Decizie 2891 din 19.12.2016

Pretenţii. Contract de prestare servicii de proiectare şi inginerie încheiat în baza O.U.G. nr. 34 din 2006. Penalităţi de întârziere

- art. 12.1 lit. d) Contract de furnizare nr. 29.382/17.11.2011

- art. 1539 Cod civil

În mod judicios a admis prima instanţă în parte acţiunea (cererea reconvenţională disjunsă din dos. 12013/30/2013 al Tribunalului ...) formulată de reclamanta reconvenţională UNIVERSITATEA ... din ... în contradictoriu cu pârâta reconvenţională SC ... SRL şi, în consecinţă, a obligat pârâta reconvenţională SC ... SRL să plătească reclamantei reconvenţionale UNIVERSITATEA ... din ..., suma de 508.959,24 lei, reprezentând penalităţi de întârziere.

În fapt, părţile au încheiat în temeiul O.U.G. 34/2006, Contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 (f. 46-71), modificat ulterior prin actele adiţionale nr.1,2,3 şi 4 (f.103 - 106, 110-111) având ca obiect prestarea de servicii de proiectare şi inginerie, execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente unui ansamblu de clădiri şi dotarea cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru investiţia "Institutul de ...", în conformitate cu Studiul de fezabilitate şi Caietul de sarcini.

La procedura de licitaţie desfăşurată în temeiul O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică şi la încheierea contractului, pârâta SC ... SRL a participat în asociere cu SC ... SRL şi SC ... SRL, în temeiul Acordului de asociere nr. 962/07.09.2011 încheiat de aceştia (f.114-116), modificat prin actele adiţionale 1 şi 2 (f.118-125).

Astfel, fiecare dintre membrii asocierii urma să realizeze câte o componentă a contractului, având ca obiect realizarea Institutului de ... (situat în zona ... din ..., în zona noului campus universitar, realizat din două corpuri de clădire cu un regim de înălţime D+P+2E, articulate printr-un hol central, cu o suprafaţă desfăşurată de aprox. 4600 m2, având un nr. de 67 de laboratoare şi alte săli), astfel:

-Etapa I - Servicii de Proiectare şi Inginerie în valoare totală de 582.800 lei -TVA inclus, în termen de 4 luni de la semnarea contractului, în sarcina S.C. ... S.R.L.;

-Etapa II - Execuţie lucrări în valoare totală de 19.109.640 lei -TVA inclus, în termen de 15 luni de la data finalizării proiectului care constituia Etapa I, în sarcina S.C. ... S.R.L.,

-Etapa III - Dotări (furnizare echipamente şi asigurarea serviciilor conexe) în valoare totală de 21.657.840 lei - TVA inclus, în termen de 2-12 luni de la comanda achizitorului, dar fără a depăşi termenul de 30.06.2013, conform graficului general al contractului, în sarcina pârâtei S.C. ... S.R.L.

Deşi termenul iniţial de finalizare a contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011 încheiat de părţi era data de 30.06.2013, societăţile partenere au întârziat executarea lucrărilor pe fiecare etapă, ceea ce a condus la încheierea Actului adiţional 1 înregistrat sub nr. 2541/13.02.2013 având ca obiect suplimentarea lucrărilor de execuţie a fundaţiei, respectiv creşterea valorii contractului cu suma de 1.660.061,16 lei - TVA inclus; a Actului adiţional 2 înregistrat sub nr. 4651/469/13.03.2013, având ca obiect modificarea modului de constituire a scrisorilor de garanţie de bună execuţie şi a scrisorilor de confort; Actului adiţional 3 înregistrat sub nr. 13.616/2.646/28.06.2013, având ca obiect prelungirea termenului de finalizare până la data 25.09.2013 şi a Actului adiţional 4, înregistrat sub nr. 20.323/4.081/27.09.2013 având ca obiect prelungirea termenului de finalizare a Contractului de furnizare la data de 25.05.2014.

În privinţa societăţii pârâte S.C. ... S.R.L., din înscrisurile depuse la dosar (corespondenţă comercială purtată între părţile aflate în litigiu) se observă că aceasta nu a fost de acord cu asumarea termenului de finalizare a lucrării - 30.09.2013, întrucât nu putea furniza toate echipamentele la care s-a obligat, nefăcând comenzile ferme către producători pentru echipamente.

Mai mult, după cum rezultă din Adresele nr. 13650/37/28.06.2013, 17069/47/08.08.2013 emise de S.C. ... S.R.L. (filele 142-148), aceasta a refuzat să semneze actul adiţional nr. 3, solicitând modificarea Contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011 în sensul suplimentării valorii echipamentelor, acordării unui avans de 30% din valoarea Etapei III, recepţionarea echipamentelor la o altă locaţie decât I.C.A.M., iar plata acestora să nu mai fie condiţionată de instalarea, testarea şi instruirea personalului, aşa cum este prevăzut la art. 16.2.3 (1) din contract.

Prin notificarea 11077/1991/27.05.2013 (f.140-141), SC ... SRL a şi comunicat faptul că a reziliat Acordul de asociere încheiat cu celelalte două societăţi comerciale - SC ... SRL şi SC ... SRL, iar după prelungirea contractului de furnizare, nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanţie de bună execuţie nr. GI-13/0864/22.02.2013, respectiv prelungire a scrisorii de confort nr. WB/C/509/07.03.2013, refuzând să întocmească noul grafic de execuţiei a contractului de furnizare raportat la noul termen de finalizare a "contractului.

În final, după numeroase notificări, şi după întâlnirea comună cu toţi partenerii contractuali din data de 14.11.2013, contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 a fost reziliat unilateral de către Universitatea ... ..., prin Notificarea nr. 25480/94/19.11.2013, în temeiul art. 24.3 din contract şi art. 1.552 Cod civil.

În ceea ce priveşte recursul declarat de SC ... SRL, Curtea a reţinut că, principalele critici aduse hotărârii primei instanţe constă în faptul că în mod neîntemeiat s-a considerat că recurenta ar fi culpabilă pentru neîndeplinirea următoarelor obligaţii: (i) neexprimarea acordului pentru asumarea datei de 30.09.2013 ca termen de finalizare a proiectului, datorată faptului că nu ar fi putut să furnizeze echipamentele la această dată, aşa încât a refuzat să semneze Actul adiţional nr. 3, (ii) comunicarea către pârâta-reclamantă a rezilierii Acordului de asociere, (iii) nedepunerea documentelor care să garanteze executarea propriilor obligaţii (scrisoare de garanţie bancară şi scrisoare de confort), (iv) pretinsul refuz de a întocmi un nou grafic de execuţie a contractului şi (v) pretinsa nerespectare a termenului de realizare a obligaţiilor. Recurenta susţine că, niciuna dintre obligaţiile enumerate anterior nu poate fi pusă în sarcina sa, întrucât fie aceste obligaţii au fost aduse la îndeplinire, fie ele nu incumbau societăţii, arătând că şi-a îndeplinit întocmai şi a fost gata sa îşi îndeplinească toate obligaţiile asumate contractual, astfel încât nu se poate stabili şi atrage nicio răspundere a sa, în speţă nefiind îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale.

Apărările recurentei nu pot fi reţinute, având în vedere Decizia 1066/8.07.2016 pronunţată de Curtea de Apel ... în dosarul 26809/3/2014, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de SC ... SRL împotriva hotărârii primei instanţe de respingere a acţiunii formulate de aceasta în contradictoriu cu Universitatea ... ..., neputându-se reţine caracterul abuziv sau nelegal al rezilierii contractului de furnizare de către Universitatea .... Respectiva instanţă a reţinut că, potrivit clauzelor contractuale, fiecare participant la asociere s-a obligat la realizarea unei părţi componente a lucrării şi care era afectată de anumite termene şi condiţii, prin participarea la licitaţia organizată pentru atribuirea contractului, asocierea şi fiecare participant în parte asumându-şi obligaţia executării contractului, astfel că, neexecutarea acestuia se referă la asociere, cât şi raportat la fiecare contractant în parte. Prin aceeaşi hotărâre, s-a mai stipulat cu titlu definitiv că, un alt motiv pentru care Universitatea ... a iniţiat rezilierea contractului constă şi în neîndeplinirea culpabilă sau îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor asumate în executarea contractului, existând întreruperi şi întârzieri în executarea contractului, dovedite cu corespondenţa părţilor cât şi raportat la actele adiţionale de modificare a contractului.

Ca atare, Curtea de Apel ... constată că s-a statuat cu titlu definitiv prin hotărârea amintită anterior faptul că rezilierea contractului de către Universitatea ... ... este consecinţa neîndeplinirii culpabile sau îndeplinirii cu întârziere de către asocierea din care face parte şi SC ... SRL a obligaţiilor asumate în executarea contractului. Totodată, potrivit art.12.1 lit. c) din Contractul de furnizare, nr.29.382/17.11.2011 (f.60 vol. I), dacă furnizorul (pârâta SC ... S.R.L.) nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract până la termenele prevăzute în graficul de furnizare din cadrul ofertei tehnice depuse, atunci achizitorul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului furnizorului, ca penalităţi, o sumă echivalentă în cuantum de 0,01 % pe zi din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea componentei de furnizare a dotărilor.

Corect a reţinut prima instanţă că, sub acest aspect, în cauză nu se pune problema deducerii din preţul contractului datorat furnizorului (SC ... SRL), a cuantumului penalităţilor din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, întrucât, raportat la starea de fapt, se observă că pârâta nu a furnizat deloc componentele la care s-a obligat, neexistând practic un preţ datorat din care să se efectueze deducerea, pârâta neprezentând nicio factură acceptată spre plată.

