Încetare măsură de plasament în regim de urgentă. Reintegrarea minorei în familia naturală.

Interesul superior al copilului este de a fi crescut şi educat de părinţii săi, plasamentul fiind o măsură cu caracter excepţional şi temporar.

Trebuie valorificată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, consacrată în aplicarea art. 8 din Convenţie în ceea ce priveşte dreptul la viaţa de familie.

CEDO a decis că din momentul şi datorită însăşi împrejurării naşterii sale, între copil şi părinţii săi există o legătură constitutivă de viaţă de familie, pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanţe excepţionale (hotărârea din 21.06.1998 în cauza Berrehab contra Olandei).

În sensul art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dreptul părinţilor de a fi luate măsuri urgente şi efective în vederea reunirii cu copilul lor presupune obligaţia autorităţilor la măsuri destinate a-i reuni şi atunci când plasamentul la terţe persoane s-a făcut cu acordul părinţilor.

Art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

Art. 54 alin. 3 din Legea nr. 272/2004

CEDO - hotărârea din 16.09.1999 în cauza Buscemi contra Italiei

Prin cererea adresată Tribunalului Constanţa şi înregistrată sub nr. …/118/2016, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa a chemat în judecată pe pârâţii [...] şi [...], pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună încetarea măsurii de plasament în regim de urgenţă dispusă prin Dispoziţia de plasament în regim de urgenţă nr. [...]/15.03.2016 a Directorului General al D.G.A.S.P.C. Constanta, la doamna [...], asistent maternal profesionist, pentru minora [...], în conformitate cu dispoziţiile art. 70 alin. 3, 72 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată;

În fapt, s-a arătat că în evidenţele Serviciului Management de Caz pentru Copil figurează situaţia minorei [...], născută la data de 07.07.2015 în municipiul Constanţa.

Mama copilului este încadrată în grad de handicap, fiind diagnosticată cu “Deficienţă Funcţională Medie”.

Tatăl minorei, domnul [...], este născut la data de … în Tulcea. Doamna [...] a declarat că soţul său nu este tatăl biologic al copilului, în prezent aflându-se în proces de divorţ.

Prin cererea înregistrată cu nr. [...]/23.01.2015, doamna [...] a solicitat admiterea într-un centru destinat mamei şi copilului, motivat de faptul că era însărcinată în aproximativ 22 de săptămâni şi nu avea unde locui. În acest sens, conform Dispoziţiei nr. …/23.01.2015 a Directorului General al D.G.A.S.P.C. Constanţa, doamna [...] a fost admisă în CPCRU-Modulul Destinat Primirii în Regim de Urgenţă a Mamei şi Copilului Constanţa. Ulterior, conform Dispoziţiei nr. …/03.03.2015 a Directorului General, sus-numita a fost transferată şi admisă în Centrul Maternal Mangalia.

În data de 07.07.2015, doamna [...] a dat naştere minorei [...] în cadrul Spitalului Clinic Judeţeam de Urgenţă “Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, fiind externată în data de 10.07.2015, cuplul mamă - copil fiind admis în cadrul Centrului Maternal Mangalia, conform Dispoziţiei nr. …/10.07.2015.

De la admiterea în Centrul Maternal Mangalia, doamna [...] a manifestat un comportament neadecvat faţă de personal, cât şi faţă de propriul copil, menţinând o stare conflictuală şi cu celelalte beneficiare, refuzând să respecte Regulamentul de Ordine Interioară, aspecte menţionate în notele informative existente în dosarul social. Totodată, s-a constatat că aceasta nu este capabilă să se întreţină singură, fiind necesar a i se asigura o supraveghere atentă din partea personalului centrului.

Iniţial, din discuţiile purtate cu aceasta a rezultat că [...] nu are niciun plan concret de viitor în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii de creştere şi îngrijire copilului, nu are susţinerea familiei extinse, dar declară că nu doreşte ca minora să fie protejată în sistemul de asistenţă maternală.

 În urma evaluării situaţiei cuplului mamă-copil, echipa pluridisciplinară a considerat că doamna [...] nu are capacitatea necesară pentru asigurarea condiţiilor de creştere şi educare a fiicei sale, motiv pentru care a recomandat instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru minora în cauză.

 În acest sens, în data de 15.03.2016 a fost identificat un asistent maternal profesionist, care să răspundă nevoilor copilului [...] în persoana doamnei [...], emiţându-se Dispoziţia de plasament în regim de urgenţă nr. [...]/15.03.2016 a Directorului General. Minora nu a mai fost plasată asistentului maternal profesionist întrucât doamna [...] a refuzat categoric acest lucru.

 Ulterior, la sediul instituţiei s-a prezentat doamna [...], naşa de botez a doamnei [...], care prin cererea nr. …/06.04.2016 şi-a asumat răspunderea pentru supravegherea cuplului mamă-copil. De asemenea, susnumita a identificat şi o locuinţă cu chirie pentru cuplul mamă-copil, obligându-se să viziteze zilnic cuplul.

În acest sens, prin cererea nr. …/22.04.2016, doamna [...] a solicitat încetarea admiterii din Centrul Maternal Mangalia, urmând să locuiască împreună cu fiica sa, cu chirie, în municipiul Constanţa, …. Măsura de admitere a fost încetată prin Dispoziţia nr. …/22.04.2016 a Directorului General al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa.

În drept, acţiunea s-a întemeiat pe prevederile art. 70 alin. 3, art. 72. alin 2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

S-au ataşat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: referat privind situaţia copilului în cauză, Raport privind situaţia cuplului mamă-copil,  Dispoziţiile Directorului General al D.G.A.S.P.C. Constanţa, copia certificatului de naştere al copilului, copia certificatului de căsătorie al părinţilor, copia cărţii de identitate a mamei copilului, copia certificatului de handicap al mamei, declaraţie mamă, rapoarte de vizită, răspunsul S.E.I.P. Constan?a cu privire la domiciliul părinţilor copilului, ancheta socială întocmită de autorităţile locale la domiciliul părinţilor.

Soluţionând pe fond cauza, Tribunalul Constanţa a pronunţat sentinţa civilă nr. 2249 din 22 septembrie 2016 prin care a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa în contradictoriu cu pârâţii [...] şi [...].

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că pentru minora [...] a fost instituită măsura de protecţie specială a plasamentului în regim de urgenţă la [...], asistent maternal profesionist.

În baza cererii nr. … din 22 aprilie 2016, pârâta [...] a solicitat Centrului Maternal Mangalia încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului în regim de urgenţă cu privire la minora [...].

În urma evaluării situaţiei cuplului mamă-copil, echipa pluridisciplinară a considerat că pârâta [...] nu are capacitatea necesară pentru asigurarea condiţiilor de creştere şi educare a fiicei sale, motiv pentru care a recomandat instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru minora în cauză.

 În acest sens, a fost identificat un asistent maternal profesionist, în persoana numitei [...], care să răspundă nevoilor minorei, motiv pentru care s-a emis Dispoziţia de plasament în regim de urgenţă nr. [...] din 15 martie 2016 a Directorului General.

Minora nu a mai fost plasată asistentului maternal profesionist, întrucât pârâta [...] a refuzat acest lucru.

 Ulterior, la sediul reclamantei s-a prezentat numita [...], naşa de botez a pârâtei, care şi-a asumat răspunderea pentru supravegherea cuplului mamă-copil.

În urma analizării probelor existente la dosar, instanţa de fond a reţinut că în urma evaluării situaţiei cuplului mamă-copil, echipa pluridisciplinară a considerat că pârâta [...] nu are capacitatea necesară pentru asigurarea condiţiilor de creştere şi educare a minorei.

De altfel, în cauză nu s-a făcut dovada că s-au schimbat împrejurările pentru care s-a instituit măsura protecţiei speciale a minorei.

Faptul că la sediul instituţiei s-a prezentat numita [...], naşa de botez a mamei, care şi-a asumat  răspunderea pentru supravegherea cuplului mamă-copil nu schimbă cu nimic împrejurările sus menţionate, atâta timp cât aceasta nu are nici o legătură de rudenie cu mama minorei.

În speţă, nu s-a dovedit că pârâta are capacitatea necesară pentru asigurarea condiţiilor de creştere şi educare a minorei.

În termen legal, împotriva sentinţei civile nr. 2249 din 22 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Constanţa, au declarat apel atât reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, cât şi pârâta [...].

Apelul declarat de reclamantă:

Motivează apelul arătând că instanţa de fond în mod greşit a reţinut că D.G.A.S.P.C. Constanţa nu a făcut dovada că împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie specială s-au schimbat, respectiv că mama are capacitatea necesară de a asigura condiţii de creştere şi educare a minorei.

Reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Constanţa au întreprins demersurile necesare evaluării familiei în cauză prin efectuarea de verificări la adresa pârâtei [...] şi au asigurat consilierea socială şi psihologică a mamei, constatând faptul că aceasta prezintă garanţii pentru creşterea şi educarea minorei.

În prezent pârâta şi minora locuiesc într-o garsonieră care oferă condiţii bune de locuit.

La data efectuării anchetei sociale în imobilul în care locuieşte pârâta [...] împreună cu minora, a fost identificată numita [...] care o supraveghea pe minora [...]. Cu acel prilej s-a constatat că minora era bine îngrijită.

La data de 11 octombrie 2016, s-au prezenta la cabinetul psihologic din cadrul Serviciului Management de Caz pentru Copii, Biroul Alternative de tip Familial, pârâta [...] împreună cu minora şi [...].

În urma consilierii s-a stabilit că pârâta este o persoană cu un comportament reglat situaţional la momentul evaluării, arte abilităţi parentale medii şi demonstrează disponibilitate afectivă pentru îndrumarea copilului în viaţă.

Aceasta şi-a manifestat dorinţa de a-şi asuma în continuare responsabilitatea creşterii şi educării copilului în familie.

Privitor la minoră s-a constatat faptul că prezintă aspect somatic corespunzător vârstei cronologice, cu achiziţii de dezvoltare pe toate palierele.

 Pentru cele menţionate, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

Apelul declarat de pârâta [...]:

Motivează apelul arătând că în prezent minora [...] se află în grija pârâtei [...] iar exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către pârâtă fiind dispusă prin sentinţa civilă nr. 7585 din 14 iunie 2016, pronunţată de Judecătoria Constanţa.

În urma evaluării situaţiei cuplului mamă-copil, reclamanta D.G.A.S.P.C. Constanţa a solicitat încetarea măsurii de plasament în regim de urgenţă a minorei [...] la asistentul maternal [...] întrucât mama şi copilul s-au mutat de la Centrul Maternal Mangalia, în care nu au reuşit să se integreze din motive care nu ţin numai de comportamentul mamei.

Acestea s-au mutat cu chirie într-o locuinţă din Constanţa, sub stricta supraveghere a numitei [...] care este rudă cu pârâta.

Urmare a faptului că pârâta şi-a luat propria viaţă în mâini şi şi-a asumat creşterea şi educarea minorei, exprimându-şi categoric refuzul de a-şi da copilul spre creştere şi educare unui asistent maternal şi, totodată, angajamentul scris al numitei [...] de a o ajuta la creşterea şi educarea minorei şi supraveghea îndeaproape cuplul mamă-copil, reclamanta D.G.A.S.P.C. Constanţa a solicitat încetarea măsurii de plasament în regim de urgenţă.

Instanţa de fond soluţionând cererea a apreciat că pârâta nu a făcut dovada că împrejurările care au stat la baza luării măsurii de protecţie s-au schimbat.

De asemenea, prima instanţă în mod greşit exclude ca fiind util angajamentul scris al numitei [...] cu privire la  obligaţia de a supraveghea şi ajuta mama minorei la creşterea şi educarea ei.

Dispoziţiile art. 64 alin.3 lit. a) din Legea nr. 272/2004 prevăd că la stabilirea măsurii de plasament se va urmări plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă, aspect de care nu s-a ţinut cont la identificarea persoanei ce ar putea lua în plasament pe minora [...].

Pentru cele relatate a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

Analizând sentinţa apelată în baza motivelor de apel formulate, Curtea constată că apelurile sunt fondate pentru următoarele:

Potrivit art. 5 alin.2, art. 6 lit.d) şi art. 31 din Legea nr. 272/2004, părinţii au răspunderea principală pentru creşterea şi dezvoltarea copilului lor.

De asemenea, potrivit art. 8 alin.2 şi art. 30 şi art. 33 din aceeaşi lege, copilul are la rândul său dreptul să crească alături de părinţii săi, acest drept făcând posibil exerciţiul dreptului la viaţă familială, consacrat de art. 22 din lege şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Potrivit disp.art. 39 din lege, protecţia alternativă trebuie asigurată copilului care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea părinţilor săi, sau care pentru protejarea intereselor sale nu poate fi lăsat în grija părinţilor. Această protecţie include alături de tutelă şi adopţie şi măsurile de protecţie specială, între care şi plasamentul.

Pe de altă parte, potrivit art. 54 alin.3 din lege, obiectivele planului individualizat de protecţie a copilului trebuie să acorde prioritate reintegrării copilului în familie şi, numai dacă acest drept nu este posibil, plasamentul în familia extinsă, aceste obiective stabilindu-se cu consultarea obligatorie a părinţilor şi a membrilor familiei lărgite.

Din analiza dispoziţiilor legale amintite, rezultă că interesul superior al copilului este de a fi crescut şi educat de părinţii săi, plasamentul fiind o măsură cu caracter excepţional şi temporar.

Conform dispoziţiei nr. … din 15.03.2016 emisă de D.G.A.S.P.C. Constanţa s-a luat hotărârea plasamentului în regim de urgenţă a copilului [...] la numita [...], asistent maternal profesionist.

În cauza dedusă judecăţii, cea care a luat măsura protecţiei plasamentului în regim de urgenţă conform dispoziţiei mai sus menţionate a solicitat încetarea acestei măsuri pentru minora [...] la asistentul maternal profesionist [...]

Potrivit  art. 72 din Legea nr. 272/2004, „(1) Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială, dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.

(2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.

(3) Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, de asemenea, părinţii sau alt reprezentant legal al copilului, precum şi copilul”.

Art. 73 din acelaşi act normativ, prevede că: „ (1) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, organismul privat autorizat are obligaţia de a urmări modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii.

(2) În îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, organismul privat autorizat întocmeşte, trimestrial sau ori de câte ori apare o situaţie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit.

(3) În situaţia în care se constată, pe baza raportului întocmit potrivit alin. (2), necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească.

(4) Propunerea de încetare a măsurii de protecţie şi reintegrarea în familie este însoţită, în mod obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinţilor la şedinţe de consiliere, astfel încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiţii”.

De asemenea, art. 74 prevede că la încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul de specialitate al primarului, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa părinţilor, au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop, acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 6 luni.

Reclamanta, respectând întocmai dispoziţiile legale mai sus menţionate, a analizat situaţia cuplului mamă-copil – dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru încetarea măsurii de plasament de urgenţă pentru minora [...] la asistentul maternal profesionist [...].

La data de 10.10.2016 o echipă a Serviciului Management de Caz pentru Copil s-a deplasat la adresa pârâtei [...], care a constatat că mama împreună cu minora locuiesc într-o garsonieră situată în municipiul Constanţa care oferă condiţii bune de  locuit.

Cu acel prilej s-a constatat la domiciliul cuplului mamă-copil prezenţa numitei [...], care o supraveghea pe minoră. Aceasta a declarat că le vizitează zilnic pe cele două şi o ajută pe mama minorei  la creşterea şi educarea acesteia, la prepararea mâncării şi la efectuarea cumpărăturilor.

Totodată, cuplul mamă-copil a fot consiliat din punct de vedere psihologic în cadrul Serviciului Management de Caz pentru Copil – Biroul Alternative de tip Familial, la data de 11.10.2016.

În urma evaluării psihologice a pârâtei [...] psihologul a constatat următoarele:

D-na [...] este absolventă a 8 clase şi şcoală profesională învăţământ special, prezintă echilibru comportamental, nutreşte sentimente veridice şi profunde faţă de fiica sa şi este capabilă să îşi asume responsabilitatea pentru creşterea şi educarea minorei în familie. Atitudine comportamentală normală pe parcursul evaluării, cooperantă. Aceasta are formate deprinderile în ceea ce priveşte aspectul său exterior, cât şi în ceea ce priveşte mediul în care trăieşte. Este orientată spaţio-temporal, putând realiza analiza şi sinteza corectă a datelor senzoriale.

Din interpretarea testelor proiective aplicate se conturează următorul profil de personalitate: un entuziasm compensatoriu şi un caracter egocentric, melancolie, capacitate bună de a depăşi obstacolele sau dificultăţile ivite şi capacitate bună de angajare afectivă. De asemenea, prezintă receptivitate, nevoia de a-şi etala capacităţile şi dorinţa de valorizare. Prezintă un nivel redus al raţionamentului, oscilarea între două niveluri de dezvoltare concret-intiuitiv, gândire inferioară, analiza şi sinteza se realizează cu dificultate. Vocabularul este activ, dar precipitat, prezintă coerenţă în exprimare, are însuşit limbajul scris cu unele erori. Nu se evidenţiază dificultăţi majore de stocare şi reactualizare a materialelor memorate. De asemenea, prezintă randament socio-ocupaţional scăzut. Circumspecţie în relaţiile cu oamenii, spirit dezorganizat şi nonconformist, superficialitate; uneori negativism, inhibiţie, încăpăţânare. Manifestă hipersensibilitate la insulte reale sau imaginare, precum şi iritabilitate. Prezintă imaturitate afectivă pe fondul întârzierii mintale. Reacţionează spontan fără a simţi nevoia să se cenzureze.

D-na [...] este o persoană cu un comportament reglat situaţional la momentul evaluării, are abilităţi parentale medii şi demonstrează disponibilitate afectivă pentru îndrumarea copilului în viaţă. Aceasta doreşte să îşi asume în continuare responsabilitatea creşterii şi educării copilului în familie.

În urma evaluării minorei s-a constatat faptul că aceasta prezintă aspect somatic corespunzător vârstei cronologice, cu achiziţii pe toate palierele de dezvoltare.

În concluzie, pârâta [...] prezintă capacitate medie parentală şi are o persoană de sprijin, naşa de botez a fiicei sale, care o ajută la supravegherea, la creşterea şi educarea acesteia.

În prezent există relaţie psihoafectivă mamă - copil, pârâta ocupându-se încă de la naştere de minora [...], satisfăcându-i nevoile într-un mod adecvat.

Cele menţionate impun încetarea măsurii de plasament în regim de urgenţă luată prin dispoziţia nr. … din 15.03.2016, nu cum a reţinut greşit instanţa de fond, că pârâta nu are capacitatea necesară pentru asigurarea condiţiilor de creştere şi educare a fiicei sale, fapt pentru care s-a instituit măsura de protecţie, dar la instanţa de fond nu a fot consiliat din punct de vedere psihologic cuplul mamă-copil pentru a verifica dacă s-au schimbat sau nu măsurile de instituire a plasamentului în regim de urgenţă; în urma evaluării în timpul procesului la instanţa de apel, s-a constatat că aceste măsuri s-au schimbat şi că pârâta se poate ocupa de creşterea şi educarea minorei şi este în interesul superior al acesteia de a fi crescută de mama sa în raport de care trebuie să dezvolte o viaţă familială.

În acest sens trebuie valorificată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, consacrată în aplicarea art. 8 din Convenţie în ceea ce priveşte dreptul la viaţa de familie.

CEDO a decis că din momentul şi datorită însăşi împrejurării naşterii sale, între copil şi părinţii săi există o legătură constitutivă de viaţă de familie, pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanţe excepţionale (hotărârea din 21.06.1998 în cauza Berrehab contra Olandei).

Instanţa europeană a mai decis că legăturile personale dintre părinte şi copilul său prezintă un element fundamental al vieţii de familie, iar măsurile care împiedică asemenea relaţii reprezintă o ingerinţă în dreptul la viaţa familială (hotărârea din 13.07.2000 în cauza Elsholz contra Germaniei).

Într-o altă cauză, Curtea a decis că pentru un copil, faptul de a trăi împreună cu părinţii săi reprezintă o componentă fundamentală a vieţii de familie, iar plasamentul reprezintă în sine o ingerinţă în viaţa familială a acestora (hotărârea din 16.09.1999 în cauza Buscemi contra Italiei).

Curtea a decis, de asemenea, că în sensul art. 8 din Convenţie, dreptul părinţilor de a fi luate măsuri urgente şi efective în vederea reunirii cu copilul lor presupune obligaţia autorităţilor la măsuri destinate a-i reuni şi atunci când plasamentul la terţe persoane s-a făcut cu acordul părinţilor.

Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 480 alin.1 Cod proc.civ. va admite apelurile, va schimba în tot sentinţa apelată, în sensul că va admite acţiunea formulată de către reclamanta D.G.A.S.P.C. Constanţa  în contradictoriu cu pârâta [...].

Va dispune încetarea măsurii de plasament în regim de urgenţă luată prin dispoziţia … din 15.03.2016.

Va dispune reintegrarea minorei [...], în familia naturală.

În baza art. 43 lit. d) din Legea nr. 272/2004 va dispune ca pârâta [...] să redobândească exerciţiul drepturilor părinteşti asupra minorei [...].

Domenii speta

Spete similare