Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 169 din 20.02.2015


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

I.  Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 10 noiembrie 2014 sub nr. 3490/289/2014, contestatoarea Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA prin Direcţia Silvică Mureş a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii K I, K E, K Z, N Z şi N G şi B.E.J. OLTEANU RADU, anularea ca nelegale şi netemeinice a actelor de executare atacate, respectiv: somaţia din 21.10.2014 din dosarul execuţional nr. 620/E/2014 al BEJ Olteanu Radu, împreună cu Încheierea nr. 620 din aceeaşi dată; suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că la data de 24.10.2014 s-a înregistrat la sediul unităţii contestatoare sub nr. 7346/I, Somaţia din 21 102014 a B.E.J. Olteanu Radu, împreună cu Încheierea nr. 620 din 21.10.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare silită.

A arătat că din cuprinsul acestei somaţii reiese, că somaţia în cauză s-a emis faţă de cererea de executare silită formulată de creditorii K S, N Z, N G, K E şi K I. A mai învederat faptul că executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea 1893/CC/2014/30.09.2014 a Judecătoriei  Reghin, fiind declanşată urmărirea silită împotriva contestatoarei în baza titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr. 384/26.03.2013 pronunţată de Judecătoria Reghin, definitivă prin Decizia civilă nr. 939/20.11.2013 a Tribunalului Târgu Mureş, în baza art. 667 Cod procedură civilă.

Prin somaţia comunicată i s-a pus în vedere ca, în conformitate cu dispoziţiile ard 667 Cod procedură civilă, în termen de 1 zi de la primirea acesteia la sediu, sa se conformeze titlului executoriu, în sensul de a achita creditorului sumele de bani indicate. Pentru plata acestor sume s-a indicat locul plaţii în numerar şi contul bancar pentru plata prin virament.

De asemenea i s-a pus în vedere, în temeiul art. 646 alin, 2 Cod de procecedură civilă coroborat cu art. 188 alin. 2 Cod de procedură civilă, ca în termen de o zi să depună la sediul executorului judecătoresc următoarele: o declaraţie privind bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea contestatoarei, a veniturilor şi a creanţelor de la terţi, precum şi băncile la care aceasta are conturi curente deschise, iar în cazul în care în termenul stabilit nu se va conforma prezentei somaţii, se va proceda la continuarea executării silite, în toate modalităţile de executare silită, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, urmând să suportaţi toate cheltuielile necesare acestei activităţi.

In raport de actele de executare, contestatoarea a arătat că apreciază ca nelegală şi neîntemeiată Somaţia din 21.10.2014 a B.E.J.Olteanu Radu, împreuna cu încheierea nr. 620 din 21.10.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare silită, emisă cu rea credinţa din partea creditorilor.

In primul rând, neîntemeiat, nelegal şi cu rea credinţă, susţine contestatoarea, creditorii au solicitat şi pus în practică executarea silită doar împotriva acesteia deşi exista şi alţi debitori obligaţi la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu expertiză judiciară, susţinând că nu doar contestatoarea a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată şi a cheltuielilor de executare silită potrivit sentinţei civile nr. 384/26.03.2013, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 939/2013 a Tribunalului Mureş.

În privinţa plăţii cheltuielilor de judecată individuală, anterior somaţiei, contestatoarea a menţionat că a purtat o corespondenţă cu creditorii, cu care, a stabilit prin adresa cu nr. 4580/02.07.2014, creditorii i-au propus ca datoriile să se compenseze, întrucât şi creditorii datorau o sumă contestatoarei. Astfel prin adresa cu nr. 2746/e/09.07.2014, contestatoarea a răspuns intimaţilor (creditorilor) că în raport cu propunerea făcută, de dispozitivul sentinţei civile nr. 384/26.03.2013, irevocabilă prin decizia civilă nr. 939/2013 a Tribunalului Mureş, contestatoarea este de acord să plătească partea din cheltuielile de judecată proporţional cu celelalte părţi din proces, adică 1/3 parte, respectiv suma de 600 lei. Totodată, a mai arătat că nu este de acord ca să plătească integral cheltuielile de judecată în cuantumul total de 1.800 lei, deoarece această obligaţie revine şi celorlalte două părţi care au căzut în pretenţii.

În ceea ce priveşte suma în cuantum de 500 lei reprezentând valoarea onorariului avocaţial, contestatoarea a menţionat că i se pare că sunt exagerate chiar în raport cu onorariul de executare silită.

În privinţa cererii de suspendare a executării silite, contestatoarea a solicitat admiterea acesteia, având în vedere că executarea întregului debit de la aceasta ar pune-o într-o poziţie de dezechilibru financiar în raport de ceilalţi debitori, iar recuperarea sumelor executate silit ar conduce la o perioadă de timp îndelungată în care ar fi lipsită de această sumă de 1200 lei, plus cheltuielile de judecată.

Contestatoarea a anexat în dovedire, următoarele înscrisuri: decizia nr. 387/10.07.2012 (f. 7-8), regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi limitele de competenţă ale organelor de conducere ale unităţilor din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (f. 9), adresa cu nr. 15.745/07.08.2009 (f. 10), adresa cu nr. 25439/16.03.2010 (f. 11), regulament privind organizarea, funcţionarea, atribuţiile  şi limitele de competenţă ale organelor de conducere ale unităţilor fără personalitate juridică şi ICAS din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA (f. 12-16), somaţie (f. 17), încheierea nr. 620/21.10.2014 (f. 18), încheierea civilă nr. 1893/30.09.2014 din dosar 2852/289/2014 al Judecătoriei Reghin (f. 19-20), decizia civilă nr. 939/20.11.2013 din dosar nr. 4518/289/2010 al Tribunalului Mureş (f. 21-25), adresa cu nr. 2746/2/09.07.2014 (f. 26-27), sentinţa civilă nr. 384/26.03.2013 din dosar nr. 4518/289/2010 al Judecătoriei Reghin (f. 30-36), adresa cu nr. 4487/e/30.10.2014 (f. 38-39), adresa cu nr. 7346/e/06.11.2014 (f. 40).

II.  Prin întâmpinarea formulată  de intimatul Bej O R (f. 57), a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a B.I.E.J. O R, solicitând admiterea excepţiei şi a solicitat respingerea acţiunii formulată de către contestatoare ca fiind netemeinică şi nefondată, cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, B.E.J. O R a arătat că biroul  îşi desfăşoară activităţi conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, îndeplinit astfel un serviciu de interes public.

În continuare a arătat că, creditorii prin cererea de executare silită din data de 24.09.2014 şi înregistrată la biroul intimatei BEJ O R sub nr. de dosar de executare silită 620/E/2014, s-au îndreptat cu executarea silită numai împotriva debitoarei RNP Romsilva SA-Direcţia Silvică Mureş pentru recuperarea întregului debit în sumă de 1.800 lei.

În drept au fost invocate prevederile art. 1443 Cod civil, art. 205 coroborat cu art. 245-248 şi art. 644 Cod procedură civilă.

III. Prin întâmpinarea formulată de intimaţii K I, K E, K Z, N Z Şi N G (f. 81), aceştia au solicitat respingerea contestaţiei la executare ca fiind nelegal formulată şi neîntemeiată în fapt şi în drept, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, intimaţii au arătat că în mod corect s-a reţinut faptul că aceştia se aflau în posesia titlului executori – Sentinţa civilă nr. 384/26.03.2013 a Judecătoriei Reghin şi că a solicitat contestatoarei din prezenta cauză la începutul lunii iulie 2014 plata cheltuielilor de judecată stabilite în titlul executoriu. La această solicitare a primit răspuns doar în cursul lunii septembrie 2014, la aproape 3 luni de la cererea de plată benevolă, când s-a formata dosarul execuţional nr. 620/E/2014.

A menţionat faptul că nu poate fi de acord cu afirmaţia contestatoarei referitoare la existenţa unei obligaţii individuale de plată stabilită în titlul executoriu, atâta vreme cât toţi pârâţii au fost obligaţi la plata uneia şi aceleiaşi sume de 1800 lei. Pe de altă parte, intimaţii susţin că nu puteau să aibă o reacţie faţă de propunerile întârziate  privind plata sumei de 600 lei de către contestatoare în condiţiile în care aceasta nu a reuşit sp indice corect nici debitorii săi solidari.

În ceea ce priveşte petitul privind cererea de suspendarea a executării silite, contestatoarea motivează cu „perioada îndelungată de timp cât s-ar lipsi de suma de 1200 lei” în condiţiile în care ,,recuperarea sumelor executate silit ar conduce la o perioadă de timp îndelungată”, ceea ce se contrazice cu adevărul.

A fost anexat depus la dosarul cauzei copia certificată a dosarului execuţional 620/E/2014 a BEJ O R (f. 106-135).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

IV. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a BEJ O R, invocată de către acest intimat (f. 57), instanţa reţine următoarele:

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care are prioritate asupra fondului cauzei.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi cea care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii. În cauză, contestatorul a formulat o contestaţie la executare împotriva actelor de executare emise de executorul O R în dosarul execuţional nr.620/E/2014.

