Solicitarea anulării dispozitiei primarului. Inexistenta unei hotărâri jud. definitive si irevocabile de admitere a actiunii în anulare sau în constatarea nulitătii donatiei imobilului. Irelevanta solicitării formulate odată cu contest. dispoz. primarului

Potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege – printre altele – şi imobilele donate statului sau altor persoane încheiate în formă autentică - prevăzută de art. 813 din Codul Civil, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Cum la momentul emiterii dispozi?iei nr. [...]/17.02.2016 care se vrea anulată nu s-a prezentat  Primarului Municipiului Constanta o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei, este lipsită de relevanţă solicitarea formulată abia odată cu contestarea dispozi?iei nr. [...]/2016 de constatare a nulitătii absolute şi anulare a actului de dona?ie autentificat de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea deoarece legalitatea dispoziţiei se apreciază numai prin referire la circumstan?ele existente la momentul emiterii acesteia şi pentru că această nevalabilitate a contractului de donaţie constituie o cerintă prealabilă şi indispensabilă a calificării bunului pentru care se solicită masuri reparatorii  ca fiind preluat în mod abuziv.

Art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 312/2003

Decizia Curtii Constitutionale nr.14/2004

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la 09.06.2016, reclamanta [...] i-a chemat în judecată pe pârâ?ii Primarul Municipiului Constan?a şi Statul Român prin Ministerul Finan?elor Publice, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea dispozi?iei nr. …/17.02.2016, restituirea imobilului construc?ie cu suprafa?a utilă de 46,77 mp + 12,89 mp balcoane, situat în Constan?a, [...], iar în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, să se acorde despăgubiri băne?ti de 50.000 euro; reclamanta a solicitat constatarea nulită?ii absolute şi anularea actului de dona?ie autentificat sub nr. …/02.04.1964 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea.

În motivarea cererii, reclamanta - care a precizat că este continuatoarea în drepturi a URCC Dobrogea - a arătat că a notificat Primăria Constanta solicitând restituirea imobilului menţionat iar prin dispozi?ia nr. [...]/17.02.2016 emisă de Primarul Municipiului Constan?a notificarea a fost respinsă, invocându-se faptul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive şi faptul că nu s-a făcut dovada calită?ii de persoană îndreptă?ita; referitor la preluarea abuzivă, se precizează că actul de dona?ie nr. [...]/02.04.1964 este lovit de nulitate absolută, întrucât îi lipse?te cauza, actul nu a fost respectat deoarece imobilul a fost înstrăinat, fără să solicite nominalizarea de către donator a următorului locatar, iar nerespectarea acestei clauze conduce la desfiin?area actului de dona?ie.

Prin sentinţa civilă nr. 2801/14.11.2016, Tribunalul Constanţa, Secţia I Civilă, a respins cererea ca nefondată şi a obligat reclamanta să plătească pârâtului Primarul Mun. Constan?a cheltuieli de judecată de 540 lei, apreciind că, în condi?iile în care actul de dona?ie nu a fost anulat, nu se poate retine decât că nu există o preluare abuzivă a imobilului notificat.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a observat că prin notificarea nr. …/18.02.2002 [...] a solicitat Primăriei Constanţa restituirea în natura a imobilului construc?ie, situat în Constanta, [...], compus din 2 camere şi dependin?e; prin dispozi?ia nr. [...]/17.02.2016 notificarea a fost respinsa apreciindu-se că petenta nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului notificat şi nici dovada calită?ii de persoana îndreptă?ită conform Legii 10/2001, la dosarul administrativ nefiind depuse documentele doveditoare în forma prevăzută de lege, inclusiv dovada faptului că notificatoarea este continuatoarea în drepturi a URCC Dobrogea, care a donat către stat prin Sfatul Popular al ora?ului Constan?a apartamentul notificat.

Prima instanţă a mai reţinut că, potrivit actului de dona?ie autentificat sub nr. [...]/02.04.1964 la Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea, URCC Dobrogea a donat statului imobilul construc?ie situat în Constanta, [...]; în actul de dona?ie s-a precizat că apartamentul a fost construit de sfatul popular al ora?ului Constan?a din fondurile coopera?iei de consum, precum şi faptul că imobilul intră în proprietatea statului pe data repartizării ca locuin?ă a numitului [...], cu obliga?ia pentru sfatul popular ca reparti?iile ulterioare de orice fel să fie date numai la propunerea unită?ii cooperatiste donatoare.

Pentru a ajunge la concluzia netemeiniciei acţiunii, tribunalul a avut în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001 şi cele ale art. 2.2 din Normele Metodologice este necesar ca notificatorul să depună, în cazul cererilor de restituire a unor imobile donate statului sau altor persoane juridice prin acte încheiate în forma autentică, hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a admis ac?iunea în anulare sau în constatarea nulită?ii dona?iei, astfel că cererea în anulare sau constatarea nulită?ii dona?iei trebuie introdusă anterior formulării notificării ca o condiţie prealabilă, în lipsa căreia notificatul nu poate solu?iona cererea de restituire.

Prima instanţă a considerat că, deşi reclamanta a solicitat prin prezenta ac?iune şi constatarea nulită?ii absolute şi anularea actului de dona?ie autentificat sub nr. [...]/02.04.1964 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea, invocându-se faptul că actul de dona?ie nu a fost respectat întrucât imobilul a fost înstrăinat, fără să se solicite nominalizarea de către donator a următorului locatar, acesta nu face dovada încălcării clauzelor din actul de dona?ie, care ar putea conduce la desfiin?area acestui act.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta, prin care a criticat hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând modificarea acesteia şi admiterea acţiunii.

În motivarea căii de atac, s-a arătat că motivarea instan?ei conform căreia lipse?te hotărârea de anulare este gre?ită atâta timp cât au făcut dovada că prin ac?iune au solicitat acest lucru, ?i au probat cu acte temeinicia constatării nulită?ii iar prin art. 2 lit. c din Legea 10/2001, s-a recunoscut faptul că ?i dona?iile sunt preluări abuzive de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în speţă fiind vorba despre un actul de dona?ie autentificat.

Apelanta a mai învederat că instan?a nu a luat în considerare că această unitate specializată nu a lecturat actul de proprietate al imobilului în care clauza cu condi?ie era destul de clară ?i să se ab?ină să înstrăineze imobilul pe care apelanta reclamantă l-a donat for?at la stat, cu condi?ia ca [...] să propună persoana dintre membrii cooperatori care să utilizeze această locuin?ă de serviciu.

În aceste condiţii, apelanta a subliniat că, de?i în ac?iune s-a men?ionat faptul că finan?area imobilului provine din contribu?ia bănească a membrilor cooperatori, iar imobilele nu pot fi cedate decât cu plată, în condi?iile anului 1964 coopera?ia a donat imobilul păstrând dreptul ca acel imobil, pe durata existen?ei acestuia, să fie locuit de membri cooperatori, această condi?ie nu a fost respectată de stat, care l-a înstrăinat ?i ?i-a însu?it contravaloarea imobilului respectiv, vărsat la bugetul centralizat al statului.

De aceea, apelanta este de părere că atât actul de dona?ie, contractul de vânzare-cumpărare, cât ?i Dispozi?ia Primarului, sunt lovite de nulitate, întrucât au fost încălcate atât condi?iile stabilite prin act cât ?i a legilor aplicabile regimului juridic al acestei locuin?e de serviciu.

Apelanta a mai precizat că, prin ac?iune, s-a solicitat constatarea nulită?ii dona?iei, având în vedere aspectul că U.J.C.C. a fost for?ată să doneze imobilul, precum ?i faptul că Statul nu a respectat condi?ia stabilită prin act, l-a înstrăinat ?i ?i-a însu?it pre?ul vânzării, încălcând atât conven?ia cât ?i actele normative aplicabile.

Analizând sentinţa apelată prin prisma motivelor de invocate de reclamantă, curtea constată că apelul este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare. 

