Partaj

Dosar  nr.XXXXX/193/2014 - partaj bunuri comune -

 R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI

SECŢIA CIVILĂ

Şedinţa publică din data de  xx.xx.xxxx

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE - 

GREFIER - 

SENTINŢA CIVILĂ NR.XXXX

Pe rol judecarea acţiunii civile având ca obiect partaj bunuri comune, formulată de reclamanta P. A., în contradictoriu cu pârâtul P. I.. 

Se constată că pârâtul a depus la dosar răspuns la notele de şedinţă, la care au fost ataşate copii după facturile privind plata utilităţilor imobilului.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx, situaţie consemnată în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, când:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani, la data de 10.11.2014 sub nr. XXXXX/193/2014, reclamanta  P. A. a chemat în judecată pe pârâtul P. I., pentru ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa instanţa să constate că de la masa de partajat fac parte următoarele bunuri imobile:

- Un apartament situat  în mun. Botoşani, X, nr. Y, etaj Z, apt. T, jud.Botoşani, în suprafaţă utilă de 47,74 mp,  dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din xx.xx.xxxx, imobil pe care-l estimează la suma de 97.547 lei;

-  Teren în suprafaţă de 11.868,68 m.p., situat în Sat Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani, parcelele cadastrale XXX/XX, XXX/X, XXX/X, având ca vecinătăţi: centura de sud M. N., de XXX/XX, B. A., teren achiziţionat conform contractului de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx, încheiat la B.N.P. R. A., teren estimate la suma de 20.000 lei;

- Bunuri mobile, pe care le estimează la suma de 40.000.1ei, respectiv:

- două maşini de cusut Singer (din care una adaptată electric, una manuală),

-  o maşină de surfilat electrică şi una manuală,

-  şifonier în două uşi,

-  recamier,

-  scaun tip fotoliu,

-  măsuţă tip cafea,

-  frigider ARCTIC,

-  draperie plus perdea,

-  ceas cuarţ perete 2 bucăţi,

-  veioză lemn artizanal două bucăţi,

-  covor ( 1.30/1.80), covor 4/3, două carpete diferite,

-  aplică perete,

-  aerotermă HELEN,

-  cinci căni cafea, plus farfurii,

-  cuier hol,

- aragaz patru ochiuri ZANUSSI,

- mască chiuvetă,

- corp suspendat cu patru uşi,

- dulăpior bucătărie,

-patru ceaune din tuci,

-set tacâmuri 12 persoane,

-set farfurii 6 persoane,

-două cratiţe diferite, 3 oale din care inox sub presiune, cazan tablă cu capac şi oală şi ceaun aluminiu,

-mobilă sufragerie 11 corpuri

-masă extensibilă 6 persoane,

-scaun tapiţat 6 bucăţi

-masă cafea,

-birou,

-canapea extensibilă

-două fotolii

-comodă TV

-TV PANASONIC

-Două tablouri perete,

-Covor 4/3,

-Fier călcat 3 bucăţi

-44 bibelouri

-Seturi pahare 6 bucăţi, două seturi

-Set pahare ţuică, două seturi, 6 pahare,

-Un set pahare vin 6 bucăţi

-50 prosoape diferite de baie, 13 prosoape de bucătărie,

- un set farfurii 12 persoane

-9 cuverturi pat şi patru cuverturi fotolii, 3 pături, două perne, lenjerie pat şi un set cuverturi mătase pat şi fotoliu,

-Material costum 3 metri, material faţă plapumă,

-Masă călcat,

-16 scule PNA,

-5 bucăţi stofă la 5 metri bucata,

-Aspirator ENGLAND şi aspirator IDEAL,

-Suport colţ 4 rafturi inox,

-Suport prosoape

-Cuier perete aluminiu

-Şifonier două uşi lemn masiv, şifonier două uşi artizanal

-Recamier;

-TV PHILIPS,

-Congelator ARCTIC,

-Radiocaseton,

-Coş rufe nuiele,

-Electromotor,

-Două geamantane,

-Două maşini de scris,

-Set utilităţi bucătărie,

-Un set tacâm 6 persoane, set tacâm 16 persoane,

-Dulăpior metal scule,

-Masă metalică,

-Suma de 30.669 lei aflată în depozit bancar la CEC BANK S.A., Sucursala Botoşani,

-Suma de 56.669 lei, aflată în depozit bancar la BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. Sucursala Botoşani,

-Contravaloare sumă depusă la banca Transilvania S.A., Sucursala Botoşani,

-Să se constate contribuţia reclamantei în cotă de 70% pentru toate bunurile aflate la masa de partajat, atât imobile cât şi mobile, şi cota de contribuţie de 40% a pârâtului;

-Să se dispună atribuirea în natură în totalitate a bunurilor imobile către pârât,

-Atribuirea unui procent de 70% a sumelor existente în depozitele bancare către reclamantă,

-Atribuirea în natură, reclamantei, a următoarelor bunuri mobile:

-maşină cusut VERONICA,

-cuier hol,

-corp suspendat 4 uşi,

-6 corpuri mobile sufragerie,

-22 bibelouri

-1 set pahare ţuică şi un set pahare vin,

-25 prosoape baie,

-Jumătate set farfurii 12 persoane,

-Două cuverturi de pat şi două cuverturi fotoliu,

-Un şifonier  două uşi lemn masiv,

-Oală inox sub presiune,

-Ceaun aluminiu,

-Fier călcat talpă ceramică,

-Opt scule PNA

În motivarea cererii reclamanta a arătat că bunurile arătate mai sus sunt dobândite în timpul căsătoriei, căsătorie încheiată la xx.xx.xxxx şi înregistrată sub nr.XX/xx.xx.xxxx în Registrul Stării Civile de la Primăria Com.Hudeşti, Jud.Botoşani şi desfăcută prin sentinţa civilă nr.XXXX pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx de către Judecătoria Botoşani, sentinţă rămasă definitivă prin respingerea apelului şi recursului. Din căsătoria lor au rezultat trei copii care în prezent sunt majori. La începutul căsătoriei a lucrat la fabrica de Confecţii Botoşani, iar pârâtul la fostul I.U.P.S, în anul XXXX, acesta din urmă a absolvit şcoala de Subofiţeri de Poliţie din Campina, perioadă în care ea s-a  îngrijit în exclusivitate de minorul de un an şi trei luni, de creşterea şi educarea lui, rămânând singură pe o perioadă îndelungată, cât timp acesta a finalizat cursurile, fiind însărcinată în opt luni.

Arată reclamanta că după câţiva ani de căsătorie pârâtul a devenit din ce in ce mai agresiv atât cu ea cât şi cu copiii, iar la întreţinerea casei şi familiei era tot mai dezinteresat. Pârâtul nu trăia decât pentru propriile nevoi, când pleca de acasă închidea toate alimentele cu cheia într-o cameră iar copiilor le reproşa mai tot timpul că consumă prea mult şi el nu are de gând să muncească pentru ei; Cu timpul atât ea cât şi copiii deveniseră o povară pentru pârât.

Mai arată reclamanta că, timp de opt ani pârâtul nu mai contribuie cu nimic la întreţinerea casei, ea fiind singura care achită întreţinerea. De asemenea ea se ocupă singură în totalitate de îmbunătăţirile necesare în întreţinerea imobilului (cum ar fi văruit sau reparaţii zilnice) şi achiziţionarea de bunuri mobile necesare intr-o gospodărie, acesta nefiind niciodată de acord cu lucrări de renovare a apartamentului.

Susţine reclamanta că, mai tot timpul pârâtul a avut numeroase relaţii cu alte femei fapt ce  l-a determinat a fi dezinteresat faţă de familie, şi să se separe chiar în alt dormitor, ultima relaţie fiind timp de nouă ani şi până în prezent, cu femei pe care le întreţine şi în prezent.

Din anul 2010, pârâtul, a început construcţia unui imobil în Cătămărăşti, pe numele acesteia şi, de asemenea, a folosit numeroase sume de bani înregistrate atât din salariul acestuia cât şi din banii familiei, pentru a o întreţine pe concubina sa, ajungând chiar să o invite pe aceasta în apartamentul lor şi să-i atribuie anumite bunuri din casă, precum lenjerie de pat şi alte asemenea.

Menţionează reclamanta că pârâtul a dus o viaţă paralelă, fiind total dezinteresat de vechea sa familie.