Faţă de cele reţinute anterior, soluţia primei instanţe de obligare a pârâtei reconvenţionale SC ... SRL la plata către reclamanta Universitatea ... a sumei de 508.959,24 lei cu titlu de penalităţi de întârziere este legală şi temeinică. Nu poate fi reţinută nici critica recurentei SC ... SRL în sensul că, nu poate fi obligată la plata penalităţilor de întârziere de vreme ce, instanţa a reţinut că nu şi-a executat obligaţiile asumate prin contractul de furnizare. În realitate, dispoziţiile prevăzute în contractul de furnizare reglementează atât posibilitatea obligării contractantului la plata penalităţilor de întârziere pentru întârzierea în executarea obligaţiilor asumate (art.12.1 lit. c), cât şi posibilitatea obligării acestuia la daune-interese în cazul rezilierii contractului pentru nerespectarea obligaţiilor asumate (art.12.2). Şi art.1539 din Codul civil reglementează posibilitatea cumulului daunelor interese moratorii (penalităţi de întârziere) cu executarea în natură a obligaţiei sau cu plata daunelor-interese compensatorii, care se plătesc creditorului pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea totală sau parţială a obligaţiilor de către debitor, astfel că, obligarea pârâtei SC ... SRL la penalităţi de întârziere este posibilă, de vreme ce termenul de finalizare a lucrării a fost prelungit prin Actele adiţionale nr.3 şi 4, fără ca obligaţiile comerciale să fi fost executate nici în această perioadă.

Recurenta SC ... SRL susţine că această sumă a fost executată parţial la data de 24.03.2014, prin executarea scrisorii de garanţie bancară GI – 13/3817 în cuantum de 436.650 lei (sumă stabilită prin Actul adiţional 2 de la f.105) emisă de ..., astfel cum rezultă din înscrisul de la f.226 dosar vol. I. Dispoziţia privind reţinerea scrisorii de garanţie a fost comunicată SC ... SRL prin Notificarea privind rezilierea contractului de furnizare nr.29382/17.11.2011 (f.345 vol. I), în cuprinsul căreia se stipulează că reţinerea garanţiei aferente contractului de furnizare s-a făcut în temeiul pct.13.4 din contract şi art.91 din HG 925/2006. Potrivit art.13.4 din contract „achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, dacă contractantul nu îşi îndeplineşte, îndeplineşte cu întârziere sau îndeplineşte necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul contract”. De asemenea, din cuprinsul scrisorii de garanţie bancară aflată la f. 224 dosar rezultă că SC ... SRL se obligă să plătească în favoarea achizitorului orice sumă până la concurenţa sumei de 436.650 lei la prima cerere scrisă, însoţită de originalul declaraţiei scrise cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor ce revin contractantului SC ... SRL, aşa cum sunt acestea prevăzute în contractul de furnizare. Ca atare, greşit susţine recurenta SC ... SRL că, prin obligarea sa de către instanţă la plata sumei de 508.959,24 lei cu titlu de penalităţi de întârziere, practic execută de două ori obligaţia reţinută în sarcina sa, în realitate, astfel cum rezultă din cuprinsul acesteia, garanţia bancară fiind executată pentru neîndeplinirea obligaţiilor, nu pentru întârzierea în îndeplinirea acestora, împrejurare faţă de care debitorul a fost obligat la penalităţi de întârziere.

Recurenta mai critică şi faptul că reclamanta a calculat penalităţile începând cu data de 30.06.2013 – termenul de finalizare al contractului, deşi acest termen a fost modificat succesiv prin acordul părţilor, odată cu încheierea actelor adiţionale nr.3 şi 4, durata contractului fiind prelungită până la data de 25.09.2013. Nici această critică nu poate fi însuşită, atâta vreme cât pârâta reconvenţională nu a fost de acord cu asumarea termenului de finalizare a lucrării în data de 25.09.2013, refuzând să semneze actul adiţional 3, iar după prelungirea contractului de furnizare, nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanţie de bună execuţie nr. GI-13/0864/22.02.2013, respectiv prelungirea scrisorii de confort nr. WB/C/509/07.03.2013, refuzând să întocmească noul grafic de execuţie a contractului de furnizare raportat la noul termen de finalizare a contractului. Raportat la aceste aspecte, pârâta reconvenţională nu se poate prevala de prelungirea termenului de finalizare a lucrării, de vreme ce nu şi-a îndeplinit obligaţiile comerciale nici în această perioadă.

În ceea ce priveşte recursul declarat de Universitatea ... ..., Curtea a reţinut că, recurenta reclamantă reconvenţională a criticat soluţia primei instanţe prin prisma neacordării sumei de 20.000.000 lei reprezentând venituri nerealizate, precum şi a sumei de 20.000.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul adus Universităţii.

În ceea ce priveşte respingerea pretenţiilor în cuantum de 20.000.000, reprezentând beneficiul nerealizat, corect a reţinut prima instanţă că reclamanta reconvenţională nu a depus la dosar nicio dovadă din care să rezulte caracterul cert al acestui prejudiciu pretins. Astfel, reclamanta indică faptul că, dacă pârâta reconvenţională S.C. ... S.R.L ar fi realizat (împreună cu asociatele sale) obiectul acestui contract, în sensul construirii şi punerii în funcţiune a Institutului de ..., investiţie finanţată integral prin fonduri externe nerambursabile prin programul POSCCE, în baza Contractului de finanţare nr. 260/28.09.2010, Universitatea ... din ... ar fi realizat un număr minimal de 113 proiecte de cercetare la o valoare estimată de 20.025.000 lei (cea 4.700.000 euro), prin contractare directă cu potenţiala clientelă din grupul ţintă, urmărind mai multe teme de cercetare, începând cu anul 2013, pe care le-a menţionat în cererea reconvenţională.

Pentru ca prejudiciul să poată fi reparat, acesta trebuie să fie cert, previzibil şi probat de către creditor, condiţii neîndeplinite în speţă, prejudiciul invocat fiind unul eventual. Astfel, realizarea unor proiecte de cercetare cu „potenţialii clienţi” este incertă, de vreme ce aceşti clienţi nu existau în cazul finalizării clădirii ..., respectiv la data la care au fost solicitate despăgubirile, atâta vreme cât nu există raporturi contractuale încheiate între Universitate şi vreun astfel de potenţial client. Pentru ca prejudiciul să fie cert, reclamanta trebuia să facă dovada certitudinii încheierii contractelor de cercetare în valoare de 20.000.000 lei. Pe de altă parte, suma solicitată este imensă, din înscrisurile depuse la dosar reieşind că, rezultatele financiare ale reclamantei recurente Universitatea ... pe anii 2011-2012 au fost negative, iar cele previzionate pentru anul 2013 fiind departe de a atinge nivelul de 20.000.000 lei, profitul previzionat pentru acest an fiind de 2.500.000 lei.

Totodată, referitor la pretenţiile daune morale în sumă de 2.000.000 lei, Curtea a constatat că, reclamanta nu a făcut dovada existenţei unui prejudiciu moral rezultând direct din neexecutarea contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011, nefiind îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale.

Dosar nr. 3848/30/2014

Decizia nr. 2891/19.12.2016

Prin Sentinţa nr. 4192/PI/NCA/2014 din 14.11.2014 pronunţată de Tribunalul ... s-a admis în parte acţiunea (cererea reconvenţională disjunsă din dos. 12013/30/2013 al Tribunalului ...) formulată de reclamanta reconvenţională UNIVERSITATEA ... din ... în contradictoriu cu pârâta reconvenţională SC ... SRL.

A fost obligată pârâta reconvenţională SC ... SRL să plătească reclamantei reconvenţionale UNIVERSITATEA ... din ..., suma de 508.959,24 lei, reprezentând penalităţi de întârziere.

A fost obligată pârâta reconvenţională SC ... SRL să plătească reclamantei reconvenţionale UNIVERSITATEA ... din ... suma de 3.306,66 lei cheltuieli de judecată.

A fost respinsă în rest acţiunea ca nefondată.

Pentru a pronunţa în acest mod, instanţa de fond a reţinut că în fapt, părţile au încheiat în temeiul OUG 34/2006, Contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 (filele 46-71), modificat ulterior prin actele adiţionale nr. 1, 2, 3, şi 4 (filele103 - 106, 110-111) având ca obiect prestarea de servicii de proiectare şi inginerie, execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente unui ansamblu de clădiri şi dotarea cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru investiţia "Institutul de ...", în conformitate cu Studiul de fezabilitate şi Caietul de sarcini.

La procedura de licitaţie desfăşurată în temeiul OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică şi la încheierea contractului, pârâta SC ... SRL a participat în asociere cu SC ... SRL şi SC ... SRL, în temeiul Acordului de asociere nr. 962/07.09.2011 încheiat de aceştia (filele 114-116), modificat prin actele adiţionale 1 şi 2 (filele 118-125).

-Etapa I - Servicii de Proiectare şi Inginerie în valoare totală de 582.800 lei -TVA inclus, în termen de 4 luni de la semnarea contractului, în sarcina S.C. ... S.R.L.;

-Etapa II - Execuţie lucrări în valoare totală de 19.109.640 lei -TVA inclus, în termen de 15 luni de la data finalizării proiectului care constituia Etapa I, în sarcina S.C. ... S.R.L.

Deşi termenul iniţial de finalizare a contractului de furnizare nr.

29.382/17.11.2011 încheiat de părţi era data de 30.06.2013, societăţile partenere au

întârziat executarea lucrărilor pe fiecare etapă, ceea ce a condus la încheierea

Actului adiţional 1 înregistrat sub nr. 2541/13.02.2013 având ca obiect suplimentarea

lucrărilor de execuţie a fundaţiei, respectiv creşterea valorii contractului cu suma de

1.660.061,16 lei - TVA inclus; a Actului adiţional 2 înregistrat sub nr.

4651/469/13.03.2013 având ca obiect modificarea modului de constituire a scrisorilor

de garanţie de bună execuţie şi a scrisorilor de confort; Actului adiţional 3 înregistrat

sub nr. 13.616/2.646/28.06.2013 având ca obiect prelungirea termenului de finalizare până la data 25.09.2013; şi a Actului adiţional 4 înregistrat sub nr. 20.323/4.081/27.09.2013 având ca obiect prelungirea termenului de finalizare a Contractului de furnizare la data de 25.05.2014.

Instanţa a observat că aceste întârzieri sunt imputabile societăţilor comerciale contractante. Astfel, Etapa I - Servicii de Proiectare şi Inginerie, s-a finalizat abia la data de 01.11.2012, deci după 12 luni (faţă de 4 luni asumată prin contract) datorită faptului că S.C. ... S.R.L. a realizat iniţial un proiect care depăşea cu mult valoarea asumată prin contract, cu consecinţa respingerii recepţionării de către achizitor (reclamantă).

În etapa a II - a, la momentul săpării fundaţiei, s-a constatat că concluziile studiului geotehnic în baza căruia s-a executat proiectul tehnic sunt nereale, fiind necesară efectuarea unei noi expertize geotehnice, cu consecinţa modificării soluţiei de fundare, şi a suplimentării valorii contractului cu 1.660.061,16 lei (în etapa a II-a).

În privinţa SC ... SRL se observă şi faptul că aceasta a comunicat (notificarea 11077/1991/27.05.2013 - filele 140-141) că a reziliat Acordul de asociere încheiat cu celelalte două societăţi comerciale - SC ... SRL şi SC ... SRL, iar după prelungirea contractului de furnizare, nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanţie de bună execuţie nr. GI-13/0864/22.02.2013, respectiv prelungire a scrisorii de confort nr. WB/C/509/07.03.2013, refuzând să întocmească noul grafic de execuţiei a contractului de furnizare raportat la noul termen de finalizare a contractului.

În final, după numeroase notificări, şi după întâlnirea comună cu toţi partenerii contractuali din data de 14.11.2013, în urmă contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 a fost reziliat unilateral de către Universitatea ... ..., prin Notificarea nr. 25480/94/19.11.2013, în temeiul art. 24.3 din contract şi art. 1.552 Cod civil, reclamanta solicitând prin cererea formulată, obligarea pârâtei la plata unor daune interese.

În ceea ce priveşte culpa pârâtei, instanţa a reţinut, contrar susţinerilor acesteia cuprinse inclusiv în întâmpinare şi concluzii scrise, că aceasta şi-a încălcat obligaţiile contractuale cu caracter esenţial, prin nedepunerea scrisorilor de garanţie bancară pentru întreaga perioadă contractuală, neconstituirea garanţiilor de bună execuţie la nivelul convenit prin contract şi nu a respectat termenul de realizare a obligaţiilor contractuale.

În privinţa garanţiilor la Contractul de furnizare 29382/17.11.2011, instanţa a înlăturat apărările pârâtei - în sensul existenţei acestora, întrucât pârâta a depus următoarele instrumente de garanţie (filele 93-96, 222-225):

- Scrisoarea de garanţie bancară pentru - bună execuţie Nr. GI-13/0864, emisă de ... Nr. OP/Dlt/1103/22.02.2013, în valoare de 436.650,00 RON, cu valabilitate până la data de 31.07.23013;

- Scrisoare de confirmare fonduri (Scrisoare de confort) Nr. WB/C/509/07.03.2013, emisă de...la data de 07.03.2013, în valoare de 6.114.000 RON, cu valabilitate până la data de 30.06.2013;

- Scrisoare de garanţie bancară pentru bună execuţie NR. GI-13/3817, emisă de ... Nr. OP/DIT/5527 din 27.09.2013, în valoare de 436.650,00 RON, cu valabilitate până la data de 30.06.2014.

Se observă astfel, că S.C. ... S.R.L, deşi a depus scrisoarea de garanţie de bună execuţie nr. GI-13/3817 emisă de ... Nr. OP/DIT/5527 din 27.09.2013, nu a depus nici un document care să ateste prelungirea garanţiilor existente deja, care au expirat, cu consecinţa inexistenţei pe o perioadă de 2 luni, a vreunei scrisori de garanţie pentru contractul de furnizare nr. 29.382/17.11.2011.

În privinţa apărărilor pârâtei privind răspunderea faţă de achizitor doar a liderului asociaţiei, instanţa a reţinut, că este real faptul că prin pct. 9.1 din anexa - clauze speciale la contractul de asociere nr. 962/07.09.2011 încheiat de cele 3 societăţi comerciale, se arată că liderul asocierii poartă întreaga răspundere a contractului de achiziţie publică în faţa autorităţii contractante, însă este de observat că acest acord de asociere (filele 114-116) este încheiat doar între pârâta SC ... SRL, SC ... SRL şi SC ... SRL, astfel că acesta poate produce efecte doar între părţile contractante, potrivit principiului relativităţii efectelor juridice ale actului juridic, nefiind opozabil reclamantei - care este terţ fată de acordul de asociere.

În acest sens, s-a reţinut că relaţiile contractuale dintre reclamantă şi pârâtă sunt guvernate de Contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011, care prin chiar art. 1 prevede că acesta „s-a încheiat între Universitatea ... ... şi Asocierea formată din ..., ..., şi ..., atât fiecare în parte, cât si în colectiv, având calitatea de contractanţi.".

Astfel fiind, în virtutea calităţii de parte contractantă - contractul fiind semnat individual de pârâta SC ... SRL, raportat la obiectul dedus judecăţii, instanţa a constatat că aceasta poate răspunde din punct de vedere contractual faţă de reclamantă, eventualele pretenţii ale pârâtei faţă de ceilalţi membri ai asociaţiei putând fi valorificate doar în cadrul unei alte acţiuni.

Instanţa a reţinut, că potrivit pct. 12.1 lit c) din Contractul de furnizare nr.

29.382/17.11.2011, dacă furnizorul (pârâta SC ... S.R.L.) nu reuşeşte să-şi

îndeplinească obligaţiile asumate prin contract până la termenele prevăzute în graficul de furnizare din cadrul ofertei tehnice depuse, atunci achizitorul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului furnizorului, ca penalităţi, o sumă echivalentă în cuantum de 0,01 % pe zi din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea componentei de furnizare a dotărilor.

Sub acest aspect, s-a reţinut, că în cauză nu se pune problema deducerii din preţul contractului datorat furnizorului (SC ... SRL), a cuantumului penalităţilor din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, întrucât, raportat la starea de fapt mai sus arătată, se observă că pârâta nu a furnizat deloc componentele la care s-a obligat, neexistând practic un preţ datorat din care să se efectueze deducerea, pârâta neprezentând nicio factură acceptată spre plată, iar prin Notificarea nr. 25480/94/19.11.2013 Contractul de furnizare nr. 29.382/17.11.2011 a fost reziliat de către Universitatea ... ..., în temeiul art. 24.3 din contract şi art. 1.552 Cod civil, contractul nemaifiind în derulare.

Astfel fiind pentru perioada de 30.06.2013 (data limită prevăzută de contract) - 20.02.2014, potrivit formulei de calcul: 21.657.840 lei (valoarea totală a componentei furnizare dotări - pct. 5.1.1. lit. c) din contract modificat prin act adiţional) x 0,01 % (pct. 12.1 lit. c) din contract) x 235 zile, rezultă suma de 508.959,24 lei penalităţi de întârziere datorate de pârâtă.

În ceea ce priveşte pretenţiile reclamantei în sumă de 20.000.000 lei -

beneficiu nerealizat, instanţa a constatat că aceasta nu a depus la dosar nicio dovadă

din care să rezulte caracterul cert al acestui prejudiciu pretins. Astfel, reclamantul

indică faptul că de această investiţie ar fi legate un număr minimal de 113 proiecte

de cercetare la o valoare estimată de 20.025.000 lei (cea 4.700.000 euro), prin

contractare directă cu potenţiala clientelă din grupul ţintă, urmărind teme de

cercetare, începând cu anul 2013, instanţa reţinând că acest prejudiciu pretins este

unul viitor.

Potrivit art. 1385 al. 2 Noul Cod Civil (Legea 287/2009) „Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.".

În speţă, instanţa a apreciat că prejudiciul pretins de reclamant nu îndeplineşte cerinţa unui pagube a cărei producere să fie certă, neîndoielnică şi previzibilă, fiind vorba de un prejudiciu eventual, motiv pentru care această solicitare urmează a fi respinsă.

Referitor la pretenţiile daune morale în sumă de 2.000.000 lei, instanţa a reţinut, că în cauză reclamanta nu a făcut dovada vreunui prejudiciu moral derivând direct din neexecutarea contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011, nefiind îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale.

Astfel fiind, în temeiul art. 286 - 28717 din OUG 34/2006, instanţa a admis în parte acţiunea (cererea reconvenţională disjunsă din dos. 12013/30/2013 al Tribunalului ...), cu consecinţa obligării pârâtei la plata sumei de 508.959,24 lei, reprezentând penalităţi de întârziere.

În temeiul art. 451 - 453 Noul Cod de procedură civilă, având în vedere soluţia admiterii în parte a cererii (respectiv primul capăt de cerere din cele 3), instanţa a acordat cheltuieli de judecată proporţional cu pretenţiile admise, obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 3.306,66 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (reprezentând 1/3 din suma de 9.920 lei - onorariu de avocat).

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, ulterior recalificat în recurs recurenta Universitatea ... ..., solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinţei primei instanţe în sensul admiterii şi a petitelor cererii reconvenţionale privind obligarea pârâtei reconvenţionale S.C. ... S.R.L la plata sumei de 20.000.000 lei reprezentând venituri nerealizate de către Universitatea ... din ... din culpa pârâtei, precum şi la plata sumei de 20.000.000 lei reprezentând daune morale pentru prejudiciul adus Universităţii ... din ...; obligarea pârâtei reconvenţionale S.C. ... S.R.L la plata în întregime a cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat în sumă de 9920 lei; obligarea pârâtei reconvenţionale S.C. ... S.R.L la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivare arată că, în ce priveşte respingerea cererii de acordare a despăgubirilor reprezentând echivalentul veniturilor nerealizate de către Universitatea ... din ... ca urmare a neexecutării de către pârâta reconvenţională S.C. ... S.R.L a Contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011, prima instanţă a considerat greşit, în opinia sa, că prejudiciul invocat de ea nu este un prejudiciu cert, ci un prejudiciu eventual care nu poate constitui condiţie a răspunderii civile.

Dimpotrivă, a arătat şi dovedit că dacă pârâta reconvenţională S.C. ... S.R.L ar fi realizat (împreună cu asociatele sale) obiectul acestui contract, în sensul construirii şi punerii în funcţiune a Institutului de ..., investiţie finanţată integral prin fonduri externe nerambursabile prin programul POSCCE, în baza Contractului de finanţare nr. 260/28.09.2010, Universitatea ... din ... ar fi realizat un număr minimal de 113 proiecte de cercetare la o valoare estimată de 20.025.000 lei (cca 4.700.000 euro), prin contractare directă cu potenţiala clientelă din grupul ţintă, urmărind mai multe teme de cercetare, începând cu anul 2013, pe care le-a menţionat în cererea reconvenţională.

Aceste teme de cercetare şi valoarea acestora nu reprezintă simple deziderate ale Universităţii ... din ..., ci sunt angajamente ferme pe baza cărora a fost aprobat acest proiect de finanţare din fonduri europene, iar, în urma aprobării proiectului depus de către Universitatea ... din ..., a fost încheiat contractul de finanţare nr. 260/28.09.2010.

Prin urmare, Universitatea ... din ... ar fi realizat aceste venituri din activitatea Institutului de ..., dacă acesta ar fi fost construit şi pus în funcţiune la parametrii corespunzători de către pârâta reconvenţională S.C. ... S.R.L.

Pentru aceste motive, consideră că neralizarea acestor venituri de către Universitatea ... din ... reprezintă un prejudiciu viitor, nu eventual, cum a apreciat prima instanţă.

În ce priveşte respingerea cererii de acordare a daunelor morale, consideră că, în mod greşit a apreciat prima instanţă că recurenta nu a făcut dovada unui prejudiciu moral decurgând direct din neexecutarea de către pârâta reconvenţională S.C. ... S.R.L a contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011.

Or, dimpotrivă, nereuşita Universităţii ... din ... în realizarea acestui proiect de însemnătate deosebită pentru comunitate, cauzată de conduita culpabilă a pârâtei, a creat o anumită neîncredere a autorităţilor finanţatoare în capacitatea organizatorică a reclamantei de a finaliza asemenea proiecte de interes public, finanţate din fonduri europene.

În ce priveşte acordarea numai în parte a cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat în primă instanţă, consideră că, şi sub acest aspect, hotărârea primei instanţe se impune a fi modificată în sensul acordării integrale a acestor cheltuieli, ca urmare a admiterii în totalitate a cererii reconvenţionale.

Prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 48 vol.I), la recursul formulat de Universitatea ... ..., pârâta SC ... SRL a solicitat respingerea lui ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii atacate ca fiind temeinică şi legală exclusiv în ceea ce priveşte soluţia de respingere a capetelor de cerere privind obligarea SC ... SRL la plata pretinsului beneficiu nerealizat şi a daunelor morale, cu cheltuieli de judecată.

I. Netemeinicia cererii de obligare a SC ... SRL la plata pretinsului beneficiu nerealizat de către Universitatea ... ...

Prin cererea reconvenţională formulată, Universitatea ... ... a solicitat obligarea SC ... SRL la plata sumei de 20.000.000 lei reprezentând pretinsul beneficiu nerealizat de aceasta ca urmare a faptului că proiectul Institutul de ... („...") nu a fost finalizat până la acest moment.

Soluţia instanţei de respingere a acestui capăt de cerere este legală şi temeinică, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru obligarea SC ... SRL la plata daunelor interese.

Beneficiul nerealizat reprezintă o parte componentă a daunelor interese contractuale, ce urmează a fi acordate pretinsului creditor în cazul executării prin echivalent a obligaţiilor.

Premisa acordării daunelor-interese o reprezintă existenţa unei neexecutări culpabile a obligaţiilor contractuale din partea uneia dintre părţi. Pornind de la aceasta premisă, în doctrina de specialitate au fost dezvoltate şi celelalte condiţii necesar a fi îndeplinite pentru atragerea răspunderii contractuale a debitorului şi pentru acordarea daunelor interese: (i) neexecutarea să vizeze o obligaţie contractuală; (ii) să existe şi să fie dovedită culpa sau vinovăţia debitorului; (iii) neexecutarea culpabilă din partea debitorului trebuie să fi cauzat creditorului un prejudiciu şi (iv) existenţa unui raport de cauzalitate între neexecutarea debitorului şi prejudiciul cauzat pretinsului creditor.

Niciuna dintre condiţiile enumerate anterior nu este îndeplinită în cauză.

Astfel, in susţinerea cererii sale de acordare a pretinsului beneficiu nerealizat, în cuantum de 20.000.000 lei, apelanta susţine ca „Universitatea ... ... ar fi realizat aceste venituri (veniturile reprezentând pretinsele beneficii nerealizate, în cuantum de 20.000.000 lei) din activitatea Institutului de ..., dacă acesta ar fi fost construit şi pus în funcţiune la parametrii corespunzători de către pârâta reconvenţională S.C. ... SRL.

Însă, acesteia nu îi revenea obligaţia de a construi şi pune în funcţiune clădirea Institutului ..., ci doar aceea de a furniza şi instala echipamentele de laborator şi de a efectua instruirea personalului cu privire la utilizarea acestor echipamente.

Iniţial, obligaţiile SC ... SRL urmau a fi executate după finalizarea construcţiei şi asigurarea utilităţilor necesare funcţionarii acesteia (pentru a instala echipamentele erau necesare pe lângă utilităţile comune - gaze, apă, canalizare şi anumite utilităţi „speciale", respectiv gaze tehnice, energia electrică la puterea şi parametrii solicitaţi etc). Ulterior, odată cu semnarea Procedurii nr. 3954/13.09.2013 privind livrarea, recepţia şi plata echipamentelor şi a noului grafic de livrare - Graficul nr. 3955/13-09.2013, părţile au agreat ca echipamentele să fie livrate temporar în alte spaţii decât clădirea ... aflată în construcţie, începând cu luna decembrie 2014 (astfel, livrările urmau să se desfăşoare în perioada decembrie 2013 - mai 2014).

Însă Contractul de furnizare a fost reziliat în mod unilateral şi abuziv de către Universitatea ... ... la data de 19 noiembrie 2013, mai înainte ca obligaţiile să ajungă la scadenţă, pentru ca în prezent recurenta să solicite despăgubiri pentru nefinalizarea proiectului la data previzionată iniţial (deşi oricum durata contractului stabilită iniţial a fost prelungită de comun acord de părţi în mod succesiv, prin Actele adiţionale nr. 3 şi 4).

Este important de reţinut că la momentul rezilierii contractului de furnizare scadenţa obligaţiilor ... de a livra echipamentele în alte locaţii temporare indicate de către Universitate, potrivit Procedurii nr. 3954/13.09.2013, nu fusese atinsă.

Astfel, nu există obligaţii contractuale asumate de către ... care să nu fi fost aduse la îndeplinire de societate. Dimpotrivă, astfel cum reiese din întregul material probator administrat în cauză, aceasta a efectuat toate demersurile necesare pentru a fi în măsură să livreze Universităţii echipamentele potrivit Graficului de livrare actualizat, însă aceasta a refuzat să preia bunurile, astfel cum s-a obligat.

Sub al doilea aspect, în ceea ce priveşte condiţia existentei vinovăţiei sau culpei pretinsului debitor, de vreme ce nu există obligaţii contractuale care să nu fi fost executate de societate, în mod evident nu se poate reţine vreo culpă în sarcina sa pentru întârzierile existente în realizarea altor două etape ale contractului de furnizare, respectiv proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii. În ceea ce priveşte aceste două etape SC ... SRL nu avea nicio obligaţie sau atribuţie, aşa încât în mod evident nu avea nici posibilitatea de a interveni pentru accelerarea lucrărilor.

II. Netemeinicia cererii de obligare a SC ... SRL la plata daunelor morale solicitate de către Universitatea ... ...

În ceea ce priveşte posibilitatea de acordare a daunelor morale în cazul executării silite prin echivalent a obligaţiilor contractuale, posibilitate reglementată cu titlu de principiu de dispoziţiile art. 1532 alin. (3) Cod civil, în doctrina de specialitate s-a arătat că prejudiciul nepatrimonial poate fi reparat numai în măsura în care sunt întrunite toate condiţiile pentru acordarea daunelor-interese.

Astfel, pentru a obţine despăgubiri pentru prejudiciul moral rezultat din neexecutarea unor obligaţii contractuale, partea interesată trebuie (i) să facă dovada existenţei unei neexecutări a obligaţiilor contractuale din partea debitorului, (ii) neexecutarea să fie cauzată de culpa debitorului, (iii) să se fi cauzat creditorului un prejudiciu şi (iv) să existe un raport de cauzalitate între neexecutarea debitorului şi prejudiciul cauzat creditorului.

În ceea ce priveşte condiţia existenţei unui prejudiciu, în doctrina de specialitate s-a arătat că prejudiciul trebuie să fie cert, previzibil, obligaţia de reparare a acestuia fiind limitată de culpa creditorului şi de obligaţia acestuia de minimizare a prejudiciului şi, întotdeauna, sarcina probării prejudiciului (indiferent că este material sau moral) aparţine creditorului.

Subliniază faptul că în speţă, SC ... SRL nu poate fi obligată la plata daunelor morale în primul rând, pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii contractuale a societăţii. Astfel, societatea nu poate fi culpabilă pentru întârzierea existentă în executarea lucrărilor de construcţii a sediului ..., de vreme ce nu îi revenea nicio obligaţie sau atribuţie cu privire la această fază a proiectului.

Astfel, acordarea daunelor morale presupune întotdeauna ca reclamantul să probeze măsura în care au fost afectate drepturile sale nepatrimoniale. În acest sens, în jurisprudenţa instanţei supreme s-a arătat că „pentru acordarea daunelor morale, este nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanţelor".

Împotriva aceleiaşi hotărâri, a declarat apel, ulterior recalificat în recurs şi recurenta SC ... SRL, solicitând admiterea recursului, schimbarea în parte a hotărârii atacate şi, pe cale de consecinţă, în principal, respingerea în tot a cererii reconvenţionale formulată de către Universitatea ... ..., în subsidiar, să se constate că a fost deja executată parţial suma de 508.959,24 lei, prin executarea scrisorii de garanţie bancară depusă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, arată că în vederea realizării investiţiei „Institutul de ...", Universitatea ... ... (în continuare „Universitatea" sau „...") a iniţiat procedurile specifice atribuirii contractelor de achiziţie publică, în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006. Proiectul beneficia de finanţare parţială din fonduri externe nerambursabile prin programul POSCCE - AXA II, Operaţiunea 2.2.1., iar realizarea sa includea prestarea serviciilor de proiectare şi inginerie, execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente ansamblului de clădiri şi dotarea acestora cu mijloace fixe şi obiecte de inventar.

La licitaţia deschisă organizată de Universitatea ... ... în vederea atribuirii contractului, am participat şi SC ... SRL, împreună cu alte două societăţi, ... şi ..., cele trei entităţi formând o asociere în temeiul dispoziţiilor art. 44 din O.U.G. nr. 34/2006.

Oferta depusă de cele trei societăţi a fost declarată câştigătoare, aşa încât la data de 17.11.2011 s-a încheiat Contractul de furnizare nr. 29382 (în continuare „Contractul de furnizare" sau „Contractul"). Contractul a fost încheiat între Universitatea ... ..., pe de-o parte şi ..., ... şi ..., pe de altă parte. Potrivit art. 1.2 din Contract fiecare dintre cele trei societăţi a semnat Contractul în nume propriu, având calitatea de contractanţi atât fiecare în parte, cat şi în colectiv.

Astfel, în temeiul Contractului de furnizare, fiecare dintre cele trei societăţi şi-a asumat obligaţii proprii, distincte de cele asumate de ceilalţi contractanţi. ... - în calitate de contractant prestator, urma să presteze serviciile de proiectare şi inginerie, ... - în calitate de contractant executant, urma să execute lucrările de construcţii şi instalaţii aferente ansamblului de clădiri, iar ... - în calitate de contractant furnizor, urma să doteze cu mijloace fixe şi obiecte de inventar obiectivul investiţional.

Practic, Contractul de furnizare încheiat era format din trei componente distincte, independente unele de altele: (i) servicii de proiectare şi inginerie; (ii) execuţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente şi (iii) furnizarea dotărilor (echipamentelor de laborator) - art. 4 şi art. 10 din Contract fiind edificatoare în acest sens.

De asemenea, potrivit Actului adiţional nr. 2, fiecare dintre cele trei societăţi urma să îşi garanteze executarea propriilor obligaţii prin depunerea în nume propriu a documentelor corespunzătoare, respectiv a scrisorilor de confort şi de garanţie bancară de bună execuţie.

Totodată, fiecare dintre cele trei societăţi urma să emită în nume propriu facturile aferente prestaţiilor executate, plata urmând a fi făcută de către Universitate distinct, fiecărui cocontractant în parte pentru componenta contractului de a cărei executare s-a ocupat.

Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Contract, sancţionarea contractanţilor pentru neîndeplinirea obligaţiilor urma să se facă distinct, pentru cele trei componente ale obiectului contractului, aplicându-se contractantului vinovat exclusiv penalităţi în cuantum de 0,01% pe zi din valoarea neexecutată, sume care urmau a fi deduse din preţul datorat respectivului contractant.

Este foarte important de avut în vedere faptul că, încă de la încheierea Contractului de furnizare, obligaţiile asumate de cei trei cocontractanţi ai Universităţii erau distincte, independente, neexistând niciun fel de legătură între acestea, cu excepţia succesiunii lor în timp. Chiar şi aceasta unică legătură între obligaţiile asumate de membrii asocierii a fost modificată prin acordul părţilor la data de 13.09.2013, prin încheierea unui act adiţional intitulat „Procedura nr. 3954/13.09.2013 privind livrarea, recepţia şi plata echipamentelor".

Astfel, iniţial (la data încheierii Contractului) părţile au agreat să execute obligaţiile într-o ordine, şi anume: (i) serviciile de proiectare şi inginerie; (ii) execuţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora şi (iii) dotarea construcţiei cu mijloace fixe şi obiecte de inventar. Obligaţiile pe care şi le-a asumat ... vizau cea de-a treia etapă, respectiv dotarea construcţiei ... cu mijloace fixe şi obiecte de inventar şi iniţial urmau a fi executate după finalizarea primelor două etape.

Contractul de furnizare era însoţit de două grafice - de execuţie şi de livrare - semnate la momentul încheierii Contractului, care prevedeau termene fixe de realizare a obligaţiilor asumate de părţi, pentru fiecare etapă în parte.

Din motive străine de recurentă, lucrările de construcţii au fost mult întârziate faţă de graficul de execuţie asumat iniţial. Astfel, Universitatea ... ... a predat terenul cu o întârziere de 12 luni, respectiv la data de 12.11.2012 (aşa cum rezultă din Adresa constructorului ... nr. 1402/02.07.2013 şi din adresa nr. 1880/29.11.2013), deşi, potrivit art. 6.1. din Contract lucrările de proiectare ar fi trebuit finalizate în termen de maxim 4 luni de la semnarea contractului (17.11.2011). pârâta a predat terenul cu o întârziere de 12 luni în condiţiile în care, potrivit art. 6 din Contract, durata realizării întregului proiect era de 19 luni de la data semnării Contractului.

Mai mult, chiar Universitatea este cea care susţine, prin Memoriul justificativ nr. 12731/17.06.2013, transmis Autorităţii Naţionale pentru ..., că întârzierile în efectuarea lucrărilor „au fost independente de voinţa părţilor, putând fi încadrate ca situaţii neprevăzute". În cuprinsul acestui document, ... invocă diverse motive obiective pentru întârzierea lucrărilor, precum „modificarea situaţiei faptice a terenului", „condiţiile meteo", „incertitudinea finalizării lucrărilor pentru alimentarea cu utilităţi a obiectivului ..." etc. Ulterior, aceasta a revenit şi „a identificat" o pretinsă culpă contractuală pentru întârzierea în executarea lucrărilor, în sarcina recurentei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea obţinerii fondurilor structurale, în condiţiile în care chiar Universitatea susţine în prezent că datele şi informaţiile folosite în relaţia cu ordonatorul de plăţi ar fi fost false.

Recurenta, fiind pregătită în orice moment să îşi aducă la îndeplinire obligaţiile asumate, a semnalat Universităţii problema întârzierii în executare lucrărilor de construcţii şi a solicitat acesteia să îi pună la dispoziţie alte spaţii în care ar putea fi livrate temporar echipamentele. În acest sens există o vastă corespondenţă între părţi, argumentele societăţii noastre cu privire la aceste aspecte regăsindu-se pe larg în adresele nr. 3765/11.04.2013 şi nr. 2800/25.04.2013.

Pe fondul acestor probleme, ... şi Universitatea ... ... au semnat un act adiţional „Procedura nr. 3954/13.09.2013 privind livrarea, recepţia şi plata echipamentelor" şi un nou grafic de livrare a echipamentelor - Graficul nr. 3955/13.09.2013 prin care au agreat ca echipamentele să fie livrate temporar în alte spaţii decât clădirea ... aflată în construcţie. Potrivit graficului actualizat, livrările urmau să se desfăşoare în perioada decembrie 2013 - mai 2014.

De asemenea, prin Actele adiţionale nr. 3/28.06.2013 814/26.09.2013 a fost prelungită succesiv durata Contractului de furnizare până la data de 25.05.2014.

În atare condiţii, prin art. 2 din Procedura nr. 3954/13.09.2013, părţile au stabilit că „în situaţia în care la data livrării echipamentelor prevăzute în Graficul de livrare actualizat, laboratoarele ... unde urmează a fi instalate acestea nu sunt finalizate sau nu au asigurate utilităţile necesare pentru punerea în funcţiune conform instrucţiunilor producătorului, atunci instalarea, punerea în funcţiune şi perioada de testare vor fi asigurate de Achizitor în locaţii temporare ale departamentelor ..., conform prevederilor Caietului de sarcini capitolul Cerinţe privind garanţia şi asistenţa tehnică - Instalare temporară".

Totodată, potrivit art. 3, „în situaţia prevăzută la art. 2, Achizitorul se obligă să notifice în scris, cu minim 3 zile anterior datei livrării conform Graficului actualizat, locaţia unde vor fi instalate, puse în funcţiune şi testate echipamentele, pentru efectuarea recepţiei".

„După finalizarea integrală a construcţiei şi îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru instalarea la sediul ... (inclusiv utilităţi), în situaţia în care echipamentele au fost livrate conform art. 3, Contractantul furnizor se obligă să efectueze relocarea echipamentelor, fără costuri suplimentare" - art. 7.

Întrucât bunurile ce urmau a fi livrate de ... reprezentau echipamente de înaltă tehnologie şi de „ultima generaţie", adecvate cercetării operaţionale la nivel regional şi naţional în cadrul unui Institut de ..., procurarea acestora necesita, în mod evident, o perioada mai îndelungată de timp (în medie 3-6 luni). Pentru a avea posibilitatea să îşi aducă la îndeplinire obligaţiile asumate, la termenele stabilite potrivit Graficului de livrare actualizat nr. 3955/13.09.2013, recurenta a început să efectueze comenzi pentru achiziţionarea echipamentelor ce urmau a fi livrate Universităţii ... .... Treptat, echipamentele astfel achiziţionate, în valoare de aproximativ 2.000.000 lei, au început să fie livrate către ....

Datorită întârzierilor în realizarea construcţiei, ... a început să efectueze comenzile către furnizori la data de 08.10.2013, de îndată ce a fost semnată Procedura nr. 3954/13.09.2013 şi Graficul de livrare nr. 3955/13-09-2013, prin care s-a stabilit că livrarea echipamentelor să se facă temporar în alte locaţii decât sediul ... aflat în construcţie, începând cu luna decembrie 2013.

În aceste condiţii, urmare a comenzilor efectuate, echipamentele ce urmau a fi furnizate Universităţii de către ... au început să fie livrate recurentei, societatea a fost gata în orice moment să livreze echipamentele ce formau obiectul Contractului, cu condiţia ca Universitatea să îşi îndeplinească la rândul său obligaţia de a-i indica locaţiile unde urmau a fi livrate bunurile.

Cu toate acestea, deşi recurenta a fost de bună credinţă şi şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate prin Contractul de furnizare, ulterior semnării Procedurii nr. 3954/13.09.2013 şi a actelor adiţionale prin care s-a prelungit durata Contractului, la data de 19.11.2013, ... a transmis Notificarea nr. 25480, prin care i-a comunicat decizia sa de reziliere a Contractului de furnizare.

Este de neînţeles faptul că în luna septembrie Universitatea ... ... a agreat ca livrarea bunurilor sa se facă începând din luna decembrie, în locaţii temporare, până la finalizarea construcţiei ..., pentru ca anterior scadenţei obligaţiilor recurentei, în luna noiembrie, aceasta să rezilieze abuziv Contractul de furnizare.

În notificarea de reziliere, Universitatea a invocat următoarele obligaţii contractuale pretins neîndeplinite: (i) nedepunerea documentelor care dovedesc prelungirea valabilităţii scrisorilor de garanţie de buna execuţie şi a scrisorilor de confort; (ii) nedepunerea graficului general de execuţie modificat; (iii) întreruperea lucrărilor de construcţii şi tergiversarea repetata a îndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate.

Niciuna dintre obligaţiile pretins neexecutate, invocate în decizia de reziliere a Universităţii, nu poate fi imputată societăţii, întrucât acestea fie au fost aduse la îndeplinire în ceea ce o priveşte, fie nu incumbau acesteia.

În plus, Universitatea a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea recurentei la plata unor penalităţi de întârziere în executarea obligaţiilor şi a altor despăgubiri, inclusiv a unor daune morale, executând totodată şi scrisoarea de garanţie bancară depusa de recurentă, în valoare de 436.650 lei.

II. Nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate

Prin hotărârea atacată, ... S.R.L. a fost obligată, în mod neîntemeiat, la plata sumei de 508.959,24 lei reprezentând daune-interese moratorii calculate potrivit clauzei penale inserate la art. 12.1 din Contract.

Pentru a justifica pretinsa culpă a acesteia în executarea obligaţiilor contractuale, instanţa de fond a reţinut, în mod neîntemeiat, că ar fi culpabilă pentru neîndeplinirea următoarelor obligaţii: (i) neexprimarea acordului pentru asumarea datei de 30.09.2013 ca termen de finalizare a proiectului, datorata faptului că nu ar fi putut să furnizeze echipamentele la aceasta dată, aşa încât a refuzat să semneze Actul adiţional nr. 3, (ii) comunicarea către pârâta-reclamantă a rezilierii Acordului de asociere, (iii) nedepunerea documentelor care să garanteze executarea propriilor obligaţii (scrisoare de garanţie bancară şi scrisoare de confort), (iv) pretinsul refuz de a întocmi un nou grafic de execuţie a contractului şi (v) pretinsa nerespectare a termenului de realizare a obligaţiilor.

Niciuna dintre obligaţiile enumerate anterior nu poate fi pusă în sarcina recurentei, întrucât fie aceste obligaţii au fost aduse la îndeplinire, fie ele nu incumbau societăţii. Astfel, ... şi-a îndeplinit întocmai şi a fost gata să îşi îndeplinească toate obligaţiile asumate contractual, astfel încât nu se poate stabili şi atrage nicio răspundere a societăţii, în speţă nefiind îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale.

Aşa cum s-a arătat şi în doctrina de specialitate, condiţiile generale ale acordării daunelor-interese sunt: (i) neexecutarea fără justificare a contractului; (ii) punerea în întârziere a debitorului, (iii) prejudiciul, (iv) raportul de cauzalitate intre neexecutare şi prejudiciu; (v) vinovăţia debitorului şi (vi) inexistenta unei convenţii de nerăspundere.

Întrucât în speţă există o clauză care particularizează răspunderea civilă a părţilor decurgând din Contractul de furnizare (art. 12.1), începe analiza netemeiniciei şi nelegalităţii hotărârii pornind de la aceasta. Astfel, având în vedere că normele care reglementează răspunderea civilă contractuala sunt în majoritate supletive, părţile pot stabili, printre altele, inclusiv clauze de modificare a răspunderii, cu condiţia de a le fi încheiat anterior prejudicierii creditorului.

Potrivit art. 12.1 lit. c) din Contractul de furnizare, „în cazul în care, din vina sa exclusivă contractantul furnizor nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, până la termenele prevăzute în graficul de furnizare din acordul ofertei tehnice depuse, atunci achizitorul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului datorat furnizorului, ca penalităţi, o suma echivalentă în cuantum de 0,01% pe zi din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea componentei de furnizare a dotărilor".

Astfel cum reiese în mod expres din art. 12.3 din Contract, această clauză penală ar fi devenit incidentă numai în cazul nerespectării obligaţiilor asumate de recurentă prin Contract (adică cele menţionate la art. 10.3 privind furnizarea dotărilor - inclusiv montarea, punerea în funcţiune, asigurarea instruirii personalului, furnizarea materialelor consumabile necesare şi service-ul), din culpa sa exclusivă.

Cu alte cuvinte, nu orice pretinsă obligaţie, eventual dedusă din ansamblul relaţiilor contractuale dintre părţi, ori potrivit principiilor care guvernează materia achiziţiilor publice, este de natură a atrage răspunderea contractuală în temeiul acestei clauze penale, ci doar acele obligaţii prevăzute expres în Contractul de furnizare în sarcina recurentei. în cazul neîndeplinirii altor obligaţii contractuale, cu excepţia celor prevăzute la art. 10.3 din Contract, s-ar fi putut atrage răspunderea civilă contractuală potrivit dreptului comun, cu dovedirea tuturor condiţiilor, inclusiv a prejudiciului, fără aplicarea dispoziţiilor clauzei penale. Ca atare, dintre toate obligaţiile pretins neexecutate de recurentă, enumerate de instanţă, singura care ar fi putut atrage plata despăgubirilor în temeiul clauzei penale ar fi fost cea privitoare la respectarea termenului de realizare a obligaţiilor.

În ceea ce priveşte obligaţiile pretins neîndeplinite, reţinute de către instanţă în sarcina recurentei prin hotărârea atacată, menţionează sub un prim aspect că, în ceea ce priveşte asumarea datei de 30.09.2013 ca termen de finalizare a proiectului, nu putea fi de acord cu asumarea unei obligaţii care în mod evident ar fi fost imposibil de adus la îndeplinire din motive independente de recurentă.

Motivul pentru care, iniţial, a refuzat prelungirea contractului până la data de 25.09.2013, constă în faptul că, până la acea dată, ar fi fost imposibilă finalizarea construcţiei de către contractantul-executant, ..., ceea ce ar fi determinat ca societatea recurentă să se afle în continuare în imposibilitate de a livra echipamentele, fără culpa sa, într-o clădire a cărei construcţie se află la nivel de fundaţie.

Astfel, discuţiile privind prelungirea contractului până în luna septembrie 2013 se purtau în luna iunie 2013, dată la care lucrările de construcţii erau realizate în proporţie de aproximativ 23%, în condiţiile în care, în decurs de 19 luni (de la data de 17 noiembrie 2011 - data încheierii contractului - şi până în luna iunie 2013), construcţia a fost realizată în proporţie de aproximativ 23%, era de aşteptat ca, în decursul perioadei de 3 luni rămasă, nu se va finaliza restul de 77%.

Or, în condiţiile în care nu s-ar fi agreat cu Universitatea ca livrarea echipamentelor să se facă în altă locaţie, imposibilitatea finalizării sediului ... în luna septembrie 2013 şi, pe cale de consecinţă, a livrării echipamentelor în această locaţie, apărea ca evidentă.