Astfel, după cum a arătat şi prima instanţă, potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv în sensul acestei legi se înţelege – printre altele – şi imobilele donate statului sau altor persoane încheiate în formă autentică - prevăzută de art. 813 din Codul Civil, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Condiţia preexistenţei unei hotărâri judecătoreşti de anulare sau de constatare a nulităţii dona?iei exista încă din varianta iniţială a legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi a fost explicitată prin H.G. nr. 250/2009 privind Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, în care s-a arătat expres că, în cazul imobilelor donate statului sau altor persoane prin acte încheiate în formă prevăzută de art. 813 din Codul Civil, se va acorda beneficiul legii numai dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi numai după ce persoana îndreptăţită va depune originalul sau copie legalizată de pe respectiva hotărâre (art. 2.2).

Prevederile art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001 au făcut obiectul unor numeroase critici de neconstitu?ionalitate a căror premisă a reprezentat-o mereu împrejurarea că pentru a putea beneficia de măsurile reparatorii reglementate de acest act normativ, notificatul trebuie să dovedească că a obţinut în justiţie anularea actului de donaţie prin care bunul a ie?it din patrimoniul persoanei care se consideră îndreptăţită.

Astfel, prin decizia nr. 312/2003, C.C.R. a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate prin care se critica lipsa unei prevederi explicite vizând repunerea în termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anularea donaţiei; apoi, prin decizia nr. 14/2004 C.C.R. a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate prin care se critica faptul că reglementarea dedusă controlului nu prevede posibilitatea persoanelor îndreptăţite, potrivit Legii nr. 10/2001, de a obţine restituirea imobilelor donate statului în cazul în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care să se fi admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei.

Deoarece, în sine, această modalitate de transfer al proprietăţii unor imobile în patrimoniul statului nu este dovada unui abuz, datorită împrejurării că, în cele mai multe cazuri, în practică, donaţia reprezenta o modalitate de acoperire juridică a unor abuzuri constând în obligarea proprietarilor de a le ceda cu titlu gratuit în favoarea statului sau a unor instituţii ale statului, legiuitorul a sim?it nevoia impunerii condiţiei ca nelegalitatea actului de donaţie  să fie constatată  prealabil de o instan?ă de judecată.

Aceasta, pentru că, fiind vorba despre o donaţie încheiată potrivit dreptului comun, în care acordul de voin?ă al părţilor a fost consfin?it cu respectarea solemnităţilor prevăzute de lege (adică în circumstan?e care, ipotetic, implică o intenţie de a dona, nu ca în cazul imobilelor donate prin efectul unor acte normative), cum potrivit aceluiaşi drept comun erau incidente principiile forţei obligatorii a actelor juridice şi cel al irevocabilităţii acestora, era firească impunerea condiţiei ca numai în cazul în care, anterior solu?ionării notificării, instan?ele de judecată constată existenţa unui caz de nulitate a contractului de donaţie, bunul să poată fi considerat preluat abuziv.

Fată de aceste aprecieri teoretice privind interpretarea şi ra?iunile unor prevederi ale Legii nr. 10/2001, cum la momentul emiterii dispozi?iei nr. [...]/17.02.2016 care se vrea anulată, nu s-a prezentat  Primarului Municipiului Constan?a o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei, faţă de împrejurarea că nulitatea este acea sancţiune care intervine în situaţia încheierii unui act juridic cu încălcarea unor condiţii prevăzute de lege pentru emiterea lui valabilă, iar acest motiv de nulitate trebuie să fie anterior sau contemporan încheierii actului  (iar nu ulterior acestuia),

Este lipsită de relevanţă solicitarea formulată abia odată cu contestarea dispozitiei nr. [...]/2016 de constatare a nulitătii absolute şi anulare a actului de dona?ie autentificat sub nr. [...]/02.04.1964 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea deoarece legalitatea dispoziţiei se apreciază numai prin referire la circumstan?ele existente la momentul emiterii acesteia şi pentru că această nevalabilitate a contractului de donaţie constituie o cerin?ă prealabilă şi indispensabilă a calificării bunului pentru care se solicită masuri reparatorii  ca fiind preluat în mod abuziv.

Domenii speta

Spete similare