Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 736 din 09.07.2015


Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de 24 martie 2015 sub nr. dosar 934/289/2015, contestatoarea societatea B S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu intimata societatea A I S.R.L., contestaţie la executare împotriva formelor de executare silită din dosarul de executare nr. 28/E/2015 al B.E.J. Olteanu Radu, solicitând:

- anularea formelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 28/E/2015  al B.E.J Olteanu Radu, respectiv anularea încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 10.03.2015, a somaţiei din data de 10.03.2015 şi a ordonanţelor de înfiinţare a popririi;

- constatarea ca încetată a executării silite însăşi;

- suspendarea executării silite, în condiţiile art. 718 alin.1 Cod procedură civilă, până la soluţionarea contestaţiei la executare, prin încheiere, înaintea termenului ce va fi fixat pentru judecarea contestaţiei;

- obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că la data de 3 septembrie 2014 a achiziţionat marfă de la intimată, în sumă de 39.133,06 RON.

Contestatoarea susţine că pentru garantarea creanţei a emis la data de 17.10.2014 Biletul la Ordin seria INGB 3AA, nr. 0762746 scadent la data de 25.11.2014, reprezentând contravaloarea facturii 1000004 din data de 12 septembrie 2014.

Se arată că potrivit evidenţelor contabile, contravaloarea mărfii a fost achitată defalcat prin OP, astfel: OP1461 din 19 decembrie 2014, în valoare de 12.000 RON; OP1506 din 30 decembrie 2014 de 15.000 RON şi OP1597 din 23 ianuarie 2015, în valoare de 15.000 RON, suma celor trei plăţi fiind de 42.000 RON, diferenţa de preţ reprezentând plata altor facturi scadente.

Se mai arată că, deşi contestatoarea a achitat integral suma datorată, a dând dovadă de rea-credinţă, a procedat la punerea în executare a biletului la ordin.

La data de 11.03.2015, prin intermediul B.E.J. OLTEAN RADU, contestatoarea a fost somată să achite în termen de o zi, suma de 39.133,06 RON, precum şi suma de 4.921,90 lei, reprezentând onorariul executorului judecătoresc.

Se mai arată că s-a omis completarea rubricii în care se menţionează ce reprezintă valoarea înscrisă pe biletul la ordin, fapt ce rezultă şi din copiile biletelor la ordin ridicate de intimată.

În drept au fost invocate prevederile art. 711 şi 718 alin.1 Cod procedură civilă.

S-au depus la dosar următoarele înscrisuri în copii conforme cu originalul: fişa contului 4011 (f.8-10); biletele la ordin (f.11); detalii tranzacţie (f.12-14); plicul de corespondenţă (f.15) somaţia (f.16);  încheierea nr. 28/10.03.2015 ( 17,18); înştiinţare privind măsura popririi (f.20-22).

În data de 21 aprilie 2015, intimata A I S.R.L. a depus la dosar întâmpinare (filele 39-46), prin care a solicitat: pe cale de excepţie, anularea ca insuficient timbrată a contestaţiei la executare formulată, ca urmare a neachitării taxei judiciare de timbru în raport de valoarea contestată, iar în caz de achitare, a diferenţei taxei judiciare de timbru; pe cale de excepţie, respingerea contestaţiei la executare ca tardiv introdusă; în subsidiar, pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, referitor la excepţia timbrării insuficiente a contestaţiei la executare, intimata arată că în materia timbrajului contestaţiei sunt aplicabile prevederile art. 10 alin.3 din O.U.G. nr. 80/2013 potrivit cărora: „ In cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin.(1)” şi nu prevederile alin.(2) al aceluiaşi articol, aşa cum în mod eronat susţine contestatoarea.

Referitor la excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, intimata susţine că termenul în care contestaţia putea fi introdusă este prevăzută de dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 58/1934 cu modificările ulterioare, iar nu de prevederile art. 715 alin.(1) Cod procedură civilă republicat (termen de 15 zile), respectiv somaţia emisă de BEJ Olteanu Radu a fost comunicată către S.C. B S.R.L. în data de 11.03.2015, iar contestaţia la executare formulată de aceasta a fost înregistrată la grefa Judecătoriei Reghin în data de 24.03.2015, mult peste termenul de 5 zile prevăzut de art. 62 din Legea nr. 58/1934 cu modificările ulterioare.

Referitor la respingerea contestaţiei la executare ca nefondată, intimata susţine  că în situaţia în care contestaţia la executare nu a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 62 din Legea nr. 58/1934 şi nici nu se întemeiază pe dispoziţiile acestei legi speciale, ci pe prevederile dreptului comun în materia contestaţiei la executare, prin acţiunea formulată contestatoarea era mărginită doar la contestarea valabilităţii din punct de vedere legal a actelor de executare silită întreprinse de BEJ Olteanu Radu.

Se mai arată că Biletul la ordin seria INGB 3AA nr.0762747/17.10.2014 nu a fost emis pentru garantarea creanţei, aşa cum susţine contestatoarea. Conform înţelegerii dintre cele două societăţi, biletele la ordin se emiteau de către SC B pentru a garanta întregul debit acumulat în cursul derulării relaţiilor comerciale faţă de intimată, valoarea biletelor la ordin corespunzând de cele mai multe ori cu valoarea unor facturi pentru a da posibilitatea recuperării eşalonate a creanţei, motiv pentru care  în biletele la ordin, nu se specifica ce anume reprezintă valorile înscrise.

Intimata susţine că la data emiterii Biletului la ordin, contestatoarea figura în evidenţele contabile ale societăţii intimate cu sume considerabile, care depăşeau cu mult valoarea acestui bilet la ordin, aşa cum reiese din Fişa clientului din data de 31.03.2015.

Se mai susţine de către intimată că deşi avea cunoştinţă de faptul că contestatoarea a achitat sumele menţionate de aceasta prin cele 3 OP-uri, s-a procedat la punerea în executare a Biletului la ordin seria INGB 3AA nr. 0762746/17.10.2014, în intenţia de a recupera o parte din întreaga datorie.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare, intimata susţine că suspendarea executării poate fi dispusă doar pentru motive temeinice.

Se mai arată că prin Sentinţa civilă nr. 285/31.03 2015 pronunţată în dosarul nr.  978/289/2015, Judecătoria Reghin în mod bizar a admis cererea formulată de contestatoare, suspendând provizoriu executarea silită, deşi nu erau îndeplinite în mod cumulativ condiţiile legale imperative, nefiind dovedită urgenţa.

În drept au fost invocate prevederile art. 62, 63, 104 din Legea nr. 58/1934 cu modificările ulterioare, art. 13, art. 83 alin.1, art. (3), art. 201 alin.(1) art. 205-208, art. 453, art. 713 (2), art. 719 (1) Cod procedură civilă, art. 3 alin.(1), lit. d, art. 10 alin. (3) din OUG 80/2013.

S-au depus la dosar înscrisuri în copii conforme cu originalul: act constitutiv (f.48); C.I. seria MS, nr. 394643, privind pe Bartha Zsolt-Adalbert (f.49); certificat de înregistrare (f.50); fişa clientului (f.51); extras de cont (f.52-53).

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform titlului executoriu bilet la ordin INGB3AA nr. 0762746, emis la data de 17.10.2014, debitoarea contestatoare B S.R.L. s-a obligat să îi plătească intimatei creditoare suma de 39.133,06 lei, la ordinul acesteia, scadenţa fiind stabilită în data de 25.11.2014. Conform înscrisurilor aflate la dosarul execuţional, biletul la ordin introdus la plată a fost refuzat total la plată (filele 74-75). Prin încheierea civilă nr. 337/03.03.2015, Judecătoria Reghin a învestit cu formulă executorie biletul la ordin.

În data de 09.03.2015, creditoarea a solicitat executarea silită a biletului la ordin, cererea acesteia fiind înregistrată în dosarul execuţional nr. 28/E/2015 al B.E.J. Olteanu Radu.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata A I S.R.L. a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, invocând prevederile art. 62 din Legea nr. 58/1934.

Instanţa reţine că societatea contestatoare a primit somaţia prin care i s-a pus în vedere să achite suma menţionată în titlul executoriu, la care se adaugă cheltuielile de executare în data de 11 martie 2015, iar contestatoarea a introdus contestaţia la executare în data de 24 martie 2015.

Conform prevederilor art. 63 din Legea nr. 58/1934, „În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19”.

Analizând cererea contestatoarei, instanţa reţine faptul că aceasta nu a invocat nevalabilitatea biletului la ordin seria INGB 3AA nr. 0762746, ci inexistenţa în prezent a debitului pentru care s-a declanşat executarea silită, având în vedere faptul că acest debit a fost achitat, stingându-se astfel datoria contestatoarei. Astfel, contestatoarea nu şi-a motivat contestaţia la executare pe prevederile Legii nr. 58/1934, ci a invocat nelegalitatea executării silite, potrivit dispoziţiilor art. 663 Cod procedură civilă, respectiv faptul că intimata nu ar fi deţinut împotriva sa o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, deoarece datoria s-ar fi stins anterior prin plată.

Or, având în vedere motivele invocate în contestaţia la executare, rezultă că în speţă nu sunt aplicabile prevederile legii speciale, contestatoarea neîntemeindu-şi apărarea pe prevederile acestei legi, ci invocând inexistenţa datoriei, respectiv faptul plăţii acesteia, în speţă fiind vorba despre o contestaţie la executare propriu-zisă. În aceste condiţii, instanţa reţine că societatea contestatoare a formulat contestaţia la executare în termenul de 15 zile prevăzut de art. 715, alin. 1, pct. 3 Cod procedură civilă, care statuează că „contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când .. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia”.

În concluzie, având în vedere faptul că societatea contestatoare contestă executarea silită însăşi, invocând stingerea datoriei anterior începerii executării, prin plată, instanţa reţine că aceasta a formulat contestaţia în termenul legal, astfel că urmează să respingă excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, invocată de intimată prin întâmpinare.

În ceea ce priveşte fondul contestaţiei la executare, instanţa reţine că societatea contestatoare a invocat faptul că ar fi achitat suma menţionată în titlul executoriu, astfel: suma de 12.000 lei prin ordinul de plată nr. 1461 din data de 19.12.2014, suma de 15.000 lei prin ordinul de plată nr. 1506 din data de 30 decembrie 2014 şi suma de 15.000 lei prin ordinul de plată nr. 1597 din data de 23.01.2015.

Or, analizând actele dosarului, instanţa reţine că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de contestatoare, respectiv din extrasele de cont de la filele 12-14 dosar rezultă că plăţile respective, de 12.000 lei, de 15.000 lei şi respectiv de 15.000 lei au fost efectuate cu titlul de contravaloare facturi scadente („CVF SCADENTE”), conform menţiunii inserate în ordinele de plată chiar de către contestatoare şi preluate de bancă, cu ocazia prelucrării datelor şi efectuării plăţilor.

Or, având în vedere relaţiile contractuale dintre părţi, care implică foarte multe facturi fiscale emise de intimată contestatoarei şi mai multe ordine de plată emise de contestatoare în favoarea intimatei, instanţa reţine că plăţile respective nu pot fi considerate a fi efectuate pentru ordinul de plată ce constituie titlu executoriu în executarea silită contestată în prezentul dosar. Aceasta deoarece, pe de o parte, biletul la ordin, odată ce este emis, trebuie privit prin el însuşi, ca un titlu de sine stătător, iar toate operaţiile ulterioare care privesc biletul la ordin fac abstracţie de existenţa raporturilor fundamentale dintre părţi, aceasta datorându-se faptului că biletul la ordin este un titlu formal şi abstract, iar obligaţiile născute din acest titlu sunt independente de raportul juridic fundamental care a determinat emiterea lui. Pe de altă parte, conform înscrisurilor depuse la dosar chiar de către contestatoare, plăţile efectuate de aceasta (cu o valoarea mai mare decât cea a biletului la ordin în speţă) sunt efectuate pentru achitarea contravalorii unor facturi fiscale, iar nu sunt efectuate pentru stingerea datoriei derivând din acest titlu executoriu distinct şi de sine stătător pe care îl reprezintă biletul la ordin.

Astfel, având în vedere faptul că apărările societăţii contestatoare sunt neîntemeiate, deoarece plăţile efectuate de aceasta intimatei au fost realizate pentru stingerea altor datorii, rezultă că executarea silită a contestatoarei debitoare în baza titlului executoriu bilet la ordin seria INGB 3AA nr. 0762746 este legală, astfel că instanţa va respinge contestaţia la executare ca neîntemeiată.

Având în vedere culpa procesuală a contestatoarei, care a căzut în pretenţii, instanţa va respinge şi cererea accesorie a acesteia privind obligarea intimatei la suportarea cheltuielilor de judecată.