Conform prevederilor art.2, alin.1 din Legea nr.188/2000, executorul judecătoresc este investit să îndeplinească un serviciu de intere public, iar potrivit prevederilor art.7, alin1., lit. a din acelaşi act normativ, executorul judecătoresc are atribuţii de punere în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

Conform prevederilor art. 57 şi 58 din aceeaşi lege, actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente, cei interesaţi sau vătămaţi prin executare putând formula contestaţie la executare, astfel cum a procedat şi contestatorul, care se consideră vătămat prin executarea pornită împotriva sa. Cu toate acestea, având în vedere rolul executorului judecătoresc stabilit prin lege de a îndeplini un serviciu de interes public, practica judiciară a statuat de-a lungul timpului că acesta nu poate fi parte în cadrul contestaţiilor la executare cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, calitate procesual activă şi pasivă în cadrul contestaţiilor la executare având doar părţile interesate în executare, respectiv creditorul şi debitorul.

Mai mult, calitatea procesual pasivă a executorului judecătoresc nu derivă nici din intenţia de a-i fi opozabilă hotărârea judecătorească cu privire la actul de executare realizat de acesta, având în vedere faptul că actele executorului fiind supuse controlului instanţelor de judecată, executorul judecătoresc, în calitatea sa de asigurător al unui serviciu de intere public, este obligat să respecte hotărârea judecătorească respectivă.

V. Prin sentinţa civilă nr. 384/26.03.2013 (f. 30) pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 4518/289/2010 instanţa a admis în parte cererea formulată de reclamanţii K I, K E, K Z, N Z Şi N G în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală Pentru Reconstituirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Ideciu De Jos, Direcţia Silvică Mureş Şi Comisia Judeţeană Pentru Reconstituirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Mureş, a dispus reconstituirea în favoarea reclamanţilor a dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren, a obligatt intimatele la emiterea titlului de proprietate de îndată, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi, în final, a admis cererea accesorie şi a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.800 de lei, reprezentând onorariu de expert.

Prin decizia civilă nr. 939/20.11.2013 (f. 21) pronunţată în dosarul nr. 4518/289/2010 al Tribunalului Mureş, instanţa de control judiciar a respins ca nefondate recursurile formulate de reclamanţi împotriva sentinţei civile anterior menţionată, fără a obliga vreuna dintre părţi la cheltuieli de judecată.

Prin încheierea civilă nr. 1893/30.09.2014 (f. 19), pronunţată în dosarul nr. 2852/289/2014  instanţa a încuviinţat executarea silită a debitoarei RNP Romsilva, conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 384/26.03.2013 a Judecătoriei Reghin, definitivă prin decizia civilă nr. 939/20.11.2013 a Tribunalului Mureş, pentru recuperarea sumei de 1800 lei.

La data de 21.10.2014 BEJ O R a emis somaţia prin care i s-a pus în vedere debitoarei Direcţia Silvică să achite, în termen de o zi să achite suma 1800 lei debit restant, la care se adaugă suma de 223,20 lei, cu titlul de onorariu executorului judecătoresc, suma de 500 lei, onorariul de avocat şi 34,70 lei, taxe poştale şi timbru de executare.

Împotriva acestui act de executare debitoarea Romsilva a formulat contestaţie, întrucât, în opinia acesteia, executorul judecătoresc a demarat procedura de executare doar împotriva acestei societăţi deşi în cuprinsul dispozitivului titlului executoriu s-a reţinut că toţi pârâţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor de executare.

Instanţa apreciază că susţinerile contestatoarei sunt lipsite de suport pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr. 384/26.03.2013 (f. 30) pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 4518/289/2010 instanţa a dispus obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, fără însă a stabili dacă cheltuielile de judecată vor fi suportate în mod egal, proporţional sau solidar.

Prin urmare, la soluţionarea cauzei instanţa va analiza natura juridică a obligaţiei de plată. Astfel, instanţa reţine că cererea de obligare a părţii care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată ar un caracter autonom faţă de cererea principală dedusă judecăţii cauzei, caracterul autonom decurgând, printre altele şi de fundamentul juridic, reprezentat de răspunderea civilă delictuală (decurgând din culpa procesuală şi necesitatea acoperirii integrale a prejudiciului cauzat părţii câştigătoare) aşa cum a statuat Î.C.C.J în Decizia nr. 19/2013, pronunţată de Completul competent sa judece recursul în interesul legii, la data de 18.11.2013 . 

În continuare, instanţa reţine că art. 1382 Cod civil (are cărui dispoziţii sunt aplicabile la data pronunţării sentinţei ce constituie titlul executoriu), reglementează solidaritatea răspunderii civile delictuale: cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat, dispoziţii care se coroborează cu prevederile art. 1443 Cod civil, care prevăd: obligaţia este solidară între debitori atunci când toţi sunt obligaţi la aceeaşi prestaţie, astfel încât fiecare poate să fie ţinut separat pentru întreaga obligaţie, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalţi faţă de creditor.

Având în vedere că prin titlul executoriu instanţa nu a dispus asupra modului în care pârâţii suportă cheltuielile de judecată, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor generale, va constat că răspunderea eseu ne delictuală şi prin urmare nu poate admite cererea de obligare, în mod divizibil, la suportarea cheltuielilor de judecată.

Pe de altă parte, instanţa are în vedere şi faptul că debitoarea nu a solicitat nici lămurirea dispozitivului hotărârii, nici nu a înţeles să solicite introducerea în cauză a altor persoane, potrivit dispoziţiilor art. 72 şi următoarele Cod de procedură civilă.

În aceeaşi ordine de idei, instanţa va reţine şi faptul că, la rândul său, contestatoarea va putea solicita celorlalte codebitoare, Comisiei Locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ideciu de Jos, şi  Comisiei Judeţene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş, să achite contravaloarea cheltuielilor de judecată, achitate integral ce către aceasta.

Pentru considerentele arătate, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Mureş, formulată împotriva somaţiei din data de 21.10.2014 din dosarul execuţional nr. 620/E/2014 al BEJ O R.

De asemenea, instanţa apreciază ca neîntemeiate şi susţinerile contestatoarei, referitoare la cuantumul mare al onorariului de avocat, 500 lei, perceput pentru serviciile prestate în legătură cu executarea silită. În continuare, instanţa reţine şi că potrivit dispoziţiilor art. 622 Cod de procedură civilă, obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe se  duce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitoarea nu îşi execută obligaţia, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, prin urmare cheltuielile de executare nu ar mai fi fost ocazionate în cazul în care debitoarele îşi executau de bună voie obligaţiile. . 

IV.În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, formulată de către contestatoare în temeiul art. 718 Cod de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 718 alin. 1 Cod de procedură civilă, până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea.

Prin urmare, pentru suspendarea executării, este necesar să se dovedească introducerea unei contestaţii la executare, să se dovedească plata cauţiunii şi să se justifice motivele temeinice care justifică suspendarea.

Instanţa constată că s-a făcut în speţă dovada formulării contestaţiei la executare şi a fost plătită cauţiunea, în cuantum de 120 lei, aşa cum rezultă din copia înscrisului ataşat la fila 137 din dosar.

În ceea ce priveşte motivele temeinice care să justifice suspendarea executării, instanţa constată că acestea nu sunt îndeplinite, contestatoarea solicitând dosar suspendarea executării silite demarată în dosarul execuţional nr. 620/E/2014 al BEJ O R, fără însă să indice motivele pentru care se impune suspendarea, arătând în mod generic că în cazul în care s-ar continua executarea contestatoarea „se va afla într-o poziţie de dezechilibru financiar faţă de celelalte debitoare”.

În continuare, instanţa apreciază că simpla formulare a unei contestaţii la executare şi achitarea unei cauţiuni, nu este de natură să atragă suspendarea executării silite, iar probele administrate în cauză nu oferă indicii suficiente privind identificarea unor motive temeinice, de natură să determine instanţa să dispună suspendarea executării silite, motiv pentru care va respinge cererea formulată.

V. În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţe reţine următoarele: potrivit art. 716 al. 2 Cod de procedură civilă instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Prin adresa de înaintare a dosarului execuţional BEJ O R (f. 106) a solicitat instanţei să dispună obligarea contestatorului la plata sumei de 32,24 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu copiile certificate ale dosarului execuţional. Instanţa va dispune reducerea acestei sume, având în vedere că este apreciată de către instanţă ca fiind disproporţionată cu serviciul prestat. Astfel, în absenţa unei reglementări în ceea ce priveşte costul unei astfel de operaţiuni, în Ordinul MJ nr. 2561/C din 30 iulie 2012, pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, instanţa se va raporta la dispoziţiile art. 9 lit. i din O.G. nr. 80/2013 şi care prevede că cererile pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, se taxează cu 0,2 lei/pagină. Având în vedere că au fost effectuate un număr de 26 copii xerox, va obliga contestatorii să achite în contul BEJ O R suma de 5,5 lei, cheltuieli ocazionate de copierea dosarului execuţional.