Minori

Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamant FAM şi pe pârât OM, - având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns- reclamant  - FAM asistată de av. Rotaru Tamara- pârât  - OM

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

La solicitarea instanţei părţile se legitimează cu actul de identitate.

La solicitarea instanţei pârâtul solicită ca actele de procedură să-i fie comunicate pe adresa din Craiova iar taxa de timbru astfel cum a fost dispusă de instanţă în cuantum de 20 lei a achitat-o însă nu este la el, crede că este la apărător. Cererea reconvenţională formulată arată că şi-o însuşeşte.

Avocat având cuvântul arată că a formulat interogatoriu pentru pârât solicită a i se lua la termenul de astăzi.

Instanţa admite pentru reclamantă proba cu interogatoriu având în vedere că nu pricinuieşte amânarea cauzei.

La solicitarea instanţei părţile arată că nu mai au cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri  de formulat, probe de administrat şi  excepţii de invocat în temeiul art 392 c.pr.civilă, instanţa reţine cauza spre judecare şi acordă cuvântul pe nulitatea cererii reconvenţionale ca netimbrată şi pe fondul cauzei.

Avocat Rotaru Tamara având cuvântul pentru reclamantă solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată. Exercitarea exclusivă de către reclamantă a autorităţii părinteşti asupra minorilor motivat de faptul că reclamanta a încercat în nenumărate rânduri să ia legătura cu pârâtul şi nu a fost de găsit, acesta consumă frecvent băuturi alcoolice şi pe fondul băuturilor alcoolice devine agresiv. Cu privire la acest aspect a depus acte în sensul că a existat un litigiu între părţi litigiu de agresiune dosar penal soluţionat în Italia. Totodată a făcut dovada şi faptului că venind în România pârâtul nu şi-a schimbat comportamentul fiind tot violent.  Solicită stabilirea locuinţei minorilor la mamă respectiv în sat B comuna M întrucât aceştia sunt mici urmând a fi obligat pârâtul la plata pensiei de întreţinere în favoarea acestora.

În ce priveşte cererea reconvenţională solicită a fi anulată motivat de faptul că aceasta este netimbrată.

Pârâtul având cuvântul arată că este de acord cu cei doi minori să locuiască împreună cu mama. Nu este de acord cu exercitarea autorităţii exclusive de către reclamantă. Solicită custodie comună.

În ce priveşte cererea reconvenţională nu ştie ce să spună va discuta cu un avocat.

S-au declarat dezbaterile închise în temeiul art 394 c.pr. civilă trecându-se la deliberare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 07.07.2015 pe rolul Judecătoriei sub nr. 8344/180/2015  reclamanta FAM, în contradictoriu cu pârâtul OM a solicitat instanţei ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor OSC născut la data de 0 şi ONS născută la data de 0 în mod exclusiv de către mamă, stabilirea locuinţei minorilor la mamă, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor

În motivare, reclamanta a arătat că, în esenţă, că a avut o relaţie de concubinaj cu pârâtul, iar din relaţia părţilor a rezultat minorii OSC născut la data de 0 şi ONS născută la data de 0. A precizat că la începutul relaţiei a observat că pârâtul deşi harnic şi muncitor, consuma băuturi alcoolice, devenea violent, a agresat-o pe mama reclamantei venită în Italia după naşterea fetiţei pentru a o ajuta. Aceste violenţe au determinat-o să anunţe carabinierii şi au condus la separarea părţilor în fapt. La insistenţele pârâtului au reluat relaţia şi astfel s-a născut şi cel de-al doilea copil. Atitudinea pârâtului de a consuma în continuare băuturi alcoolice au determinat-o pe reclamantă să aducă copii în tară şi să întrerupă relaţia de concubinaj. În luna august 2014 părţile s-au împăcat şi au hotărât să revină în ţară dar întrucât pârâtul nu şi-a găsit un loc de muncă a plecat în străinătate. Părţile au continuat să se împace şi să se despartă, reclamanta arătând că vinovat de această situaţie este pârâtul care o agresa fizic şi verbal. Reclamanta arată că a fost nevoită să se mute cu minorii la locuinţa părinţilor săi , pentru a-i proteja pe aceştia de violenţele pârâtului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 496, 505 alin. 2 raportat la art. 398 alin. 1, art. 402 alin. 1 raportat la art. 529 Cod civil.

În dovedire, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială şi anchetă socială.

Cererea a fost legal timbrată.

La data de 03.11.2015, pârâtul a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat stabilirea unui program de vizită a celor doi minori

Din actele si lucrările dosarului instanţa retine următoarele:

Cu privire la  excepţia netimbrării cererii reconvenţionale

Pârâtul a depus în data de 03.11.2015 cerere reconvenţională. Pentru data de 18.01.2015 pârâtul a fost citat cu menţiunea de a achita taxă de timbru în valoare de 20 de lei.

Potrivit art. 248 al 1 cod proc civ instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Conform art. 197 cod proc civ „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii”

 Faţă de cele anterior menţionate, întrucât pârâtul - reclamant nu a achitat taxa judiciară de timbru de 20 lei aferentă cererii reconvenţionale (instanţa va admite exceptia netimbrarii  cererii  reconvenţionale  pe rol urmând a o anula ca netimbrată.

Cu privire la fondul cauzei:

Din relaţia de uniune consensuală a părţilor s-au născut minorii OSC (născut la data de 0) şi ONS (născută la data de 0) .

Reclamanta a solicitat exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusive, arătând că tatăl este neinteresat de situaţia copiilor şi datorită faptului că are o atitudine violentă pe fondul consumului de alcool de natură a-i afecta emoţional pe cei doi copii.

