Ordin de protectie

Deliberând asupra cererii de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de ... pe rolul Judecătoriei Făurei, sub nr. ..., X a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului B prin care să se dispună evacuarea temporară a acestuia din locuinţa victimei A, situată la adresa din ..., reintegrarea victimei A şi a minorei C în locuinţa familiei şi obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe de minim 150 de metri faţă de victima A, pe o perioadă de 6 luni de la emiterea ordinului de protecţie.

Ulterior, la termenul de judecată din data de ..., având în vedere că victima a părăsit locuinţa comună a soţilor unde nu intenţionează să se mai întoarcă şi s-a mutat la rudele sale din ..., s-a precizat obiectul cererii în sensul că se solicită doar obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe de minim 150 de metri de victimă şi de locuinţa acesteia.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru potrivit art.41 alin.2 din Legea nr.217/2003.

În motivarea cererii, X a arătat că în după-amiaza zilei de ..., în timp ce se aflau la domiciliul comun din ..., pe fondul consumului de alcool, pârâtul i-a aplicat victimei, soţia sa, multiple lovituri cu palmele şi pumnii în zona capului, pe membrele superioare şi pe torace, actele de agresiune fiind comise în prezenţa fiicei părţilor, minora C, în vârstă de ... ani.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.34 alin.6, art.40 alin.3 lit.a şi art.41 din Legea nr.217/2003, rep.

În conformitate cu dispoziţiile art.42 alin.2 şi 3 din Legea nr.217/2003, atât victimei cât şi pârâtului li s-a numit câte un avocat din oficiu.

La termenul din data de 04.04.2022, instanţa, în temeiul art. 255 alin.(1) - art.258 C. pr. civ. şi art.42 alin.(6) din Legea nr.217/2003, a încuviinţat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi, din oficiu, a procedat la interpelarea victimei A, prezentă personal în faţa instanţei.

S-a apreciat că aceste probe sunt utile şi concludente, putând duce la soluţionarea cauzei.

Legal citat, pârâtul B nu s-a prezentat la judecarea cauzei.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile sunt căsătorite de 22 de ani, au împreună doi copii, dintre care un copil este minor, C, în vârstă de ... ani, şi locuiesc împreună la adresa din ....

Potrivit susţinerilor victimei A, care se coroborează cu declaraţia martorei R, audiată de organele de poliţie la data de ... (f.30-31), pârâtul, pe fondul consumului de alcool şi al geloziei, devine deosebit de violent, verbal şi fizic, atât cu soţia sa, cât şi cu copilul minor al acestora, context în care la data de ... acesta i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele victimei A, în zona capului, pe membre şi pe torace, cauzându-i acesteia leziuni.

Astfel, instanţa constată că acest comportament violent al pârâtului, care dăinuie de mulţi ani (martora R a declarat că în dese rânduri a fost contactată de vecini ai părţilor care i-au relatat actele de violenţă fizică exercitate de pârât faţă de victimă) reprezintă regula, normalitatea comportamentului acestuia, pe acest fond climatul familial fiind profund deteriorat, cu consecinţe pe plan afectiv, emoţional, atât în ceea ce o priveşte pe victimă, cât şi în ceea ce o priveşte pe fiica părţilor.

Deşi la dosar nu a fost depus un certificat medico-legal care să ateste leziunile victimei (victima nu s-a deplasat la SML ... întrucât nu are posibilitatea financiară de a achita contravaloarea acestuia), observând planşa foto întocmită de organele de poliţie (f.19-29), instanţa constată că victima prezintă numeroase leziuni importante, prezentând echimoze şi excoriaţii pe tot corpul, ceea ce denotă gravitatea acţiunilor fizice violente ale pârâtului, care, în opinia instanţei, nu îşi pot găsi în nicio împrejurare, o justificare.

Chiar în condiţiile consumului de alcool, instanţa apreciază că pârâtul a dat dovadă de cruzime faţă de victimă, nefiind permis sub niciun pretext şi pentru niciun motiv aplicarea unor lovituri (indiferent de intensitate) altor persoane, cu atât mai mult unor persoane din familia restrânsă şi în prezenţa unui minor, cum este în situaţia de faţă.

Instanţa mai reţine că, urmare agresiunilor fizice din data de ..., s-a înregistrat un dosar penal cu privire la cele două părţi, având ca obiect săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie, prev. de art.199 alin.1 - art.193 alin.1 Cod penal.

Cele de mai sus demonstrează, în opinia instanţei, săvârşirea de către pârât atât a unor agresiuni fizice asupra reclamantei în data de ... cât şi a unor agresiuni verbale, emoţionale, asupra acesteia, de natură să-i inducă o puternică stare de temere.

Instanţa constată că această stare de temere a fost insuflată, prin comportamentul agresiv al pârâtului faţă de victimă, şi copilului minor al părţilor, A, şi aceasta fiind vizată direct, la data de ..., de o agresiune din partea pârâtului (o lovitură cu palma peste faţă), în mod evident fiind afectată atât fizic cât şi emoţional prin participarea directă la agresiunile suferite de mama sa.

Toate aceste probatorii denotă cu certitudine existența unei stări conflictuale între părţi şi dovedesc un comportament agresiv al pârâtului faţă de victimă, care îi creează acesteia un vădit sentiment de insecuritate, victima având, în opinia instanţei, reprezentarea unei permanente stări de pericol în ceea ce priveşte integritatea sa fizică ca urmare a agresivităţii pârâtului.

Potrivit art.38 alin.1 din Legea nr.217/2003 „Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe  măsuri - obligaţii sau interdicţii, printre care: obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima”.

Din dispoziţiile legale menţionate, rezultă că pentru emiterea unui ordin de protecţie trebuie îndeplinite următoarele condiţii: 1. să existe un act de violenţă; 2. actul de violenţă să pună în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei; 3. actul de violenţă să provină din partea unui membru al familiei.

În art.3 din aceeaşi lege este definită noţiunea de violenţă domestică ca fiind „orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.”

Din aceste dispoziţii rezultă ca violenţa în familie poate fi manifestată fizic cât şi verbal, important fiind ca prin aceste violenţe să se fi provocat victimei suferinţe „fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice”.

Astfel, în art.4 se precizează că violenţa în familie se manifestă  prin violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală, altele decât cele de la lit. e); violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; violenţa economică - interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată ele acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase; violenţa cibernetică - hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.”

În opinia instanţei, actul de violenţă trebuie să aibă o intensitate aptă să creeze starea de pericol prevăzută de dispoziţiile legale şi, nu în ultimul rând, pentru emiterea ordinului de protecţie, victima trebuie să justifice urgenţa măsurii.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, văzând şi dispoziţiile legale anterior menţionate, instanţa apreciază că cererea este întemeiată, aspectele de violență fizică și psihică reieșind din probele administrate.

Producerea acestor suferinţe unui membru al familiei reprezintă tocmai o violenţă în familie împotriva căreia statul a luat aceste măsuri de protecţie.

Chiar în art.2 din Legea nr.217/2003 se prevede că această protecţie se realizează în conformitate cu principiul respectării demnităţii umane şi principiul prevenirii săvârşirii actelor de violenţă în familie. Aceasta pentru că „ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional” (art. 1 din Legea nr. 217/2003).

 Violenţa în familie este o problemă socială gravă, una din formele de violenţă cel mai frecvent întâlnite, dar şi una din cele mai îngrijorătoare pentru că este prea puţin vizibilă.

În cele mai multe cazuri actele de violenţă au loc în spatele uşilor închise şi sunt ascunse de către victimă, din cauza sentimentului de teamă faţă de agresor şi de jenă faţă de societate.

Toleranţa ridicată împreună cu vehicularea clişeelor referitoare la violenţă duce la considerarea comportamentului violent ca fiind un comportament normal, comportamentul violent deghizat în normalitate transmiţându-se de la o generaţie la alta.

Astfel, instanţa cercetând probele, consideră că emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului pe o durată maximă, de şase luni, reprezintă o măsură necesară, proporţională cu scopul urmărit, şi, de asemenea, este o măsură rezonabilă prin prisma circumstanţelor cauzei, în lumina probelor administrate.

Faţă de starea de fapt reţinută, instanţa apreciază că rămânerea pârâtului în proximitatea victimei (cât şi a copilului minor) prezintă un pericol pentru integritatea psihică și fizică a acestora, existând suficiente indicii că pârâtul ar putea săvârşi, şi în viitor, acte de violenţă împotriva reclamantei, acte de violenţă care ar putea avea repercusiuni pe plan emoţional şi faţă de minoră.

De altfel, Legea nr.217/2003 prin reglementarea "ordinului de protecţie" a urmărit crearea unei modalităţi de protejare a victimelor violenţei în familie, un instrument complex care sa poată fi utilizat în regim de urgenţă pentru a înlătura de îndată expunerea la tratamentele agresive, iar în cauza de faţă acest criteriu este îndeplinit având în vedere că intimatul are un comportament agresiv verbal, cu tendința agresivității de a se manifesta și fizic.

Având în vedere solicitarea privind emiterea ordinului de protecție, precum și probatoriul administrat în cauză, instanța consideră că pentru a da eficiență măsurilor prevăzute de legiuitor se impune, cu necesitate, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe de minim 150 de metri faţă de victima A şi faţă de actuala locuinţă a acesteia, situată în ..., pe o perioadă maximă, de 6 luni de la emiterea ordinului de protecţie.

Pentru aceste motive, constatând îndeplinite condiţiile legale în acest sens, instanţa va admite cererea precizată.

În conformitate cu dispoziţiile art.47 din Legea nr.217/2003 instanța va atrage atenţia intimatului că încălcarea măsurilor dispuse prin prezentul ordin de protecţie constituie infracţiune.

Prezenta hotărâre se va comunica de îndată structurii Poliţiei Române în a cărei competenţă teritorială îşi au domiciliul părţilor, precum şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru pârât şi victimă, în cuantum de câte 500 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea precizată, formulată de X în contradictoriu cu pârâtul B, domiciliat în ....

Obligă pârâtul ca, pe o durată de 6 luni de la emiterea prezentului ordin de protecţie, să păstreze o distanţă de minim 150 de metri faţă de victima A, şi faţă de locuinţa acesteia situată în ....

Atrage atenţia pârâtului asupra faptului că încălcarea măsurilor dispuse prin prezentul ordin de protecţie constituie infracţiune.

Prezenta hotărâre se va comunica de îndată structurii Poliţiei Române în a cărei competenţă teritorială îşi au domiciliul victima şi pârâtul, precum şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru victimă şi pârât (avocat ... cu delegaţia pentru asistenţa juridică obligatorie nr.... pentru pârâtul B şi avocat ... cu delegaţia pentru asistenţa juridică obligatorie nr.... pentru victima A), în cuantum de câte 500 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă.

Apelul se depune la Judecătoria Făurei.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 4 aprilie 2022.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare