Contestaţie la executare - Suspendare executare

Hotărâre 5256 din 19.09.2016


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 30.06.2016, contestatoarea R A V în contradictoriu cu intimata SC KR SRL, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornită în dosarul de executare al B.E.J. B I, solicitând anularea formelor de executare şi suspendarea executării silite.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat în esenţă că s-a început executarea silită împotriva sa pentru recuperarea sumei de 2504,10 lei din care 1484 lei debit, 965,87 lei dobândă, 33,23 lei penalităţi şi 21 lei asigurare bancară restantă.Valoarea creditului acordat la data de 20.04.2005 este de 2003,08 lei, suma împrumutată fiind consumată pentru cumpărarea unui calculator. Din luna mai 2005 până în mai 2006 a achitat lunar ratele datorate, iar la data de 19 mai 2006 când a încheiat cu banca un act adiţional prin care contestatoarea se obliga să achite câte 56,5 lei, mai rămăseseră de achitat 1697,8 lei debit principal. Mai invocă contestatoarea excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, deoarece executarea silită din dosarul nr. este începută după împlinirea termenului de prescripţie, ultima rată trebuia achitată la 13 mai 2010, iar cererea de executare silită a fost formulată la 02.06.2016.

În dovedirea cererii, care a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art.712, 719 Cod proc civ, şi art.2500 Cod civil, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: somaţie(f.17), contract de credit, etc

Contestaţia a fost legal timbrată.

Intimata a formulat în termen legal întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, şi arătând că dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris, deoarece potrivit art.2526 Cod civil, când este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă, iar dacă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestaţie devine exigibilă.Mai arată intimata că prin contractul de cesiune de creanţă nr. banca în calitate de cedent a cesionat către SC k SA un portofoliu de creanţe, printre care se află şi creanţa contestatoarei. În conformitate cu contractul de credit nr. din 19.05.2006, banca este îndreptăţită să declare scadenţa anticipată a contractului, iar contractul a devenit scadent deoarece debitorul a întârziat cu plata ratelor.

A mai invocat intimata excepţia tardivităţii contestaţiei la executare şi excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la prescripţia extinctivă.

La dosar au fost depuse în copie actele aflate în dosarul de executare nr. al BEJ B I.

Analizând excepţia netimbrării capătului de cerere privind suspendarea executării silite, instanţa reţine că potrivit art.10 din OUG 80/2013, cererile de suspendare a executării silite se timbrează cu 50 lei, pentru acest capăt de cerere fiind datorată şi cauţiune potrivit art.718 Cod proc civ.

Contestatoarei i s-a pus în vedere să achite taxa de timbru în cuantum de 50 lei, pentru acest capăt de cerere, şi cauţiune în valoare de 250 lei, însă aceasta nu a achitat sumele puse în vedere până la termenul din 19.09.2016, astfel că, instanţa urmează să admită excepţia netimbrării capătului de cerere, şi să anuleze ca netimbrată cererea de suspendare a executării silite.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin somaţia emsiă la data de 10.06.2016 în dosarul de executare nr. al BEJ B I a fost somată contestatoarea R AV să achite în favoarea creditoarei K SA suma de 2504,10 lei cu titlu de debit şi 440 lei cu titlu de cheltuieli de executare, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. emis de IFN.

Cererea de executare silită formulată de creditoare a fost înregistrată la BEJ BI la data de 02.06.2016(f.20).

Instanţa reţine că titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită împotriva debitoarei este reprezentat de contractul de credit nr. (f.21) prin care F C C SRL a acordat acesteia un împrumut în sumă de 20.030.881 lei vechi, ce urma a fi restituit într-un număr de 37 rate lunare, data scadenţei primei rate fiind 13.05.2005. La data de 19.05.2006 părţile contractante au încheiat un act adiţional la contract(f.59) prin care au convenit reeşalonarea creditului pe 48 rate lunare a câte 56,5 lei fiecare, data primei scadenţe fiind stabilită la 13.06.2006, iar data ultimei scadenţe fiind stabilită la 13.05.2010.Ulterior, la 24.03.2008 IFN SA  a cedat o serie de creanţe către K  SA, printre care şi a debitoarei.

Potrivit art. 706 Cod proc civ, dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani. Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită.

În cazul prestaţiilor succesive sunt aplicabile dispoziţiile art. 12 din Decretul nr. 167/1958, care prevăd că dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţii se stinge printr-o prescripţie separată.

Dreptul creditoarei de a solicita executarea silită împotriva debitoarei s-a născut la data scadenţei fiecărei rate de credit, împlinindu-se la împlinirea unui termen de 3 ani de la data fiecărei scadenţe. Instanţa constată că termenul de 3 ani este împlinit pentru fiecare din cele 48 rate scadente, pentru ultima dintre acestea, cea scadentă la 13.05.2010, termenul de prescripţie împlinindu-se la data de 13.05.2013.

Creditoarea nu a făcut dovada intervenirii unei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripţie în toată această perioadă, astfel că instanţa va reţine că termenul de 3 ani a curs neîntrerupt şi s-a împlinit la 13.05.2013.

Totodată, creditoarea a formulat cerere de executare silită la data de 02.06.2016, după împlinirea acestui termen.

În consecinţă, instanţa apreciază ca întemeiată excepţia prescripţiei dreptului de solicita executarea silită, urmând a o admite şi a constata prescris dreptul creditoarei de a obţine executarea silită.

Potrivit art.707 Cod proc civ, prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

Având în vedere că a intervenit prescripţia cu privire la dreptul creditoarei de a obţine executarea silită, instanţa constată că actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. sunt nelegale, deoarece dreptul creditoarei de a obţine executarea silită s-a prescris.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite contestaţia la executare şi va anula actele de executare efectuate în dosar nr. al BEJ B I.