Revocare decizie de încetare a plăţii îndemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006.

Decizie 1453 din 25.10.2016


Revocare decizie de încetare a plăţii îndemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006.

Prin încetarea plăţii indemnizaţiei stabilită prin Legea 8/2006 nu s-a adus nici o atingere  dreptului la pensie al reclamantului, acesta fiind garantat cu privire la existenţa şi plata de către pârâtă potrivit cuantumului stabilit în dosarul de pensie.

Conform art. 110 din Legea 223/2010, lege ce a intrat în vigoare la data de 01.01.2016, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilită în baza Legii 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat, şi se recalculează potrivit prezentei legi în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare.

Urmare intrării în vigoare a acestei legi, apelanta pârâtă corect a emis dispoziţia atacată de sistarea a plăţii indemnizaţiei, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea 8/2006, de dreptul la indemnizaţia lunară beneficiau exclusiv pensionarii din sistemul pensiilor militare de stat, nu şi pensionarii din sistemul public de pensii.

 

Secția  I civilă -  Decizia civilă nr. 1453/25 octombrie 2016.

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba în dosar nr…/107/2016 , formulată de reclamantul  S.D. în contradictoriu cu pârâţii M.A.N. şi  C.P.S. din cadrul M.A.N., s-a solicitat:

I.să se dispună revocarea deciziei nr…/05.01.2016 emisă de C.P.S. şi menţinerea Decizie nr…/ 03.03.2013, privind indemnizaţia lunară acordată în baza art.1 al.1 din Legea nr.8/2006.

II.să fie obligată pârâta la plata retroactiva a indemnizaţiei lunare în baza art.1 al.1 din Legea nr.8/2006, aferentă lunii  ianuarie  2016 şi în continuare pentru fiecare lună până la plata efectivă, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadentă până la plata efectivă.

III.obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând in onorariu avocat, în temeiul art.453 NCPC.

Prin sentinţa civilă nr…/19.05.2016 pronunţată de Tribunalul Alba, s-a admis contestaţia formulată de către  contestatorul  S.D. împotriva  intimatei C.P.S. din cadrul M.A.N. şi în consecinţă:

S-a anulat decizia  nr…/5.01.2016 şi s-a dispus menţinerea în plată a deciziei …/3.03.2013.

A fost obligată intimata, să procedeze la  plata sumei reprezentând indemnizaţie în cuantum lunar de 854 lei, începând cu data de 1.01.2016 şi în continuare, actualizată cu indicele de inflaţie, începând cu data naşterii dreptului material până la data plăţii efective. 

A fost obligată intimata  să  plătească contestatorului suma de 500 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut şi motivat următoarele:

Drepturile pecuniare  cu titlu venit de înlocuire, reprezentând prestaţii băneşti datorate cu titlu  pensii lunare,in speţa dată, dedusă spre competentă şi legală cercetare şi apreciere judecătorească fiind vorba despre o  indemnizaţie lunară  aflată în plată până în data de  1.01.2016,astfel dispusă la deschiderea acestui drept material  conform deciziei nr. …/3.04.2013 fila …, conform şi celor dispuse prin Legea nr.8/2006 modificată,prin care s-a instituit  neechivoc  beneficiul îndemnizaţiei  lunare reprezentând  50% din pensia cuvenită sau aflată în plată pentru şi în favoarea pensionarilor sistemului public de pensii, membrii ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică,sens în care sunt valorificate cele evidenţiate în buletinul de calcul de la fila ...

 Se apreciază în motivarea actului de dispoziţie emis unilateral şi a cărui desfiinţare se solicită prin cererea introductivă respectiv decizia nr…/5.01.2016 fila …, că reclamantului i-a încetat calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, dobândind prin efectul legii aplicabile în materie Legea nr.223/2015, respectiv art.109 alin.1, art.110 alin.1 şi art.123,calitatea de pensionar  militar  de stat şi drept consecinţă, având în vedere faptul că art.1 alin.1 din Legea nr.8/2006 instituie în mod exclusiv şi limitativ plata îndemnizaţiei lunare numai în favoarea pensionarilor din sistemul public,şi se dispune  pe cale de consecinţă,încetarea prestaţiilor cu acest titlu.

Reclamantul, trebuie să aibă  beneficiul şi satisfacţia plăţii pensiei cuvenite  dar şi a îndemnizaţiei lunare datorate, în condiţiile în care entitatea juridică pârâtă – C.P.S. din cadrul MAPN, ca emitentă a actului de dispoziţie criticat, are prerogative şi răspunderi clare, exprese, limitate  şi exclusive,în ceea ce priveşte  competenţa  şi obligaţia justei reţineri şi  valorificării a tuturor  actelor,a scriptelor care trebuie sa realizeze toate condiţiile necesare de conţinut si formalism, depuse de către  partea interesată în dosarul administrativ de pensie aflat în posesiunea acestei entităţi pirite, sub condiţia şi obligativitatea interpretării si aplicării corecte si teleologice a normelor de drept in materie,inclusiv prin uzitarea coroborării de interpretare lex terţia, aceasta în  folosul  evident  a justei aplicări a normei de drept material şi substanţial.

Reclamantul, ca titular al venitului de înlocuire reprezentând indemnizaţie lunară în sumă de 854 lei, trebuie să beneficieze de un regim de securitate socială, cu evitarea diminuării sau desfiinţării injuste a prestaţiei de bătrâneţe, pe toată durata riscului social,dreptul constituţional la plata dreptului bănesc cu titlu indemnizaţie şi/sau pensie lunară, trebuind a se realiza, cu evitarea astfel a abuzului de drept din partea entităţii  juridice pârâte, ca prepuşi ai statului. 

Este evident faptul că reclamantul beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei şi implicit a îndemnizaţiei lunare,iar dacă  normele naţionale vin  în  contradicţie directă  cu prevederile  art. 1 din  protocolul nr.1 la CEDO,  trebuie  să se aplice, conform  art.209  din  Constituţie,  reglementările  internaţionale, ocazie  cu care s-ar fi constatat că a avut loc o privare de proprietate a reclamantului dar şi faptul că  Legea nr.223/2015, nu  oferă posibilitatea de a obţine despăgubiri pentru această privare.

 În acest  context, desfiinţarea îndemnizaţiei lunare  ca urmare a încetării plăţii  şi imposibilitatea  de a-şi  recupera sumele de  bani aferente,  determină  ruperea justului echilibru ce  trebuie păstrat între protecţia proprietăţii şi cerinţele interesului general.

Această măsură dispozitivă,  încalcă  în mod evident , regretabil şi nelegal principiul drepturilor câştigate.

Din perspectiva  reglementărilor internaţionale, trebuie valorificate şi reţinute următoarele:Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a  Drepturilor Omului, la  art.1.

Cauza Buchen contra Republicii  Cehe  din 26  noiembrie 2002 (C.36541-97) Curtea a reţinut  că dreptul la pensie stabilit de autorităţile publice sub imperiul unei legi este un „bun" în sensul Convenţiei.

În cauza Klein contra Austria s-a stabilit de Curte că dreptul la îndemnizaţii/pensie nu sunt ca atare  garantate de convenţie, dar, conform jurisprudenţei instituţiilor drepturilor omului, dreptul la pensie care derivă din exercitarea unor raporturi de muncă, poate fi asimilat, în anumite circumstanţe, dreptului de proprietate ( a se vedea în acest sens şi cauza Apostolakis v Greece nr. 39574/07- 22 octombrie 2009).

În cauza Ştec ş.a. împotriva Regatului Unit din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că dacă statul a adoptat o  legislaţie care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale, indiferent  dacă acestea rezultă s-au nu din plata unor contribuţii acea legislaţie trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art.l din Protocolul adiţional la convenţie.

Este imperios a se face aplicabilitatea in prezenta cauză civilă şi a următoarelor norme de drept: Legea nr.116/24.aprilie.2009 pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964,

În cauza pendinte, instanţa de judecată reţine că prin Legea  nr.83/29 aprilie 2016, pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica,intrată în vigoare la data de 7 mai 2016, se dispune în sensul că dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, daca îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, iar în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizaţiei se modifica ori de cate ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.

Totodată, a fost reglementat dispozitiv faptul că prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridica si jurisdicţia din domeniul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat si alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si securităţii naţionale se aplica in mod corespunzător si indemnizaţiei stabilite potrivit alin. (1).

Casa sectorială de pensii in decizia de încetare a plătii indemnizaţiei lunare, prin faptul ca a menţionat ca şi temei juridic Legea nr.263/2010 şi  Legea nr.223/2015, nu a făcut altceva decât un adagio injust, evident şi nepermis la lege, în condiţiile în care nu are prerogative în materie,încălcând astfel  voinţa expresă a legiuitorului dar şi  cerinţele şi condiţiile, precum şi competenţele de tehnică legislativă, toate acestea fiind atribuite exclusiv doar entităţilor care au iniţiativă legislativă respectiv atribute legislative,aceasta în cea ce priveşte dispoziţiile art.1 din Legea nr.8/2006,unde se dispune în sensul că indemnizaţia se acordă pensionarilor sistemului public de pensii, în condiţiile reţinerii şi valorificării  dispozitive circumscrise acestor norme generale.

Prin intrarea în vigoare, de la 1.01.2016, a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare,respectiv a normelor juridice de aplicare din 10.03.2016, pensionari militari care au şi calitatea de membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică ,nu  mai beneficiază de indemnizaţia suplimentară stabilită prin prevederile Legii nr.8/2006.

Dar în conformitate cu prevederile art.171 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,astfel modificată şi completată, începând cu data de 01.01.2011, pensiile militare de stat si pensiile de stat ale poliţiştilor si funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii ale sistemului public de pensii. De asemenea art.172 din lege, statuează în sensul că  pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, in care o persoana a fost asigurata simultan la doua sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate in sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului, perioadele respective se iau in calcul o singura data.

Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, in care o persoana a fost asigurata simultan la sistemul de asigurări sociale si pensii pentru agricultori, sistemul apărării  naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale si la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.

Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, in care o persoana a fost asigurata simultan la sistemul public de pensii si la sistemul apărării naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale, după caz, la stabilirea pensiei se iau in considerare toate veniturile asigurate din perioadele respective

Cu alte cuvinte, la data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010, dispoziţiile legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică sunt aplicabile si pensionarilor din fostele sisteme militare de pensii, întrucât aceştia au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii.

Instanţa de judecată reţine şi dispoziţiile evidenţiate în art. 1 din Legea nr.223/2015 unde se dispune în sensul că  dreptul la pensii si asigurări sociale pentru militari, poliţişti si funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat si se exercita, in condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat si alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si securităţii naţionale, denumit in continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Nu trebuie a fi negat dreptul reclamantului la plata îndemnizaţiei lunare, în caz contrar ca urmare a unei atitudini omisive ar fi determinată încălcarea principiului egalităţii de tratament juridic şi pecuniar, în condiţiile în acre reclamantul fiind în plată cu pensia pentru limita de vârstă, fiind reţinut stagiul şi perioada contributivă conform şi art. 3 lit.i din Legea nr.223/2015.

Prin decizia civilă nr…/2016, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia  în dosar nr. …/107/2016 a admis apelul declarat de C.P.S.M.A.N.  împotriva sentinţei civile nr…/2016 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr…/107/2016.

S-a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul S.D. în contradictoriu cu C.P.S.M.A.N.

 A fost obligată pârâta să plătească indemnizaţia începând cu data de 07.05.2016 şi în continuare.

S-a menţinut obligaţia stabilită de prima instanţă în sarcina pârâtei privind plata cheltuielilor de judecată.

A fost respinsă în rest acţiunea.

În considerentele deciziei s-au reţinut următoarele:

Reclamantul plt. adj (r) este beneficiarul unei pensii militare pentru limită de vârstă stabilită în dosarul de pensie …, iar începând cu data de 01.03.2013 beneficiază şi de indemnizaţie prevăzută de Legea nr.8/2006 stabilită prin Decizia nr…/03.04.2013, în baza cererii înregistrată la data de 19.02.2013.

Prin Decizia atacată nr…/05.01.2016, apelanta a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei prevăzută de Legea nr.8/2006 începând cu data de 01.01.2016, întrucât reclamantului i-a încetat calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, acesta dobândind calitatea de pensionar al sistemului pensiilor militare de stat.

Criticile apelantei referitoare la necompetenţa materială a secţiei civile a Tribunalului Alba sunt de neprimit.

Corect instanţa de fond a respins această excepţie întrucât în speţă nu sunt incidente prevederile art.2 alin.1 lit.c şi art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004, fiind aplicabile dispoziţiile art. 9 din Legea nr.8/2006, respectiv art.100 din Legea nr.223/2015.

În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art.5 alin. 4 din Legea nr.8/2006 ce prevăd competenţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal, întrucât obiectul prezentei cereri nu îl constituie o contestaţie privind punerea în plată a deciziei referitoare la indemnizaţia lunară, ci îl reprezintă revocarea deciziei încetării plăţii indemnizaţiei, decizia emisă în conformitate cu prevederile Legii nr.223/2015 şi art.1 din Legea nr.8/2006.

Mai mult, deşi apelanta arată corect dispoziţiile art.8 din Legea nr.8/2006, susţine greşit că acest text legal nu este aplicabil întrucât sunt incidente exclusiv prevederile Legii nr.223/2015. Chiar dacă aceste susţineri ar fi primite, apelantul omite a observa dispoziţiile art.100 – 104 din Legea nr.223/2015 ce stabileşte soluţionarea litigiilor privind stabilirea şi plata drepturilor de pensie în primă instanţă de Tribunale.

Pe de altă parte, chiar în cuprinsul deciziei de sistare a plăţii indemnizaţiei sunt arătate expres prevederile incidente şi anume art.1 ale Legii nr.8/2006,  şi astfel sunt pe deplin aplicabile prevederile art.9 din  Legea nr.8/2006,  reţinute corect de prima instanţă.

Criticile, pe fondul cauzei,  cu o singură excepţie, sunt fondate.

Reclamantul intimat a beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art.1 din Legea nr.8/2006, începând cu anul 2013, întrucât este de ştiu că prin Legea nr.263/2010 pensiile militarilor, poliţiştilor  şi funcţionarilor publici cu statut special au fost stabilite ca şi pensii ale sistemului public.

Or, la data emiterii deciziei de stabilire a indemnizaţiei cât şi la data emiterii deciziei de sistare a plăţii indemnizaţiei,  art.1 din Legea nr.8/2006 era fără echivoc în sensul că  Legea reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membrii ai uniunilor cu caracter legal constituit, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Aceste dispoziţii au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin deciziile …/2009 şi …/2010, deşi Curtea Constituţională a respins ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr.8/2006, a arătat expres în considerentele deciziei că: „legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, având în vedere atât importanţa socială a activităţii de creaţie, cât şi necesitatea creării unor condiţii de viaţă mai bune pentru creatorii de valori spirituale aflaţi, în majoritatea lor, într-o situaţie materială precară.

Deşi iniţial proiectul de act normativ se referea la toţi membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari, cu excepţia celor care primeau şi indemnizaţie de merit potrivit Legii nr.118/2002, ulterior, în procesul de legiferare, aria de aplicare a  Legii nr.8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la pensie în sistemul public de pensii.

Aşa fiind, alături de condiţiile prevăzute iniţial pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de Legea nr.8/2006, condiţii ce apăreau ca justificate în raport cu obiectivele actului normativ şi care se refereau la calitatea de pensionar şi calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, este introdusă o nouă condiţie, privind dobândirea dreptului la pensie în sistemul public de pensii.

Această condiţie, care creează o diferenţiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori în funcţie de sistemul de pensii la care aparţin, ar fi justificată în măsura în care s-ar putea stabili existenţa unei legături strânse între acordarea indemnizaţiei lunare prevăzute de Legea nr.8/2006 şi calitatea de pensionar în sistemul public. Curtea observă, însă, că, potrivit art.8 din Legea nr.8/2006, beneficiul la care face referire textul de lege criticat este asigurat din bugetul M.M.F.P.S., iar nu din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie asiguraţii acestui sistem. De asemenea, din conţinutul Legii nr.8/2006 nu pot fi desprinse alte raţiuni evidente care să justifice diferenţa de tratament instituită între persoanele pensionate în sistemul public de pensii şi persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale.

Cu toate acestea, având în vedere ansamblul Legii nr.8/2006, care, aşa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizaţiei doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, Curtea apreciază că, în realitate, problema pusă în discuţie vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenţia legiuitorului o poate complini.

Faţă de aceste statuări ale Curţii Constituţionale, şi având în vedere dispoziţiile Legii nr.8/2006 astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr.83/29.04.2016, reţinerile primei instanţe privitoare la indemnizaţia ca şi drept de pensie, respectiv împrejurarea că pensionarii militarii fac parte tot din sistemul public de pensii, sunt evident nelegale, toate criticile în acest sens ale apelantei fiind fondate.

Este evident că indemnizaţia stabilită de Legea nr.8/2006 este un beneficiu recunoscut acestor categorii de persoane, pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cum arată Curtea Constituţională în deciziile sus menţionate.

Prin urmare în mod corect arată apelanta că toate cauzele Curţii  Europene de Justiţie referitoare la dreptul la pensie arătate exhaustiv în sentinţa apelantă, în prezenta cauză nu prezintă relevanţă.

Nici textele legale din reglementările internaţionale arătate de prima instanţă, în cauză nu îşi au aplicabilitate, întrucât indemnizaţia în litigiu este un beneficiu şi nu are natura juridică a unui drept la pensie şi nici a  unui drept de asigurări sociale.

Deşi instanţa de fond arată dispoziţiile art.14 din Legea nr.223/2015 referitoare la categoriile de pensie care se acordă în sistemul pensiilor militare de stat, respectiv pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială, asimilează nelegal dreptul la indemnizaţia prevăzută de Legea nr.8/2006 cu acestea.

Corect arată apelanta că prin încetarea plăţii indemnizaţiei stabilită prin Legea nr.8/2006 nu s-a adus nici o atingere la dreptul la pensie al reclamantului, acesta fiind garantat cu privire la existenţa şi plata de către pârâtă potrivit cuantumului stabilit în dosarul de pensie.

Conform art.110 din Legea nr.223/2010, lege ce a intrat în vigoare la data de 01.01.2016, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilită în baza Legii nr.263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat, şi se recalculează potrivit prezentei legi în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare.

Urmare intrării în vigoare a acestei legi, apelanta pârâtă corect a emis dispoziţia atacată de sistarea a plăţii indemnizaţiei, întrucât potrivit dispoziţiilor art.8 din Legea nr.8/2006, de dreptul la indemnizaţia lunară beneficiau exclusiv pensionarii din sistemul public de pensii, nu şi pensionarii din sistemul public de pensii.

Prin Legea nr.83/2016 publicată în Monitorul Oficial nr.341 din 04.05.2016, Legea 8/2006 a fost completată şi s-a introdus art. 9 ind. 1. Astfel potrivit acestui articol,

(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.

(3) Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică şi jurisdicţia din domeniul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale se aplică în mod corespunzător şi indemnizaţiei stabilite potrivit alin. (1).

(4) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), fondurile necesare plăţii drepturilor prevăzute de prezenta lege, cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M.A.N., M.A.I. sau al S.R.I., după caz.

(5) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), atribuţiile C.N.P.P. şi ale caselor teritoriale de pensii, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite sau exercitate, după caz, de către casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea M.A.N., M.A.I.  şi S.R.I."

Prin urmare, începând cu data de 07.05.2016, prevederile Legii nr.8/2006 se aplică şi pensiilor militare de stat reglementate de Legea nr.223/2015, deci şi reclamantului.

În concluzie, reclamantul este reîndreptăţit la plata îndemnizaţiei prevăzută de Legea nr.8/2006 doar începând cu data aplicării Legii nr.83/2016, sens în care hotărârea atacată va fi reformată.

Curtea nu poate primi susţinerea apelantei în sensul că reclamantului nu i se cuvine această indemnizaţie nici după data de 07.05.2016, întrucât nu a îndeplinit cerinţele prevăzute de art.5 alin.1 din Legea nr.8/2006, adică cererea formulată şi documentele necesare adresate C.P.S.

Faţă de împrejurarea existenţei însăşi a cauzei pendinte, a obiectului acesteia, a impune intimatului reclamant o cerere expresă în sensul celor susţinute de apelantă, este evident că echivalează cu un formalism excesiv pe care prezenta instanţă nu îl poate accepta.