Potrivit susţinerilor părţilor exprimate în cererea de chemare în judecată, în faţa instanţei de judecate dar şi potrivit declaraţiei martorei audiate în cauză, după naştere cei doi minori au locuit împreună cu părinţii în Italia. De asemenea părţile au locuit cu copii şi în B. Relaţia părţilor a fost marcată de împăcări şi despărţiri iar din luna noiembrie 2015 reclamanta s-a mutat împreună cu cei doi copii în sat, la locuinţa părinţilor reclamantei.

Potrivit anchetei sociale efectuate în cauză în prezent minorii locuiesc împreună cu mama în comuna M, fiind înscrişi la grădiniţa din cartierul CFR, copii fiind într-o stare bună fizică şi psihică, ataşaţi de mamă. Imobilul în care copii locuiesc este spaţios, bine întreţinut şi oferă confort material pentru creşterea minorilor.

Potrivit art. 486  noul cod civil ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

Conform dispoziţiilor art. 505 din noul cod civil dacă părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare a autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispoziţiile de la divorţ, care prevăd la art 397  cod civ că după divorţ autoritatea părintească  revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel, iar la art 398 cod civil că atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Totodată, conform art.  36 al (7) din Legea 272 din 21 iunie 2004 republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

Deşi din declaraţia martorei audiate în cauză rezultă că relaţiile dintre părinţi sunt încordate, instanţa reţine faptul că minorii au locuit cu ambii părinţi cătă vreme aceştia au fost împreună iar după separarea în fapt pârâtul a continuat să ţină legătura telefonic cu cei doi minori. Exercitarea în comun a autorităţii părinteşti este un drept nu numai al părintelui ci şi al copiilor de care aceştia nu poate fi lipsiţi decât pentru considerente ce ţin de interesul său superior al acestora.

Cum potrivit probatoriului administrat în cauză nu există riscul ca minorii să sufere ca urmare a continuării custodiei comune luând în considerare conţinutul referatului de anchetă psihosocială ataşat la dosar, vârsta si interesele superioare al copiilor, modul în care părinţii şi-au exercitat drepturile şi îndatoririle părinteşti, în temeiul art. 397 cod civ. va dispune ca autoritatea părintească să se exercite în comun de părinţi.

Potrivit art 496 cod civ „copilul minor locuieşte la părinţii săi” iar „în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani”

Atunci când stabileşte locuinţa copilului minor instanţa trebuie să ia în considerare o serie de criterii precum: disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a implica pe celălalt părinte cu privire la deciziile legate de copii, disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt părinte accesul în locuinţa sa, situaţia locativă a fiecăruia dintre cei doi părinţi, istoricul îngrijirii copilului, dorinţa exprimată de minor cu privire la stabilirea locuinţei sale la reşedinţa unuia sau altuia dintre părinţi, apropierea locuinţelor fiecăruia dintre cei doi părinţi de şcoală  şi respectiv grădiniţă, concluziile raportului autorităţii tutelare cu privire la locuinţele celor doi părinţi, dorinţa exprimată de fiecare dintre cei doi părinţi cu privire la stabilirea locuinţei minorului la reşedinţa lor.

Potrivit anchetelor sociale efectuate în cauză dar şi potrivit celor arătate de părţi în cererile formulate, minorii au locuit în mod constant alături de mamă,  părinte care le-a acordat o îngrijire corespunzătoare.Nu există dovezi care să evidenţieze faptul că în acest mediu copiii s-ar afla în pericol, mai mult ancheta socială efectuată în cauză relevă faptul că minorii sunt bine îngrijiţi, sunt înscrişi la grădiniţă şi integraţi în familia mamei. Prin urmare instanţa apreciază că nu se impune desprinderea din mediul în care a crescut, cu atât mai mult cu cât şi tata a fost de acord ca minorii să locuiască împreună cu mama.

In consecinţă, analizând probatoriul administrat, în baza art. 496 din noul cov civ, instanţa apreciază că nevoia  de stabilitate a copilului este asigurată cel mai bine în condiţiile stabilirii la adresa din sat B

Întrucât potrivit art. 499 cod civ .intre părinţi si copii exista o obligaţie legala de întreţinere care se stabileşte conform art. 529 cod civ., potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, instanţa  va stabili ca pârâtul sa plătească reclamantei in favoarea minorului o pensie lunara de întreţinere în procent de  33 % din venitul minim pe economie (câte 16,5 % lunar pentru fiecare minor) de la data introducerii acţiunii 07.07.2015 şi până la majoratul fiecărui minor

Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite  în parte acţiunea principală având ca obiect exercitare autoritate părintească, formulată de reclamanta FAM în contradictoriu cu pârâtul OM

Admite excepţia netimbrării şi-n consecinţă anulează cererea reconvenţională având ca obiect drept de vizită, formulată de pârâtul OM în contradictoriu cu reclamanta FAM ca netimbrată.

Dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorii OŞC născut la data de 0şi ONS născută la data de 0  să se exercite în comun de ambii părinţi.

Stabileşte locuinţa minorilor alături de reclamanta FAM la adresa din satObligă pârâtul OM să achite reclamantei FAM în favoarea minorilor, o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 33 % din venitul minim pe economie (câte 16,5 % lunar pentru fiecare minor) de la data introducerii acţiunii 07.07.2015 şi până la majoratul fiecărui minor

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către reclamantă.

Cu apel în 30 zile de la  comunicare, apel care  se depune la Judecătoria B.

Pronunţată în şedinţa publică de la 18 Ianuarie 2016

Domenii speta

Spete similare