Arată reclamanta că, tot timpul căsătoriei, pe lângă locul de muncă pe care îl avea şi atribuţiile aduse în căsătorie prin munca în gospodărie pentru creşterea copiilor şi cele necesare, se ocupa cu: croitoria şi confecţionarea, după revoluţie, de obiecte de artizanat pentru diferite evenimente, atribuţii din care câştiga sume considerabile de bani pe care-i folosea la achiziţionarea de noi bunuri în imobil precum şi depozitarea acestora în vederea pregătirii copiilor profesional şi social. Mai arată faptul că în perioada anul 2010-2011, a mai lucrat cu contract de muncă în străinătate, respectiv în Italia unde era remunerată cu o sumă de 700 euro lunar, venituri pe care după încetarea contractului de muncă  l-a adus aport în gospodărie.

Susţine reclamanta că din anul 2004 şi până la finalul anului 2006, a deţinut un PF P. A. PF BOTOŞANI, deţinută în calitate de persoană fizică, în vederea intermedierii comerciale cu produse cosmetice marca Oriflame şi Avon.

Se mai susţine de către reclamantă că, tot salariul pârâtului, dat fiind faptul că ea se ocupa în exclusivitate de întreţinerea copiilor şi a imobilului, financiar, precum şi de achiziţionarea unui teren, pârâtul, depunea sumele de bani în conturi sau îi atribuia amantei sale. A deţinut împreună cu pârâtul certificate de trezorerie precum: certificat seria XX nr.XXXXXX, seria XX nr. XXXXXXX, seria XX nr. XXXXXXX, contravaloarea cărora pârâtul le-a depus în depozite bancare la instituţiile financiar bancare menţionate mai sus însă nu cunoaşte care este în prezent cuantumul acestora, mai ales că acestea au fost născătoare de dobânzi şi, pentru ca ea să nu poată să  cunoască depozitul, au fost transferate de mai multe ori în alte depozite bancare.

Mai arată reclamanta faptul că, toată căsnicia ei nu a făcut altceva decât a economisi şi a munci pentru a putea oferi copiilor săi ceea ce ea nu a putut avea şi anume o casă liniştită, un trai decent şi posibilitatea de a se bucura de o viaţă decentă.

Reclamanta, pe toată perioada căsătoriei sale, datorită faptului că pârâtul nu contribuia la întreţinerea familiei decât cu sume derizorii, a fost nevoită a munci 12 ore pe zi, neavând niciodată posibilitatea de a avea o vacanţă, de anumite plăceri de care se bucură orice femeie (îngrijire cosmetică, coafor, achiziţionarea de haine de calitate), privându-se chiar de plăcerea de a merge împreună cu cei trei copii ai săi la o cofetărie sau într-un alt loc de divertisment.

Pentru toate motivele indicate, reclamanta consideră că nu mai poate avea nimic în comun cu pârâtul pe care îl consideră  vinovat de cele menţionate mai sus, solicitând astfel admiterea în totalitate a prezentei cereri pentru a avea posibilitatea ca după o viaţă de muncă şi privări să se poată  bucura de timpul care i-a mai rămas alături cele două fiice ale sale ce locuiesc în prezent în Cluj, locaţie în care doreşte a-şi schimba domiciliul.

În dovedire, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, martori , interogatoriul pârâtului şi expertiză de specialitate.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.385 C.civ şi art.979-995 C.p.c.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.673,27 lei, ca urmare a admiterii în parte a cererii de ajutor public judiciar (în sensul reducerii taxei de timbru în cuantum de 7346,55 lei, la jumătate).

Pârâtul, legal citat, a depus la dosar întâmpinare (fl.86-90) prin care a arătat că pretenţiile reclamantei sunt nefondate, neîntemeiate şi exagerate, considerând că instanţa, în temeiul disp. art.357 Cod civil, trebuie să stabilească bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar cât şi cota parte ce se cuvine fiecăruia după contribuţia avută, creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unul faţă de altul, cât şi perioada de timp, de întindere supusă partajului.

Susţine pârâtul că la data de xx.xx.xxxx a fost angajat la I.U.P.S Botoşani, ca lăcătuş mecanic - construcţii de maşini şi că, în primăvara anului 1980 a primit o garsonieră pe str. X, pe care a mobilat-o personal cu strictul necesar unui trai decent, respectiv: recamier 2 persoane, şifonier în două uşi, masă cu patru scaune, măsuţă cafea, comodă pentru televizor, televizor, aparat de radio, aragaz, dulap de bucătărie metalic, cuier de hol etc.

Arată pârâtul că în anul 1982 reclamanta s-a mutat la el, au luat starea civilă, iar în anul 1983 în luna februarie a avut loc nunta. La acest eveniment a  adus 40 l de ţuică de la părinţii reclamantei, iar celelalte cheltuieli făcute anterior căsătoriei, au fost suportate de el, din bani personali. Mai arată pârâtul că după nuntă, a achitat toate datoriile făcute cu acest eveniment, iar cu restul de bani a achiziţionat maşina de cusut Veronica, un frigider şi o maşină de spălat Albalux.

De asemenea, arată pârâtul că în mai XXXX s-a născut fiul I. O., iar în luna iunie XXXX a primit repartiţie pentru apartamentul din X nr.Y, bl.Z, ap.T, jud. Botoşani. În septembrie XXXX a plecat la Şcoala de subofiţeri Câmpina, s-a născut şi fiica D. M., iar reclamanta s-a mutat în noua locuinţă care a fost mobilată cu bunurile din garsonieră. În luna xx.xxxx pârâtul s-a angajat la Poliţia mun. Botoşani, iar în anul xxxx a făcut o rată şi a mobilat sufrageria, şi s-a născut şi fiica O. F..

Totodată, arată pârâtul că în anul XXXX a cumpărat apartamentul din X nr.Y, plătind avansul, urmând ca diferenţa să fie plătită prin reţinere de la locul său de muncă, respectiv I.P.J., fostă  UM XXXX.

Se mai susţine de către pârât că în anul XXXX, fiind de serviciu, a fost împuşcat în braţul drept, din culpă, ocazie cu care s-a întocmit dosarul penal nr.XXXX/XXXX, în urma căruia a fost despăgubit cu suma de 9 milioane lei, pretenţii materiale şi morale, pe care i-a pus în cont la bancă.

În anul XXXX a primit de la tatăl său suma de 8 milioane lei, bani pe care i-a pus în cont la bancă.

Precizează pârâtul că după căsătorie, a crescut la părinţii lui, porci, viţei, fapt pentru care toată vara mergea acolo. De asemenea, arată pârâtul că mereu şi-a ajutat copiii.

Pârâtul mai arată că în anul  XXXX a cumpărat terenul de 1,18 h  pe raza com. M. Eminescu, plătind avansul, iar în anul XXXX, a achitat toată contravaloarea perfectând actul de vânzare-cumpărare.

Susţine pârâtul că reclamanta a plecat în Italia şi l-a sunat după un an de zile, întrucât avea nevoie de medicamente şi nu să-l întrebe cum se descurcă. Mai arată pârâtul că la data de xx.xx.xxxx, reclamanta, după ce a sărit la el la bătaie, s-a dus la poliţie şi a depus plângere penală pentru lovire şi alte violenţe, totodată părăsind domiciliul, stabilindu-se la fiul I. O., până în luna august când a revenit la domiciliul comun. Mai arată pârâtul că a încercat o coabitare cu reclamanta după ce aceasta a revenit la domiciliu şi că, în septembrie XXXX i-a dat acesteia 3000 Ron, iar ea a luat 3000 Ron  în avans, salariul ce urma a-l primi în lunile următoare de la serviciul ei, şi a achitat un credit luat pentru susţinerea divorţului, partajului şi examenului pentru permis auto.

Precizează pârâtul că înainte de a pleca în Italia reclamanta a luat din locuinţa comună circa 1300$ şi 8 certificate de trezorerie în care îşi păstrau economiile, două certificate le-a desfiinţat, însuşindu-şi contravaloarea de 3666 Ron şi şi-a deschis cont la Banca Transilvania, în lei şi valută.

 Arată pârâtul că  reclamanta a fost singura care a dispus de toţi banii câştigaţi în Italia şi că, toate bunurile pe care le-a achiziţionat după venirea din Italia, respectiv: televizor,maşină automată de spălat, robot de bucătărie, storcător de fructe, cratiţe ş.a., pe toate şi le-a însuşit până la inventarierea bunurilor. Mai mult, aceasta a luat din locuinţa comună şi bunurile achiziţionate de el, respectiv: D.V.D., aparat foto Zenit, circa 15 cărţi şi reviste tehnice din domeniul croitoriei şi multe altele.

Susţine pârâtul că şi după ce s-au despărţit în fapt, el nu şi-a neglijat copiii sau obligaţiile faţă de locuinţă, şi a continuat să trimită acestora bani, lunar, prin alimentarea  conturilor la banca Transilvania unde aveau carduri, impozitele şi celelalte cheltuieli.

Se mai precizează de către pârât că bunurile supuse partajării, respectiv: apartamentul din X nr.Y, bl.Z, ap.T, a fost dobândit şi achitat de el şi că, după stabilirea cotei părţi de contribuţie, prin compensare cu bunurile inventariate, va acoperi cota parte ce-i revine reclamantei din valoarea acestuia; terenul de 1,18 ha – cu acesta achită în completare la valoarea lui de piaţă, toată cota parte a reclamantei; bunurile inventariate de executor – cu excepţia celor dobândite înainte de căsătoriei sau după introducerea acţiunii de divorţ, şi a celor personale nesupuse partajului (maşinile de cusut, de surfilat, etc.), pe toate i le dă reclamantei în compensare la cota parte din apartament; suma de 30669 lei de la CEC BANK – în această sumă se găsesc cei 9 milioane lei primiţi ca despăgubiri materiale şi morale în dosarul penal nr.XXXX/XXXX cât şi cei 8 milioane lei primiţi de la tatăl său în 1988 care, conform art.340 C.civ. sunt bunuri proprii. După scăderea acestora cât şi a celorlalte cheltuieli făcute cu reclamanta şi după pronunţarea divorţului, ceea ce rămâne, funcţie de cota parte, se împarte.

În ceea ce priveşte pretenţiile reclamantei în legătură cu suma de 56.669 lei existentă la B.R.D., este neîntemeiată, întrucât această sumă îi aparţine în exclusivitate şi corespunde întru totul diferenţelor din salariile lunare primite pentru munca prestată, după despărţirea în fapt din anul XXXX.

Pârâtul a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat a fi aduşi la partaj banii câştigaţi de reclamantă în Italia, solicitând ca instanţa să constate contribuţia lui la dobândirea bunurilor în cotă de 70%, iar a reclamantei de 30%.

În apărare, pârâtul solicită proba cu înscrisuri şi martori.

În drept, pârâtul a invocat disp. art.205, 249 pct.2, 997-995 C. proc. Civ., art. 357, 340, 360 C.civ. şi OG26/1996.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (fl.110-113) prin care a arătat că, din conţinutul întâmpinării depuse de către pârât, nu rezultă în mod clar pretenţiile acestuia precum şi poziţia sa faţă de bunurile aflate la masa de partajat aşa cum le-a amintit în cadrul cererii principale ci, mai degrabă, prin această întâmpinare, pârâtul prezintă o situaţie ce poate motiva o acţiune de divorţ vizând relaţiile personale ale acestuia cu reclamanta şi copiii rezultaţi în urma căsătoriei.

Pârâtul menţionează la punctul I, că începând cu anul XXXX a fost angajat la IUPS Botoşani, ulterior în anul XXXX s-a angajat la Poliţia Mun.Botoşani, în prezent fiind pensionar, încercând astfel a arăta faptul că, contribuţia sa în cadrul familiei a fost net superioară cu cea a reclamantei. Pârâtul în momentul când s-au căsătorit legal, din garsoniera proprietate personală a acestuia nu au beneficiat decât de un recamier şi un şifonier, restul bunurilor enunţate de către pârât rămânând la mama sa. Cu banii câştigaţi la nuntă au cumpărat maşină de spălat, maşină de cusut şi frigider, rămânându-le 4600 lei, cu care au achitat cheltuielile cu nunta, nefiind adevărată remarca pârâtului că acesta ar fi adus bunuri imobile proprii în domiciliul conjugal sau că ar fi suportat cheltuielile cu nunta.

 Reclamanta recunoaşte că pârâtul a achitat rata lunară privind achiziţionarea apartamentului în care locuieşte şi în prezent, din salariul său însă, din banii câştigaţi de ea achitau întreţinerea şi de asemenea, toate cele necesare casei precum şi copiilor.Tot timpul căsătoriei, începând cu naşterea copiilor, ori de câte ori a avut posibilitatea a făcut economii drastice privându-se atât pe ea cât şi pe copiii lor de vacanţe şi alte evenimente de relaxare.

Chiar din anul XXXX, de la botezul fiicei lor, au început a depune la CEC trei carnete a câte 5000 lei fiecare, iar în anul xxxx, la botezul fiului lor au mai depus la CEC două carnete a 5000 lei fiecare.

Odată cu plecare pârâtului la şcolarizare la Câmpina, mai exact în anul XXXX, perioadă când era însărcinată cu al doilea copil, pe lângă serviciu, reclamanta lucra şi la maşina de cusut şi vindea produsele prin consignaţii, precum seturi de şepci şi fulare, etc. şi, la două –trei luni mai depuneau un carnet de CEC dintr-un salariu.

Reclamanta arată că nu are cunoştinţă ca socrul ei, aşa cum susţine pârâtul, să le fi dat suma de 8 milioane lei, deoarece acesta niciodată nu i-a ajutat financiar, părinţii acestuia fiind persoane modeste având nevoie ei înşişi de bani, având în vedere că în anul xxxx au cumpărat casă în sat deoarece locuinţa veche era improprie. Mai mult, în perioada respectivă, ei le-au împrumutat suma de 2000 lei pentru a cimentui casa la exterior, socrii lor promiţându-le că le va dona casa, au investit foarte mult în aceasta din banii câştigaţi atât de ea cât şi de către pârât: au cumpărat 10 metri cubi de lemn, căpriori, azbest, polizor electric; au renovat o bucătărie de vară iar în fiecare vară, din primăvară până în toamnă, munceau zilnic pământul de la socrii ei, pentru a-i ajuta pe aceştia, doar ea, soacra  şi copii ei şi pentru a –şi putea asigura alimentele necesare deoarece dorea ca toţi banii câştigaţi să-i depună la CEC, pentru copii, în vederea frecventării studiilor superioare.

 În timpul săptămânii, când nu mergeau la ţară, reclamanta vindea la fabrică produse cosmetice unde avea un câştig de 40% din ceea ce încasa.

 În timpul verii, pe lângă croitorie, lucra la maşina de cusut mărturii pentru nunţi şi alte aranjamente, scopul final fiind acela de a depune salariile în contul de economii iar cu banii câştigaţi din aceste activităţi să se întreţină.

Cu privire la remarca pârâtului cum că ar fi câştigat o sumă din asigurări de 9 milioane de lei datorită unui incident la serviciu, arată reclamanta că, din banii familiei s-au cheltuit 7 milioane lei pentru tratament necesar în 180 de zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico legal emis la acea dată.

După revoluţie, respectiv în perioada anilor 1990-1991 au extras o parte din  banii din contul de economii şi i-au depus ulterior la BANKCOOP.

Începând cu luna septembrie 1999, auzind că BANCKCOOOP a intrat în faliment, au început a depune bani la BCR unde dobânda era de 75% scăzând apoi până la 50 %.

În anul 2000, instituţia bancară BANCKCOOP  a intrat în faliment şi în anul 2001 au reuşit să obţină câte 54.700.000 ROL de persoană cât era plafonul iar în acelaşi an băiatul, împlinind 18 ani, au transferat o sumă de bani şi pe numele acestuia pentru a putea obţine încă un plafon de 54.700.000 ROL aşa că la finalul anului au retras de la această instituţie bancară suma de 164 milioane lei.

În anul 2004 au cumpărat de  la Trezoreria Mun.Botoşani opt certificate de depunere, depunând concomitent şi la BCR sume de bani.

Arată reclamanta că nu şi-a pus niciodată problema a ţine evidenţa acestor bani, deoarece avea încredere în pârât, acesta fiind cel ce se ocupa de administrarea lor, motiv pentru care a aflat că în anul 2006 avea trei conturi pe lângă cele pe care le ştia la BCR cu o sumă totală de 24.760 lei iar din cele opt certificate existente la Trezorerie, acesta a extras şase din acestea, ea pierzând astfel situaţia financiară a conturilor, depunând declaraţii false în acest sens cum că certificatele respectiv s-au pierdut, iar în anul 2010 a extras 256 milioane lei din trei certificate, însă nu cunoaşte unde s-au dus aceşti bani.

Cunoaşte reclamanta faptul că pârâtul a încercat a depune la tot felul de instituţii bancare sume de bani pentru ca ea să le piardă urma, cum ar fi BCR, BRD şi Banca Transilvania. La Banca Transilvania, având o cunoştinţă, l-a sfătuit pe pârât să-şi facă un card, iar din întâmplare a găsit un extras de cont de unde a aflat că ar avea pe card o sumă de 44559 lei ,de unde nu poate şti provenienţa, având în vedere pensia sa, probabil aceştia fiind banii şi dobânzile adunate în urma celor extraşi până la acea dată din banii familiei.

Datorită unor relaţii extraconjugale, încă din anul 1999, pârâtul a început să aducă cât mai puţini bani în casă acesta ascunzând „fluturaşii” de salariu, acesta devenind un musafir în casă, perioadă de la care a început să ajute la întreţinerea casei şi a minorilor din ce în ce mai puţin, fiica sa fiind nevoită chiar, deoarece ea nu mai făcea faţă cheltuielilor, să suspende cursurile facultăţii şi să meargă la muncă în Suedia.

Când copii erau plecaţi la studii în alte localităţi, pârâtul niciodată nu i-a ajutat financiar şi nu l-a interesat soarta lor, ea fiind singura care se zbătea să poată trimite pachete cu cele necesare copiilor, singurul lucru care îl interesa fiind relaţia extraconjugală.

Mai arată reclamanta că a fost plecată în străinătate unde a lucrat un an şi două luni pentru a-şi renova apartamentul şi a cumpăra cele necesare în gospodărie, deoarece pârâtul niciodată nu era de acord cu aceste investiţii. Astfel, a făcut curat în apartament, a pus gresie în baie şi bucătărie, a cumpărat mobilă în bucătărie, maşină de spălat automată, jaluzele, servicii de masă, vase termo-izolante, tigăi şi oale de inox, storcător de fructe, maşină de tocat carne electrică, a cumpărat covoare, feţe de masă, televizor, iar cu o parte din bani, şi-a ajutat fiica ce a absolvit Facultatea de Medicină pentru a-şi deschide un cabinet în vederea profesării meseriei de medic de familie.

Precizează reclamanta că, la dosarul cauzei pârâtul a depus o copie după un înscris emis de Banca Transilvania pe numele ei însă, specifică aceasta că acel cont a fost făcut pentru a-şi ajuta fiica aşa, în vederea deschiderii unui cabinet medical privat, bani proveniţi din remuneraţia cât a lucrat în străinătate.

Cu privire la somaţia şi sentinţa civilă depuse la dosarul cauzei privind datorii la utilităţi, arată reclamanta că aceasta au fost făcute în perioada cât a fost plecată în străinătate, iar cu toate că trimitea bani acasă şi că pârâtul, aşa cum chiar el recunoaşte, câştiga sume numeroase de bani, nu le-a achitat, ajungând chiar să fie executaţi silit în acest sens.

Pentru toate considerente expuse, reclamanta arată că, toată căsnicia a muncit mai mult singură, pentru a-şi întreţine copiii şi a le asigura un viitor, ajungând în acest moment în care este nevoită să retrăiască încă o dată căsnicia eşuată, umilindu-se prin înşiruirea a numeroase sume de bani ce au dispărut din conturile comune, ajungând a fi întreţinută femeia cu care pârâtul are o relaţia de mai bine de 10 ani, şi în  care acesta a investit toţi banii familie, mai mult chiar decât a investit cu proprii copii.

La termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx, interpelat fiind, pârâtul recunoaşte bunurile mobile şi valoarea acestora indicată de către reclamantă, de asemenea, precizează că este de acord să-i fie atribuite apartamentul şi terenul şi să plătească reclamantei o sultă corespunzătoare.

Cu privire la bunurile mobile, pârâtul solicită ca acestea să fie atribuite reclamantei, precizând că nu este de acord cu cota de dobândire a bunurilor în timpul căsătoriei, pe care o solicită reclamanta, respectiv 70 %.

Instanţa a administrat proba cu interogatoriul pârâtului (fl.190-201), precum şi proba cu martorii M. I. (fl.202), M. I. (fl.203), A. M. (fl.243), C. L. (fl.244).

La termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx, pârâtul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5.142,58 lei, precum şi o cerere în care indică o serie de bunuri proprii, pe care susţine că reclamanta le-a înstrăinat, bunuri a căror valoare o apreciază ca fiind de 1.315 lei, valoare pe care o solicită a fi scăzută din cota parte care i se cuvine reclamantei.

În cauză s-a administrat proba cu expertiză imobiliară (expert T. I.), expertiză topo cadastrală (expert M. G. C.) şi proba cu expertiză merceologică (expert L. I.).

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx, pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosarul nr. XXXXX/193/2012 (filele 55-57), s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 0xx.xx.xxxx, din culpa exclusivă a pârâtului şi revenirea reclamantei la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, respectiv M.. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelului şi a recursului, la xx.xx.xxxx. Relevanta din prisma efectului divortului de a pune capat regimului matrimonial al comunitatii de bunuri este data introducerii actiunii de divort, respectiv data de xx.xx.xxxx. Bunurile care existau pe numele oricaruia dintre soti la aceasta data, fara a fi bunuri proprii dinainte de casatorie, primite prin mostenire sau alte cazuri determinate de lege, vor intra in masa partajabila.

In drept, art. 385 Noul Cod Civil care prevede ca in cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort. De asemenea, art. 43 din legea de punere in aplicare a NCC prevede ca dispozitiile art. 385 Cod Civil se aplica numai in cazul divortului care intervine dupa data intrarii in vigoare a codului civil, conditiie indeplinita in acest caz, fata de 01.10.2011, data intrarii in vigoare a codului.

Sustinerea repetata a paratului potrivit careia separarea in fapt intre parti ar fi intervenit din anul 2008, astfel ca acela ar trebui sa fie momentul de reper pentru analizarea situatiei patrimoniului comun al sotilor nu a fost sustinuta de probe şi nu poate duce la retinerea alin. 2 al art. 385 cod civil care prevede ca oricare dintre soti pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt. Asadar, chiar reala de ar fi afirmatia paratului privind separatia in fapt incepand cu anul 2008, aceasta nu poate fi avuta in vedre intrucat doar instanta care pronunta divortul ar putea stabili acest fapt, conditie neindeplinita deoarece, desi paratul a formulat cerere de divort pe care reconventionala bazata pe separarea in fapt mai mare de 2 ani, cererea sa a fost respinsa ca nesustinuta.

Instanţa reţine că cererea principală şi cererea reconvenţională sunt întemeiate în parte, pentru următoarele motive:

În timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri:

-teren extravilan în suprafaţă de 11.866,68 m.p., situat în Sat. Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani,  p.c. XXX/XX (2933,34 m.p.) p.c. XXX/X (6000 m.p.), p.c. XXX/X (2933,34 m.p.), identificat de expert M. în anexa nr. 1 şi delimitat prin punctele 1-2-3-4 (f.186 vol. II);

-Apartament în suprafaţă utilă de 47,74 mp, în mun. Botoşani, X, nr. Y, etaj Z, apt. T.

-Mai multe bunuri mobile

-Depozite bancare/certificate de trezorerie nerăscumpărate, la data de xx.xx.xxxx.

Astfel, la data de xx.xx.xxxx, părţile, în calitate de cumpărători, au încheiat cu vânzătorii M. M. şi L. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX de BNP Reta Aniţei(fila 31 vol. I), prin care au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafaţă de 11.866,68 m.p., situat în Sat. Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani,  p.c. XXX/XX (2933,34 m.p.) p.c. XXX/X (6000 m.p.), p.c. XXX/X (2933,34 m.p.).

Acest teren a fost identificat de expert M. în anexa nr. 1 la raportul de expertiză şi delimitat prin punctele 1-2-3-4 (f.186 vol. II). Valoarea acestui imobil va fi stabilită de instanţă având în vedere grila notarilor publici pentru anul 2016, ce cuprinde criterii care ghidează instanţele şi la calcularea cuantumului taxei judiciare de timbru precum şi la stabilirea competenţei materiale după valoare. Aplicând aceste criterii, reiese că valoarea terenului extravilan este de 8306,67 lei.

Apartamentul a fost cumpărat de părţi la data de xx.xx.xxxx prin contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX (f. 53-54 vol.I). Valoarea acestuia a fost determinată prin expertiza efectuată de exp. T. I. (f.4-26 vol.III), care a stabilit o valoare de 86000 lei. Instanţa va înlătura concluziile expertului cu privire la această valoare, având în vedere că, verificând grilele notarilor publici pentru anul 2016, apartamentul ar avea această valoare, însă la stabilirea sa, potrivit ghidului notarilor, se au în vedere apartamente fără îmbunătăţiri (f.76 vol. III), ceea ce nu este cazul în acest dosar, reieşind din probele administrate că apartamentul părţilor a suferit modificări şi îmbunătăţiri, valoarea stabilită de expert fiind nereprezentativă, din aceste motive.

Pe cale de consecinţă, instanţa va avea în vedere valoarea de impozitare a apartamentului, aşa cum a fost stabilită de Direcţia de taxe şi impozite locale Botoşani, respectiv de 97.647 lei (f.30 vol. I).

Cu privire la bunurile mobile dobândite de părţi în timpul căsătoriei, instanţa reţine că în privinţa acestora s-a efectuat un inventar de către B.E.J.A. S. - G. (f.58-60 vol. I), în procedura asigurării de dovezi (f. 19 vol. I). În privinţa acestor bunuri, s-a efectuat şi o expertiză evaluatorie mobiliară, de către expert L. I. (f.247-257 vol. II), prin concluziile căreia s-a reţinut că valoarea actualizată a bunurilor mobile este de 12551 lei şi că bunurile indicate în procesul verbal de inventariere întocmit de BEJA S. - G. sunt aceleaşi ca cele înscrise în cererea reclamantei.

Punctul de interes major pentru părţi în aces dosar au fost depozitele bancare şi certificatele de trezorerie pe care pârâtul le-ar fi constituit pe parcursul căsătoriei. În acest sens, isntanţa reţine că data relevantă ce va fi avută în vedere de instanţă este xx.xx.xxxx, pentru motivele arătate mai sus, potrivit art. 385 alin. 1 Cod Civil.

Cu privire la regimul acestor depozite bancare, se prezumă că sumele extrase anterior desfacerii căsătoriei au fost folosite în comun de foştii soţi, în lipsa unor dovezi contrare, iar ridicarea unor sume din aceste depozite, după data încetării regimului comunităţii de bunuri, în acest caz după xx.xx.xxxx, declanşează aplicarea unei alte prezumţii, aceea că partea care a ridicat suma de bani, a folosit-o în interes personal, în lipsa unor dovezi contrare.

În cauza de faţă, deşi se suţin variante diametral opuse de către părţi, nicio variantă nu a fost susţinută de probele din dosar, astfel încât să răstoarne prezumţiile mai sus amintite. Pentru aceste motive, sumele ce se vor fi găsit în depozite bancare sau în certificate de trezorerie nerăscumpărate la data de xx.xx.xxxx vor intra în masa partajabilă. Existenţa acestor conturi bancare este confirmată şi de răspunsurile pârâtului la interogatoriu, care a arătat că există un cont la BRD, unul la CEC Bank şi unul la Banca Transilvania (întrebarea nr. 13, f. 193 vol.I), precum şi că acesta a lichidat unele conturi şi a folosit banii în scopuri personale (întrebarea nr. 21, f. 195 vol. I).

În acest sens, instanţa reţine că, la data introducerii cererii de divorţ, respectiv xx.xx.xxxx, în conturile bancare ale soţilor existau următoarele instrumente de economisire:

- depozit BRD pe ID client XXXXXXXXX, constituit de-a lungul anilor XXXX - XXXX, în valoare totală de 56.669 lei (f. 20 vol. I, faptul că depozitul a fost lichidat de către pârât, începând cu data de xx.xx.xxxx, impune reţinerea integrală a acestei sume în masa partajabilă, având în vedere că sumele au fost ridicate după încetarea comunităţii legale, fiind prezumat a fi fost cheltuite de pârât în interes personal, prezumţie care nu a fost înlăturată);

- depozit la termen la CEC Bank nr. XXXXXX, fila 228 vol. I, în valoare de 31.388,09 lei, deschis la data de xx.xx.xxxx;

- depozit Banca Transilvania, aşa cum a fost comunicat de instituţia bancară pe suport CD depus la fila 216 vol. I, în valoare de 2162,58 lei + 14120,34 lei, fişier Excel nr. 2, la poziţia 164, în contul XXXXXXXXXXXXX şi poziţia 161, în contul XXXXXXXXXXXXX; 

- certificate de trezorerie nerăscumpărate în valoare de 8836,83 lei, subscrise la data de xx.xx.xxxx.

Nu poate fi luată în considerare solicitarea reclamantei de includere în masa de partajat a unei sume de aprox. 330.000 lei de la BRD având în vedere că reprezintă rulajul total de pe parcursul a aprox. 6 ani de pe cardul de salarii al pârâtului, nicidecum un depozit, iar banii de salariu nu se includ în masa de partajat, fiind destinaţi cheltuielilor comune ale soţilor, în lipsa unor dovezi contrare.

Astfel, valoarea tuturor depozitelor bancare/certificatelor de trezorerie nerăscumpărate la data de xx.xx.xxxx este de 113.176,84 lei.

Cu titlu de concluzie preliminară, instanţa reţine că valoarea totală a masei de partajat este de 231.581,51 lei.

Referitor la cota de contribuţie a fiecărei părţi la dobândirea bunurilor comune, legea nu prevede nici un criteriu după care se poate stabili contribuţia fiecărui soţ la dobândirea acestora. De aceea criteriul care se impune a fi folosit este acela al contribuţiei efective a fiecărui soţ la dobândirea bunurilor comune.

Susţinerile pârâtului potrivit cărora terenul a fost achiziţionat doar din banii săi şi ratele apartamentului au fost, de asemenea, reţinute doar din salariul său, nu sunt de natură să schimbe regimul juridic al imobilelor întrucât veniturile părţilor rezultate din muncă fac parte din comunitatea de bunuri. Această împrejurare poate fi însă luată în considerare la stabilirea contribuţiei fiecăruia dintre foştii soţi la dobândirea tuturor bunurilor comune, cu atât mai mult cu cât unul dintre aceştia afirmă că a avut venituri mult mai mari faţă de celălalt soţ.

Însă contribuţia efectivă a părţilor nu poate fi stabilită prin raportare exclusivă la veniturile din salariu. De asemenea, cota fiecărui soţ se stabileşte în raport cu aportul avut în întreaga perioadă a căsătoriei şi apare ca vădit greşită reţinerea unor cote diferite pe categorii de bunuri ori reţinerea unei cote exclusiv prin raportarea la un singur bun, aşa cum, prin unele precizări depuse de-a lungul procesului, a indicat pârâtul.

Este unanim admis că aportul soţilor la dobândirea bunurilor comune se stabileşte în raport cu veniturile din munca prestate în scopul realizării sarcinilor comune căsătoriei si în raport cu munca depusă în gospodărie si pentru creşterea si îngrijirea copiilor. Prin urmare, deşi veniturile din muncă ale soţilor sunt bunuri comune, ele servesc, totodată, pentru determinarea cotei-părţi ce revine fiecăruia din totalitatea bunurilor comune.

Prevederile art. 355 alin. (1) şi (2) C.civ. dispun că „La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.” În continuare, prevederile art. 357 alin. (1) şi (2) stabilesc modalitatea de realizare a partajului, arătând că „În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor. În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.”

În speţă, coroborând probele administrate în cauză, instanţa reţine că s-a făcut dovada contrară prezumţiei de contribuţie egală a soţilor la dobândirea bunurilor comune, sarcina probei revenind ambelor părţi, întrucât fiecare dintre acestea au solicitat constatarea unei contribuţii de 70%. Astfel, din analiza înscrisurilor depuse la dosar rezultă că susţinerile pârâtului, conform cărora veniturile sale ar fi fost superioare celor ale fostei soţii, se confirmă prin înscrisurile de la dosar (f.95-103, 176 vol. I, f. 270 vol. I), astfel că se impune reţinerea unei cote majorate în privinţa sa, la dobândirea bunurilor comune. Astfel, în decursul anilor de căsătorie, pârâtul a fost cel care a avut un salariu mai mare, având loc de muncă cadrul Inspectoratului de Poliţie şi beneficiind, pe lângă salariu, şi de contravaloarea normei de hrană precum şi de cea de echipament. De asemenea, din verificarea sumelor trimise de pârât fiicelor sale reiese că veniturile acestuia erau substanţiale (exemplificativ, fiicei P. D. M., pârâtul i-a trimis în perioada 2003-2006 o sumă totală de 11800 lei, iar în perioada 2006-2013, o sumă totală de 88.710 lei, filele 90-94 vol. II, fila 110 şi urm. vol. III).

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (filele 202-203 vol. I, 243-244 vol. I) reiese faptul că părţile se ocupau împreună de întreţinerea casei, precum şi faptul că, deşi pârâtul nu comunica reclamantei toate veniturile, nici nu era cheltuitor şi banii erau economisiţi (fratele reclamantei declară acest lucru). De asemenea, din toate declaraţiile reiese că pârâtul avea şi activităţi conexe celei de serviciu care îi întregau venitul, situându-l deasupra a cea ce câştiga reclamanta.

Pe de altă parte, instanţa constată că, într-adevăr, reclamanta a fost cea care s-a ocupat de creşterea şi educarea minorilor care au rezultat din căsătorie, precum şi de treburile zilnice din gospodărie. Or, munca prestată în gospodărie se ia în calcul atunci când se calculează cotele de contribuţie, potrivit art. 326 Cod Civil. De asemenea, reclamanta nu a rămas în pasivitate şi nu a depins de veniturile pârâtului (f.237-240 vol. I, de unde reiese că şi reclamanta a obţinut venituri substanţiale din salarii, în perioada 2002-2014), aceasta completându-şi veniturile din vânzarea diferitelor articole de croitorie (aspect recunoscut şi de pârât la interogatoriu, f. 190 vol. I), ca distribuitor Avon/Oriflame precum şi din veniturile obţinute din munca în străinătate. Pentru aceste motive, se impune a se reduce cota de contribuţie solicitată de pârât, instanţa apreciind echitabilă o cotă de contribuţie de 60% pentru pârât şi 40% pentru reclamantă.

 Faţă de toate considerentele expuse, instanţa va admite în parte solicitarea pârâtului de a constata contribuţia sa majoritară la dobândirea bunurilor comune, considerând că prezumţia relativă instituită de art. 357 alin. (2) C.civ. a fost răsturnată. Pe cale de consecinţă, instanţa urmează să admită în parte atât cererea principală, cât şi cererea reconvenţională şi să constate că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, în cotă de 40% reclamanta şi 60% pârâtul, următoarele bunuri:

-teren extravilan în suprafaţă de 11.866,68 m.p., situat în Sat. Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani,  p.c. XXX/XX (2933,34 m.p.) p.c. XXX/X (6000 m.p.), p.c. XXX/X (2933,34 m.p.), identificat de expert M. în anexa nr. 1 şi delimitat prin punctele 1-2-3-4 (f.186 vol. II), evaluat la suma de 8306,67 lei;

-Apartament în suprafaţă utilă de 47,74 mp, în mun. Botoşani, X, nr. Y, etaj Z, apt. T, cu valoare de impozitare de 97.547 lei.

-Bunuri mobile: două maşini de cusut Singer (din care una adaptată electric, una manuală),

-o maşină de surfilat electrică şi una manuală,

-şifonier în două uşi,

-recamier,

-maşină de cusut Veronica

-scaun tip fotoliu,

- măsuţă tip cafea,

- frigider ARCTIC,

- draperie plus perdea,

-ceas cuarţ perete 2 bucăţi,

-veioză lemn artizanal două bucăţi,

-covor ( 1.30/1.80), covor 4/3, două carpete diferite,

-aplică perete,

-aerotermă HELEN,

-cinci căni cafea, plus farfurii,

-cuier hol,

-aragaz patru ochiuri ZANUSSI;

-mască chiuvetă,

-corp suspendat cu patru uşi,

-dulăpior bucătărie,

-patru ceaune din tuci,

-set tacâmuri 12 persoane,

-set farfurii 6 persoane,

-două cratiţe diferite, 3 oale din care una inox sub presiune, două cu capac, cazan tablă cu capac şi ceaun aluminiu,

-mobilă sufragerie 11 corpuri

-masă extensibilă 6 persoane,

-scaun tapiţat 6 bucăţi

-masă cafea,

-birou,

-canapea extensibilă

-două fotolii

-comodă TV

-TV PANASONIC

-Două tablouri perete pânză în ulei

-Fier călcat 3 bucăţi

-44 bibelouri

-Seturi pahare 6 bucăţi, două seturi

-Set pahare ţuică, două seturi, 6 pahare,

-Un set pahare vin 6 bucăţi

-50 prosoape diferite de baie, 13 prosoape de bucătărie,

-Un set farfurii 12 persoane ( servici de masă)

-9 cuverturi pat şi patru cuverturi fotolii, 3 pături, două perne, lenjerie pat şi un set cuverturi mătase pat şi fotoliu,

-Material costum 3 metri, material faţă plapumă,;

-Masă călcat

-16 scule PNA,

-5 bucăţi stofă la 5 metri bucata,

-Aspirator ENGLAND şi aspirator IDEAL,

-Suport colţ 4 rafturi inox,

-Suport prosoape

-Cuier perete aluminiu

-Şifonier două uşi lemn masiv, şifonier două uşi artizanal

-Recamier;

-TV PHILIPS,

-Congelator ARCTIC,

-Radiocaseton

-Coş rufe nuiele

-Electromotor,

-Două geamantane,

-Două maşini de scris,

-Set utilităţi bucătărie,

-Maşină de spălat Zanussi,

-Un set tacâm 6 persoane, set tacâm 16 persoane,

-Dulăpior metal scule

-Masă metalică, toate evaluate la suma totală actualizată de 12551 lei.

-Depozite bancare/certificate de trezorerie nerăscumpărate, la data de xx.xx.xxxx, în cuantum total de 113.176,84 lei.

Constată că valoarea totală a masei de partajat este de 231.581,51 lei.

În ceea ce priveşte sistarea stării de devălmăşie, aceasta se va dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 984 alin 2 C.proc.civ., ţinând cont de Rapoartele de expertiză efectuate în cauză, astfel:

Va atribui în natură în lotul reclamantei-pârâte următoarele bunuri:

-bunuri mobile, evaluate prin Raportul de expertiză- exp. L. I.:

-maşină cusut VERONICA,

-cuier hol,

-corp suspendat 4 uşi,

-6 corpuri mobile sufragerie,

-22 bibelouri

-1 set pahare ţuică şi un set pahare vin,

-25 prosoape baie,

-Jumătate set farfurii 12 persoane,

-Două cuverturi de pat şi două cuverturi fotoliu,

-Un şifonier  două uşi lemn masiv,

-Oală inox sub presiune,

-Ceaun aluminiu,

-Fier călcat talpă ceramică,

-Opt scule PNA, toate în valoare de 2102,81 lei

- 40% din valoarea depozitelor bancare/certificate de trezorerie, respectiv suma de 45.270,73 lei, valoarea totală a lotului reclamantei-pârâte fiind în cuantum de 47.373,54 lei.

Va atribui în lotul pârâtului-reclamant următoarele bunuri:

-teren extravilan în suprafaţă de 11.866,68 m.p., situat în Sat. Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani,  p.c. XXX/XX (2933,34 m.p.) p.c. XXX/X (6000 m.p.), p.c. XXX/X (2933,34 m.p.), identificat de expert M. în anexa nr. 1 şi delimitat prin punctele 1-2-3-4 (f.186 vol. II), evaluat la suma de 8306,67 lei lei;

-Apartament în suprafaţă utilă de 47,74 mp, în mun. Botoşani, X, nr. Y, etaj Z, apt. T, cu valoare de impozitare de 97.547 lei.

-bunuri mobile:

-două maşini de cusut Singer (din care una adaptată electric, una manuală),

-o maşină de surfilat electrică şi una manuală,

-şifonier în două uşi,

-recamier,

-scaun tip fotoliu,

- măsuţă tip cafea,

- frigider ARCTIC,

- draperie plus perdea,

-ceas cuarţ perete 2 bucăţi,

-veioză lemn artizanal două bucăţi,

-covor ( 1.30/1.80), covor 4/3, două carpete diferite,

-aplică perete,

-aerotermă HELEN,

-cinci căni cafea, plus farfurii,

-aragaz patru ochiuri ZANUSSI;

-mască chiuvetă,

-dulăpior bucătărie,

-patru ceaune din tuci,

-set tacâmuri 12 persoane,

-set farfurii 6 persoane,

-două cratiţe diferite, 2 oale cu capac, cazan tablă cu capac

-mobilă sufragerie 5 corpuri

-masă extensibilă 6 persoane,

-scaun tapiţat 6 bucăţi

-masă cafea,

-birou,

-canapea extensibilă

-două fotolii

-comodă TV

-TV PANASONIC

-Două tablouri perete pânză în ulei

-Fier călcat 2 bucăţi

-22 bibelouri

-Seturi pahare 6 bucăţi, două seturi

-1 Set pahare ţuică, 6 pahare,

-25 prosoape diferite de baie, 13 prosoape de bucătărie,

-jumătate set farfurii 12 persoane (servici de masă)

-7 cuverturi pat şi două cuverturi fotolii, 3 pături, două perne, lenjerie pat şi un set cuverturi mătase pat şi fotoliu,

-Material costum 3 metri, material faţă plapumă,

-Masă călcat

-8 scule PNA,

-5 bucăţi stofă la 5 metri bucata,

-Aspirator ENGLAND şi aspirator IDEAL,

-Suport colţ 4 rafturi inox,

-Suport prosoape

-Cuier perete aluminiu

-Şifonier două uşi artizanal

-Recamier;

-TV PHILIPS,

-Congelator ARCTIC,

-Radiocaseton

-Coş rufe nuiele

-Electromotor,

-Două geamantane,

-Două maşini de scris,

-Set utilităţi bucătărie,

-Maşină de spălat Zanussi,

-Un set tacâm 6 persoane, set tacâm 16 persoane,

-Dulăpior metal scule

-Masă metalică, toate evaluate la suma de 10.448,19 lei,

-60% din valoarea depozitelor bancare/certificate de trezorerie, respectiv suma de 67.906,10 lei, valoarea totală a lotului pârâtului-reclamant fiind în cuantum de 184.207,96 de lei. 

Formarea loturilor în această manieră se justifică prin prisma acordului părţilor în privinţa atribuirii exclusive a apartamentului către pârât, a atribuirii bunurilor mobile către reclamantă aşa cum a solicitat în cererea de chemare în judecată, a atribuirii unei sume din depozitele bancare, corespunzătoare cotei de contribuţie în căsătorie.

Referitor la atribuirea apartamentului şi a terenului, reclamanta a fost de acord cu atribuirea exclusivă a apartamentului către pârât, având în vedere că aceasta se va muta în Cluj-Napoca, iar cu privire la teren, poziţia procesuală a reclamantei a fost una oscilantă, fiind iniţial de acord cu  atribuirea exclusivă către pârât, solicitând apoi atrbuirea în proporţie de 70% către aceasta. Având în vedere interesul de a menţine valoarea economică a unui teren neporţionat precum şi relaţiile tensionate dintre părţi, care impun o distanţare a acestora după finalizarea procesului, instanţa apreciază că se impune atribuirea exclusivă a terenului către pârât, cu plata unei sulte către reclamantă.

Cu privire la atribuirea bunurilor mobile, pârâtul, prin concluziile scrise, a arătat că este de acord cu bunurile solicitate de reclamantă a-i fi atribuite. La fila 52-53 vol. III, pârâtul a indicat anumite bunuri mobile pe care a solicitat ca instanţa să nu le includă în masa de partajat, fiind bunuri proprii, potrivit art. 340 cod civil. Aşa cum pârâtul a învederat în mai multe rânduri, potrivit art, 249 Cod Procedură civilă, cel ce face o susţinere, trebuie să o dovedească. Or, în privinţa presupuselor bunuri proprii indicate, nu există decât afirmaţia pârâtului că acestea nu ar fi supuse regimului comunităţii de bunuri, fără a fi sprijinită această afirmaţie de alte probe, astfel că nu poate fi avută în considerare de către instanţă ca probată afirmaţia pârâtului, bunurile mobile intrând în masa partajabilă, aşa cum au fost inventariate de B.E.J.A. şi evaluate de expert.

 Potrivit art. 988 Cod Procedură Civilă, la atribuirea loturilor instanţa  trebuie să ţină cont şi de mărimea cotei-părţi. Având în vedere cota majoritară a pârâtului, de 60%, atribuirea bunurilor în natură către aceasta este firească, loturile urmând a fi egalizate prin sultă. O altă soluţie ar fi impus o sultă cu o valoare mai mare decât a lotului atribuit, punând ambele părţi într-o situaţie nefavorabilă.

Potrivit art. 984 alin. (2) C.proc.civ., „Instanţa va face împărţeala în natură. [...] ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

Pe cale de consecinţă, pentru echilibrarea valorică a loturilor, pârâtul va plăti reclamantei sultă în cuantum de 45.259,06 lei, calculată astfel: valoarea masei totale partajabile este de 231.581,51 lei. Din această sumă, conform cotelor de contribuţie, reclamantei i-ar reveni 92632,60 lei, iar pârâtului suma de 138.948,90 lei. Având în vedere că valoarea lotului reclamantei este de 47.373,54 lei, se impune ca pârâtul să-i plătească sultă în valoare de 45.259,06 lei.

Instanţa va obliga părţile să îşi predea reciproc bunurile, potrivit lotizărilor, în măsura în care unele dintre bunuri nu se găsesc în posesia părţii căreia i-au fost atribuite.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, faţă de specificul litigiului şi constatând că partajul profită în egală măsură ambelor părţi, neputându-se reţine că vreuna din acesta a căzut în pretenţii, instanţa va dispune suportarea cheltuielilor de judecată astfel:

Reclamanta a efectuat următoarele cheltuieli de judecată: 3673,27 lei, reprezentând 50% din valoarea taxei judiciare de timbru, 1000 lei onorariu avocaţial, 1800 lei onorariu experţi, total 6473,27 lei. Pârâtul a efectuat următoarele cheltuieli de judecată: 5142,58 lei taxă judiciară de timbru, 500 lei expertiză bunuri mobile, total 5642,58 lei. În total, cheltuielile de judecată ale părţilor s-au ridicat la suma de 12.115,85 lei. Pârâtul va suporta 60%, potrivit cotei sale, deci 7269,51 lei, reclamanta va suporta 40%, deci 4846,34 lei. Pe cale de consecinţă, pârâtul va fi obligat la plată către reclamantă a sumei de 1626,93 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutiri de la plata a 50% din cuantumul taxei judiciare de timbru, respectiv de la plata sumei de 3673,27 lei. Primind un lot cu o valoare de peste 10 ori mai mare decât ajutorul public judiciar de care a beneficiat efectiv (respectiv suma de 1469,30 lei, reprezentând 40% din 3673,27 lei), reclamanta va fi obligată de instanţa, în temeiul art 14 alin 2 şi art. 18 din OUG nr 51/2008, la plata sumei de 1469,30 lei către stat. Simetric, si pârâtul va fi obligat la plata către stat a sumei de 2203,96 lei, reprezentând 60% din cuantumul ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

Soluţia se impune prin prisma art. 50 indice 2 din OUG nr. 51/2008 care prevede că ajutorul public primit trebuie restituit dacă în urma procesului partea care a beneficiat de el dobândeşte bunuri cu o valoare de 10 ori mai mare decât a ajutorului public

Cealaltă parte de 50% din taxa judiciară de timbru a fost eşalonată de instanţă în 24 de rate lunare, a câte 153 lei fiecare, ultima rată achitată de reclamantă fiind la data xx.xx.xxxx, fiind a 18-a rată, rămânând de achitat 6 rate lunare a câte 153 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea principală formulată de  reclamanta  M. (FOSTĂ P.) A., CNP: XXXXXXXXXXXXX, domiciliată în mun. Botoşani, X nr.Z, bl.Z, et.T, ap.U, jud. Botoşani, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat C. A., cu sediul în mun.Botoşani, str. X nr. Y, jud. Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul P. I., CNP:XXXXXXXXXXXXX,  domiciliat în sat Costineşti,  com. Leorda,  jud.Botoşani.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă.

Constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri, în cotă de 60% pârâtul-reclamant şi 40% reclamanta-pârâtă:

-teren extravilan în suprafaţă de 11.866,68 m.p., situat în Sat. Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani,  p.c. XXX/XX (2933,34 m.p.) p.c. XXX/X (6000 m.p.), p.c. XXX/X (2933,34 m.p.), identificat de expert M. în anexa nr. 1 şi delimitat prin punctele 1-2-3-4 (f.186 vol. II), evaluat la suma de 8306,67 lei;

-Apartament în suprafaţă utilă de 47,74 mp, în mun. Botoşani, X, nr. Y, etaj Z, apt. T, cu valoare de impozitare de 97.547 lei.

-Bunuri mobile: două maşini de cusut Singer (din care una adaptată electric, una manuală),

-o maşină de surfilat electrică şi una manuală,

-şifonier în două uşi,

-recamier,

-maşină de cusut Veronica

-scaun tip fotoliu,

- măsuţă tip cafea,

- frigider ARCTIC,

- draperie plus perdea,

-ceas cuarţ perete 2 bucăţi,

-veioză lemn artizanal două bucăţi,

-covor ( 1.30/1.80), covor 4/3, două carpete diferite,

-aplică perete,

-aerotermă HELEN,

-cinci căni cafea, plus farfurii,

-cuier hol,

-aragaz patru ochiuri ZANUSSI;

-mască chiuvetă,

-corp suspendat cu patru uşi,

-dulăpior bucătărie,

-patru ceaune din tuci,

-set tacâmuri 12 persoane,

-set farfurii 6 persoane,

-două cratiţe diferite, 3 oale din care una inox sub presiune, două cu capac, cazan tablă cu capac şi ceaun aluminiu,

-mobilă sufragerie 11 corpuri

-masă extensibilă 6 persoane,

-scaun tapiţat 6 bucăţi

-masă cafea,

-birou,

-canapea extensibilă

-două fotolii

-comodă TV

-TV PANASONIC

-Două tablouri perete pânză în ulei

-Fier călcat 3 bucăţi

-44 bibelouri

-Seturi pahare 6 bucăţi, două seturi

-Set pahare ţuică, două seturi, 6 pahare,

-Un set pahare vin 6 bucăţi

-50 prosoape diferite de baie, 13 prosoape de bucătărie,

-Un set farfurii 12 persoane ( servici de masă)

-9 cuverturi pat şi patru cuverturi fotolii, 3 pături, două perne, lenjerie pat şi un set cuverturi mătase pat şi fotoliu,

-Material costum 3 metri, material faţă plapumă,;

-Masă călcat

-16 scule PNA,

-5 bucăţi stofă la 5 metri bucata,

-Aspirator ENGLAND şi aspirator IDEAL,

-Suport colţ 4 rafturi inox,

-Suport prosoape

-Cuier perete aluminiu

-Şifonier două uşi lemn masiv, şifonier două uşi artizanal

-Recamier;

-TV PHILIPS,

-Congelator ARCTIC,

-Radiocaseton

-Coş rufe nuiele

-Electromotor,

-Două geamantane,

-Două maşini de scris,

-Set utilităţi bucătărie,

-Maşină de spălat Zanussi,

-Un set tacâm 6 persoane, set tacâm 16 persoane,

-Dulăpior metal scule

-Masă metalică, toate evaluate la suma totală actualizată de 12551 lei.

-Depozite bancare/certificate de trezorerie nerăscumpărate, la data de xx.xx.xxxx, în cuantum total de 113.176,84 lei.

 Constată că valoarea totală a masei de partajat este de 231.581,51 lei.

 Dispune sistarea stării de devălmăşie, astfel :

-Atribuie în natură în lotul reclamantei-pârâte:

- bunuri mobile, evaluate prin Raportul de expertiză- exp. L. I.:

-maşină cusut VERONICA,

-cuier hol,

-corp suspendat 4 uşi,

-6 corpuri mobile sufragerie,

-22 bibelouri

-1 set pahare ţuică şi un set pahare vin,

-25 prosoape baie,

-Jumătate set farfurii 12 persoane,

-Două cuverturi de pat şi două cuverturi fotoliu,

-Un şifonier  două uşi lemn masiv,

-Oală inox sub presiune,

-Ceaun aluminiu,

-Fier călcat talpă ceramică,

-Opt scule PNA, toate în valoare de 2102,81 lei

- 40% din valoarea depozitelor bancare/certificate de trezorerie, respectiv suma de 45.270,73 lei, valoarea totală a lotului reclamantei-pârâte fiind în cuantum de 47.373,54 lei.

Atribuie în natură în lotul pârâtului-reclamant:

-teren extravilan în suprafaţă de 11.866,68 m.p., situat în Sat. Manoleşti Vale, Com. Mihai Eminescu, Jud. Botoşani,  p.c. XXX/XX (2933,34 m.p.) p.c. XXX/X (6000 m.p.), p.c. XXX/X (2933,34 m.p.), identificat de expert M. în anexa nr. 1 şi delimitat prin punctele 1-2-3-4 (f.186 vol. II), evaluat la suma de 8306,67 lei lei;

-Apartament în suprafaţă utilă de 47,74 mp, în mun. Botoşani, X, nr. Y, etaj Z, apt. T, cu valoare de impozitare de 97.547 lei.

-bunuri mobile:

-două maşini de cusut Singer (din care una adaptată electric, una manuală),

-o maşină de surfilat electrică şi una manuală,

-şifonier în două uşi,

-recamier,

-scaun tip fotoliu,

- măsuţă tip cafea,

- frigider ARCTIC,

- draperie plus perdea,

-ceas cuarţ perete 2 bucăţi,

-veioză lemn artizanal două bucăţi,

-covor ( 1.30/1.80), covor 4/3, două carpete diferite,

-aplică perete,

-aerotermă HELEN,

-cinci căni cafea, plus farfurii,

-aragaz patru ochiuri ZANUSSI;

-mască chiuvetă,

-dulăpior bucătărie,

-patru ceaune din tuci,

-set tacâmuri 12 persoane,

-set farfurii 6 persoane,

-două cratiţe diferite, 2 oale cu capac, cazan tablă cu capac

-mobilă sufragerie 5 corpuri

-masă extensibilă 6 persoane,

-scaun tapiţat 6 bucăţi

-masă cafea,

-birou,

-canapea extensibilă

-două fotolii

-comodă TV

-TV PANASONIC

-Două tablouri perete pânză în ulei

-Fier călcat 2 bucăţi

-22 bibelouri

-Seturi pahare 6 bucăţi, două seturi

-1 Set pahare ţuică, 6 pahare,

-25 prosoape diferite de baie, 13 prosoape de bucătărie,

-jumătate set farfurii 12 persoane (servici de masă)

-7 cuverturi pat şi două cuverturi fotolii, 3 pături, două perne, lenjerie pat şi un set cuverturi mătase pat şi fotoliu,

-Material costum 3 metri, material faţă plapumă,

-Masă călcat

-8 scule PNA,

-5 bucăţi stofă la 5 metri bucata,

-Aspirator ENGLAND şi aspirator IDEAL,

-Suport colţ 4 rafturi inox,

-Suport prosoape

-Cuier perete aluminiu

-Şifonier două uşi artizanal

-Recamier;

-TV PHILIPS,

-Congelator ARCTIC,

-Radiocaseton

-Coş rufe nuiele

-Electromotor,

-Două geamantane,

-Două maşini de scris,

-Set utilităţi bucătărie,

-Maşină de spălat Zanussi,

-Un set tacâm 6 persoane, set tacâm 16 persoane,

-Dulăpior metal scule

-Masă metalică, toate evaluate la suma de 10.448,19 lei,

-60% din valoarea depozitelor bancare/certificate de trezorerie, respectiv suma de 67.906,10 lei, valoarea totală a lotului pârâtului-reclamant fiind în cuantum de 184.207,96 de lei. 

Pentru echilibrarea valorică a loturilor, obligă pârâtul-reclamant să plătească sultă reclamantei-pârâte în cuantum de 45.259,06 lei.

Instanţa va obliga părţile să îşi predea reciproc bunurile, potrivit lotizărilor, în măsura în care unele dintre bunuri nu se găsesc în posesia părţii căreia i-au fost atribuite.

Obligă pârâtul la plată către reclamantă a sumei de 1626,93 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanta la plata către stat a sumei de 1469,30 lei, reprezentând cota de 40% din ajutorul public judiciar de care a beneficiat, sub formă de scutire de la plata taxei judiciare de timbru.

Obligă pârâtul la plata către stat a sumei de 2203,96 lei, reprezentând cota de 60% din ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta, sub formă de scutire.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Botoşani, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare