Plângere soluție procuror

Hotărâre Incheierea de Cameră preliminară nr. 42 din 08.02.2017


Prin cererea înregistrată la această instanţă petentul A.C. a formulat în contradictoriu cu intimaţii C.M., D.I., C.M., G.M. şi C.B. plângere împotriva ordonanţelor nr. 1260/P/2015 din 05.08.2016 şi nr. 102/II-2/2016 din data de 19.10.2016 ale Parchetulului de pe lângă Judecătoria Tîrgu Neamţ solicitând desfiinţarea acestora ca fiind nelegale şi netemeinice având în vedere următoarele motive:

Intimaţii au folosit probe false şi astfel procurorul a dat o soluţie de clasare.

Toate plângerile pe care le-a făcut din anul 2008 împotriva intimaţilor au fost respinse datorită faptului că aceştia au reuşit să-i corupă pe procurori şi judecători, cărora le este ruşine să-i trimită pe aceşti infractori la locul pe care îl merită.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin ordonanţa nr. 1260/P/2015 din 05.08.2016 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tîrgu Neamţ s-a dispus în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b C.pr.pen. raportat la art. 16 lit. a C.pr.pen., clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de înşelăciune, prev. dea art. 244 alin. 1 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 C.pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin.1, C.pen., uz de fals, prev. de art. 323 C.pen, fals în declaraţii, prev. de art. 326 C.pen. şi furt prev. de art. 228 alin.1 C.pen., reţinându-se că fapta nu există.

Susţinerile persoanei vătămate A.C. cu privire la fapta sesizată nu au fost confirmate de probatoriul administrat în dosar.

Instanţa analizând probele administrate în cursul urmăririi penale reţine că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, prev. dea art. 244 alin. 1 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 C.pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin.1, C.pen., uz de fals, prev. de art. 323 C.pen, fals în declaraţii, prev. de art. 326 C.pen. şi furt prev. de art. 228 alin.1 C.pen, în cauză nu a rezultat existenţa unor fapte care să corespundă elementelor materiale ale laturilor obiective referitore la infracţiunile mai mus enumerate.

Se reţine că aceleaşi aspecte sesizate de către petent au făcut anterior, obiectul altor dosare (xxxx/321/2014)

Petentul A.C. a lucrat pe post de paraclisier la Parohia X. până în data de 01.04.2010 când a fost propus pentru pensionare.

În plângerea penală formulată petentul a arătat că din anul 1996 a lucrat pe postul de paraclisier la biserica din X. că în perioada 1996-2007 a semnat statele de plată dar n u a primit retribuţia cuvenită, că în luna ianuarie 2008 preotul C.M. i-a mai prezentat unele state de plată din anul 2007 dar că a refuzat să semneze şi că a formulat plângere la Protopopiatul Tg Neamţ unde l-au asigurat că vor rezolva problemele ivite cu preotul paroh.

Petentul a mai arătat că conducerea protopopiatului a depus o cerere la Casa Judeţeană de Pensii fără acordul lui iar în luna aprilie 2009 a primit acasă cartea de muncă, având contractul de muncă desfăcut şi o decizie în care se menţiona că nu beneficiază de pensie întrucât nu îndeplineşte condiţiile de vârstă şi de vechime în muncă.

A făcut plângere l-a Mitropolia Iaşi şi în urma acesteia a fost reîncadrat pe postul avut anterior desfacerii contractului de muncă, însă nu s-a dispus şi acordarea drepturilor salariale pentru perioada lucrată.

După o perioadă de timp de la ieşirea la pensie a constatat că intimatul C. împreună cu un fost secretar i-a făcut o întrerupere în cartea de muncă între anii 1998-2000 fără nici un fel de motiv şi fără să fie înştiinţat în scris.

A făcut plângere la I.T.M Neamţ de unde a primit răspuns că după verificarea actelor s-a constatat că întreruperea activităţii sale nu este susţinută de nici un document înregistrat.

Aşa cum s-a reţinut prin sentinţa civilă nr. 6/C/10.01.2011 pronunţată de Tribunalul Neamţ şi cum rezultă din statele de plată pe anul 2007 semnate de către petent până în iulie 2007 şi din foile de prezenţă aflate la filele 302-371 din dosarul xxx/103/2010 reiese că petentul din luna august 2007 nu s-a mai prezentat la serviciu cu toate că a fost convocat pentru clarificarea absenţelor nemotivate atât de către Consiliul Parohial al Parohiei X. cât şi de Protopopiatul Tg Neamţ.

Aşa cum rezultă din plângerea formulată petentul consideră că în mod abuziv i s-a desfăcut contractul de muncă şi nu a primit salariul corespunzător pentru munca prestată.

Ori acest litigiu este un litigiu de muncă care a fost soluţionat definitiv prin sentinţa civilă nr. 6/C/10.01.2011 pronunţată de Tribunalul Neamţ

Faţă de cele reţinute, instanţa apreciază că soluţia adoptată în dosarul de urmărire penală nr. 1734/P/2015 este legală şi temeinică şi nu se impune a fi desfiinţată şi în consecinţă în temeiul art. 341 alin 6 lit. a C.pr.pen. va respinge plângerea ca nefondată urmând să menţină ordonanţele atacate.

Va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat şi către intimatul C.M..