Pensii

Sentinţă civilă 89 din 16.07.2019


Cota de impozit ce trebuie aplicat impozitului pe veniturile din pensii în situaţia unor plăţi de drepturi restante,respectiv procentul de impozit reglementat de prevederile legale în perioada pentru care se datorează sume de bani restante sau procentul de impozit reglementat de prevederile legale în vigoare la data efectivă a plăţii drepturilor restante.

Textul dispoziţiilor art.101 alin.8 Cod fiscal nu lasă loc de interpretări, legiuitorul statuând fără echivoc că, în cazul diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, confor legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 16.07.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.02.2019, sub nr……./101/2019, reclamanta B. L. a chemat în judecată pârâţii C. J. de P. M., T. M. şi M. J., solicitând ca prin hotărâre judecătorească ce se va pronunţa să se dispună următoarele:

- obligarea C. J. de P. M. la plata de despăgubiri reprezentând diferenţele între cuantumul eronat al drepturilor de pensie stabilite C. J. de P. M., (în urma punerii în executare a celor trei decizii de actualizare a pensiilor de serviciu, în raport de valorile reale de referinţă, decizii emise pentru perioada 09 aprilie 2015 – 2018) şi cuantumul real al drepturilor de pensie restante (care va fi calculat pentru fiecare lună şi apoi cumulat, cu respectarea dispoziţiilor art.101 alin.8 cod Fiscal şi prin evidenţierea şi valorificarea tuturor deciziilor de actualizare a pensiei de serviciu emise în aceeaşi perioadă de C. J. de p. M.);

- obligarea T. M. şi a M. J. la plata actualizată cu indicele de inflaţie, a sumei nete totale a diferenţelor de drepturi de pensii (suma plătită şi diferenţa neplătită), precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 09 aprilie 2015 – 31 ianuarie 2019;

- obligarea C. J. de P. M. la plata sumei reprezentând actualizarea cu indicele ratei de inflaţie şi a sumei reprezentând dobânda legală, calculate la diferenţele de drepturi de pensie de serviciu neplătite, prin neaplicarea dispoziţiilor art.101 alin.8 Cod Fiscal – Legea nr.227/2015, începând cu luna februarie 2019 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

În fapt, reclamanta a arătat că este judecător pensionar şi în această calitate, avea dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, conform dispoziţiilor art. 85 (2) din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor: „(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute de art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime.”

În aplicarea art.l alin 5 indice 1 din OUG 83/2014, aşa cum a fost completată prin Legea nr.71/215, M. J. a emis Ordinul nr……/21.12.2016 prin care a stabilit drepturile salariale ale judecătorilor la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad. gradaţie şi vechime în funcţie, cu începere de la data de 09.04.2015, data intrării in vigoare a acestui act normativ.

Având în vedere aceste texte de lege, coroborate cu dispoziţiile art.14 şi 15 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicata, aprobate prin H.G nr.1275/2005 - a intervenit actualizarea pensiilor de serviciu în baza adeverinţelor eliberate de T. M., ca ultim angajator.

În baza dispoziţiilor art.14 din H.G. nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi a Legii nr.47/1997 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu, care prevăd că „stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii ”, C. J. de P. a emis reclamantei un număr de trei decizii privind revizuirea pensiei de serviciu, respectiv câte o decizie pentru anul 2015, o alta pentru anii 2016 şi 2017 şi separat o decizie pentru anul 2018.

Reclamanta a subliniat faptul că deciziile sunt legale, cuantumul brut al drepturilor de pensie de serviciu, raportat la momentele în care au fost modificate valorile de referinţă sectorială, este stabilit în mod corect, astfel că deciziile nu fac obiectul contestaţiei.

În schimb, eronat şi nelegal este modul de calcul al drepturilor de pensie de serviciu restante, calculate de C. J. de P. M., în baza deciziilor sus indicate, cu încălcarea dispoziţiilor art.101 alin 3 Codul Fiscal şi prin nevalorificarea deciziilor de actualizare a pensiilor de serviciu emise târziu, însă cu efect retroactiv de la data când s-a născut dreptul, respectiv data la care s-a modificat baza de calcul a pensiei, ca urmare a majorării indemnizaţiei de încadrare brută lunară a judecătorilor activi.

Potrivit art. 101 alin 8 Cod Fiscal - Legea nr.227/2015, în cazul diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioadele anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările în vigoare la data plăţii.

Conform acestor dispoziţii legale, C. J. de P. avea obligaţia să calculeze lunar, pentru perioada aprilie 2015-2018, drepturile de pensie restante, prin raportarea valorii de referinţă sectoriale la cuantumul pensiei din fiecare lună, care a fost modificat, succesiv, în mod pozitiv, prin mai multe decizii de actualizare emise de C.J. de P., în perioada sus arătată, decizii ce se regăsesc în baza de date a acestei instituţii.

În condiţiile în care C. J. de P. a actualizat drepturile de pensie cu valoarea de referinţă sectorială numai pentru luna în care a intervenit modificarea acestei valori, pe care le-a reportat, în acelaşi cuantum, până la următoarea modificare a valorii sectoriale de referinţă, fără a evidenţia şi valorifica majorările de indemnizaţii brute lunare şi cuantumul pensiilor de serviciu majorat prin actualizare, prin emiterea mai multor decizii în acest scop de către C. de P., în intervalul cuprins între datele la care a fost modificată valoarea de referinţă sectorială, este evident că diferenţele de drepturi de pensie au fost calculate eronat, prin diminuarea semnificativă a cuantumului acestor drepturi.

De asemenea, în mod eronat, C. J. de P. a calculat şi reţinut CASS, deşi la data plăţii, pensionarii nu mai datorează această contribuţie.

Tot în mod greşit a fost reţinut şi impozitul pe veniturile din pensii, în procent de 16% în loc de 10%, conform art.101 alin8 Cod Fiscal.

Astfel, pe de o parte, prin modul de calcul greşit al diferenţelor drepturi pensie precum şi prin calcularea şi reţinerea greşită a CASS şi impozitului pe venit, pe de altă parte, pârâta C. J. de P. M. a plătit un cuantum mult diminuat al acestor drepturi.

În aceste condiţii, reclamanta este îndreptăţită şi la plata daunelor interese moratorii, în temeiul art.1530 şi 1535 Cod Civil.

Astfel, în speţă, producerea prejudiciului este imputabilă M. J., care prin omisiune nu a actualizat indemnizaţiile brute lunare de încadrare ale judecătorilor activi în raport de modificarea în mod pozitiv şi succesiv a valorii reale de referinţă, în perioada 2015 - 2018, fapt ce a determinat şi cuantumul pensiilor de serviciu de judecătorilor ( care au fost stabilite în raport de indemnizaţiile brute lunare ale judecătorilor activi).

Ca urmare, în aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului (care i-a fost creat prin neplata drepturilor de pensie), se impune obligarea pârâţilor M. J. şi T. M. la plata dobânzii legale pentru toată perioada întârzierii la plată, atât pentru sumele plătite cu întârziere cât şi pentru cele neachitate până la 31 ianuarie 2019 aşa cum vor fi ele determinate printr-un raport de expertiză contabilă.

Reclamanta a solicitat şi obligarea pârâtelor la plata sumelor ce i se datorează actualizate cu rata inflaţiei; astfel, dacă dobânda legală este datorată ca sancţiune, actualizarea cu rata inflaţiei reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, cumulul acestora fiind permis, cu atât mai mult cu cât pentru judecătorii activi au fost calculate atât dobânda legală, cât şi actualizarea cu rata inflaţiei; o altă soluţie în ceea ce o priveşte pe reclamantă ar fi evident discriminatorie (a se vedea art.16 Constituţia României, art.2 alin 1 OUG nr.137/2000).

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe următoarele dispoziţii legale : art.95 pct. 1 si art. l92 alin 1 Cod Proc Civ, art.l01 alin 8 Cod Fiscal - Legea nr.227/2015, art.1 alin 5 indice 1 din  OUG  83/2014  completată prin  Legea nr.71/215, Ordinul nr…../21.12.2016 al M. J., art.85 (2) din Legea nr.303/2004, art.14 din H.G. nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004, art. 1530 şi 1535 Cod Civil, art.16 Constituţia României, art.2 alin.1 OUG nr.137/2000.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi expertiză tehnică în specialitatea contabilitate, sens în care a depus în copie conform cu originalul înscrisuri.

Pârâtul M. J. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Conform dispoziţiilor art.85 alin.(2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şl procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Pensiile de serviciu ale judecătorilor şl procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art.84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea m considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflata în plată."

Procedura actualizării pensiilor de serviciu este reglementată de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şl funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani ( denumite în continuare norme).

Conform art.18 din norme M. J. transmite ordonatorilor secundari şi terţiari de credite listele nominale cu beneficiarii pensiilor de serviciu primite de la C. N. de P., aceştia întocmesc adeverinţele-tip de actualizare a pensiilor de serviciu pe care le transmit M. J. care le înaintează C. N. de P. P., având deci rol de mijlocitor între instanţele judecătoreşti şi C. N. de P. P..

În acest sens sunt adresele nr…../17.05.2018, nr…../06.06.2018, nr…..din 25.09.2018 şi nr. …. din 17.09.2018.

Conform corespondenţei cu C. N. de P. P., actualizarea este condiţionată şi pusă în legătură cu un singur eveniment, şi anume majorarea indemnizaţiei brute de încadrare a unui judecător sau procuror în activitate care s-a produs odată cu emiterea Ordinului nr.75/15.03.2018 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a hotărât că drepturile salariate ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei alte valori de referinţe sectoriale şi care a condus la emiterea de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei a unor acte administrative similare, de aliniere la noua valoare de referinţă sectorială.

Toate aceste acte administrative au avut drept temei cadrul normativ care reglementa salarizarea şi Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 794/2016. Drept urmare, a fost emis OMJ nr……/2018 prin care prin care s-a stabilit la art.1 alin.1 faptul că în perioada 09.04.2015-31.11.2015, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421, 36 lei.

De asemenea, la alin.2 al aceluiaşi articol s-a prevăzut că în perioada 01.12.2015-31.12.2017, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 lei iar la alin.3 s-a prevăzut că, începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr.153/2017, drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari se recalculează, având în vedere cele prevăzute la alin.2. Prin acelaşi ordin, la alin.3, s-a dispus că plata drepturilor salariale prin raportare la valorile de referinţă sectoriale anterior menţionate să se realizeze începând cu luna august 2018, pentru drepturile salariale aferente lunii iulie 2018.

Astfel, câtă vreme indemnizaţiile lunare ale judecătorilor în activitate au fost modificate începând cu data de 09.04.2015 prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei, iar începând cu data de 01.12.2015-31.12.2017 la valoare de referinţă sectorială de 463,5 lei, s-au creat premisele actualizării pensiilor de serviciu raportat la acelaşi termeni de referinţă menţionaţi anterior şi s-a iniţiat corespondenţa cu C. N. de P. P. şi instanţele judecătoreşti.

Potrivit art.20 din norme „Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor şi procurorilor revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip”.

După cum a recunoscut chiar reclamanta a avut loc o actualizare a pensiei sale de serviciu de către C. J. de P. M. potrivit procedurii menţionate, însă obiectul contestaţiei îl reprezintă numai modalitatea de calcul care nu cade în sfera de competenţă a M. J..

Cu privire la modul de calcul al actualizărilor realizate, precum şi plata pensiei de serviciu, a actualizărilor, a tuturor diferenţelor şi accesoriilor aferente, pârâtul M. J. a arătat că sunt incidente dispoziţiile art.15 din norme conform cărora „Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art.82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (1) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii ”.

Potrivit art. 22 alin.1 din Legea nr.263/20101 privind sistemul unitar de pensii publice conform cărora „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă  contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege."

Drept urmare, raportat la pretenţiile reclamantei faţă de M. J., pârâtul a solicitat să se observe că acesta nu are atribuţii privind stabilirea veniturilor brute realizate înscrise în adeverinţele-tip, actualizarea sau plata pensiei de serviciu sau a diferenţelor rezultate din pensiile de serviciu şi a accesoriilor aferente, ci numai coordonează demararea procedurii de actualizare prin informări către C. N. de P. P. şi instanţele judecătoreşti.

Plata drepturilor de pensie specială se realizează de către casele teritoriale de pensii, iar veniturile din pensii sunt suportate de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

M. J. gestionează doar plata drepturilor salariale ale personalului propriu, iar în calitate de ordonator principal de credite asigură fondurile necesare desfăşurării activităţii instanţelor judecătoreşti, inclusiv cheltuielile de personal pentru salariaţii acestora.

Având în vedere calitatea reclamantei de pensionar şi ţinând seama de obiectul pretenţiilor formulate, pârâtul a arătat că în speţă a luat naştere un raport juridic de asigurări sociale între persoana asigurată, în speţă reclamanta şi statul român prin C. J. de P. M., grefat pe raportul juridic de muncă stabilit între angajatul devenit pensionar şi T. M. care a calculat, reţinut şi declarat contribuţia la asigurările sociale de stat.

Formularea unor cereri având ca obiect pretenţii referitoare la stabilirea, calcularea şi plata pensiei pentru foştii angajaţi ai instanţelor de judecată nu poate să atragă de plano obligarea M. J. în acest sens, numai prin prisma calităţii de coordonator al procedurii  administrative privind transmiterea unor cereri către C. N. de P. P. şi tribunale/curţi de apel.

Văzând faptul că răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut realizat în baza căruia se stabileşte, se actualizară sau se recalculează pensia de serviciu revine instituţiei care eliberează adeverinţa şi ţinând seama că M. J. nu are obligaţia legală de a verifica modul de întocmire a acesteia prin adresa nr……/06.06.2018 C. N. de P. P. a fost informată în sensul că transmiterea adeverinţelor-tip se va face în mod direct de către tribunale şi curţile de apel.

În concluzie, pârâtul M. J. a arătat că  în speţă nu sunt întrunite condiţiile legale pentru executarea acestei obligaţii, motiv pentru care a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a M. J., respingerea pretenţiilor formulate în contradictoriu cu acest pârât ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile HG nr.1275/2005 şi legea nr.304/2004.

În probatoriu a solicitat administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în acest sens fiind anexate la întâmpinare următoarele înscrisuri: adresa nr……./06.06.2018, Ordinul nr……./05.2018, Ordinul nr……/15.03.2018, adresele nr……/2018, nr…./2018, nr…../2018 şi nr……/12.09.2018.

La data de 29.03.2019 a depus întâmpinare pârâta C. J. de P. M. prin care a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a C. J. de P. M., în ceea ce priveşte stabilirea venitului brut realizat pe baza căruia se actualizează pensia de serviciu, venituri consemnate în adeverinţele eliberate de către T. M., C. J. de P. M. fiind instituţia care emite decizii şi pune în plată diferenţele de pensie, pe baza adeverinţelor eliberate de foştii angajatori iar pe fond, a solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca rămasă fără obiect, din următoarele considerente:

Prin acţiune se menţionează că nu se contestă deciziile de pensionare ci se contestă modalitatea de plată a drepturilor restante, solicitând totodată efectuarea unei expertize contabile.

C. J. de P. M. a arătat că instituţiei i-au fost comunicate adeverinţele eliberate de către T. M. pentru actualizarea pensiei de serviciu a judecătorilor şi procurorilor conform Legii nr.303/2001, republicată şi actualizată, privind pe reclamantă la data de 17.10.2018, fiind înregistrată sub nr……/17.10.2018 (adeverinţa privind veniturile realizate în ceea ce o priveşte pe reclamantă).

Adeverinţele au avut la baza emiterea Ordinului nr.75/15.03.2018 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie, prin care s-a hotărât ca drepturile salariate ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei alte valori de referinţe sectoriale şi care a condus la emiterea de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Ministerul de Justiţie a unor acte administrative similare, de aliniere la noua valoare de referinţa sectoriala. Actele administrative au avut drept temei, cadrul normativ care reglementează salarizarea şi Decizia Curţii Constituţionale, a României nr.794/2016.

În ceea ce o priveşte pe reclamantă au fost emise trei decizii de revizuire a pensiei având în vedere veniturile brute realizate pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015; 01.12.2015-31.12.2017 respectiv  01.01.2018 - la zi.

Pe numele reclamantei B. L. au fost emise deciziile de revizuire cu nr. …./02.11.2018 – cu plata diferenţelor începând cu data de 09.04.2015;

Decizia nr……/02.11.2018 - cu plata diferenţelor începând cu data de 01.12.2015 şi  Decizia nr……./02.11.2018 - cu plata diferenţelor începând cu data de 01.01.2018.

 În luna februarie 2019, reclamanta a primit drepturile restante de pensie cuvenite pe ultimii trei ani calendaristici (01.02.2016-31.01.2019), respectiv suma de …… lei.

Ca urmare a comunicării de către C. N. de P. a adresei nr……/17.01.2019, privind plata diferenţelor de actualizare retroactivă a pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi ţinând seama e Adresa M. J. nr…../06.06.2018, C. J. de P. M. a trecut la plata diferenţelor de pensie pentru perioada 09.04.2015-31.01.2016. urmând ca, reclamanta să primească în luna aprilie 2019 - suma neta de …. lei.

C. J. de P. M. este instituţia care are ca atribuţii emiterea deciziilor de pensie de serviciu, de actualizare, de revizuire şi punerea în plata a acestora, pe baza adeverinţelor transmise de către T. M.,  aşadar, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, a stabilirii mediei veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii, a venitului brut realizat la data pensionarii a judecătorilor şi procurorilor precum şi consemnarea veniturilor brute pe baza căreia se actualizează pensiile de serviciu pentru perioade anterioare, revine instituţiei care eliberează adeverinţa -  - tip, respectiv, T. M. ci nu C. J. de P. M..

Având in vedere că se fac referiri exprese că nu se contestă deciziile de pensionare, pârâta C. J. de P. M. a solicitat să se constate că o expertiza prin care să se verifice modalitatea de calcul a stabilirii veniturilor brute realizate, consemnate în adeverinţele eliberate de T. M. este inoportună soluţionării cauzei.

În ceea ce priveşte reţinerea impozitului şi a contribuţiei CASS, aferent diferenţelor de pensie restante, acestea au fost reţinute cu respectarea disp. art. 101 din Codul Fiscal - Legea nr. 227/2015.

În situaţia contestării unor elemente din deciziile de revizuire a pensiilor de serviciu,  conform disp. art. 149 alin, 1 din Legea nr. 263/2010, acestea pot fi contestate la C. C. de C. din cadrul C.N.P.P.

În susţinerea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâta C. J.de P. M. a depus înscrisuri.

Pârâtul T. M. nu a depus întâmpinare.

La primul termen de judecată din data de 18.04.2019 reclamanta prin avocatul ales a depus precizare de acţiune,  în sensul că înţelege să solicite:

Obligarea C. J. de P. M. la plata de despăgubiri reprezentând diferenţele între cuantumul eronat al drepturilor de pensie stabilite de C. J. de P. M., (în urma punerii în executare a celor trei decizii de actualizare a pensiilor de serviciu, în raport de valorile reale de referinţă, decizii emise pentru perioada 09 aprilie 2015-2018) şi cuantumul real al drepturilor de pensie restante (care va fi calculat de un expert judiciar, pentru fiecare lună şi apoi cumulat, cu respectarea dispoziţiilor art.101 alin 8 Cod Fiscal şi prin evidenţierea şi valorificarea tuturor deciziilor de actualizare a pensiei de serviciu emise în aceeaşi perioadă de C. J. de P. M.).

Aşa cum rezultă din întâmpinarea depusă de C.J.de P. M., aceasta a achitat reclamantei diferenţe de drepturi provenite din actualizarea pensiei de serviciu, pentru perioada 01.02.2016-31.01.2019.

Ulterior sesizării onoratei instanţe de judecată cu cererea introductivă, intimata C. J. de P. M. a mai achitat către reclamantă şi o diferenţă reprezentând drepturi de pensie calculate pentru perioada 09.04.2015 -01.02.2016.

Acest prim petit al acţiunii reclamantei  nu vizează doar diferenţa de drepturi de pensie calculate pentru perioada 09.04.2015 - 01.02.2016; astfel, consideră că întreg modul de calcul al sumelor reprezentând diferenţe de drepturi de pensie este eronat, întrucât, s-a stabilit corect doar baza de calcul conform dispoziţiilor art. 85 (2) din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor ( adică: „ indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime").

Pârâta nu a calculat corect majorările ce trebuiau aplicate la baza de calcul ce a fost stabilită corect; C. J. de P. avea obligaţia să calculeze lunar, pentru perioada aprilie 2015-2018, drepturile de pensie restante, prin raportarea valorii de referinţă sectoriale la cuantumul pensiei din fiecare lună, care a fost modificat, succesiv, în mod pozitiv, prin mai multe decizii de actualizare emise de C. J. de P., în perioada sus arătată, decizii ce se regăsesc în baza de date a acestei instituţii.

În condiţiile în care C. J. de P. a actualizat drepturile de pensie cu valoarea de referinţă sectorială numai pentru luna în care a intervenit modificarea acestei valori, pe care le-a reportat, în acelaşi cuantum, până la următoarea modificare a valorii sectoriale de referinţă, fără a evidenţia şi valorifica majorările de indemnizaţii brute lunare şi cuantumul pensiilor de serviciu majorat prin actualizare, prin emiterea mai multor decizii în acest scop de către C. de P., în intervalul cuprins între datele la care a fost modificată valoarea de referinţă sectorială, este evident că diferenţele de drepturi de pensie au fost calculate eronat, prin diminuarea semnificativă a cuantumului acestor drepturi.

Obligarea C. J. de P. M. la restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea CASS calculat şi reţinut pentru sumele ce i-au fost achitate reclamantei.

În mod eronat, C. J. de P. a calculat şi reţinut CASS, deşi, la data plăţii, pensionarii nu mai datorează această contribuţie.

Obligarea C. J. de P. M. la restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea impozitului reţinut în procent de 16% pentru diferenţele de drepturi de pensie ce i-au fost achitate reclamantei, deşi la data plăţii, procentul fixat era de 10%.

Tot în mod greşit a fost reţinut şi impozitul pe veniturile din pensii, în procent de 16% în loc de 10%, conform art.101 alin 8 Cod Fiscal: " (8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii".

Obligarea T. M. şi a M. J. la plata actualizată cu indicele ratei de inflaţie, a sumei nete totale a diferenţelor de drepturi de pensii ( suma plătită şi diferenţa neplătită ), precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 09 aprilie 2015-31 ianuarie 2019.

În aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului ( care i-a fost creat prin neplata diferenţelor drepturilor de pensie), reclamanta arată că este îndreptăţită şi la plata daunelor interese moratorii, în temeiul art. 1530 si 1535 Cod Civil.

Obligarea C. J. de P. M. la plata sumei reprezentând actualizarea cu indicele ratei de inflaţie şi a sumei reprezentând dobânda legală, calculate la diferenţele de drepturi de pensie de serviciu neplătite, prin neaplicarea dispoziţiilor art.101 alin 8 Cod Fiscal - Legea nr.227/2015, începând cu luna februarie 2019 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

Prin analogie, aceeaşi motivare cu cea de la petitul al patrulea al precizării.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză contabilă solicitată de către reclamantă, fiind desemnat expert contabil D. N., în vederea efectuării raportului de expertiză contabilă, având  următoarele obiective:

1.Să se verifice dacă sumele restante acordate urmare a emiterii deciziilor privind revizuirea pensiei de serviciu nr……/02.11.2018, nr…../02.11.2018, nr.1…./02.11.2018 au fost corect calculate.

- în situaţia în care există diferenţe să se stabilească cuantumul acestora, explicându-se modul de calcul şi provenienţa.

2. Să se verifice dacă la acordarea sumelor restante pârâta C. T. de P. M. a calculat corect CASS datorat de către reclamantă, în caz contrar să se identifice diferenţele, explicându-se modul de calcul şi provenienţa.

3. Să se verifice dacă la acordarea sumelor restante pârâta C. T. de P. M. a calculat corect impozitul datorat, în caz contrar să se identifice diferenţele, explicându-se modul de calcul şi provenienţa.

La termenul de judecată din data de 09 mai 2019 a fost depusă de către pârâta C. J. de P. M. prin consilierul juridic, imaginea în plată – 2019 privind pe reclamantă.

La data de 28.05.2019 a fost depus raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert contabil D. N..

Au fost formulate obiecţiuni la raportul de expertiză, de către reclamantă şi de către pârâta C. J. de P. M., care au fost comunicate expertului contabil.

La data de 25.06.2019 a fost depus de către expert contabil D. N. supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară.

La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise de către reclamantă prin avocatul ales şi de consilier juridic C. I. pentru pârâta C. J. de P. M..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

În speţă, reclamanta prin acţiunea precizată solicită:

- obligarea C. J. de P. M. la plata de despăgubiri reprezentând diferenţele între cuantumul eronat al drepturilor de pensie stabilite de C.J. de P. M., (în urma punerii în executare a celor trei decizii de actualizare a pensiilor de serviciu, în raport de valorile reale de referinţă, decizii emise pentru perioada 09 aprilie 2015-2018) şi cuantumul real al drepturilor de pensie restante (care va fi calculat de un expert judiciar, pentru fiecare lună şi apoi cumulat, cu respectarea dispoziţiilor art.101 alin 8 Cod Fiscal şi prin evidenţierea şi valorificarea tuturor deciziilor de actualizare a pensiei de serviciu emise în aceeaşi perioadă de C. J. de P. M.);

- obligarea C. J. de P. M. la restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea CASS calculat şi reţinut pentru sumele ce i-au fost achitate reclamantei;

- obligarea C. J. de P. M. la restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea impozitului reţinut în procent de 16% pentru diferenţele de drepturi de pensie ce i-au fost achitate reclamantei, deşi la data plăţii, procentul fixat era de 10%;

- obligarea M. J. la plata actualizată cu indicele ratei de inflaţie, a sumei nete totale a diferenţelor de drepturi de pensii ( suma plătită şi diferenţa neplătită ), precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 09 aprilie 2015-31 ianuarie 2019;

- obligarea C. J. de P. M. la plata sumei reprezentând actualizarea cu indicele ratei de inflaţie şi a sumei reprezentând dobânda legală, calculate la diferenţele de drepturi de pensie de serviciu neplătite, prin neaplicarea dispoziţiilor art.101 alin 8 Cod Fiscal - Legea nr.227/2015, începând cu luna februarie 2019 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

Reclamanta este judecător pensionar din 2009 cu pensie de serviciu în baza Legii nr.303/2004 şi la data de 17.10.2018, T. M., a comunicat C. J. de P. M., adeverinţa înregistrată sub nr…../17.10.2019 pentru actualizarea pensiei de serviciu în baza art.14 şi 15 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, aprobată prin H.G nr.1275/2005.

Adeverinţa a avut la bază emiterea Ordinului nr.75/15.03.2018 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a hotărât ca drepturile salariale ale judecătorilor în activitate să fie stabilite pe baza unei alte valori de referinţă sectoriale şi care a condus la emiterea de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul justiţiei a unor acte administrative similare de aliniere la noua valoare de referinţă sectorială, acte administrative care au avut drept temei cadrul normativ care reglementează salarizarea şi Decizia Curţii Constituţionale a României nr.794/2016.

Drept urmare a fost emis Ordinul Ministrului Justiţiei nr……/2018 prin care s-a stabilit la art.1 alin.1 faptul că, în perioada 09.04.2015 – 31.11.2015, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţi de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei iar în perioada 01.12.2015 – 31.12.2017 beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 lei iar la alin.3 s-a prevăzut că, începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii – cadru nr.153/2017 drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţi de apel şi asistenţii judiciari, se recalculează, având în vedere cele prevăzute la alin.2.

În baza Adeverinţei nr……/17.10.2018, C. J. de P. M. a recalculat pensia de serviciu pentru perioada 09.04.2015 – 31.01.2019, stabilind diferenţe lunare de acordat, iar, în total acestea au fost în sumă netă de …..lei (aşa cum rezultă din actele dosarului şi raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză).

Diferenţa netă de ….. lei a fost achitată reclamantei în două tranşe, la data de 13.02.2019 suma de ….. lei şi la data de 12.04.2019 suma de ….. lei.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive a C. J. de P. M., instanţa o va respinge ca neîntemeiată.

Conform art.15 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 aprobată prin H.G nr.1275/2005, stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art.82, 84 şi la art.85 alin.2 şi 3 din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

Potrivit art.22 alin.2 din Legea nr.263/2010 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

Având în vedere că plata drepturilor de pensie s-a realizat de către casa teritorială de pensii, excepţia invocată este neîntemeiată.

Argumentele arătate mai sus sunt valabile şi pentru excepţia lipsei calităţii procesual pasive a T. M., instanţa reţinând că acest pârât nu are calitate procesual pasivă întrucât acesta a emis numai adeverinţa nr…../17.10.2018 pe baza căreia C. J. de P. M. a emis deciziile de revizuire a pensiei, a calculat şi plătit diferenţele de pensie.

Ca atare, întrucât reclamanta prin concluziile puse la ultimul termen de judecată nu a mai solicitat şi obligarea T. M. la plata actualizării cu indicele ratei de inflaţie şi la plata dobânzii pentru perioada 09.04.2015 -. 31 ianuarie 2019, menţinându-şi această pretenţie numai împotriva M. J., instanţa constată că T. M. nu are calitate procesual pasivă în cauză, neexistând erori în ceea ce priveşte stabilirea venitului brut realizat de reclamantă în adeverinţa emisă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive în cauză a M. J., instanţa o va respinge având în vedere că în acţiunea formulată de reclamantă, acţiune care are mai multe capete de cerere, pretenţiile reclamantului faţă de acest pârât vizează plata actualizării cu indicele ratei de inflaţie a sumei nete totale a diferenţelor de drepturi de pensie, precum şi plata dobânzii legale ca aplicare a principiului recuperării integrale a prejudiciului creat prin neplata la timp a sumelor ce i se datorau, argumentat de reclamantă pe faptul că M. J. nu a actualizat la timp, conform art.85 alin.2 din legea nr.303/2004 indemnizaţiile brute lunare de încadrare ale judecătorilor activi pentru perioada 2015 – 2018.

Ca atare, faţă de acest capăt de cerere, pârâtul M. J., care a emis Ordinul M. J. nr…../2018, are calitate procesual pasivă, pretenţiile faţă de acest pârât urmând a fi analizate pe fond.

Pe fondul cauzei, având în vedere actele şi lucrările dosarului, raportul de expertiză contabilă întocmit de către expert contabil D. N., instanţa reţine următoarele:

În baza Adeverinţei nr……/17.10.2018, C. J. de P. M. a recalculat pensia de serviciu pentru perioada 09.04.2015 – 31.01.2019, stabilind diferenţe lunare de acordat reclamantei, în sumă netă de ….. lei, sumă achitată reclamantei în două tranşe la data de 13.02.2019 suma de …… lei şi la data de 12.04.2019 suma de ….. lei.

Conform concluziilor expertizei contabile venitul brut cuprins în adeverinţa nr……./17.10.2018 eliberată de T. M. a fost preluat corect în calculaţia lunară, cota de CASS de 5,5% a fost aplicată corect, respectând prevederile Legii nr.95/2006, art.266 şi Legea nr.571/2003, art.296 indice.3 pe toată perioada 2015 – ianuarie 2018.

Impozitul pe venitul din pensii a fost calculat în procent de 16% pentru perioada aprilie 2015 – decembrie 2017, procentul nefiind corect, nerespectându-se prevederile Codului Fiscal art.101 punctele 2 şi 8 în care se prevede:

„(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit”.

Plăţile au fost efectuate în luna februarie 2019 şi luna aprilie 2019, date la care sunt în vigoare prevederile Codului fiscal, art.101 punctul 2 şi 8, respectiv cota de impunere este de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

Problema de drept supusă judecăţii constă în cota de impozit ce trebuie aplicat impozitului pe veniturile din pensii în situaţia unor plăţi de drepturi restante, respectiv procentul de impozit reglementat de prevederile legale în perioada pentru care se datorează sume de bani restante sau procentul de impozit reglementat de prevederile legale în vigoare la data efectivă a plăţii drepturilor restante.

Textul dispoziţiilor art.101 alin.8 Cod fiscal nu lasă loc de interpretări, legiuitorul statuând fără echivoc că, în cazul diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii.

Ori, în speţă, cota de impozit reglementată la data plăţii este de 10%potrivit art.101 alin.2 Cod Fiscal iar pârâta C. J. de P. M. a aplicat un procent de impozit de 16% corespunzător perioadei pentru care s-au datorat sumele de bani restante, aspect probat de expertiza contabilă în cauză, din care rezultă că suma netă de ….. lei, ce reprezintă contravaloare impozit greşit calculat şi reţinut, precum şi o actualizare aferentă sumei de mai sus, în cuantum de …. lei pe perioada februarie 2019 – mai 2019, şi dobânda legală aferentă sumei de mai sus de ….. lei (obiective 1 – 4 expertiză pag.91 dosar).

Conform concluziilor raportului de expertiză, sumele restante acordate urmare emiterii deciziilor privind revizuirea deciziei de pensie nr……../02.11.2008, nr…../02.11.2018, nr……./02.11.2018, cuprind doar calculul eronat al impozitului pe venitul din pensii, în rest, venitul brut cuprins în adeverinţa nr……/17.10.2018 eliberată de T. M. a fost preluat corect în calculaţia lunară, CASS de 5,5% a fost aplicat corect, respectând prevederile Legii nr.95/2006, art.266 şi legea nr.571/2003, art.296 indice 3 pe toată perioada 2015 – ianuarie 2018, ca atare va respinge aceste din urmă petite din acţiunea reclamantei, nefiind confirmate de probatoriul administrat.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea M. J. la obligarea la plata actualizării cu indicele de inflaţie a diferenţelor de drepturi de pensie, precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 9 aprilie 2015 – 31 ianuarie 2019, instanţa va respinge aceste pretenţii ca neîntemeiate.

Reclamanta susţine că M. J. nu a actualizat la timp (conform art.85 alin.2 din legea nr.303/2004) indemnizaţiile brute lunare de încadrare ale judecătorilor activi în raport de modificarea valorii reale de referinţă pentru perioada 2015 – 2018 şi a aşteptat intervenţia Curţii constituţionale (decizia nr.794/2016) şi a Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Ordinul nr.75/15.03.2018), ca atare i se datorează dobânzi moratorii pentru sumele actualizate cu întârziere cu titlu de diferenţe drepturi pensie.

Conform dispoziţiilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare: „(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime”.

Or, actualizarea este condiţionată de majorarea brută de încadrare a unui judecător sau procuror în activitate, majorare care în cazul de faţă s-a produs odată cu emiterea Ordinului nr.75/15.03.2018 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a hotărât că drepturile salariale ale judecătorilor în activitate să fie stabilite în baza unei alte valori de referinţă sectoriale şi care a condus la emiterea de către Consiliul Superior al Magistratură, parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei a unor acte administrative similare raportat la noua valoare de referinţă sectorială, toate aceste acte administrative având drept temei cadrul normativ care reglementează salarizarea şi Decizia Curţii Constituţionale nr.791/2016.

Ca atare, M. J. a emis Ordinul Ministerului Justiţiei nr…../2018 prin care a stabilit la art.1 alin.1 că în perioada 09.04.2015 – 31.11.2015, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţi de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei, în perioada 01.12.2015 – 31.12.2017, de 463,5 lei începând cu 01.01.2018, în aplicarea Legii – cadru nr.153/2017 drepturile se recalculează având în vedere cele de mai sus iar plata drepturilor salariale să se realizeze începând cu luna august 2018 pentru drepturile salariale aferente lunii iulie 2018.

Ca atare, reclamanta, pensionară cu Decizia nr……./2009 cu pensie de serviciu conform Legii nr.303/2004, are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu condiţionat de majorarea indemnizaţiei brute de încadrare a unui judecător în activitate, care s-a produs odată cu emiterea Ordinului nr.75/15.03.2018 a Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca atare neexistând temei pentru acordarea de daune moratorii pentru perioadele anterioare.

Potrivit regulii generale, art.1535, daunele moratorii în cazul obligaţiilor băneşti, sunt datorate de debitor dacă acesta, fără justificare, nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a sumei de bani.

M. J., în urma cadrului normativ care reglementează salarizarea, a Deciziei Curţii constituţionale a României nr.794/2016, a Ordinului nr.75/15.03.2018, a emis Ordinul Ministrului Justiţiei nr……/2018 în acest sens şi a demarat procedura de actualizare către C. N. de P. P., nefiind debitorul obligaţie de plată.

Pentru aceste motive va respinge acest capăt de cerere.

Luând în considerare cele de mai sus respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive a C. J. de P. M..

Va respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului M. J. privind capătul de cerere privind obligarea la plata actualizării cu indicele de inflaţie a diferenţelor de drepturi de pensii, precum şi la plata dobânzii legale pentru perioada 9 aprilie 2015 - 31 ianuarie 2019.

Va admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului T. M. şi în consecinţă respinge acţiunea faţă de acest pârât.

Va admite în parte acţiunea formulată de reclamanta B. L. faţă de pârâta C. J. de P. M..

Va obligă pârâta C. J. de P. M. să achite reclamantei diferenţele de pensie provenind din calculul eronat al impozitului pe venitul din pensii în cuantum net de ……lei, precum şi actualizarea aferentă sumei de …. lei şi dobânda legală aferentă sumei de …… lei.

Va respinge pretenţiile formulate faţă de pârâtul M. J. ca neîntemeiate.

Văzând şi prevederile art.453 Cod procedură civilă instanţa va pârâta C. J.de P. M. să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de …. lei, reprezentând onorariu de expert şi onorariu avocat.

Domenii speta