinţa civila nr. 1602/2006, culpa pentru care s-a dispus sancţionarea acestora cu plata daunelor cominatorii prin Decizia civila nr. 1411/2008 pina la îndeplinirea obligaţiei, fiind vorba de o obligaţie intuitu personae si nu de o obligaţie ce se putea duce la îndeplinire prin intermediul executării silite, constringerea debitorului pentru îndeplinirea obligaţiei fiind condamnarea acestuia la daune cominatorii tocmai in scopul constringerii debitorului.

La solicitarea instanţei, la data de 27.04.2016 reclamanta a depus precizări în sensul că:

Despăgubirile civile ca daune compensatorii prin transformarea daunelor cominatorii dispuse de instanţa solicitate reprezintă echivalentul prejudiciului suferit in calitate de creditor ca urinare a neexecutarii de către piriti sau executarea cu intirziere a obligaţiei de către piriti in calitate de debitori acestea puţind fi fie daune interese compensatorii reprezentind c/v prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totala sau parţial a obligaţiei si daune moratorii reprezentind echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executării cu intirziere.

Prejudiciul suferit consta in faptul ca deşi i s-a recunoscut existent unui " bun" in patrimoniul său asa cum este interpretata acesta moţiune in jurisprudenta izvorita din aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol Adiţional al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, coincide cu insasi numărul de zile in care s-a aflat in imposibilitatea de a exercita efectiv dreptul de proprietate asupra terenului, de a fi pusă efectiv in posesia acestuia.

De fapt, doctrina si practica judiciara au statuat, de altfel ca, transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii nu se tine seama de un prejudiciu efectiv material ci de acel prejudiciu constind in imposibilitatea de a deţine actele de proprietate asupra terenului la care avea dreptul.

Mai mult, a condiţiona transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii de existenta sau inexistenta unui prejudiciu efectiv, inseamna a lipsi de efectele juridice hotaririle judecătoreşti in temeiul cărora se stabilesc daune cominatorii pentru constringerea debitorului de a-si executa o obligaţie intuituu-personae.

A fost ingradită in exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate. A fost ingradită in a avea beneficiul uzufructului şi dreptul de dispoziţie fiind impiedicată sa înstrăineze terenul, mai ales in condiţiile in care, la data la care trebuia sa fie pusă in posesie, preturile terenului fiind cel puţin triple fata de data la care a fost pusă in posesie.

Suma de 127.300 lei solicitata ca daune compensatorii prin transformarea daunelor cominatorii dispuse de instanţa prin hotarire definitiva si irevocabila sint aferente perioadei 16.09.2010 -data introducerii primei acţiuni ce a făcut obiectul Dos. Nr. 96687311/2010 si prin soluţionare prin Sentinţa civila nr. 2806/2015 pronunţata de J.S. (hotarire aflata la dosarul cauzei) unde se inscrie clar ca s-au acordat daunele compensatorii pe perioada 01.10.2008-16.10.2010 pentru un numar de 705 zile pîna la data de 06.03.2014 data eliberarii ultimului titlu de proprietate respectiv Titlu de proprietate nr. 48827/94/06.03.2014, (după defunctul N.I) data la care debitorii si-au indeplinit integral obligaţiile dispuse de instanţa prin hotarirea de condamnare la daune cominatorii.

Cel de-a1 doilea titlu de proprietate după autorul N.T C la eliberarea cărora au fost obligaţi piritii, i-a fost eliberat la data del4.10.2011-Titlu de proprietate nr. 48827/78/14.10.2011.

S-a învederat că punerea in posesie a terenurilor din cele doua titluri a operat la data eliberării fiecărui titlu, respectiv la data de 14.10.2011. respectiv 06.03.2014.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin sentinţa civilă nr.1602/31.03.2006 pronunţată de J.S. în dosarul nr.2864/2005 s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr.48844/7 emis la 31.11.2003 de pârâta CJ O şi obligarea pârâtei să elibereze un nou titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de 2 ha 1300 mp reconstituită autorului N.T. în calitate de moştenitor al defunctului N.I însă pe vechile amplasamente conform evidenţelor cadastrale, respectiv suprafaţa de 1,67 ha situată în punctul „D. V.”, suprafaţa de 0,75 ha situată în str. B şi suprafaţa de 0,08 ha situată în str. G P cu aplicarea coeficientului de reducere avut în vedere la data reconstituirii.

Totodată, s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr.48844/6 emis la 03.11.2003, însă numai cu privire la suprafaţa de 6100 mp teren arabil situat în intravilanul localităţii S, T116 P100/1 şi T116 P100 teren care nu figurează la rolul autorului N.T fiind inclus la rolul autorului N.I, care face parte din suprafaţa de 0,75 ha situată în str. B ce urmează să fie inclusă în titlul de proprietate eliberat autorului N.I şi a fost obligată pârâta CJ O să elibereze un nou titlu de proprietate pe numele autorului N.T pentru aceeaşi suprafaţă de 1 ha 2500 mp în care să fie inclusă, în schimbul suprafeţei de 6100 mp, o altă suprafaţă însă pe un alt amplasament situat pe raza localităţii S, având în vedere că reconstituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă întrucât terenul este inclus în domeniul public al statului fiind ocupat de SC L SA S.

Prin decizia civila nr. 1411/01.10.2008 pronunţată de T.O. în dosarul nr. 1473/311/2008, s-a dispus obligarea C.L.S de fond funciar prin P la plata cu titlul de daune cominatorii a sumei de 100 lei pe zi de întârziere începând cu data de 01.10.2008 şi până la executarea dispozitivului sentinţei civile nr.1602 din 31.03.2006 pronunţată de J.S. în dosarul nr.2864/2005.

Ulterior deciziei menţionate, instanţa reţine că, deşi au fost emise titlurile de proprietate nr.48827/48/12.11.2008 şi nr.48827/47/12.11.2008, faţă de neconformitatea lor cu sentinţa civilă nr.1602/31.03.2006, ele au fost anulate la solicitarea P M S, prin sentinţa civilă nr.2391/08.03.2011 pronunţată în dosarul nr.1012/311/2011.

Prin sentinţa civilă nr.2806/13.05.2015 pronunţată în dosarul nr.9668/311/2010*** de J.S., a fost admisă acţiunea precizată de reclamanta D.M., fiind obligaţi pârâţii P.M.S şi CLFFS la plata către reclamantă a sumei de 70.500 lei cu titlul de daune compensatorii, faţă de neexecutarea sentinţei civile nr.1602/31.03.2006.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 54 şi 55, la data de 14.10.2011 şi la data de 06.03.2014, au fost emise titlurile de proprietate nr.48827/78/14.10.2011 şi nr.48827/94/06.03.2014, în conformitate cu sentinţa civilă nr.1602/31.03.2006.

În drept, în cazul plângerilor formulate anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, conform art.64 din Legea 18/1991 în forma în vigoare la data pronunţării deciziei ce face obiectul prezentei acţiuni în cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie, persoana nemultumita poate face plangere la instanta in a carei raza teritoriala este situat terenul.Daca instanta admite plangerea, primarul va fi obligat sa execute de indata inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva in posesie, sub sanctiunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere, anume stabilite de instanta.

După cum doctrina şi practica au arătat, este, însă, de principiu că daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere a debitorului la îndeplinirea obligaţiei, suma stabilită de instanţă, ca şi încasarea acesteia de către creditor, având un caracter provizoriu. În cazul în care debitorul şi-a executat obligaţia, daunele cominatorii ar urma, deci, să fie reduse la cuantumul despăgubirilor datorate pentru întârzierea executării.

Daunele cominatorii sunt prevăzute de art.1073 şi art.1081 V. C.civ., fiind mijloace specifice executării unei obligaţii de a face sau de a nu face şi reprezentând sume de bani pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei, constituind astfel un mijloc de constrângere  a debitorului obligaţiei pentru neexecutarea acesteia din urmă, nefiind un mijloc de despăgubire a creditorului. Aşadar, acordarea lor nu este condiţionată de existenţa unui prejudiciu, iar încasarea (teoretică) de către creditor nu este decât provizorie, deoarece, pentru a nu se realiza o îmbogăţire fără justă cauză, el va restitui debitorului (tot teoretic) sumele primite ca daune cominatorii, putând păstra doar suma corespunzătoare valorii prejudiciulului pe care l-a suferit din cauza întârzierii executării, respectiv daune moratorii, în cazul în care, până la urmă, debitorul şi-a executat obligaţia.

Particularităţile acestei sancţiuni civile sunt acelea că, instanţa, în raport de conduita pozitivă sau negativă a celui obligat, va putea mări, micşora ori chiar desfiinţa daunele cominatorii.

Trebuie deci, făcută distincţia între daunele cominatorii care reprezintă un mijloc de constrângere, a cărui valoare pecuniară este pur ipotetică, necuantificabilă, abstractă, şi daunele compensatorii, care definesc însuşi prejudiciul creat debitorului obligaţiei prin întârzierea în executarea acesteia.

Transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii are loc, în concret, prin individualizarea şi cuantificarea pagubei create în patrimoniul persoanei îndreptăţite, fiind de neconceput ca, existenţa hotărârii judecătoreşti de obligare la plata daunelor cominatorii, să fie nu doar necesară, ci şi suficientă pentru stabilirea prejudiciului. Această transformare a daunelor cominatorii este justificată de faptul că, dacă nu ar fi permisă, s-ar realiza o îmbogăţire fără justă cauză a creditorului.

În ceea ce priveşte criteriile folosite pentru transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, Decizia nr.XX/12.12.2005 pronunţată de ICCJ în recurs în interesul legii, este cea care stabileşte condiţiile şi modalitatea transformării daunelor cominatorii în daune interese.

Astfel, decizia stipulează că Intr-adevar, in sistemul nostru de drept, despagubirea nu poate depasi valoarea prejudiciului pentru ca diferenta s-ar transforma intr-o pedeapsa civila in favoarea creditorului, care s-ar imbogati in acest mod fara justa cauza(..)Fiind de principiu deci ca daunele cominatorii reprezinta numai un mijloc de constrangere a debitorilor la indeplinirea obligatiei convenite, precum si ca suma stabilita in cadrul acestor daune nu poate fi considerata certa si lichida, revine instantei de judecata indatorirea ca, dupa executarea obligatiei respective, sa transforme acele daune in daune compensatorii, stabilind, potrivit regulilor dreptului comun privind raspunderea civila, suma ce reprezinta prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin intarzierea executarii.

În concluzie, pentru acordarea daunelor compensatorii, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative: existenţa unei hotărâri de obligare la plata daunelor cominatorii, neexecutarea obligaţiei stabilite în sarcina debitorului/executarea cu întârziere a obligaţiei şi dovedirea existenţei unui prejudiciu cauzat prin fapta ilicită a debitorului

După cum se observă din acţiunea formulată de reclamantă, dintre cele trei condiţii menţionate, aceasta a invocat şi dovedit doar primele două: existenţa unei hotărâri de obligare la plata daunelor cominatorii şi executarea cu întârziere a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu.

Sub aspectul prejudiciului, instanţa reţine nu doar că acesta nu a fost dovedit, ci şi faptul că, reclamanta nu a invocat producerea lui.

Astfel, reclamanta a susţinut, chiar după ce instanţa şi-a exercitat rolul activ, invitând partea să expună în ce a constat prejudiciul încercat, că prejudiciul reprezintă numărul de zile în care reclamanta a fost în imposibilitatea exercitării efective a dreptului de proprietate, ca urmare a întârzierii în emiterea titlurilor de proprietate (cea de-a doua condiţie pentru acordarea daunelor compensatorii).

Reluând aspecte teoretice necesare în soluţionarea cauzei, instanţa reţine că, prejudiciul, ca element esenţial al răspunderii delictuale, constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârşită de o altă persoană. Astfel, de exemplu, constituie prejudicii: vătămarea sănătăţii unei persoane având drept urmare reducerera ori pierderea capacităţii de muncă; sustragerea unor valori; distrugerea sau deteriorarea unor bunuri (..).

Deşi reclamanta a susţinut că, în transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, nu se ţine seama de un prejudiciu efectiv material, instanţa constată că partea se află în eroare, afirmaţia fiind valabilă, după cum practica şi doctrina au arătat, însă în privinţa daunelor cominatorii, iar nu a celor compensatorii.

Cum, prin invocarea neexecutării de către debitori o perioadă îndelungată a sentinţei civile nr.1602/31.03.2006 a J. S, s-a dovedit nu prejudiciul, ci fapta ilicită, instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea daunelor compensatorii, drept care, va respinge acţiunea având ca obiect pretenţii formulată de reclamanta D.M. în contradictoriu cu pârâţii P.M.S, CLFFS şi MS prin Primar, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare