Loviri si alte vatamari

Prin rechizitoriul nr. …../115/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, Bacău şi înregistrat sub nr. …./260/2016  pe rolul Judecătoriei Moineşti, a fost trimis în judecată inculpatul Z.A. cetăţean român, căsătorit, 10 clase, stagiu militar satisfăcut, ocupaţia: conducător auto, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. de art. 193 alin. 2 Cod pen.

În actul de sesizare a instanţei se arată  că inculpatul Z.A. ,  în data de 06/07.09.2015, l-a lovit pe numitul  P.T.L. (minor) cu pumnii şi cu picioarele, provocându-i leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

În data de 06/07.09.2015, C.D. , C.Ş.I. , C.A.  şi P.T.L.  în jurul orei 01:00-01:30, au intrat într-un conflict spontan cu numiţii B.N. , B.A.  şi cu inculpatul Z.A. .

Iniţial, conflictul s-a desfăşurat între numiţii C.D. , C.Ş.I.  şi B.N. , însă ulterior, pentru aplanarea conflictului au intervenit şi persoana vătămată P.T.L.  şi inculpatul Z.A.  cu sora sa, B.A.

Pe parcursul derulării conflictului, s-au exercitat acte de violenţă reciproce între persoanele menţionate anterior, respectiv pe de o parte, între persoana vătămată C.D. , copiii acesteia – C.Ş.I. , C.A. şi inculpatul Z.A.  cu sora acestuia B.A. , iar pe de altă parte, între persoana vătămată P.T.L. şi inculpatul Z.A.

Pentru loviturile primite, persoana vătămată P.T.L. a necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Prezent în instanţă inculpatul a solicitat aplicarea prevederilor art.375 alin. (1) şi (2) rap. la art. 396 alin. (10) N.C.proc.pen. dar nu a fost de acord cu plata prejudiciului creat.

Martorii P.M.  (f. 12) şi P.L.  (f. 13); B.N. confirmă faptul că inculpatul a lovit pe persoana vătămată .

Situaţia a fost dovedită şi prin : declaraţie persoană vătămată P.T.L. (f. 9);declaraţii martori  P.M. (f. 12) şi P.L.  (f. 13); B.N.  (f. 14);certificat medico-legal nr. …./A2.M din 07.09.2015 (f. 10);declaraţii persoane vătămate C.D.  (f. 15), C.A.  (f. 17) şi C.Ş.I.  (f. 19);declaraţii suspect/inculpat Z.A. (f. 25; 28).

În drept, fapta inculpatului Z.A. , care în seara zilei de 06/07.09.2015, pe fondul unui conflict spontan, l-a lovit pe numitul P.T.L. cu pumnii şi cu picioarele, producându-i acestuia leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 7-8 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. de art. 193 alin. 2 Cod pen.

Se reţine faptul că infracţiunea de lovire sau alte violenţe are ca obiect juridic integritatea fizică sau sănătatea persoanei, precum şi relaţiile sociale în legătură cu acestea.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii, constatăm faptul că elementul material este reprezentat în speţă de lovirea directă a persoanei vătămate, urmarea imediată a acestei acţiuni fiind cauzarea de suferinţe fizice asupra corpului persoanei vătămate, suferinţe care au fost evaluate ca necesitând 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Întrucât infracţiunea a fost săvârşită prin lovire, apreciem că legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, se constată că infracţiunea a fost săvârşită de către inculpat cu intenţie directă, acesta prevăzând şi urmărind producerea rezultatului faptei sale, respectiv acela de a o lovi pe persoana vătămată în scopul cauzării de suferinţe fizice acesteia.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) C.proc.pen, în sensul că faptele dedusă judecăţii există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpaţilor faţă de infracţiunile comise.

La individualizarea pedepsei, conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul conform fişei cazier este la prima încălcare a legii penale.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin  aplicarea unei amenzi penale.

În baza art. 63 Cod penal nou se va atrage atenţia inculpaţilor asupra faptului că neexecutarea cu rea-credinţă a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la înlocuirea numărului de zile-amendă rămase neexecutate cu un număr echivalent de zile de închisoare.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele de 40 lei despăgubiri civile şi 3000 lei daune morale .

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine că prin fapta săvârşită , inculpatul a săvârşit o fapta ilicita in sensul de acţiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de îngrijiri medicale.

Din probele administrate instanţa reţine că există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor înscrisuri cu declaraţia martorului dată in fata instanţei, cele date în cursul urmăririi penale, cat si cu declaraţiile inculpatului date în cursul urmăririi penale, instanţa consideră că în cauză este îndeplinită şi condiţia vinovăţiei inculpatului , aceasta fiind probată sub forma intenţiei.

Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vătămarea integrităţii corporale a persoanei vătămate ) si a urmărit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârşirea faptei ilicite.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile civile răspunderii civile delictuale instanţa urmează să aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de persoana vătămată.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrităţii fizice şi onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite şi să aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauza a celui care pretinde daune morale.

Instanţa constată că suma de 3000 lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporţionată şi nerezonabilă în raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de partea civilă în urma faptei săvârşite de inculpat.

Faţă de toate cele ce preced, statuând in echitate, în lipsa unor criterii legale, instanţa apreciază că suma solicitată nu este o sumă rezonabilă, proporţională cu prejudiciul suferit şi inerentele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului.

În ceea ce priveşte despăgubirile civile , partea civilă nu a făcut dovada existenţei lor prin probele administrate.

Sub aspectul laturii civile, văzând prevederile art. 1357 Cod civil care stipulează că „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare” .

În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte cererea privind despăgubirile civile , va fi obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 2000 lei daune morale

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.  obligă pe inculpat la plata sumei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare