Lovirea sau alte violenţe vs. vătămarea corporală ca urmare a unui prejudiciu estetic grav şi permanent – analiză condiţii; intenţie directă vs. intenţie depăşită

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ####/P/2019 din 02.07.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria #### Mare, inculpatul ### (fost #####) ###### a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal (persoana vătămată #### ###### ######), lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal (persoana vătămată #### ##### #########) şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 371 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare, s-a reţinut că:

În data de 16.06.2019, în jurul orei 01.23, în timp ce se afla în incinta localului Mistique din #### Mare, str. Şcolii, inculpatul a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate #### ###### ######, i-a aplicat mai multe lovituri cu palma sau pumnul în zona capului şi a împins persoana vătămată, aceasta dezechilibrându-se şi căzând la pământ, suferind leziuni evaluate la 25 – 30 de zile de îngrijri medicale, precum şi că  a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate #### ##### #########, aplicându-i lovituri cu palma în zona capului, persoana vătămată suferind leziuni evaluate la 4 – 5 zile de îngrijrii medicale, actele de violenţă fiind exercitate în prezenţa mai multor persoane aflate în incinta localului, angajaţi şi clienţi alertaţi şi speriaţi de actele de violenţă, tulburând astfel ordinea şi liniştea publică.

În camera preliminară, nu au fost formulate cereri şi excepţii, iar prin Încheierea penală nr. ######### din data de 04.10.2021, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, şi a dispus începerea judecăţii prezentei cauze.

În etapa judecăţii, la termenul din 02.02.2022, inculpatul a recunoscut comiterea faptei şi a solicitat judecarea cauzei în procedura abreviată reglementată de art. 375 alin. 1 Cod procedură penală, recunoscând săvârşirea faptei de care a fost acuzat şi solicitând ca judecarea sa să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cerere încuviinţată de instanţă

În cadrul cercetării judecătoreşti au fost administrate probe pe latura civilă

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, în data de 16.06.2019, în jurul orei 01.23, inculpatul ### ###### se afla în incinta localului Mistique, de pe str. Şcolii din #### Mare. În local se mai aflau şi persoanele vătămate #### ###### ###### şi #### ##### #########, precum şi alte persoane, respectiv martorii ###### ########, ###### ######, ##### ######### #####, #### #######, dar şi alte persoane neidentificate, clienţi ai localului. Din probele administrate pe parcursul urmăririi penale rezultă că persoanele vătămate au consumat băuturi alcoolice.

În continuare, instanţa reţine că la un moment dat, pe fondul consumului de alcool şi al unor tensiuni din interiorul localului, între persoanele vătămate #### ###### ######, #### ##### ######### şi inculpatul ### ###### a izbucnit un conflict. Din declaraţia martorului ##### ######### ##### (f. 53 dos. u.p.) rezultă că persoanele vătămate, pe fondul consumului de alcool, erau recalcitrante şi au deranjat diferite persoane de sex feminin aflate în local, motiv pentru care inculpatul ### ###### le-a solicitat să părăsească incinta localului şi i-a condus către scările dintre etajul 1 şi parterul localului, pentru ca acestea să iasă din local.

Din probele administrate, inclusiv din declaraţia inculpatului ### ######, prin care acesta recunoaşte săvârşirea faptei, rezultă că inculpatul, în timp ce se afla pe scările dintre etajul 1 şi parterul localului, a prins persoana vătămată #### ###### ###### de zona pieptului, a împins-o (astfel cum rezultă şi din declaraţia martorului ocular ##### #########), şi i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul sau palma în zona capului. Ulterior, inculpatul a împins persoana vătămată cu o mână în zona pieptului, iar #### ###### ###### s-a dezechilibrat şi a căzut pe scări, faptele fiind săvârşite în apropierea mai multor persoane care se aflau în incinta localului, care au fost alertate de incident, astfel cum rezultă din planşele foto aflate la dosar (f. 100 dos. u.p.). În jurul victimei #### ###### ###### s-au adunat mai multe persoane alertate de incident, precum şi martora #### #######, speriată de starea victimei.

Instanţa mai reţine că potrivit declaraţiei martorei #### #######, angajată pe postul de bucătar la ## #### SRL, punct de lucru - localul Mistique, aceasta a observat persoana vătămată #### ###### ###### căzută la pământ, la baza scărilor dintre parter şi etajul 1. Martora s-a speriat deoarece la faţa locului se strânsese mai multă lume agitată motiv pentru care s-a retras pentru a se linişti.

În timp ce inculpatul exercita acte de violenţă asupra persoanei vătămate, în apărarea acesteia a intervenit şi persoana vătămată #### ##### #########. În condiţiile de mai sus, inculpatul a aplicat o lovitură cu palma şi persoanei vătămate #### #####, pe care l-a lovit în zona frunţii şi l-a împins.

Ulterior, deoarece persoana vătămată #### ###### ###### sângera, inculpatul i-a dat acestuia mai multe şerveţele să se şteargă, după care l-a scos afară din local şi l-a sprijinit de geam. Din declaraţia martorului ##### ######### rezultă că a observat persoana vătămată #### ###### ###### căzută la pământ şi că în jurul acesteia erau mai multe pete de sânge (f. 53 dos. u.p.).

Totodată, instanţa constată că potrivit certificatului medico-legal nr. 648 din 18.06.2019, persoana vătămată #### ###### ###### a suferit leziuni evaluate la 25-30 de zile de îngrijiri medicale (aceleaşi concluzii s-au reţinut şi prin raportul de expertiză medico-legală nr. 199 din 19.02.2021 – f. 92). Conform certificatului medico-legal nr. 649 din 18.06.2019, persoana vătămată #### ##### ######### a suferit leziuni evaluate la 3-4 zile de îngrijri medicale.

Starea de fapt descrisă mai sus rezultă şi din procesul-verbal de vizionare a imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere din incinta barului Mistique şi planşe foto (f. 97 – 110 dos. u.p.).

Situaţia de fapt, astfel cum a fost descrisă mai sus, recunoscută de inculpat, reiese din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, şi anume: declaraţiile persoanei vătămate #### ###### ###### (filele 23 – 28) şi #### ##### ######### (filele 30 – 32); declaraţiile suspectului/inculpatului ### ###### (filele 73 – 76); certificatul medico-legal nr. 648 din 18.06.2019 eliberat de S.J.M.L. ######### pentru persoana vătămată #### ###### ###### şi certificat medico-legal nr. 649 din 18.06.2019 eliberat de S.J.M.L. ######### pentru persoana vătămată #### ##### ######### (filele 77 – 79) şi documente medicale (filele 80 – 83) şi raport de expertiză medico-legală nr. 199 din 19.02.2021 (filele 92 – 93); suportul tip Memory Stick (fila 96), procesele-verbale de vizionare a imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere din incinta barului Mistique (filele 97 – 98) şi planşele foto (filele 99 – 110) şi fotografii (filele 111-116); procesul-verbal încheiat de organele de poliţie din cadrul IPJ ######### (filele 117-118) şi fişa de intervenţie la eveniment (filele 119 – 120); declaraţiile martorilor ######### ######## #### (filele 33 – 36), #### ###### (filele 38 – 40), ####### ######### ###### ##### (filele 42 – 44), ### ######## ### (filele 47 – 49), ##### ######### ##### (filele 51 – 53), #### ####### (filele 56 – 58), ###### ######## ####### (filele 61 – 63), ###### ####### ###### (filele 64 – 65), ### ###### (filele 66 – 67), ####### #### ##### (filele 68 – 69).

În drept:

Fapta inculpatului ### (fost #####) ######, constând în aceea că, la 16.06.2019, în jurul orei 01.23, în timp ce se afla în incinta localului Mistique din #### Mare, str. Şcolii, a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate #### ###### ######, i-a aplicat mai multe lovituri cu palma sau pumnul în zona capului şi a împins persoana vătămată, aceasta dezechilibrându-se şi căzând la pământ, suferind leziuni evaluate la 25 – 30 de zile de îngrijri medicale, constituie infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.

Fapta inculpatului ### (fost #####) ######, constând în aceea că, la 16.06.2019, în jurul orei 01.23, în timp ce se afla în incinta localului Mistique din #### Mare, str. Şcolii, a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate #### ##### #########, aplicându-i lovituri cu palma în zona capului, persoana vătămată suferind leziuni evaluate la 3 – 4 zile de îngrijrii medicale, constituie infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.

Fapta inculpatului ### (fost #####) ######, constând în aceea că, la 16.06.2019, în jurul orei 01.23, în timp ce se afla în incinta localului Mistique din #### Mare, str. Şcolii, în public, a exercitat acte de violenţă asupra persoanelor vătămate #### ###### ###### şi #### ##### #########, în prezenţa mai multor persoane aflate în incinta localului, angajaţi şi clienţi alertaţi şi speriaţi de actele de violenţă, tulburând ordinea şi liniştea publică, constituie infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.pen.

Astfel, sub aspectul elementului material al laturii obiective, se reţine că infracţiunea a fost săvârşită prin acţiunea inculpatului de a aplica persoanelor vătămate lovituri în zona capului cu palmele, context în care persoana vătămată #### ###### s-a dezechilibrat şi a căzut la pământ

Urmarea imediată a infracţiunii comise constă în suferinţa fizică cauzată persoanei vătămate, respectiv leziunile traumatice produse acesteia, a căror gravitate a fost evaluată la un număr de 3-4 zile de îngrijire medicală, aşa cum rezultă din certificatul medico-legal aflat la fila 23 din dosarul urmărire penală faţă de persoana vătămată #### ##### ######### şi de 25-30 zile de îngrijire medicală, aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală aflat la fila 92-93 din dosarul urmărire penală faţă de persoana vătămată #### ###### ######.

Numărul de zile de îngrijire medicală reprezintă un criteriu medico-legal de evaluare a gravităţii vătămării sănătăţii sau integrităţii corporale a persoanei vătămate prin activitatea infracţională, utilizat pentru stabilirea încadrării juridice a infracţiunii.

Întrucât infracţiunea a fost comisă prin lovire, legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Apoi, sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, acesta urmărind producerea de suferinţe fizice persoanei vătămate #### ##### #########, iar faţă de persoana vătămată #### ###### ###### instanţa arată că inculpatul a acţionat cu intenţie depăşită, având în vedere că persoana vătămată s-a dezechilibrat şi a căzut pe scări din cauza acţiuni inculpatului de lovire cu palmele şi a împingerii. Astfel, instanţa arată că rezultatul mai grav cauzat de căderea pe scări a persoanei vătămate, context în care s-a lovit la cap de tocul uşii, nu a fost o urmare dorită şi prevăzută de inculpat, aceasta producându-se culpei acestuia.

Referitor la infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, sub aspectul elementului material al laturii obiective, infracţiunea a fost săvârşită în public, determinând alarmarea şi tulburarea a unui număr mare de persoane care au asistat la conflictul generat de inculpat, respectiv clienţi şi angajaţi ai respectivului local.

Urmarea imediată a faptei comise constă în atingerea normelor privind normala convieţuire socială, persoanele care locuiau în zona comiterii infracţiunii, precum şi de celelalte persoane aflate în acel moment la clubul Mistique, fiind alarmate de conduita inculpatului. Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză reiese, neechivoc, legătura de cauzalitate dintre acţiunile inculpaţilor şi rezultatul produs.

Apoi, sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpaţii au acţionat cu intenţie, în modalitatea prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal, întrucât au avut reprezentarea consecinţelor acţiunilor lor, acceptând producerea rezultatului, deşi nu l-au urmărit (intenţie indirectă).

În cadrul procesului de individualizare a pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv:

-împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite (pe fondul unor discuţii în contradictorii legate de faptul că inculpatul, în calitate de agent de pază, le-a solicitat persoanele vătămate, care erau sub influenţa alcoolului şi recalcitrante, să părăsească incinta localului, dar acestea nu s-au conformat, context în care inculpat le-a aplicat lovituri cu palma în zona capului și a tulburat şi ordinea şi liniştea publică);

-starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (atingerea adusă integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei);

-natura şi gravitatea rezultatului produs (persoana vătămată a suferit leziuni traumatice a căror gravitate a fost evaluată la un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, respectiv 25-30 zile de îngrijiri medicale);

-conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal (inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii în faza de urmărire penală şi în faţa instanţe, asumându-şi comiterea faptelor);

-nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum şi antecedenţa penală: inculpatul este cetăţean român, născut la ########## în #### Mare. Inculpatul este căsătorit, nu are stagiul militar satisfăcut, studii gimnaziale şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Preliminar, faţă de cele expuse, dintre pedepsele alternative instanţa va alege pedeapsa închisorii, considerând că o pedeapsă cu amenda nu este suficientă pentru a se atinge scopul preventiv şi represiv.

Instanţa arată că nu se impune aplicarea unor pedepse orientate spre maximul special deoarece faptele de care este acuzat inculpatul, în concret, nu sunt de o gravitate extrem de ridicată, persoanele vătămate au suferit 3-4 zile de îngrijiri medicale, respectiv 25-30 de zile de îngrijiri medicale, iar acestea din urma s-au produs din culpă; deoarece inculpatul, deşi a intenţionat să lovească pe victima #### ###### ######, nu a intenţionat să-i cauzeze un număr de 25-30 de zile de îngrijire medicale care sunt cauza căderii persoanei vătămate pe scări ca urmare a acţiunii intenționate a inculpatului de lovire a victimei.

Mai mult, instanţa reţine că acest conflict a fost generat de persoanele vătămate care erau recalcitrante, sub influenţa alcoolului şi nu doreau să părăsească incinta localului la solicitarea inculpatului care era agent de paza la acel moment (având atribuţii pentru asigurarea ordinii în acel local şi pentru a evacua persoanele recalcitrante), aspect care nu poate fi ignorat de către instanţă.

Totuşi, instanţa va reţine gravitatea faptelor comise de inculpat, precum şi urmăririle acestor fapte, motiv pentru care nu va aplica pedepse cu amenda şi nici pedepse cu închisoarea orientate la minimul prevăzut de lege.

Aşadar, constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, după reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, în conformitate cu prevederile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, instanţa îl va condamna pe inculpatul ### ###### la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, faţă de persoana vătămată #### ##### #########.

Apoi, constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală, după reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, în conformitate cu prevederile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, instanţa îl va condamna pe inculpatul ### ###### la pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, faţă de persoana vătămată #### ###### ######.

Pe urmă, pentru aceste considerente, constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală, instanţa îl va condamna pe inculpatul ### ###### la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 Cod penal

În continuare, instanța reține că, în speță, în privinţa faptelor din prezenta cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 2 Cod penal, având în vedere că acțiunea inculpatului, din cauza împrejurărilor în care a avut loc, realizează conținutul mai multor infracțiuni, fiind identificată forma de pluralitate a concursului formal de infracțiuni.

Ca atare, în baza art. 38 alin. 2 Cod penal şi art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare, la care va adăuga 3 luni închisoare (1/3 din 9 luni, reprezentând suma celorlalte 2 pedepse cu închisoarea), reprezentând sporul obligatoriu de o treime din suma celorlalte pedepse, pedeapsa rezultantă finală fiind de 1 an şi 5 luni închisoare.

Totuşi, apreciind că scopul pedepsei se poate fi îndeplinit și fără privare de libertate, instanța, având în vedere că sunt întrunite condițiile stabilite în cadrul art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, iar în baza art. 92 Cod penal, stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani ce urmează a se calcula conform art. 97 alin 2 Cod penal data rămânerii definitive prezentei sentinţe.

Scopul pedepsei rezidă în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni care se realizează atât pentru cei cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului, cât și pentru ceilalți destinatari ai legii penale care își vor conforma conduita exigențelor acestei legi. Ţinând cont de gravitatea infracțiunii săvârșită de inculpat, instanța conchide că scopul preventiv al pedepsei poate fi atins și prin suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Cu privire la această modalitate de individualizare judiciară executării pedepsei, instanța o apreciază ca fiind adecvată pentru inculpat, acesta îndeplinind condițiile cumulative strict și limitativ prevăzute de lege: pedeapsa stabilită pentru infracțiune nu depășește 3 ani (condiție aplicabilă chiar și în cazul unui concurs de infracțiuni), inculpatul nu aa fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, și-a manifestat acordul în vederea prestării unei munci neremunerate în folosul comunității, iar aplicarea pedepsei este suficientă, chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție. Conduita inculpatului urmează a fi verificată pe durata termenului de supraveghere, astfel încât se apreciază că există toate premisele ca scopul preventiv și educativ al pedepsei să fie atins și prin această modalitate de individualizare a executării.

Sub acest aspect, instanța mai reține faptul că inculpaţii nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului, dimpotrivă, manifestând o conduită corectă încă de la începutul cercetărilor.

Toate aceste elemente conduc la concluzia că inculpatul nu va comite în viitor alte infracțiuni, cu atât mai mult cu cât acesta va fi supravegheat de un consilier de probațiune pe o perioadă determinată, astfel fiind justificată suspendarea sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, instanţa va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune #########, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 lit. a şi b Cod penal, va impune condamnatului să urmeze un curs de calificare profesională şi să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, apreciind că acestea vor contribui la realizarea scopului pedepsei.

Reținând faptul că prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității este obligatorie pe parcursul termenului de supraveghere, în baza art. 93 alin. 3 Cod penal, instanța va dispune îndeplinirea acestei obligații în cadrul Primăriei #### #### #### – Direcţia Poliţia Locală sau Primăriei #### Sprie pe o perioadă de 80 de zile, opinând că această durată este corespunzătoare pentru atingerea scopului urmărit.

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 Cod penal, instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau de neîndeplinire a obligațiilor impuse ori de comitere a unei noi infracţiuni.

Acţiunea civilă

Acţiunea civilă exercitată de părţile civile #### ###### ###### şi #### ##### ######### împotriva inculpatului prin care au solicitat obligarea la plata sumei de 709 lei daune materiale şi 75.000 Euro daune morale către partea civilă #### ###### ###### şi la plata sumei de 38 lei daune materiale şi 5.000 Euro daune morale către partea civilă #### ##### #########.

Daunele materiale

Instanţa reţine că repararea prejudiciului material se face potrivit dispoziţiilor legii civile. Astfel, conform prevederilor art. 19, alin. 1, 2 şi 5 Cod procedură penală, acţiunea civilă poate fi exercitată în procesul penal, având ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

În cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 1357 Cod civil, privitoare la răspunderea delictuală pentru faptă proprie care statuează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să-l repare. Această formă de răspundere presupune întrunirea cumulativă a patru condiţii: existenţa unei fapte ilicite, a vinovăţiei, a unui prejudiciu cert, material sau moral, precum şi a unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

De asemenea, potrivit art. 1349, alin. 1 şi 2 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane şi cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Instanţa reţine că partea civilă #### ##### ######### a achita suma de 38 de lei, astfel cum rezultă și din chitanța SJUCO nr. 50488/18.06.2019 (f. 46) reprezentând cheltuieli efectuate în vederea examinării fizice, fiind astfel îndreptăţit la primirea acestei sume.

Instanţa reţine că partea civilă #### ###### ###### a achitat suma de 65 de lei, astfel cum rezultă și din chitanța SJBMC nr. 102060/19.06.2019 (f. 48) reprezentând cheltuieli efectuate în vederea examinării radiologice, suma 38 lei astfel cum rezultă și din chitanța SJUCO nr. 504884/18.06.2019 (f. 116), 38 lei astfel cum rezultă și din chitanța SJUCO nr. 506061/30.12.2019 (f. 116) şi suma de 63 lei astfel cum rezultă și din chitanța SJUCO nr. ##########.02.2021 (f. 116),  reprezentând cheltuieli efectuate în vederea examinării fizice fiind astfel îndreptăţit la primirea acestei sume.

Cu privire la celelalte sume solicitate de partea civilă, instanţa arată că din bonurile fiscale depuse la fila 117 nu rezultă că acesta ar fi efectuat acest cheltuieli şi că acesta le-a făcut în vederea consultării şi examinării medicale ca urmare a infracţiunii comise de inculpat. Astfel că partea civilă nu a făcut dovada că el este cel care a achitat aceste sume, motiv pentru care nu le va acorda. Pentru a putea acorda astfel de daune materiale, partea civilă trebuie să facă dovada că aceasta a făcut respectivele cheltuieli și că au fost făcute în legătură cu consecințele acțiunii inculpatului, împrejurări nedovedite în cauză.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 1357, Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpatul ### ###### la plata de despăgubiri civile către partea civilă #### ##### #########, în cuantum de 38 lei, reprezentând daune materiale.

Totodată, în temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 1357, Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpatul ### ###### la plata de despăgubiri civile către partea civilă #### ###### ######, în cuantum de 204 lei, reprezentând daune materiale.

Daunele morale

Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispoziţiile Codului civil, în termeni precişi şi cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.

Stabilind obligaţia de a repara prejudiciul cauzat unei persoane, printr-o faptă ilicită, legea nu distinge între prejudiciul patrimonial şi cel nepatrimonial; ca atare, nu există temei juridic pentru a se înlătura obligaţia de reparare a daunelor morale, acestea având, la fel, ca orice prejudiciu, un caracter păgubitor ce dă naştere obligaţiei de reparare.

Prejudiciile nepatrimoniale, denumite şi daune morale, constituie acele consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conţinut neeconomic şi care rezultă din atingerile şi încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinţe pot fi durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnităţii, prestigiului sau reputaţiei unei persoane etc.

Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic si afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, etc. Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

Oricât de dificilă ar fi însă operaţiunea de estimare a intensităţii acestei suferinţe (cu consecinţe directe în stabilirea nivelului dezdăunărilor morale), instanţa nu statuează însă în mod arbitrar asupra acestei chestiuni, ci are la îndemână drept criterii orientative o serie de aspecte.

Instanța arată că prejudiciul moral nu este susceptibil de evaluare pecuniară, întrucât s-a tradus prin suferinţe psihice prelungite (prejudiciu nepatrimonial succesiv), totuşi în sarcina inculpatului subzistă obligaţia de reparaţie, prin acordarea unor compensaţii băneşti, conform art. 1357, art. 1391 C.civ., despăgubirea fiind menită a acoperi, pe cât posibil, durerea fizică şi psihică cauzată victimelor, cât şi restrângerea posibilităţilor lor de viaţă familială şi socială, pe durata procesului de vindecare.

La stabilirea cuantumului daunelor morale, se va avea în vedere şi faptul că sumele de bani ce urmează a se acorda cu acest titlu trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victimă şi să nu constituie amenzi excesive pentru inculpatul, care prin fapta sa ilicită, a stat la originea lor şi care pentru aceasta a suferit deja o condamnare penală.

De asemenea, instanţa va lua în considerare şi principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice ale victimei, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţii civile.

Or, din perspectiva tuturor aceste aspecte, instanţa apreciază că se poate realiza compensarea traumelor fizice şi psihice suferite prin acordarea persoanei vătămate #### ##### ######### a unei sume de 400 Euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând  daune morale şi prin acordarea persoanei vătămate #### ###### ###### a unei sume de 5.000 Euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând  daune morale.

În privinţa părţii civile #### ##### #########, instanţa va avea în vedere concluziile certificatul medico-legal nr. 649 din care reiese că acesta a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, leziunile necesitând 3-4 zile de îngrijiri medicale.

De asemenea, instanţa arată că din declaraţiile părţii civile #### ##### ######### (f. 30-32 dos. u.p.) şi a martorului #### ####### ####  nu reiese că partea civilă a avut suferinţe fizice şi psihice după comiterea infracţiunii, motiv pentru care instanţa o va despăgubi moral doar pe cele 3-4 zile de îngrijiri medicale care i-au fost necesare pentru vindecare.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 1357 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga pe inculpatul ### ###### la despăgubiri civile către partea civilă #### ##### #########, în cuantum de 400 euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune morale.

În privinţa părţii civile #### ###### ######, instanţa va avea în vedere concluziile raport de expertiză medico-legală nr. 199 din 19.02.2021 (filele 92 – 93 dos. u.p.) din care reiese că acesta a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, leziunile necesitând 25-30 zile de îngrijiri medicale.

Numărul ridicat de zile de îngrijiri medicale (25-30) şi a perioadei relativ mari de recuperare după comiterea faptei, timp în care partea civilă nu se putea îngriji singur, că avea dureri de cap, astfel cum reiese din declaraţia martorului #### #######, arată că victima avea dureri fizice și mai ales psihice care impun acordarea acesteia a unei indemnizații îndestulătoare.

Totodată, instanța are în vedere şi suferinţele psihice cauzate părți civile de infracţiunea comisă de inculpat  care i-au cauzat o stare de angoasă și stres după momentul faptelor, împrejurări care determină instanţa să-i acorde daune morale în cuantum de 5.000 Euro, apreciindu-le ca fiind suficiente şi proporţionale pentru acoperirea prejudiciului moral produs.

Existând raport de cauzalitate între activitatea delictuală şi prejudiciul nepatrimonial încercat, instanţa apreciază că suma stabilită corespunde principiilor răspunderii civile delictuale stabilite prin dreptul intern.

În plus, instanţa arată că partea civilă are dreptul şi la un prejudiciu de agrement, în cuantum de 1.000 Euro deoarece aceasta a fost şi este privată de plăcerile unei vieţi familiale şi sociale normale, raportat la faptul că partea civilă nu mai poate să desfăşoare activităţile obişnuite de recreere, de socializare pe care le făcea anterior incidentului raportat la problemele medicale şi la durerile pe care le are după acel eveniment, fiind necesară o compensaţia bănească îndestulătoare şi din acest punct de vedere, astfel cum reiese din declaraţiile martorilor ##### ###### ###### şi Jorza ###### ######.

În final, instanţa conchide că, raportat la numărul mare de zile de îngrijiri medicale, la intervenţiile chirurgicale, la suferinţele posttraumatice şi perioada de recuperare, la vârsta acesteia şi ţinând cont şi de prejudiciul de agrement, suma de 6.000 Euro, echivalent în lei la data plăţii, este proporţională şi suficientă pentru a acoperii suferinţele părţii civile, precum şi restrângerea activităţilor sociale pe care le poate exercita partea civilă.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 1357 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga pe inculpatul ### ###### la despăgubiri civile către partea civilă #### ###### ######, în cuantum de 6.000 euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală, instanţa va dispune păstrarea a mijloacelor materiale de probă, înregistrate în Registrul mijloacelor materiale de probă al Judecătoriei #### Mare la poziţia nr. 114/2021.

În baza art. 276 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, instanța va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 3.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă #### ###### ######, astfel cum reies din factura fiscală de la filele 32 dosar instanţă şi chitanţele de la f. 30, 31, 34-36 dosar instanţă.

În baza art. 276 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, instanța va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă #### ##### #########, astfel cum reiese din factura fiscală de la filele 37 dosar instanţă şi chitanţa de la f. 37dosar instanţă.

În fine, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpaţii la plata către stat a sumei de 1.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, care include şi cheltuielile stabilite prin rechizitoriu.

În baza art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală raportat la art. 193 alin. 2 Cod penal, condamnă pe inculpatul ### (fost #####) ######, CNP #############, fiul lui #### şi ########, născut în ########## în #### xxx, #### #########, cetăţean român, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii gimnaziale, agent de securitate la #### #### SRL, domiciliat în #### Sprie, #### ########## #### ### ## ### ##, jud. #########,  fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, faţă de persoana vătămată #### ##### #########.

În baza art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul ### ###### la pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, faţă de persoana vătămată #### ###### ######.

În baza art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul ### ###### la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 Cod penal

În baza art. 38 alin. 2 Cod penal şi art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare, la care adăugă 3 luni închisoare (1/3 din 9 luni, reprezentând suma celorlalte 2 pedepse cu închisoarea), reprezentând sporul obligatoriu de o treime din suma celorlalte pedepse, pedeapsa rezultantă finală fiind de 1 an şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor cu închisoarea aplicate inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform dispoziţiilor art. 92 alin. 1 Cod penal, termen ce urmează a se calcula, conform art. 97 alin. 2 Cod penal, din data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune #########, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a şi b Cod penal, impune condamnatului următoarele obligaţii: să urmeze un curs de calificare profesională şi să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul vor presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei #### #### #### – Direcţia Poliţia Locală sau Primăriei #### Sprie, pe o perioadă de 80 de zile fiecare inculpat.

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenția inculpatului asupra conduitei lor viitoare și asupra consecințelor la care se expune conform dispozițiilor art. 96 Cod penal, care prevăd că nerespectarea cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse, precum şi săvârşirea unei noi infracţiuni pe durata termenului de supraveghere conduce la revocarea suspendării şi executarea pedepsei închisorii în regim de detenție.

În temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 1357 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpatul ### ###### la despăgubiri civile către partea civilă #### ##### #########, cu domiciliul procesual ales la CA ### #########, #### xxx, #### ########## ### ###/3, ### #########, în cuantum de 400 euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune morale şi în cuantum de 38 lei, reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 1357 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpatul ### ###### la despăgubiri civile către partea civilă #### ###### ######, cu domiciliul procesual ales la CA ### #########, #### xxx, #### ########## ### ###/3, ### #########, CNP #############,  în cuantum de 6.000 euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune morale şi în cuantum de 204 lei, reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală, dispune păstrarea a mijloacelor materiale de probă, înregistrate în Registrul mijloacelor materiale de probă al Judecătoriei #### Mare la poziţia nr. 114/2021.

În baza art. 276 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 3.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă #### ###### ######.

În baza art. 276 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă #### ##### #########.

În fine, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, care include şi cheltuielile stabilite prin rechizitoriu.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată azi, 23.03.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare