Anulare certificat moştenitor

Hotărâre 1131 din 17.02.2016


Deliberând asupra prezentei cereri, reţine următoarele;

Prin cererea înregistrată sub nr. ... din data de ... pe rolul Judecătoriei ... reclamanta ... în contradictoriu cu pârâtul … a solicitat anularea certificatului de moştenitor nr. ... emis de B.N.P. ....

Ulterior, reclamanta a menţionat că înţelege să se judece în contradictoriu cu moştenitorii pârâtului ... (acesta fiind decedat din data de 03.09.2014 – certificat de deces depus la dosar la 03.02.2015), respectiv pârâtele ...(fiică), ...(soţie supravieţuitoare) şi ... (fiică).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

În motivarea cererii se arată, în rezumat, că la data de ... aprilie 1981 a decedat ..., fără descendenţi, văduvă care i-a lăsat prin testament toate bunurile ei mobile şi imobile care se găseau în patrimoniul său la data decesului, fiind instituită legatar universal asupra întregii sale averi. Deşi a avut o legătură foarte strânsă cu mătuşa sa, aceasta neavând copii, a nutrit sentimente de iubire şi ataşament faţă de ea, sentimentul fiind reciproc, pârâtul ... nu a ţinut cont de acest aspect şi mai ales de voinţa defunctei expresă inserată în conţinutul testamentului. Reclamanta arată că ... s-a deplasat la BNP ... şi fără a o informa, a solicitat deschiderea procedurii succesorale după …, decedat la data de 07.03.1981 în dosarul notarial nr…..

 La data de 04.09.2009 a formulat cerere către BNP ... solicitând informaţii cu privire la deschiderea procedurii succesorale notariale după defuncta ..., decedată la data de ..., din răspunsul dat rezultând faptul că până în prezent nu s-a deschis procedura succesorală notarială după această defunctă. Reclamanta arată că singurul bun rămas după defuncta ... este un loc de veci în Cimitirul ... a fost dat pârâtului ..., conform certificatului de moştenitor şi că deşi era mică la momentul când a fost întocmit testamentul pe numele ei, a acceptat această moştenire în mod tacit şi chiar a avut grijă de mătuşa sa şi la acea vârstă fragedă. 

Reclamanta consideră că notarul public a eliberat cu rea credinţă certificatul pe numele pârâtului, în condiţiile în care se ştia că mătuşa sa i-a lăsat ei acele bunuri pe care el i le-a dat pârâtului pe bază de certificat de moştenitor.

În drept au fost invocate prevederile art. 1134 Cod civil.

În dovedirea cererii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.

Pârâta ... a formulat întâmpinare în care a invocat excepţia prescrierii dreptului la acţiune al reclamantei, excepţie la care a renunţat la termenul de judecată din 04 noiembrie ..., iar pe fond a solicitat respingerea cererii. Se arată că reclamanta a invocat că fiind minoră la momentul întocmirii testamentului autentificat la data de ..., a acceptat tacit succesiunea având grijă de mătuşa sa, dar îngrijirea prestată nu reprezintă un fapt de moştenire tacită în accepţiunea prevederilor legale, acceptarea moştenirii nu poate interveni decât după deschiderea succesiunii. În toată această perioadă până în anul ..., reclamanta nu a efectuat nici un act sau fapt din care să rezulte acceptarea tacită a moştenirii. Fie că este avut în vedere anul întocmirii testamentului, fie anul la care reclamanta a ajuns la vârsta majoratului, aceasta nu s-a prezentat la Administraţia Cimitirelor ... pentru a se înregistra ca legatar universal al defunctei ... şi nici nu a achitat vreodată taxa de concesiune/întreţinere. Faptul că în anul ... s-a interesat de situaţia locului de veci şi a testamentului nu reprezintă un act de acceptare a succesiunii. Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an  de la data deschiderii succesiunii, termenul de opţiune curge, potrivit art. 1103 alin. 2 lit. c C.civ., de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său.