De altfel, după negocierile purtate cu Universitatea şi cu ceilalţi parteneri contractuali, în cele din urmă, la data de 28.06.2013 (anterior expirării duratei iniţiale a contractului), recurenta a semnat Actul adiţional nr. 3, prin care a fost prelungită durata Contractului până la data de 25.09.2013

Cu toate acestea, după cum era de aşteptat, în cele 3 luni de la data semnării actului adiţional nr. 3, restul de 77% din construcţie nu a fost realizat, motiv pentru care s-a încheiat un nou act adiţional (Actul adiţional nr. 4) prin care s-a prelungit durata contractului pana la data de 25.05.2014.

Faptul că şi-a exprimat punctul de vedere, motivat şi justificat de stadiul în care se afla construcţia ..., nu constituie în niciun caz o faptă ilicită de natură a atrage răspunderea contractuală a recurentei. Mai mult decât atât, un astfel de refuz iniţial nu a fost oricum de natură să producă vreo întârziere în realizarea lucrărilor de construcţii, de vreme ce oricum Actul adiţional nr. 3 a fost încheiat şi semnat — inclusiv de recurentă - la data de 28.06.2013, adică anterior expirării duratei iniţiale a contractului.

În plus, semnarea unui act adiţional de prelungire a contractului nu reprezintă o „obligaţie asumată prin contract", în sensul dispoziţiilor art. 12.1, de natură a face aplicabilă clauza penală inserată în acest text.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, chiar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese în mod clar motivul pentru care în perioada iunie 2013 au existat neînţelegeri cu privire la prelungirea contractului de furnizare, respectiv faptul că ar fi fost în mod evident imposibilă finalizarea construcţiei într-un termen de 3 luni, ceea ce ar fi atras şi imposibilitatea obiectivă a recurentei, fără nicio culpă din partea sa, de a livra echipamentele într-o clădire construită în proporţie de aproximativ 23%.

În plus, indiferent de motivul pentru care au existat aceste discuţii, oricum Contractul a fost prelungit cu cele 3 luni care, aşa cum a arătat, s-au dovedit a fi insuficiente pentru finalizarea construcţiei, actul adiţional de prelungire a Contractului fiind semnat la data de 28.06.2013, în condiţiile în care discuţiile cu privire la o eventuală prelungire a contractului au început la data de 03.06.2014 (a se vedea Nota de şedinţă ... din data de 03.06.2014).

Sub al doilea aspect, în ceea ce priveşte notificarea privind rezilierea contractului de asociere, pe lângă faptul că, în fond, rezilierea asocierii era întemeiată, oricum această reziliere nu a produs niciodată efecte, aşa încât nu ar fi avut nici măcar ipotetic cum sa producă vreun prejudiciu pârâtei-reclamante.

Astfel, notificarea privind rezilierea asocierii a fost transmisă de recurentă prin adresa nr. TM 3827/27.05.2013, însă chiar şi ulterior transmiterii acestei notificări atât contractul de asociere, cât şi contractul de furnizare a continuat să îşi producă efectele. Drept dovadă a continuării raporturilor contractuale dintre părţi, ulterior acestei date, au fost încheiate Actele adiţionale nr. 3 şi 4 privind prelungirea Contractului de furnizare, a fost încheiată Procedura nr. 3954/13.09.2013 şi Graficul de livrare 3955/13.09.2013, Contractul de furnizare fiind ulterior reziliat de Universitate prin notificarea nr. 29382/17.11.2011.

Prin urmare, nu se poate susţine în niciun caz că notificarea cu privire la rezilierea asocierii a produs vreun prejudiciu pârâtei-reclamante, de vreme ce aceasta nici măcar nu a produs vreodată efecte.

În plus, această notificare a venit pe fondul nerespectării conjugate a obligaţiilor asumate de celelalte părţi care, împreună cu alte motive obiective explicate pe larg chiar de Universitatea ... ... în memoriu justificativ nr. 12731/17.06.2013, au condus la întârzierea în realizarea construcţie şi, pe cale de consecinţă, a pus-o în imposibilitatea obiectivă de a livra echipamentele în sediul ....

Sub al treilea aspect, în ceea ce priveşte garantarea obligaţiilor asumate de către recurentă, arată că, valabilitatea scrisorii de confort nr. WB/C/447/22.02.2013, se întindea „pe toata perioada de derulare a contractului", aceasta fiind emisă pentru realizarea obiectivului de investiţii .... Prin urmare, valabilitatea scrisorii de confort depuse se întindea pe toată perioada derulării contractului, astfel cum aceasta a fost prelungită prin Actele adiţionale nr. 3 şi 4.

În ceea ce priveşte scrisoarea de garanţie de buna execuţie, aceasta a fost depusă la dispoziţia pârâtei prin adresa nr. 3872/03.10.2013. Astfel, recurenta a depus Scrisoarea de garanţie bancară GI-13/3817 nr. OP/DIT/5527/27.09.2013, în valoare de 436.650 lei, valabilă pana la data de 30.06.2014. Prin urmare, garanţia depusă acoperea toată perioada de valabilitate a contractului, astfel cum a fost prelungită prin Actul adiţional nr. 4, până la data de 25.05.2014.

Faptul că, după expirarea perioadei de valabilitatea a scrisorii de garanţie bancară GI-13/0864 nr. OP/DIT/1103/22.02.2013, a trecut o scurtă perioadă de timp până la procurarea scrisorii de garanţie bancară GI-13/3817 nr. OP/DIT/5527/27.09.2013 nu poate fi imputat recurentei, de vreme ce scrisoarea depusă iniţial de societatea acoperea întreaga durată contractuală (întârzierile care au determinat prelungirea contractului nefiind rezultatul culpei societăţii).

În ceea ce priveşte pretinsa neîndeplinire a obligaţiei de a depune documente care să ateste prelungirea scrisorilor existente, care au expirat, cu consecinţa inexistenţei pe o perioadă de 2 luni a vreunei scrisori de garanţie, aceasta nu a produs niciun fel de prejudiciu pârâtei-reclamante în condiţiile în care la data de 27.09.2013 a fost depusă o nouă scrisoare de garanţie bancară.

Astfel, recurenta nu este culpabilă pentru neîndeplinirea vreunei obligaţii, iar Universitatea ar fi dorit executarea documentelor de garantare şi nu ar fi avut posibilitatea de a le executa din pricina faptului că acestea nu ar fi fost depuse. Ca atare, pretinsa inexistenţă pe o perioada de 2 luni a vreunei scrisori de garanţie bancară din partea recurentei nu a produs niciun fel de prejudiciu pârâtei-reclamante. Prin urmare, de vreme ce societatea a pus la dispoziţia pârâtei-reclamante o nouă scrisoare de garanţie bancară, solicitarea Universităţii de prelungire a celei vechi apărea ca lipsită de interes.

Dimpotrivă, aşa cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei, la data de 24.03.2014 Universitatea ... ... a executat scrisoarea de garanţie bancară GI-13/3817, emisă de ..., la solicitarea ..., pentru garantarea obligaţiilor asumate, individual şi distinct de recurentă. Or, în măsura în care această garanţie a şi fost executată, în mod evident nu se poate susţine că pârâta-reclamantă ar fi fost prejudiciată în vreun fel prin faptul că nu ar fi fost depuse documentele care să ateste prelungirea garanţiilor bancare.

În acelaşi context, în mod vădit eronat, instanţa a reţinut că nu ar fi constituit garanţiile la nivelul stabilit prin Contract deşi, potrivit Actului adiţional nr. 2/13.03.2013, ... urma să depună o scrisoare de garanţie bancară în valoare de 436.650 lei şi o scrisoare de confort în valoare de 6.114.000 lei. Or, aşa cum rezultă din documentele de garantare aflate la dosarul cauzei, exact acestea sunt sumele pentru care au fost constituite garanţiile din partea societăţii: 436.650 lei - scrisoarea de garanţie bancară şi 6.114.000 lei — scrisoarea de confort.

Sub al patrulea aspect, în ceea ce priveşte pretinsul refuz de a întocmi un nou grafic de execuţie a contractului, această obligaţie aparţinea exclusiv ..., întrucât Graficul actualizat privind livrarea echipamentelor se afla la dispoziţia pârâtei din data de 13.09.2013.

La această dată, ... şi Universitatea ... ... au agreat Graficul de livrare a echipamentelor nr. 3955, întocmit ca urmare a modificării termenului de finalizare a proiectului, un exemplar al acestuia rămânând în posesia .... Prin urmare, chiar Universitatea şi-a asumat, semnând, Procedura de livrare nr. 3954/13.09.2013, şi anexa acesteia, respectiv Graficul de livrare a echipamentelor nr. 3955/13.09.2013.

În aceste condiţii, recurenta nu avea nici obligaţia şi nici posibilitatea de a întocmi un grafic de execuţie a lucrărilor, care împreună cu cel de livrare să formeze graficul general de execuţie, întrucât execuţia lucrărilor de construcţii nu intra în atribuţiile sale.

Recurenta nu avea posibilitatea nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere faptic, de a întocmi un grafic de execuţie a obligaţiilor aparţinând unei terţe persoane, asumarea de obligaţii în numele unui terţ fiind lipsită de orice efecte juridice. În plus, îi era imposibil să anticipeze şi să cunoască data realizării fiecărei etape de construcţie a sediului ....

În aceste condiţii nu se poate vorbi în niciun caz de un „refuz" al recurentei de a întocmi un nou grafic de execuţie de vreme ce, în ceea ce priveşte obligaţiile sale, acest grafic era întocmit şi se afla la dispoziţia pârâtei-reclamante, iar societatea nu avea posibilitatea de a întocmi grafice de execuţie a obligaţiilor distincte asumate de celelalte părţi contractante.

Sub al cincilea aspect şi, de fapt, singurul care, dacă ar fi fost îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii contractuale, ar fi putut teoretic atrage incidenţa clauzei penale inserate la art. 12.1 din Contract, în mod vădit neîntemeiat, prima instanţă a reţinut că nu ar fi respectat termenul de realizare a obligaţiilor contractuale.

În realitate, aşa cum reiese din întreaga corespondenţă contractuală, recurenta a semnalat în repetate rânduri faptul că, din cauza celorlalte părţi contractante, este pusă în imposibilitatea de a livra echipamentele ce formau obiectul obligaţiilor sale. În plus, a efectuat numeroase demersuri pentru a depăşi impasul creat în executarea contractului, în scopul finalizării proiectului ..., fiind, după cum susţinea chiar Universitatea în cadrul întâlnirii din data de 19.03.2014, „partenerul cel mai corect din toata treaba asta".

În ceea ce o priveşte, şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate, achiziţionând echipamentele comandate de ... şi fiind gata să le livreze beneficiarului, acesta purtând în întregime responsabilitatea nelivrării ca urmare a refuzului de a indica locaţiile unde urmau a fi livrate şi de a prelua echipamentele potrivit Contractului şi a Procedurii de livrare nr. 3954/13.09.2013.

Pretinsa nerespectare a termenului de realizare a obligaţiilor contractuale presupunea ca sediul ... să fie construit şi recurenta să nu fie în măsură să livreze echipamentele contractate. Or, în speţă lucrurile au stat exact invers, construcţia nefiind finalizată dar, cu toate acestea, recurenta fiind în măsură să livreze echipamentele, ... obligându-se să le preia în alte spaţii însă, finalmente, refuzând să îşi îndeplinească aceste obligaţii şi reziliind abuziv contractul.

Totodată, eventuala imposibilitate de livrare (oricum neincidentă în speţă) trebuia raportată la termenele prevăzute în graficul de furnizare actualizat. Or, sub acest aspect, trebuie remarcat că, pe de o parte, la data emiterii notificării de reziliere (19.11.2013), de către ..., Contractul de furnizare era în derulare, prin Actul adiţional nr. 4 stabilindu-se termenul de finalizare pentru data de 25.05.2014 iar, pe de altă parte, potrivit Graficului de livrare nr. 3955/13.09.2013 obligaţiile recurentei de furnizare a echipamentelor nu erau exigibile, datele de livrare fiind ulterioare datei de 19.11.2013 (data rezilierii Contractului).

În aceste condiţii, în mod evident nu se poate reţine o nerespectare a termenului de realizare a obligaţiilor asumate de recurentă, atâta vreme cât acestea nu erau încă exigibile, la momentul rezilierii contractului aflându-se încă în interiorul perioadei contractuale. În ceea ce o priveşte, obligaţiile asumate de recurentă puteau fi îndeplinite la scadenţă, cu condiţia ca şi ... să îşi îndeplinească propriile obligaţii, respectiv acelea de a indica sediile de livrare şi de a prelua echipamentele.

Având în vedere obligaţiile asumate de Universitatea ... ... prin Procedura de livrare nr. 3954/13.09.2013 de a prelua echipamentele în locaţii temporare până la finalizarea clădirii ..., a solicitat în repetate rânduri acesteia să îi pună la dispoziţie locaţii temporare în care să poată fi livrate echipamentele deja furnizate societăţii.

În pofida numeroaselor demersuri efectuate în acest sens, Universitatea a refuzat să comunice aceste locaţii, punându-i astfel în imposibilitatea de a livra echipamentele recepţionate. Surprinzător şi contrar realităţii, deşi o mare parte a echipamentelor comandate se află şi în prezent în stocurile recurentei, fiind achitate din fonduri proprii, prima instanţă a reţinut că ... nu ar fi reuşit să îşi îndeplinească obligaţiile.

Cu alte cuvinte, deşi recurenta şi-a îndeplinit obligaţia de a procura echipamentele comandate de achizitor, acesta din urma nu şi-a îndeplinit niciodată obligaţia de a le prelua, asumată prin Contractul de furnizare şi prin Procedura nr. 3954/13.09.2013. Mai mult decât atât, la data de 19.11.2013, Universitatea a reziliat abuziv Contractul de furnizare, toate echipamentele comandate de aceasta rămânând în stocurile recurentei.

Concluzionând în prezenta cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a atrage răspunderea civilă contractuală a recurentei, întrucât pe de-o parte, nu a săvârşit nicio fapta ilicită iar, pe de altă parte, pretinsa culpă reţinută de instanţă în sarcina acesteia, privind neexecutarea unor aşa-numite „obligaţii contractuale" nu are nicio legătură cu întârzierea în finalizarea obiectivului ....

În ceea ce priveşte livrarea echipamentelor, aşa cum reiese din întreaga corespondenţă contractuală (a se vedea, spre exemplu, adresele TM 3990/18.10.2013 sau TM 4019/31.10.2013), recurenta a solicitat în repetate rânduri Universităţii să îi comunice spaţiile unde pot fi livrate echipamentele potrivit Procedurii nr. 3954/13.09.2013, însă nu a primit niciodată vreun răspuns la aceste solicitări.

Recurenta face referire şi la modul total eronat de calcul al penalităţilor de întârziere prevăzute de art. 12.1 din Contract. Astfel, prima instanţă, preluând textual şi fără nicio verificare calculul efectuat de reclamanta ..., a calculat penalităţile începând cu data de 30.06.2013 - termenul iniţial de finalizare a contractului, deşi acest termen a fost modificat succesiv prin acordul părţilor, odată cu încheierea Actelor adiţionale nr. 3 şi 4, durata contractului fiind prelungită până la data 25.09.2013.

Prin urmare, în măsura în care, prin absurd, s-ar fi constatat îndeplinirea condiţiilor pentru atragerea răspunderii contractuale, oricum un eventual calcul al penalităţilor ar fi trebuit să pornească de la termenul de finalizare a proiectului astfel cum a fost modificat de părţi prin actele adiţionale încheiate, respectiv de la data de 25.09.2013.

În subsidiar, în măsura în care instanţa ar considera că recursul nu este fondat, solicită instanţei să constatate că din suma de 508.952,24, la plata căreia a fost obligată de prima instanţă, 430.650 lei a fost deja executată, ca urmare a executării scrisorii de garanţie bancară pentru buna execuţie GI-l3/3871 la data de 24.03.2014.

Astfel, scrisoarea de garanţie bancară depusa de recurentă şi executată de Universitate garanta plata unor despăgubiri pentru „neîndeplinirea obligaţiilor ce revin contractantului SC ... SRL". Or, prima instanţă a obligat-o la plata sumei de 508.959,24 lei reţinând o pretinsa neîndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate (observa instanţa că recurenta nu a furnizat deloc echipamentele, motiv pentru care nu se pot aplica penalităţi de întârziere).

De altfel, din punct de vedere juridic, nici nu este posibilă cumularea penalităţilor pentru întârziere şi a celor pentru neexecutare, daunele interese moratorii putând fi cumulate cel mult cu executarea silită în natură, atunci când se face dovada că prin întârziere i s-a cauzat un prejudiciu creditorului (instanţa reţine că nu şi-ar fi executat deloc obligaţiile, iar nu că le-ar fi executat cu întârziere). Prin ipoteză, daunele interese acordate pentru neexecutare includ şi eventualul prejudiciu cauzat de întârzierea în obţinerea prestaţiei urmărite prin încheierea contractului.

În consecinţă, chiar dacă s-ar aprecia existenţa unei culpe din partea recurentei şi o obligaţie de plată în sarcina sa, către reclamanta ..., în sumă totală de 508.959,24 Iei, o parte a acestei sume, respectiv 436.650 lei, a fost deja executată de către reclamantă de la recurentă, astfel că solicită deducerea sumei deja executate din cea la plata căreia a fost obligată de către prima instanţă.

Prin întâmpinarea aflată la f. 27 dosar, pârâta Universitatea ... a solicitat respingerea recursului declarat de SC ... SRL.

Intimata a arătat că, culpa recurentei rezultă din neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în contractul de furnizare, respectiv nu a fost de acord de semneze actul adiţional 3 privind prelungirea termenului de finalizare a lucrării la data de 30.09.2013; nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanţie de bună execuţie GI – 13/0864/22.02.2013, respectiv a scrisorii de confort nr. WB/C/509/7.03.2013, după semnarea actului adiţional 3 la 28.06.2013, contractul de furnizare rămânând pentru o perioadă de peste 2 luni fără aceste scrisori de garanţie; a refuzat să întocmească şi să-şi asume împreună cu cei doi parteneri noul grafic de execuţie a contractului de furnizare, având în vedere noul termen de finalizare a contractului.

Mai arată intimata că în mod corect au fost calculate penalităţile de întârziere de la 30.06.2013, data până la care recurenta şi partenerii săi trebuia să-şi finalizeze investiţia, iar nu de la data de 25.09.2013, cum susţine recurenta, până la care a fost prelungit contractul de furnizare, mai ales că aceasta nu şi-a îndeplinit nici în această perioadă obligaţiile contractuale.

În ceea ce priveşte penalităţile de întârziere, acestea sunt, în realitate, penalităţi pentru neexecutarea contractului, datorate pe motiv că recurenta şi partenerii săi nu şi-a executat obligaţiile contractuale. Potrivit art.12.1 lit. c) din contractul de furnizare, aceste daune interese au fost prevăzute de părţi pe lângă dreptul Universităţii ... de a reţine garanţia de bună-execuţie în limita prejudiciului creat în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.

Instanţa de recurs, analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publică, a reţinute că sunt nefondate, pentru următoarele considerente: