Existenta infractiunii de viol in lipsa probelor biologice

Prin rechizitoriul nr. X/P/2015 din 26 august 2015 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti ,înregistrat la Tribunalul Olt – Secţia Penală la nr. X/104/2015 au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii N I R, soldat în cadrul UM  D jud. O,  F M A, I F – C şi I V I  - civili - pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3  lit. f cod penal, constând în aceea că în noaptea de 15.06.2015 , după orele 24,00, cei patru inculpaţi au dus-o pe victima R V în vârstă de 18 ani cu maşina  pe şoseaua de centură a municipiului C unde a fost obligată să întreţină relaţii sexuale normale şi orale prin constrângere.

 Ca situaţie de fapt în actul de trimitere în judecată s-a reţinut că la data susmenţionată, cei patru inculpaţi au luat-o cu autoturismul pe victima R V în vârstă de 18 ani, în ziua imediat următoare datei la care  aceasta împlinise această vârstă şi prin inducere în eroare, promiţându-i că o vor duce împreună cu prietena ei T D în localitatea S pentru a-i aduce în municipiul C pe martorii N C şi A R S  au dus-o pe şoseaua de centură a municipiului C care se afla în lucru  şi prin constrângere au întreţinut relaţii sexuale orale şi normale cu aceasta.

Din materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 15.06.2015, ora 0500, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului C au fost sesizate de victima R V, originară din comuna R jud.O, în vârstă de 18 ani, cu faptul că, în noaptea respectivă, în jurul orei 01,00, a fost dusă cu maşina pe şoseaua de centură a municipiului C de  numitul I I, împreună cu alţi trei băieţi şi obligată să întreţină relaţii sexuale normale şi orale cu aceştia.

Plângerea formulată oral de către victima infracţiunii de viol a fost consemnată în procesul verbal întocmit de organele de poliţie în conformitate cu art. 289 alin. 6 din C.proc.pen., fila 5/vol. 1 dosar urmărire penală.

În declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, victima R V, din comuna R, judeţul O a relatat că în noaptea de  14/15 iunie 2015 se afla în vizită la surorile  T D şi T M din mun. C care sunt prietenele sale şi unde  se afla şi prietena lor comună J M M împreună cu care asculta muzică.

Aceasta a mai arătat că la miezul nopţii, respectiv în jurul orelor 24,00 s-a întrerupt curentul electric în apartamentul în care se aflau , situaţie în care martora T M  l-a apelat telefonic pe prietenul său A R, iar victima pe prietenul său N C  Vcărora le-au spus ce s-a întâmplat ,iar  aceştia au zis că sunt de acotrd să vină în municipiul C dar să le găsească un taxi pentru a se deplasa din localitatea S, situaţă la o distanţă de circa 30 km. În acest sens victima a apelat câteva numere de taxi pe care le cunoştea dar şoferii i-au spus că nu sunt în cursă, motiv pentru care au stabilit să se deplaseze personal la o staţie de taxi,iar când au ajuns în faţa magazinului U din C s-au întâlnit cu inculpatul I V I pe care îl cunoştea din vedere , acesta fiind coleg de liceu cu martorii N C şi A R S  şi  care se afla într-un autoturism pe care l-a oprit, după care a traversat strada deplasându-se în punctul în care se afla victima cu prietenele sale T D şi J M M,observând totodată că acesta se afla împreună cu inculpatul I F C.

Victima a mai relatat că în momentul în care inculpatul I V I a ajuns în locul în care aceasta se afla şi i-a spus ce problemă are, acesta s-a deplasat spre autoturismul în care se afla inculpatul I F C care  este verişorul său , după care s-a întors şi i-a spus că sunt de acord cu solicitarea victimei în sensul de a se deplasa în satul S pentru ai lua pe prietenii lor, respectiv pe martorii N C şi A R S care fuseseră de acord să se deplaseze în municipiul C pentru a încerca să repare defecţiunea  care a determinat întreruperea alimentării cu energie electrică a apartamentului, deoarece doreau să continue petrecerea.

După ce a avut şi acceptul vărului său, le-a spus  celor trei tinere că merg la S, dar cu condiţia să-i însoţească două dintre ele, pentru ca la întoarcere să aibă loc şi ceilalţi doi băieţi, împreună  cu care ar fi fost oricum şase persoane pe cele cinci locuri ale autoturismului.

Cele trei tinere au fost de acord şi au convenit  ca la S să se deplaseze R V  şi T D, iar J M să se întoarcă acasă, acolo unde se afla şi T M.

Victima a mai arătat că inculpaţii I V I şi I F C, au dus-o acasă cu autoturismul pe martora J M,  după care au revenit în faţa magazinului „U”, după care ajunşi înapoi, I V I a mers la autoturismul inc. F M A, iar când a revenit, le-a spus celor două tinere rămase că deplasarea la S o s-o facă cu autoturismul inculpatului F M A,  pentru că inc. I F C vrea să plece acasă, astfel că a urcat împreună cu acestea în autoturismul inc. F M A, în timp ce inc. N I R şi martorul T V s-au mutat în autoturismul inc. I F C.

Deşi pe parcursul urmăririi penale a afirmat în mod constant că autoturismul său a fost condus de martorul T V,  pentru că el consumase alcool, inc. F M A nu a ezitat să-i ceară martorului T V să se mute în celălalt autoturism, el fiind cel care a condus autoturismul în care se mai afla inc. I V I şi cele două tinere, aspectul fiind relatat de victima R V.

Victima  a mai arătat că înainte de ieşirea din mun. C, inculpaţii au oprit autoturismul, motivând că trebuie să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, după care au afirmat că inc. F M A trebuie să ia motorină de la nişte persoane necunoscute, motiv pentru care au părăsit itinerariul de deplasare spre S şi au mers în zona în care se construieşte şoseaua de centură a mun. C. După ce au ajuns aici, inc. F M A a început  să accelereze autoturismul, deplasându-se într-o zonă în care, pentru construcţia şoselei, pe jos era turnat nisip, după care frâna brusc folosind frâna de ajutor (de mână), pentru a realiza întoarceri bruşte, aşa-numitele „drifturi”.

În această situaţie, victima şi prietena sa le-au zis inculpaţilor să oprească autoturismul deoarece le este frică , după care au coborât din autoturism şi a încercat să-l sune pe prietenul său , pe care l-a şi sunat şi i-a spus că se află între C şi C, după care a venit la ea inculpatul I I a prins-o de păr şi i-a luat telefonul din mână.

Victima a mai arătat că inculpaţii nu le-au dus la S şi au rămas pe centură circa 2 ore, inculpatul I I continuând să o ţină de păr şi să se deplaseze cu ea în faţă, după care a coborât din maşină prietena sa T D car ei-a spus să o lase în pace,iar  acesta i-a zis să-şi vadă de  treabă că ea nu are nici un amestec iar în acest timp s-a deplasat cu maşina până în locul în care se aflau şi inculp.F M A , maşina fiind parcată în partea dreaptă a drumului.

În continuare victima a mai arătat că imediat a apărut lângă ei un autoturism în care se aflau martorul T V şi inculp.I F Cşi N I R care după ce au oprit autoturismul au coborât lângă ei, moment în care inculpatul I F Ca început să tragă de ea să meargă într-o parte cu el pentru că vrea să discute ceva, aspect cu care nu a fost de acord.

După aceasta, a venit la ea inculpatul F M A care a luat-o câţiva metri mai departe şi i-a spus să stea liniştită că vor merge să ia motorină după care o vor duce înapoi la C, spunându-i că nu a luat-o din C ca să-şi bată joc de  ea, după aceasta s-a urcat în maşină doar cu el şi cu martora T D.

După  ce le-a spus de mai multe ori că trebuie să  aştepte persoanele care-i aduc motorina, R V  a realizat că ceva nu este în regulă în intenţiile celor doi, motiv pentru care l-a contactat telefonic, atât pe martorul N C, prietenul său, cât  şi pe martora T D, cerându-le şi acestora să vorbească cu inc. I V I, care i-a asigurat că nu se va întâmpla nimic. Convorbirile telefonice au avut loc de pe telefonul ce-i aparţinea martorei T D, în timp ce telefonul victimei R V era folosit de martora T D, căreia i-l lăsase la plecare pentru că cel al martorei nu mai avea baterie.

 Aşa cum s-a arătat, la scurt timp, în locul în care se aflau au ajuns şi inculpaţii I F Cşi N I R, care erau împreună cu martorul T V, aceştia  venind cu autoturismul  inc. I F C, condus de acesta din urmă.

R V le-a cerut inculpaţilor F M A şi I V I să le ducă acasă, renunţând la deplasarea  la S, sau să le lase să plece pe jos. Aceştia nu le-au lăsat să plece, demers căruia i s-au alăturat şi inculpaţii N I R şi I F C, iar în timp ce victima R V încerca să scape de aceştia, a fost lovită la un moment dat cu pumnul în cap de către inc. F M A, care a obligat-o să întreţină cu acesta un act sexual oral. De teamă, victima s-a aşezat în genunchi  şi a dat curs solicitării acestuia, timp în care se afla lângă portiera din dreapta faţă a autoturismului inc. F M A, lângă ei aflându-se şi inc. I F C, care a întreţinut şi el cu victima un act sexual oral.

După aceasta cei doi inculpaţi i-au cerut apoi victimei să urce pe bancheta din spate a autoturismului lui  F M A, unde au continuat actele sexuale orale, pe rând. Ulterior, inculpaţii N I R şi I V I au urcat şi ei în autoturism, înlocuindu-i pe ceilalţi doi, victima întreţinând acte sexuale orale cu câte doi dintre cei patru inculpaţi, pe rând, în reprize în care aceştia se înlocuiau unul pe  celălalt, actele sexuale orale durând, în total, în jur de o oră.

Victima  a mai relatat că la un moment dat, în timp ce se afla din nou împreună cu inculpaţii F M A şi I F C,  aceştia i-au cerut să se dezbrace, pentru a întreţine raporturi sexuale  normale. Victima a încercat să se opună, însă, în cele din urmă, s-a dezbrăcat, cei doi întreţinând, unul acte sexuale orale, iar celălalt raport sexual normal, în acelaşi timp, schimbând apoi rolurile între ei.

Înainte de a constrânge victima, inc. I V  I i-a luat acesteia telefonul, după care a respins apelurile repetate ale martorilor N C şi T M.

În momentul în care aveau raport sexual normal cu victima, inculpatul I F C s-a protejat prin aplicarea unui prezervativ, iar inc. F M A a avut raport sexual neprotejat.

După aproximativ zece minute în care inculpaţii F M A şi I F C au întreţinut, în modul arătat, acte sexuale orale şi raporturi sexuale cu victima, inc. I V I le-a cerut să se grăbească pentru că a fost apelat  de tatăl acestuia. După ce a repetat solicitarea, cei doi inculpaţi au întrerupt agresiunea sexuală înainte de a fi finalizată prin ejaculare.

Fiind audiată pe parcursul urmăririi penale cât şi pe parcursul judecăţii martora T D, minoră în vârstă de 15 ani, a arătat că în timp ce victima era supusă agresiunii sexuale de către inculpaţi, ea fost introdusă de inc. I V I în autoturismul inc. I F C, acolo unde se afla şi martorul T V.

La un moment dat, martora T D a încercat să fugă spre şosea, dar a fost prinsă de către inc. I V I, moment în care şi-a pierdut cunoştinţa. Lângă ea a venit martorul T V, care a încercat să o liniştească, după ce  a ajutat-o să-şi revină, apoi s-au întors la cele două autoturisme.

Martora a mai arătat că după alte câteva momente în care l-au auzit pe inc. I V I  vorbind la telefon despre tatăl acestuia, T D a fost lăsată să urce în autoturismul lui F M A, acolo unde se afla şi victima R V, acestea fiind conduse spre oraş de către inc. F M A, cu autoturismul acestuia, condus de această dată, din nou, de către martorul T V. Când au ajuns la intrarea în oraş, R V le-a cerut să oprească să coboare, iar de aici şi-au continuat drumul pe jos, până la  locuinţa lui T D. Aici s-au întâlnit şi cu martorii N C şi A R S, care fuseseră aduşi în mun. C de către  T M şi J M. Între timp aceştia se deplasaseră şi la locuinţa martorului I S, tatăl inc. I V I, care i-a însoţit până în C, după ce încercase să-l apeleze pe fiul său, fără ca acesta să-i răspundă, însă inc. I V I a răspuns la unul dintre apelurile făcute de martorul N C, căruia i-a cerut să-l ducă acasă pe tatăl  său.

După ce au revenit la locuinţa din C, victima, însoţită de martorii N C, A R S şi T D, s-a  deplasat la sediul Poliţiei Municipiului C unde, în jurul orei 05:00, în dimineaţa zilei de 15.06.2015, a sesizat violul săvârşit de cei patru inculpaţi.

Din actele de urmărire penală rezultă că de la postul telefonic cu numărul 07XXXXXXX, post telefonic aparţinând  victimei R V  şi care a fost folosit în noaptea de 14/15.06.2015 de martora T D, s-au transmis  şi primit mesaje text între orele 02:16 – 02:34.

Din actele dosarului rezultă că în acelaşi interval, de la acelaşi post telefonic, s-au efectuat 16 (şaisprezece) apeluri la care nu s-a răspuns, iar  apelul efectuat la ora 02:26 a fost respins, aparatul telefonic generând mesajul preconfigurat ca model cu textul „Îmi pare rău, sunt ocupat(ă). Sunaţi mai târziu.”, iar după ora 02:34, aparatul telefonic a fost închis sau a rămas fără baterie activă, întrucât, când a fost redeschis, s-a primit un mesaj în care posesorul era anunţat că a avut alte 7 (şapte) apeluri de la acelaşi post telefonic.

De la postul telefonic cu nr. 07XXXXXXXX, post telefonic aparţinând martorului A R S, a fost transmis la ora 01:56 mesajul „vezi ca am plecat  de aici”, iar la ora 02:22, de la acest post telefonic, s-a primit un apel la  care nu s-a răspuns, un alt mesaj  primit după redeschiderea telefonului anunţând posesorul că a mai avut un apel de la acelaşi post telefonic.

Aşadar, între orele 02:07 şi 02:38, de la cele trei posturi telefonice s-au iniţiat în total 41 (patruzecişiunu) de apeluri telefonice către telefonul folosit de victimă, la care nu s-a răspuns, care au fost respinse sau care nu au putut fi primite întrucât  aparatul telefonic nu mai funcţiona.

În depoziţia dată în faţa instanţei, victima a mai relatat că ştia că inculpaţii au consumat bere înainte de a se deplasa pe şoseaua de centură, iar când i-a întrebat unde este D, inculpatul F M i-a spus că este bine şi nu ştie nimic din ceea ce s-a întâmplat în noaptea respectivă. Victima  a mai relatat că înainte ca inculpaţii să o agreseze, le-a spus că are la ea suma de 300 lei şi un inel pe care doreşte să-l dea pentru a fi lăsată în pace , însă aceştia nu au fost de acord.

După săvârşirea faptelor, inculpaţii au dus-o cu maşina până în C, la Monument, iar în maşină se aflau alături de  ea inculp. F M, martorul T V si T D, iar la coborâre inculp.F M i-a cerut suma de 10 lei pe care  aceasta i-a dat-o.

Victima a mai arătat că după ce a coborât la Monument a mers  acasă, iar acolo se afla martora J M care i-a spus că între timp fusese cu T M cu un taxi şi îi luaseră de la S pe cei doi băieţi care la rândul lor îl luaseră pe tatăl lui I I care nu a vrut să meargă la poliţie împreună cu ei şi nici cei doi nu au apucat să ajungă la poliţie şi în final a fost dusă la poliţie de către cei doi prieteni unde a formulat plângere.

De  asemenea victima a mai relatat că pe parcursul cercetărilor au venit la domiciliul său mama inculp. N, sora inculp. I C şi tatăl inculp. I I , discuţie la care a fost prezentă alături de mama sa auzind astfel că sora inculp. I C i-a propus mamei sale să îi ierte că nu ştiu ce au făcut şi că i-a crescut singură, spunându-i totodată că îi dă un apartament în C,  un miliard de lei şi tot ce doreşte numai să îi ierte aceeaşi promisiune fiind făcută şi de mama inculpatului I I, care de  asemenea i-a spus că îi dă tot ce vrea numai să îi ierte.

 Pe parcursul urmăririi penale, ulterior formulării plângerii, victima R V şi martora T D au depus la dosarul cauzei istoricul mesajelor primite şi transmise la şi de la telefonul mobil aparţinând lui T D- filele 55 – 64/vol. 1 dosar urmărire penală.

Din acest istoric rezultă că, de la postul telefonic cu nr. 07XXXXXXXX, aparţinând martorului N C, pe telefonul aparţinând martorei T D s-au primit şi transmis mesaje text între orele 02:07 – 02:39.

În acelaşi interval, de la acelaşi post telefonic, s-au efectuat 23 (douăzecişi trei) de apeluri la care nu s-a răspuns, iar apelurile efectuate la orele 02:31, 02:32 (trei apeluri) şi 02:33 au fost respinse, aparatul telefonic generând mesajele preconfigurate ca model cu textul „sunt în şedinţă”  sau „îmi pare rău, sunt ocupat(ă). Sunaţi mai târziu”

După ora 02:38, aparatul telefonic aparţinând martorei T D a fost închis sau a rămas fără baterie activă, întrucât, când a fost redeschis, s-a primit un mesaj în care posesorul era  anunţat că a avut alte 6 (şase) apeluri de la acelaşi post telefonic.

De la postul telefonic cu numărul 07XXXXXXXX, post telefonic aparţinând  victimei R V  şi care a fost folosit în noaptea de 14/15.06.2015 de martora T D, s-au transmis  şi primit mesaje text între orele 02:16 – 02:34.

În acelaşi interval, de la acelaşi post telefonic, s-au efectuat 16 (şaisprezece) apeluri la care nu s-a răspuns, iar  apelul efectuat la ora 02:26 a fost respins, aparatul telefonic generând mesajul preconfigurat ca model cu textul „Îmi pare rău, sunt ocupat(ă). Sunaţi mai târziu.”

După ora 02:34, aparatul telefonic a fost închis sau a rămas fără baterie activă, întrucât, când a fost redeschis, s-a primit un mesaj în care posesorul era anunţat că a avut alte 7 (şapte) apeluri de la acelaşi post telefonic.

De la postul telefonic cu nr. 07XXXXXX, post telefonic aparţinând martorului A R S, a fost transmis la ora 01:56 mesajul „vezi ca am plecat  de aici”, iar la ora 02:22, de la acest post telefonic, s-a primit un apel la  care nu s-a răspuns, un alt mesaj  primit după redeschiderea telefonului anunţând posesorul că a mai avut un apel de la acelaşi post telefonic.

Aşadar, între orele 02:07 şi 02:38, de la cele trei posturi telefonice s-au iniţiat în total 41 (patruzecişiunu) de apeluri telefonice către telefonul folosit de victimă, la care nu s-a răspuns, care au fost respinse sau care nu au putut fi primite întrucât  aparatul telefonic nu mai funcţiona.

Fiind audiaţi pe parcursul urmăririi penale, inculpaţii au negat săvârşirea infracţiunii de viol în condiţiile relatate de victimă pe parcursul urmăririi penale arătând totuşi că în noaptea respectivă s-au deplasat cu victima  pe şoseaua de centură a municipiului C fără să întreţină cu aceasta relaţii sexuale prin constrângere, iar pe parcursul judecăţii s-au folosit de dreptul la tăcere reglementat de dispoziţiile art. 109 alin,. 3 cod pr penală.

Deşi inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii de viol în formă calificată pentru care au fost trimişi în judecată, situaţia de fapt expusă anterior şi vinovăţia acestora au fost pe deplin dovedite cu  depoziţiile date de victimă, atât pe parcursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, depoziţii în care a descris amănunţit derularea săvârşirii infracţiunii de viol de către cei patru inculpaţi.

Depoziţia victimei se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii , respectiv: declaraţiile date de inculpaţi pe parcursul urmăririi penale, în care au recunoscut că în noaptea de 14/15 iunie 2015 după ora 01,30, s-au aflat la marginea municipiului C în zona în care se construieşte şoseaua de centură , dar pentru a asculta muzică şi nu în alte scopuri , declaraţiile martorilor audiaţi pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii,  martorii T V şi T D, fiind martori oculari care au perceput în mod direct săvârşirea infracţiunii de către inculpaţi şi care au descris amănunţit derularea  acesteia,  raportul de expertiză medico-legală nr. X/A1/253 din 30.07.2015, raportul de expertiză judiciară genetică nr. X/07.08.2015, supliment raport de expertiză judiciară genetică, istoricul mesajelor primite şi transmise la şi de la posturile telefonice mobile aparţinând martorilor T D, N C şi R V depus la dosarul cauzei de către victimă şi de către martora T D, precum şi cu depoziţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză , respectiv T M, N C V, A R S, J M D,  I S şi R E care nu a fost audiată deoarece nu s-a aflat în ţară.

Toate declaraţiile date în cauză de martorii N C, A R S, T D, T M şi J M pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii confirmă în totalitate declaraţia victimei, declaraţiile fiecăruia dintre martori confirmând în parte sau în întregime cele relatate de victimă în funcţie de momentul în care martorul respectiv a fost implicat în desfăşurarea evenimentelor descrise anterior.

În ceea cei priveşte pe martorii T D şi T V aceştia sunt singurii care au putut da relaţii despre cele petrecute în împrejurările în care victima a arătat că a fost violată de cei 4 inculpaţi iar martora T D a avut posibilitatea să vadă efectiv momentul în care inculpatul F M A a lovit victima şi a constrâns-o la acte sexuale orale iar ulterior i-a văzut pe inculpaţii I V I şi I F C în timp ce coborau din autoturismul în care victima era dezbrăcată îşi închideau şliţul pantalonilor.

La solicitarea inculpaţilor a fost audiată de către instanţă martora S S N care a relatat că în luna noiembrie 2015 în urma unui mesaj telefonic pe care l-a primit de la martorul T V  discutând cu acesta a venit vorba despre violarea victimei R V, ocazie cu care i-a spus că dacă nu ar fi fost învăţat de cineva ar fi fost şi el cercetat în calitate de făptuitor. Martora a învederat că susnumitul nu i-a spus cine l-a sfătuit ( fila 102, vol. III dosar instanţă).

Întrucât depoziţia acestei martore nu se coroborează cu nicio altă depoziţie nu poate fi avută în vedere de către instanţă, astfel că urmează să fie înlăturată.

În raport cu aceste considerente, se apreciază că probatoriul administrat, pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, dovedeşte dincolo de orice îndoială rezonabilă şi în mod indubitabil săvârşirea infracţiunii  de viol de către cei patru inculpaţi.

În analiza acestui probatoriu administrat pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti , trebuie  pornit de la faptul aşa cum s-a procedat şi pe parcursul urmăririi penale că victima şi cei patru inculpaţi prezintă în  declaraţiile lor versiuni diferite, iar declaraţiile acestora sunt diferite nu doar cu privire la săvârşirea sau nu  a infracţiunii, ci sunt diferite şi în privinţa scopului deplasării în zona în care se susţine că s-a săvârşit infracţiunea.

„Astfel, dacă cele două versiuni, prezentate de victimă, respectiv de inculpaţi, sunt diferite în ce priveşte scopul deplasării şi în ce priveşte săvârşirea sau nu a infracţiunii, faptul că victima şi cei patru inculpaţi s-au aflat în noaptea de 14/15.06.2015, după ora 01:30, la marginea oraşului C, în zona în care se construieşte şoseaua de centură, nu este negat de niciuna dintre părţi”.

Scopul prezenţei părţilor în locul şi timpul arătat este unul deosebit de important, pentru că, atât locul, cât şi ora la care au fost prezenţi aici, sunt unele neobişnuite.

În aceste condiţii în care dovedirea acestui scop de către una dintre părţile raportului de conflict, infirmă scopul invocat de cealaltă parte, contribuie în mare măsură  la dovedirea  săvârşirii sau nu a infracţiunii sesizate.

În această situaţie, trebuie apreciat că scopul prezenţei părţilor în acel loc şi la acea oră nu este o simplă împrejurare de fapt, iar proba acestui scop constituie o probă indirectă a săvârşirii sau nu  a infracţiunii de viol.

Un alt aspect care nu este unul controversat este acela că victima şi inculpaţii s-au întâlnit în mod întâmplător, astfel  că, în analiza probelor, trebuie plecat de la cele două împrejurări certe, acelea că părţile s-au întâlnit întâmplător, iar după  ora 01:30 se aflau în zona  şoselei de centură a oraşului C.

În varianta prezentată de victimă, aşa cum aceasta a arătat în depoziţiile date pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, a plecat de la domiciliul martorelor T D şi T M cu scopul de a găsi un taxi care să facă o cursă până în localitatea S, la 30 km distanţă, de unde să-i aducă pe  martorii  N C şi A R S.  După ce s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul I V I, pe care îl cunoştea, atât ea, cât şi martorele T D, T M şi J M, au decis ca inc. I V I să fie cel care, împreună cu inc. I F C, să se deplaseze cu autoturismul  în localitatea S, iar la solicitarea primului inculpat, victima R V  şi martora T D  au fost de acord să-i însoţească.

Întrucât, la momentul în care s-a întâlnit cu inc. I V I, victima era împreună cu martorele T D şi J M, iar deplasarea urma să se facă cu autoturismul condus de o altă persoană decât inc. I V I, dacă deplasare ar fi fost făcută de toate aceste persoane, ar fi însemnat ca toate cele  cinci locuri ale autoturismului să fie deja ocupate, iar la întoarcere ar fi trebuit să mai aibă alţi doi pasageri, aşa că s-a convenit ca  martora J M să rămână acasă, fiind condusă cu autoturismul inc. I F C, însoţit de inc. I V I, de martora T D şi de victima R V.

După ce au lăsat-o pe martora J M, acasă s-au întors, iar inc. I V I a spus că vor face deplasarea  cu un alt autoturism, condus de inculpatul F M A.

Pe traseu, sub pretextul că trebuie să cumpere motorină  de la persoane necunoscute, cei doi inculpaţi au deviat de la traseul iniţial şi au ajuns în zona şoselei  de centură, acolo unde a venit şi autoturismul condus de inc. I F C şi în care se mai aflau martorul T V şi inc. N I R.

După ce inc. F M A a lovit victima cu pumnul în cap, aceasta a fost constrânsă să întreţină acte sexuale orale,  mai întâi cu inc. F M A, lângă autoturismul acestuia, după care a fost introdusă în autoturism, unde toţi cei patru inculpaţi au întreţinut acte sexuale orale cu victima, alternativ, în reprize de câte doi inculpaţi, iar inculpaţii F M A şi I F C au constrâns victima să întreţină şi raporturi sexuale normale, pe rând, cu fiecare dintre cei doi, în timp ce celălalt avea cu victima acte sexuale orale.

În varianta prezentată de inculpaţi, pe parcursul urmăririi penale , după întâlnirea inc. I V I cu victima şi cu cele două martore, aceasta ar fi fost cea care i-a propus să mai rămână în oraş pentru a se distra împreună, iar cel care a vrut să rămână împreună cu ei a fost inc. F M A, ceilalţi dorind să plece acasă, ceea ce au şi făcut. De asemenea, în versiunea prezentată de  inculpaţi, I V I şi F M A au plecat în afara oraşului pentru a putea asculta muzică la intensitate mai mare, iar după ce au ajuns aici au derapat în şanţ, chemându-i pe ceilalţi pentru a-i ajuta să scoată autoturismul din şanţ.

După ce au venit şi aceştia, au rămas împreună pentru aproximativ o jumătate de oră, fără ca vreunul  dintre inculpaţi să întreţină  cu victima raporturi sexuale  sau acte sexuale orale, nici cu, nici fără consimţământul acesteia.

Un alt aspect care este prezentat în versiunea victimei şi care nu este negat de inculpaţii  F M A şi I V I este acela că, înainte de a ieşi din oraş împreună cu victima şi cu martora T D, aceştia au oprit autoturismul, însă motivul acestei opriri este prezentat diferit în cele două versiuni.

Astfel, în timp ce victima arată că cei doi ar fi discutat la telefon, aceştia afirmă că motivul a fost nevoia de a-şi satisface necesităţile fiziologice, acest motiv  nefiind deloc  lipsit de importanţă.

Astfel, varianta prezentată de victimă este susţinută de toate celelalte probe administrate în cauză, toate persoanele implicate într-un moment sau altul în desfăşurarea celor relatate  de aceasta confirmând în declaraţiile lor  versiunea prezentată de victimă şi infirmând versiunea prezentată de inculpaţi.

Toate declaraţiile date în cauză de martorii N C, A R S, T D, T M şi J M confirmă în totalitate declaraţia victimei, declaraţiile fiecăruia dintre martori confirmând în parte sau în întregime cele relatate de victimă, în funcţie de momentul în care  martorul respectiv este implicat în desfăşurarea evenimentelor descrise.

Referitor la martorii T D şi T V, aceştia sunt singurii care au putut da relaţii despre cele petrecute în împrejurările în care victima arată că a fost violată de cei patru inculpaţi, iar martora T D  a  avut posibilitatea să vadă efectiv momentul în care inc. F M A a lovit victima şi a constrâns-o la acte sexuale orale, iar ulterior, i-a văzut pe inculpaţii I V I şi I F C în timp de coborau din autoturismul în care victima era dezbrăcată şi îşi închidea şliţul pantalonilor.

Astfel, în condiţiile în care declaraţiile persoanei vătămate se coroborează cu toate celelalte probe, în timp ce  declaraţiile inculpaţilor date pe parcursul urmăririi penale nu sunt susţinute de niciuna dintre probele administrate, acestea din urmă nu pot fi apreciate decât ca nesincere şi înlăturate de către instanţă.

Alături de declaraţiile martorilor, declaraţiile persoanei vătămate sunt susţinute de istoricul mesajelor transmise şi primite în noaptea de 14/15.06.2015 pe şi de pe telefonul mobil aparţinând  martorei T D şi din care rezultă că prezenţa victimei în împrejurările în care a fost violată a fost, fără dubiu, împotriva voinţei sale.

În ce priveşte  suportul magnetic depus de victimă şi despre care afirmă că are imprimată o convorbire telefonică purtată cu mătuşa inc. F M A, care afirmă că inculpatul i-ar fi spus că victima ar fi fost violată, această persoană a fost identificată ca fiind R E, însă nu a putut fi audiată, fiind plecată din ţară de la începutul lunii iulie 2015, fiind audiată totuşi de către instanţă.

Referitor la  examinarea fizică a victimei, aceasta a prezentat echimoze şi excoriaţii la ambii genunchi şi latero-toracic drept, aşa cum rezultă din certificatul medico-legal eliberat de Serviciul Judeţean Medico-Legal O, fără a prezenta leziuni şi în zona genitală, iar lipsa leziunilor în zona genitală este explicată de faptul că, aşa  cum s-a dovedit din probele administrate, violenţa fizică a fost exercitată asupra victimei pentru întreţinerea de acte sexuale orale, iar numai după ce aceasta a cedat constrângerii au fost întreţinute cu victima şi raporturi sexuale normale.

Deşi leziunile prezentate de victimă arată o violenţă ce poate fi considerată minimă, existenţa  constrângerii trebuie apreciată cu luarea în considerare a tuturor împrejurărilor cauzei, pentru a aprecia posibilitate victimei de a opune o rezistenţă mai mare.

Astfel, această apreciere trebuie  să aibă în vedere că victima se afla într-un loc izolat, la o oră târzie din noapte, în prezenţa a patru tineri care consumaseră alcool mai multe ore, aşa cum recunosc şi aceştia, fiind în mod evident sub influenţa băuturilor alcoolice consumate.

În contextul dat în care a fost săvârşită infracţiunea de viol, constrângerea poate exista chiar şi în lipsa oricăror leziuni care să obiectiveze o constrângere fizică, pentru că se poate spune că, în acele împrejurări, constrângerea morală este mult mai puternică decât constrângerea fizică. În acele împrejurări, chiar şi prezenţa unui singur bărbat aflat sub influenţa alcoolului este suficientă pentru a inhiba orice tendinţă a victimei de a-şi manifesta împotrivirea, cu atât mai mult cu cât au fost prezenţi patru tineri şi nu doar unul, iar manifestările de violenţă ale unor tineri aflaţi sun influenţa alcoolului în acel loc şi la acea oră pot fi apreciate ca fiind imprevizibile şi cu un potenţial ce poate merge chiar până la suprimarea vieţii, apreciere la care  trebuie avută în vedere şi vârsta victimei, care abia împlinise vârsta de 18 ani în ziua anterioară.

Cu privire la faptul că în secreţia vaginală recoltată de la victimă nu s-au găsit urme biologice în care să se regăsească profilul genetic al vreunuia dintre inculpaţi, aceasta este explicată perfect de împrejurările de fapt ale săvârşirii infracţiunii în sensul că raporturile sexuale normale au fost întreţinute cu victima numai de doi dintre inculpaţi. Dintre aceştia, inc. I F C s-a protejat prin aplicarea unui prezervativ, iar celălalt inculpat, F M A, nu a ejaculat, victima afirmând că nici ceilalţi doi inculpaţi nu au ejaculat după ce au întreţinut acte sexuale orale, aşa cum rezultă din depoziţiile date de partea vătămată .

Astfel, declaraţiile date în cauză de victimă şi de martorii T D, T V şi I S, tatăl inculpatului I V I, fac dovada faptului că, din motive independente de voinţa lor, agresiunea sexuală a victimei, privită în ansamblu, ca activitatea celor patru inculpaţi, nu a fost dusă până la final, adică până la obţinerea ejaculării, din motive obiective, iar aceste motive obiective, independente de voinţa inculpaţilor, sunt pe deplin dovedite de  probele administrate în cauză.

În acest sens, este de  reţinut faptul relatat de victimă că în timp ce întreţinea, concomitent, raport sexual cu un inculpat şi act sexual oral cu un alt inculpat, cei doi au fost întrerupţi de inc. I V I, care le-a spus că  trebuie să plece pentru că este căutat de tatăl său, care a fost, rândul său, căutat de martorii N C, A R S şi T M. Această intervenţie  a inc. I V I, mai bine spus cauza acestei intervenţii, este  confirmată atât de declaraţiile martorilor N C, A R S, T M şi I S, tatăl inculpatului I V I, cât şi de declaraţiile martorilor T V şi T D, prezenţi la locul săvârşirii infracţiunii, şi care confirmă atât  convorbirea telefonică purtată de inculpat, aşa cum a fost percepută de fiecare dintre  martori, cât şi intervenţia făcută către ceilalţi inculpaţi, care a determinat ca agresiunea sexuală să fie întreruptă înainte de finalizarea acesteia în mod natural.

Aşa cum s-a reţinut şi în actul de trimitere în judecată, „este un fapt dovedit ştiinţific acela că băuturile alcoolice ingerate de un bărbat anterior unui act sexual întârzie foarte mult ejacularea şi chiar o împiedică atunci când cantitatea de alcool ingerată este mare”.

Aşa cum rezultă din declaraţiile persoanelor audiate în cauză, cei patru inculpaţi au întreţinut, pe rând, câte doi, acte sexuale orale, aceştia schimbându-se de mai multe ori între ei, iar raportul sexual cu victima a fost întreţinut pe rând de doi dintre inculpaţi, în timp ce celălalt întreţinea relaţii sexuale  orale. În această conjunctură, este de presupus că, dacă nu exista intervenţia inc. I V I, agresiunea sexuală asupra victimei ar fi putut fi continuată, pe rând, de toţi inculpaţii, până la obţinerea ejaculării de fiecare dintre ei ori până la un moment la care ar fi  considerat că nu  pot obţine ejacularea.

Observând suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că, în ipoteza unui raport sexual neprotejat, dar nefinalizat, nu se regăsesc urme biologice ale potenţialului agresor sexual, ceea ce explică, alături de celelalte probe, lipsa urmelor biologice în secreţia vaginală a victimei, altele decât spermatozoizi, a căror lipsă este explicată de împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii.

Totodată trebuie avut în vedere faptul că inculpaţii au încercat o împăcare cu victima R V oferindu-i sume mari de bani sau un apartament cu scopul de a scăpa de răspundere penală, propunere care, de  asemenea, nu ar avea  nicio logică  dacă inculpaţii nu ar fi săvârşit infracţiunea.

Fapta inculpaţilor F M A, I V I,  I F-C şi N  I  R de a întreţine raporturi sexuale şi/sau acte sexuale orale cu victima R V, prin constrângerea acesteia, actele de constrângere fiind săvârşite prin acţiuni concomitente sau succesive ale inculpaţilor şi care se subsumează toate aceluiaşi scop al constrângerii victimei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de viol în formă agravantă , săvârşit de două sau mai multe persoane împreună,  prevăzută de art. 218 alin.1 şi alin. 3 lit. f C.p., fiecare dintre inculpaţi urmând să răspundă în calitate de autori ai acestei forme agravate a infracţiunii, situaţia de fapt şi vinovăţia acestora fiind pe deplin dovedite, aşa cum s-a arătat cu probele administrate în cauză, în consecinţă impunându-se condamnarea  acestora.

În raport cu considerentele expuse încadrarea juridică a faptei nu comportă nici un fel de discuţii şi nici existenţa vinovăţiei acestora.

La termenul din data de 21 ianuarie 2016, inculpaţii N I R, F M A, I V I şi  I F-C, prin apărători, au solicitat instanţei să încuviinţeze administrarea următoarelor probe: efectuarea unei noi expertize medico-legală care să stabilească printre altele dacă partea vătămată a avut o viaţă sexuală activă anterioară violului , care a fost data ultimului act sexual care a precedat violul ,dacă a fost în evidenţa vreunui medic cu boli de transmitere  sexuală înaintea sau după săvârşirea violului asupra , dacă după viol a prezentat  semnele unei sarcini şi dacă este posibil ca o tânără femeie de 18 ani să nu prezinte nici un fel de leziuni traumatice după săvârşirea unui vio, asupra  sa; examinarea medico-legală a inculpaţilor care să stabilească dezvoltarea organelor genitale ale inculpaţilor , dacă aceştia prezintă particularităţi de conformaţie evidente la nivelul organelor genitale externe, dacă sunt purtători ,sănătoşi sau bolnavi a unei boli cu transmitere  sexuală, dacă au o viaţă sexuală activă,  efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice a martorului T V în temeiul dispoz. art. 115 alin. 3 c.p.p. care să stabilească dacă acesta prezintă tulburări psihice sau de personalitate , reconstituirea parţială numai cu privire la poziţia în care s-au desfăşurat în autovehicul raporturile sexuale normale şi actele sexuale orale concomitent şi prin rotaţie potrivit afirmaţiilor părţii vătămate de către inculpaţi F M A şi I C, audierea martorei S S N şi adresă la operatorul de telefonie mobilă pentru a comunica listingul convorbirilor telefonice de la posturile telefonice nr. 07XXXXXXXX aparţinând martorului A R S şi 07XXXXXXXX aparţinând martorului N C.

Instanţa a dispus respingerea  cererii formulată de inculpaţi cu privire la încuviinţarea probelor susmenţionate cu excepţia audierii martorei S S N motivat de faptul că a apreciat că acestea nu sunt pertinente şi concludente cauzei , întrucât privesc  stabilirea unor aspecte neesenţiale soluţionării cauzei şi care nu mai pot fi stabilite, exemple în acest sens fiind stabilirea de către medicul legist dacă partea vătămată a  avut o viaţă sexuală activă anterioară violului şi care a fost data ultimului act sexual care a precedat violul, sau dacă partea vătămată a prezentat o urmă sau urmele unui raport sexual vaginal recent , neprotejat cu un partener sau cu parteneri multipli, acestea privind-o pe partea vătămată, iar cu privire la inculpaţi să se  stabilească gradul de dezvoltare a organelor genitale ale inculpaţilor şi dacă aceştia  prezintă particularităţi de conformaţie precum şi dacă au o viaţă sexuală activă sau dacă au procreat sau partenerelor ar fi prezentat urmele vreunei sarcini şi dacă sunt fertili.

Referitor la expertizarea martorului T V, sub aspect psihiatric,  instanţa a apreciat că nu se impune încuviinţarea unei astfel de probe, întrucât martorul nu a prezentat  semne evidente din care să rezulte suspiciunea că ar avea probleme de sănătate mintală, inadvertenţele strecurate în depoziţiile acestuia fiind cauzate de stările emoţionate generate de postura în care se afla şi probabil ca urmare a faptului că îi era teamă de inculpaţi.

La  termenul din data de 23.06.2016, inculpaţii prin apărător, au solicitat să se înlăture suplimentul la raportul de expertiză criminalistică nr. X din 24 august 2015 întrucât a fost întocmit cu încălcarea dispoz. art. 180 al. 1 c.p.p. , să se înlăture istoricul mesajelor primite şi transmise în noaptea de 14/15 iunie 2015 la /de la numărul de telefon nr. 07XXXXXXX folosit de persoana vătămată şi procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de 4 august 2015 întocmit de procurorul militar întrucât au fost obţinute ilegal, să înlăture depoziţiile martorului T V date la urmărirea penală şi la cercetarea judecătorească întrucât comportamentul deviant manifestat şi în faţa judecătorului fondului nu-i poate conferi acestuia capacitatea de a fi audiat ca martor.

În concluzie inculpaţii au solicit înlăturarea tuturor probelor administrate legal care să aibă drept rezultat înlăturarea răspunderii penale a acestora fără motive temeinice.

Întrucât probele administrate atât pe parcursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti au fost administrate cu respectarea dispoziţiilor legale, administrarea acestora făcând obiectul procedurii de cameră preliminară, încheierea pronunţată în această fază procesuală rămânând definitivă.

După ce au avut loc dezbaterile în fond , inculpaţii prin apărătorii aleşi au formulat ample concluzii scrise cu privire la situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, susţinându-se că aceasta s-a făcut prin „selectarea” de către procuror numai a probelor sau fragmentelor din declaraţiile victimei şi ale martorilor prezenţi la locul săvârşirii faptei care puteau susţine acuzarea precum şi prin ignorarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 (2) şi art. 100(1) c.p.p., potrivit cărora organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi administra probe atât în favoarea cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului.

În susţinerea  acestei afirmaţii inculpaţii invocă contradicţia existentă între  rechizitoriu şi prima declaraţie dată de victimă la poliţie , contradicţie care se poate explica prin faptul că în faţa procurorului militar partea vătămată a avut o cu totul altă variantă cu privire la împrejurarea în care a avut loc actul sexual oral în sensul că între prima declaraţie dată la poliţie în data de 17.06.2015 şi a doua declaraţie dată la Parchetul Militar Bucureşti la data de 31.07.2015,partea vătămată şi-a amintit „ că s-a aşezat singurică în genunchi , ceea ce presupune că în urma pumnului aplicat de inculpatul F A, victima a rămas în picioare , fiind scutită totodată şi de efortul de a-l fi deschis la şliţul pantalonului pe autorul prezumtivului act sexual oral care s-ar fi desfăşurat timp de 10 minute, fără să fi lăsat vreo urmă în cavitatea bucală, pe faţa sau îmbrăcămintea celui care pretinde că a fost agresat sexual”.

Totodată inculpaţii arată că susţinerile procurorului nu pot fi primite deoarece „imposibilitatea de ejaculare din cauza stării de ebrietate ar fi lezionat grav  aparatul genital al victimei datorită lipsei lubrifierii şi a intromisiunii prelungite a organului genital masculin, aspecte care ar fi fost evidenţiate la examenul medico-legal ce a avut loc la puţine ore de la presupuse agresiune sexuală”.

Inculpaţii mai susţin că şirul contradicţiilor cu privire la situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu se regăseşte atât în depoziţiile părţii vătămate dar şi în depoziţiile martorilor prezenţi în câmpul infracţional, fiind invocată în acest sens depoziţia, martorei T D, ale căror depoziţii se contrazic chiar cu depoziţiile victimei, chiar şi între depoziţiile martorului T V şi ale martorei T D sunt contradictorii, acestea necoroborându-se cu depoziţia părţii vătămate, declaraţiile martorilor T D şi T V fiind mincinoase întrucât sunt contradictorii cu depoziţiile părţii vătămate.

O altă concluzie se referă tot la stabilirea corectă a  situaţiei de fapt , vizează analiza completă şi riguroasă a raportului de primă expertiză medico-legală, raportul de expertiză genetică judiciară şi suplimentul la acest raport, proba care prin coroborarea cu alte probe pot orienta instanţa spre aflarea  adevărului în cauză.

Totodată, în concluziile scrise, se susţine absenţa oricăror probe de vinovăţie cu privire la inculpatul N I R care rezultă îndeosebi din declaraţiile martorilor prezenţi la locul faptei dar şi din celelalte probe comune celorlalţi inculpaţi ,aspect ce impune o analiză separată ( cu privire la vinovăţia acestuia).

Inculpaţii mai susţin o altă împrejurare cu consecinţe directe pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt care nu a fost lămurită nici la urmărirea penală şi nici la instanţă, reprezintă poziţia/amplasamentul inculpaţilor F M A şi I F C pe bancheta din spate a autoturismului în momentul în care aceştia au întreţinut simultan şi prin rotaţie fapte sexuale orale şi raporturi sexuale normale cu partea vătămată.

Totodată, inculpaţii invocă faptul că nici la urmărirea penală şi nici la instanţa de fond nu s-a putut dovedi existenţa constrângerii fizice sau morale exercitate asupra victimei ca primă modalitate în care poate fi realizată  latura obiectivă a violului.

În acest sens se susţine că dacă în privinţa constrângerii fizice urmărirea penală şi cercetarea judecătorească au stabilit că această modalitate de înfrângere a rezistenţei fizice a victimei nu a existat  , nici în privinţa constrângerii morale nu au rezultat elemente care să ateste că împotrivirea victimei la un act sau raport  sexual să fi fost înfrântă prin ameninţării sau producerea unui rău acestea sau rudelor apropiate.

Se concluzionează că în raport cu situaţia de fapt reală rezultatele declaraţiilor contradictorii ale părţii vătămate şi ale martorilor precum şi prin rapoartele de  expertiză fapta de viol reţinută în sarcina inculpaţilor nu există.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, se apreciază că situaţia de fapt şi vinovăţia celor patru inculpaţi au fost pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză, probe din care rezultă cu certitudine săvârşirea de către  aceştia a infracţiunii de viol  asupra victimei R V în noaptea de 15 iunie 2015.

Contradicţiile invocate de inculpaţi în apărare prin apărător, privind depoziţiile date de partea vătămată pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, precum şi între depoziţiile acesteia şi ale martorilor  T D şi T V, sunt neesenţiale şi nu diminuează valoarea probatorie a acestora.

Faptul că partea vătămată nu a folosit aceeaşi terminologie pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, la fel şi martorii T D şi T V sunt consecinţa stărilor emoţionale prin care aceştia au trecut pe parcursul celor două faze procesuale, dar aceştia au spus de fiecare  dată adevărul şi au relatat situaţia precum şi săvârşirea infracţiunii de viol pe care au observat-o în mod direct aşa cum au perceput-o la momentul respectiv. Depoziţiile acestora sunt coerente şi exprimă derularea săvârşirii infracţiunii aşa cum aceasta s-a petrecut.

Nu sunt elemente de natură să conducă instanţa la concluzia că aceste depoziţii sunt mincinoase şi nu reflectă adevărul, ele coroborându-se nu numai unele cu alte ci şi cu celelalte probe administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: raportul  de expertiză medico-legală, raportul de expertiză judiciară genetică şi suplimentul la acestea, precum şi istoricul  mesajelor primite şi transmise la şi de la telefoanele mobile aparţinând  martorilor T D , N C ,părţii vătămate R V şi martorului A R, probe a căror înlăturare a fost solicitată de către inculpaţi prin apărător fără motive temeinice.

Examinând actul de trimitere în judecată, se constată că procurorul a făcut o analiză temeinică şi riguroasă a probelor administrate pe parcursul urmăririi penale şi a administrat toate probele necesare aflării adevărului potrivit dispoz. art. 101 cod pr penală

 Totodată, s-a făcut o analiză riguroasă şi cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii de viol, fiind analizată şi condiţia existenţei constrângerii fizice şi morale a victimei R V.

Din probele administrate în cauză rezultă că asupra  acesteia s-a exercita atât o constrângere fizică aşa cum rezultă din actul medico-legal cât şi o constrângere morală evidenţiată de contextul săvârşirii infracţiunii de viol în sensul că după miezul nopţii o tânără care abia împlinise vârsta de 18 ani a fost dusă pe câmp de către cei patru inculpaţi şi lovită iniţial de către unul dintre aceştia care a şi întreţinut raport sexual oral cu aceasta.

Referitor la poziţia victimei şi a celor doi  inculpaţi care au întreţinut cu aceasta concomitent relaţii sexuale orale şi normale, depoziţiile date în faţa instanţei atât victima cât şi martora T D au relatat poziţia în care aceasta a  stat.

Aşadar, pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii au fost solicitate toate aspectele esenţiale ale cauzei, care denotă fără putinţă de tăgadă că inculpaţii au săvârşit infracţiunea de viol asupra victimei R V.

În consecinţă se impune condamnarea celor patru inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de viol în formă agravantă prev.de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f c.p. .

La individualizarea pedepselor la care vor fi condamnati inculpatii, instanţa va avea în vedere criteriile prev. de  art. 74  cod penal , respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului care se  evaluează în raport cu modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori altor consecinţe ale infracţiunii, modul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor de acest gen, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta , starea de sănătate , situaţia familială şi socială.

În speţă, inculpaţii deşi sunt tineri şi nu au antecedente penale, iar anterior săvârşirii faptei au avut un comportament corespunzător în familie şi societate, aşa cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul cauzei, pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii au avut o comportare nesinceră constând în aceea că nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii, încercând să zădărnicească aflarea  adevărului cu privire la o infracţiune cu un grad ridicat de pericol social, respectiv infracţiunea de viol în formă agravată.

Analizând fapta săvârşită de inculpaţi, instanţa reţine că infracţiunea dedusă judecăţii este de o gravitate şi periculozitate socială deosebită, relevată obiectiv de împrejurările, modul şi mijloacele de comitere a acesteia.

Este totodată de reţinut faptul că la stabilirea cuantumului pedepselor instanţa trebuie să aibă în vedere participarea şi contribuţia diferită a inculpaţilor la săvârşirea infracţiunii de viol, în sensul că doi dintre inculpaţi au întreţinut cu victima atât relaţii sexuale orale cât şi relaţii sexuale normale, respectiv inculpaţii F M A şi I F C.

În raport cu aceste elemente, instanţa apreciază că aplicarea unor pedepse cu închisoarea privativă de libertate al căror cuantum să fie îndepărtat de minimul special prevăzut de lege, va fi de natură să-şi atingă scopul preventiv educativ urmărit de lege şi să conducă la reeducarea inculpaţilor.

Întrucât pentru fapta săvârşită de inculpaţi legea prevede şi aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, urmează ca acestora  să li se aplice şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin. 1 lit. a, b şi d C.p. pe o durată orientată spre minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere că în speţă se va dispune condamnarea inculpaţilor la pedepse privative de libertate,  urmează ca în baza art.65 alin. 1 C.p. pe durata executării pedepselor să li se aplice acestora şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin. 1 lit. a, b şi d C.p.

În baza art.72 alin.1 C.p. se va deduce din pedepse reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului începând cu data de 17.01.2015 şi în continuare la zi, iar în baza art.399 alin.1 C.p.p. se va menţine măsura arestării preventive a inculpatului G A.

În baza art.399 alin.1 C.p.p. se va menţine măsura arestului la domiciliu luată împotriva inculpaţilor F M A, I F C, N I R, I V I, iar în baza art.72 alin.1 C.p. se va deduce din pedepse reţinerea şi arestarea preventivă a acestora începând cu data de 05 august 2015 şi până la data de 29 aprilie 2016 şi durata arestului la domiciliu începând cu data de 29 aprilie 2016 şi în continuare la zi. 

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţi în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 5 alin 5 din Legea nr.76/2008 inculpaţii vor fi informaţi că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului lor genetic.

Referitor la latura civilă este de observat că partea vătămată R V s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 euro reprezentând daune morale.

Având în vedere cererea părţii vătămate, instanţa ţinând cont de gravitatea infracţiunii de viol săvârşită asupra sa de cei patru inculpaţi şi de prejudiciul moral cauzat  acesteia, urmează ca,  în art. 19 alin 1 C.p.p. şi art. 397 C.p.p. rap. la art.1357 Cod civil să se  admită acţiunea civilă formulată de partea civilă R V şi să se  dispună obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata sumei de 100.000 euro la valoarea în lei la momentul achitării despăgubirilor cu titlu de daune morale.

În baza art.274 alin. 1 C.p.p. vor fi obligaţi inculpaţii la câte 3500 lei cheltuieli judiciare statului, (din care câte 1500 lei efectuate pe parcursul urmăririi penale şi câte 2000  lei în faza de judecată).

În baza art.276 alin. 1 C.p.p. vor fi obligaţi inculpaţii la câte 687,5 lei la cheltuieli judiciare către partea civilă R V (onorariu avocat, cheltuieli transport).

Cu privire la cererile de  sesizare a Curţii Constituţionale privind excepţiile  de neconstituţionalitate privind capitolul III - INSTANŢELE MILITARE şi secţiunea a 4-a - Organizarea parchetelor militare din Legea nr. 304/2004, republicata cu modificările si completările ulterioare in raport cu prevederile art. 126 (5) din Constituţia României revizuita in baza Legii nr. 429/2003 şi a dispoziţiilor art.282 alin.4 C.p.p. în raport cu dispoziţiile art.21(3) şi art.24 din Constituţia României invocate de inculpaţii F M A, I F C, N I R, I V I prin apărătorii aleşi, avocat G I şi N P D, instanţa reţine următoarele.

La termenul din data de 23 iunie 2016, prin apărătorul ales I G inculpaţii N I R, F M A, I F – C şi I V I au formulat excepţiile de neconstituţionalitate a Capitolului III - INSTANŢELE MILITARE şi a Secţiunii a 4-a - Organizarea parchetelor militare din Legea nr. 304/2004, republicata cu modificările si completările ulterioare in raport cu prevederile art. 126 (5) din Constituţia României revizuita in baza Legii nr. 429/2003 şi a dispoziţiilor art.282 alin.4 C.p.p. în raport cu dispoziţiile art.21(3) şi art.24 din Constituţia României.

Potrivit dispoziţiilor art.29 alin.3 din Legea nr.47/18 mai 1992, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, iar potrivit alin.4 al aceluiaşi articol sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate printr-o încheiere.

În conformitate cu dispoz. art.29 alin. 5 din Legea nr.47/1992 dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. 1,2 sau 3 ale art.29, instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale iar încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară în termen de 48 de ore de la pronunţare, recursul judecându-se în termen de 3 zile.

În această situaţie se apreciază că în speţă se impune îndreptarea erorii materiale strecurată în minuta şi dispozitivul sentinţei penale nr. X din 29.09.2016, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.X/104/2015 în sensul celor de mai sus.

Analizând cererea privind excepţiile de neconstituţionalitate invocate de cei 4 inculpaţi prin apărătorul ales în raport cu dispoz. art.29 alin.5 rap. la dispoz. art.29 alin.3 din legea nr.47/1992, prin care aceştia au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale se apreciază că este inadmisibilă întrucât este contrară dispoz. art.29 alin.5 din această lege întrucât Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la aceste excepţii.

Astfel, prin Decizia nr.840/2015 Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoz. art. 102 alin.3 şi art.282 alin.1, 3, alin.4, lit. a şi c şi alin. 5 lit. a C.p.p. sunt constituţionale.

Totodată  se constată că în cauză Curtea Constituţională a dat o motivare temeinică aspectelor privind  neconstituţionalitatea Capitolului III - INSTANŢELE MILITARE şi a Secţiunii a 4-a - Organizarea parchetelor militare. prin decizia nr.254 din 04.04.2015 şi s-a pronunţat cu privire la toate aspectele invocate privind excepţiile referitoare la aceste dispoziţii legale.

În consecinţă urmează  ca instanţa să respingă cererile privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate privind capitolul III - INSTANŢELE MILITARE şi secţiunea a 4-a - Organizarea parchetelor militare din Legea nr. 304/2004, republicata cu modificările si completările ulterioare in raport cu prevederile art. 126 (5) din Constituţia României revizuita in baza Legii nr. 429/2003 şi a dispoziţiilor art.282 alin.4 C.p.p. în raport cu dispoziţiile art.21(3) şi art.24 din Constituţia României invocate de inculpaţii F M A, I F C, N I R, I V I prin apărătorii aleşi, avocat G I şi N P D, ca inadmisibile

Data publicarii pe portal:12.05.2017

Domenii speta

Spete similare