Pârâta ... arată că reclamanta  este decăzută din dreptul de opţiune succesorală, stingerea acestuia determinând însăşi stingerea vocaţiei sale succesoral, cu efecte erga omnes. Tatăl lor a decedat în luna septembrie ... şi este înmormântat în locul de veci care face obiectul litigiului, acţiunea surorii sale putând avea drept scop final exhumarea tatălui lor, intenţie rar întâlnită în relaţiile dintre părinţi şi copii.

În drept pârâta a invocat prevederile art. 1110, art. 1103 C.civ. şi art. 205-206 C.pr.civ.

În apărare pârâta a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu martori şi proba cu interogatoriu.

Celelalte două pârâte nu au formulat întâmpinare deşi au fost înştiinţate că au această obligaţie.

Pentru pârâta … instanţa a dispus citarea sa prin publicitate şi a fost desemnat curator avocat ...(încheierea din 30.09.2015 – fila 186).

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare în care arată că a făcut acte de dispoziţie cu privire la acel loc de veci, că a făcut şi acte de conservare şi supraveghere asupra locului de veci, toate acestea în calitatea sa de moştenitoare după .... Se arată de reclamantă că în situaţia în care se invocă nulitatea certificatului de moştenitor, o astfel de acţiune nu este una de sine stătătoare, ci este grefată direct pe acţiunile care sancţionează direct drepturile moştenitorilor sau, după caz, ale terţilor, aşa încât urmează a fi supusă regulilor în materie de prescripţie extinctivă aplicabile acestor acţiuni, fiind necesar să se stabilească dacă dreptul care se pretinde că a fost încălcat este sau nu supus prescripţiei extinctive. Reclamanta arată că dreptul pretins de ea este imprescriptibil, certificatul de moştenitor fiind lovit de nulitate absolută sens în care susţine că se impune anularea lui, emiterea unui nou certificat de moştenitor în care ei să îi revină dreptul în cotă de 1/1. Certificatul de moştenitor este lovit de nulitate absolută pe motiv de fraudă la lege în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958, acţiunea în nulitate absolută fiind imprescriptibilă. Reclamanta arată şi că nu a fost convocată sau citată pentru a participa la procedura succesorală notarială şi nu şi-a putut exprima opţiunea succesorală, motiv pentru care consideră că certificatul de moştenitor este lovit de nulitate absolută. Reclamanta susţine că ea a achitat toate taxele aferente locului de veci şi chiar dacă răspunsul venit din partea firmei care administrează acest loc de veci este unul nefavorabil ei, asta nu înseamnă că banii aferenţi taxei au fost achitaţi doar de Luca Ioan, putând dovedi faptul că banii au fost achitaţi de ea dar pe numele lui. 

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, iar pârâta ... a solicitat doar proba cu înscrisuri. Instanţa a ataşat dosarul notarial care priveşte certificatul de moştenitor contestat în cauză(filele 215-220) şi a solicitat informaţii de la Camera Notarilor Publici ... cu privire la testamentul autentificat cu nr. ... la fostul Notariat de Stat Judeţean ...(filele 1-3 vol. II).

Din analiza probelor administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

Prin certificatul de moştenitor nr. ... emis de B.N.P. ... se atestă că de pe urma defunctului ... decedat la data de 07 martie ... cu ultimul domiciliu în ... str. ... nr. ..., sc. ..., ap....  a rămas dreptul de concesiune asupra unui loc de înmormântare în Cimitirul Central ..., cls.a-111 a, zonaX, rândul 64, poziţia ..., pe care se află un mormânt simplu, dobândit cu chitanţa nr. ..., iar ca moştenitori este menţionat ...  care a acceptat succesiunea la data de 07.03.1981 în calitate de nepot de soră, cu o cotă de 1/1. Se menţionează că nu sunt renunţători sau străini de succesiune prin neacceptare.

În drept, având în vedere data emiterii certificatului de moştenitor - ... - şi prevederile art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii,” în cauză sunt incidente dispoziţiile vechiului Cod civil de la 1864, precum şi cele ale art. 88 din Legea nr. 36/1995(forma în vigoare la data emiterii certificatului de moştenitor contestat). În conformitate cu prevederile acestui din urmă text de lege „cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.”

Potrivit art. 672 din vechiul Cod civil de la 1864, „în caz de a muri mai dinainte tatăl şi mama unei persoane moarte fără posteritate, fraţii, surorile sau descendenţii lor sunt chemaţi la succesiune, depărtând pe ascendenţi şi pe ceilalţi colaterali. Ei succed sau după propriul lor drept, sau prin reprezentare, în modul regulat în secţiunea II a acestui cap.”

În cauză, din certificatele de stare civilă aflate la dosar, precum şi din înscrisurile notariale comunicate instanţa reţine că ... a decedat la data de 07 martie 1981 fiind căsătorit cu numita ...(aspect necontestat în cauză). La data decesului aceasta din urmă a avut calitatea de soţie supravieţuitoare, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, în vigoare la data decesului lui Luca Ioan. Alături de soţia supravieţuitoare, ..., ar fi avut vocaţie succesorală la moştenirea defunctului ... şi sora acestuia, ... în condiţiile în care nu existau moştenitori din clasa întâi, a descendenţilor. Conform certificatului de deces depus la dosarul notarial, ... însă era decedată încă din 13 septembrie 1975(fila 217 dos.), astfel că în baza art. 672 Cod civil(de la 1864), beneficiind de reprezentarea succesorală a fost chemat să culeagă moştenirea lui ..., descendentul surorii sale(nepotul de soră), ....

Prin urmare, la data decesului lui ... au vocaţie succesorală soţia supravieţuitoare, ... alături de nepotul de soră, ..., moştenirea fiind legală. Aşadar, este lipsită de temei susţinerea reclamantei că ..., tatăl său, nu ar fi fost îndreptăţit la moştenirea lăsată de Luca Ioan. 

... a decedat la .. aprilie …, la puţin timp după decesul soţului său. Anterior, prin testamentul autentic nr. ... aprilie 1981 emis de fostul Notariat Judeţean ... ea a înţeles să lase reclamantei ...(fostă ...) toate bunurile sale mobile şi imobile proprietatea sa, instituind-o legatară universală asupra întregii sale averi. Aşa cum a comunicat Camera Notarilor Publici ... acest testament nu are nici o menţiune privind revocarea sa(fila 1 vol. II). Pentru ca reclamanta să vină însă la moştenirea lui ..., în calitate de moştenitor(legatar universal) după ..., trebuie să fi exercitat dreptul de opţiune succesorală atât cu privire la moştenirea defunctei ... cât şi cu privire la moştenirea defunctului ..., dovadă pe care reclamanta nu a produs-o, în condiţiile în care în cauză pârâtele au invocat această apărare. Deşi  transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii moştenirii, ea nu are caracter definitiv şi obligatoriu. Legea prevede că „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moşteniri ce i se cuvine.”(art. 686 C. civ.  din 1864), succesibilul având dreptul de a alege între consolidarea titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi desfiinţarea acestuia prin renunţarea la moştenire. Legatarii au drept de opţiune, ca şi moştenitorii legali, voinţa unilaterală a testatorului nu poate constrânge nici un legatar să conserve dreptul dobândit prin moştenire şi cu atât mai puţin să suporte anumite obligaţii.

Acceptarea moştenirii reprezintă un act de dispoziţie, astfel că pentru validitatea opţiunii succesibilul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină, iar persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu trebuie să exercite opţiunea prin reprezentantul legal. Aşa fiind, cum reclamanta avea numai 10 ani la data decesului defuncţilor ... şi ..., acceptarea succesiunii se putea face numai în aceste condiţii.

Vechiul Cod civil stabilea prin art. 700, un termen de prescripţie de 6 luni de la deschiderea succesiunii pentru exercitarea dreptului de opţiune succesorală. Reclamanta nu a făcut dovada în cauză că în interiorul acestui termen şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală.

În consecinţă, pentru aceste considerente şi în conformitate cu prevederile legale enunţate, urmează a respinge cererea astfel cum a fost precizată, ca nefondată.