Consum fraudulos

OBIECT: Prin sentinţa civilă nr. 3428/2.06.2015 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr 5816/180/2014 s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.C. în contradictoriu cu pârâtele E.D. SA şi E.E.R. SA.

Soluţia primei instanţe a avut la bază următoarele considerente:

„Conform dispoziţiilor Art. 90 alin. 2 lit. b din H.G. nr. 1007 2004, , în vigoare la momentul constatării faptei, prin consum fraudulos se înţelege orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsurare.

Conform Art. 110 din H.G nr. 1007/2004, în vigoare la momentul constatării faptei, se interzice consumatorului să intervină sub orice formă asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalaţii ale operatorului de reţea sau să blocheze accesul furnizorului/operatorului de reţea la acestea.

Prin nota de constatare 00502415/26.10.2013 s-a reţinut că la verificarea contorului seria 56411 racordat la reţeaua EON s-a constat că blocul de măsură şi protecţie a fost găsit sigilat cu un singur sigiliu cu seria 01869939, al cărui şurub de prindere era rupt; capacul borne contor a fost găsit nesigilat. Contorul an fabricaţie 2004 prezenta plombele metrologice cu indicativul RO03VNO slab vizibile, iar în momentul verificării contorul prin ledul de impuls nu arăta că ar avea tensiune, deşi la verificarea cu aparatul de măsură contorul avea tensiune, reieşind din măsurători un amperaj de 27,5 Amperi, atât ledul verde de prezenţă tensiune, cât şi cel roşu fiind stinse, apreciindu-se că intervenţia a fost una neautorizată.

Contrar celor susţinute de către reclamant, instanţa reţine că nota de constatare nr. 00502419/26.10.2013 a fost semnată de acesta, cu menţiunea că nu deţine cunoştinţe despre cele scrise. De asemenea, reclamantul a semnat şi bonul de mişcare contor electric seria MS nr. 1259473/26.10.2013.

Potrivit Art. 1349 alin. 1-2 din noul Cod civil:

„Răspunderea delictuală

(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

Potrivit Art. 1357 din noul Cod civil:

„Condiţiile răspunderii

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

Potrivit Art. 1376 alin 1 din noul C.civ., oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucru aflat sub paza sa.

Prin urmare, răspunderea civilă a unei persoane este angajată în cazul în care aceasta săvârşeşte cu vinovăţie un fapt ilicit cauzator de prejudicii faţă de o altă persoană, cu condiţia ca între faptul ilicit şi prejudiciu să există o legătură de cauzalitate.

O astfel de răspundere a unei persoane este angajată şi în cazul în care prejudiciul este cauzat de un lucru aflat sub paza respectivei persoane.

Prejudiciul reprezintă paguba efectivă suferită de către victimă.

Pentru ca acesta să poată fi reparat este necesară întrunirea a două condiţii, şi anume prejudiciul să fie cert (adică prejudiciul să fie sigur sub aspectul existenţei şi al întinderii sale) şi să nu fi fost reparat în prealabil de către vinovat sau de către o terţă persoană (pentru că altfel s-ar ajunge la o sursă de îmbogăţire fără justă cauză, ceea ce nu este de admis).

Conform principiilor care reglementează materia răspunderii civile delictuale, prejudiciul trebuie reparat pe cale convenţională (calea judecătorească reprezentând excepţia), integral (atât paguba efectivă – damnum emergens -, cât şi câştigul nerealizat – lucrum cessans -, atât prejudiciul previzibil, cât şi cel neprevizibil, în stabilirea cuantumului despăgubirilor neavând relevanţă nici starea materială a făptuitorului şi nici cea a victimei şi indiferent de forma şi de gradul de vinovăţie a celui ce a săvârşit fapta ilicită) şi în natură (dacă aceasta nu este posibil, repararea urmează a se efectua în echivalent).

Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv nota de constatare nota de constatare 00502415/26.10.2013, procesul verbal de analiză a abaterilor nr. 1043166/15.11.2013, procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1043166/15.11.2013, procesul verbal de reanaliză a abaterilor nr. 631/21.03.2014, precum şi planşele foto depuse de intimată, rezultă că reclamantul este proprietar al imobilului situat în Bacău, unde se află locuinţa acestuia şi un service auto, la această locaţie fiind montat contorul monofazic de energie electrică cu privire la care reprezentanţii pârâtei E.M.D. SA au efectuat verificări la data de 26.10.2013 şi unde s-a constat la data efectuării controlului existenţa unei intervenţii NEAUTORIZATE asupra plombelor metrologice ale contorului din curtea reclamantului, în condiţiile în care aplicarea sigiliilor metrologice se face doar de către producător sau de laboratorul de metrologie legală, cu ocazia verificării metrologice şi nu de către operatorul de distribuţie, rezultă vinovăţia civilă a reclamantului în producerea faptei cauzatoare de prejudicii pârâtului (care nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţia de pază a contorului de energie electrică şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică de la imobilul proprietatea sa, care îi revenea în calitate de proprietar al acestuia), existenţa şi cuantumul prejudiciului suferit de către pârâta E.E.R. SA ca urmare a acestei fapte, legătura de cauzalitate dintre faptul ilicit şi prejudiciul pârâtei E.E.R. SA.

Cu privire la declaraţiile martorilor audiaţi în cauză instanţă urmează a le înlătura, având în vedere că aceştia sunt angajaţi ai reclamantului, fiind în raport de subordonare faţă de acesta, iar declaraţiile contrazic înscrisurile depuse la dosar din cuprinsul cărora rezultă că la verificarea din 26.10.2013 s-a efectuat în prezenţa reclamantului, care a semnat înscrisurile întocmite.

Totodată instanţa reţine şi faptul că din facturile depuse la dosar rezultă că după data efectuării controlului de către pârâta E.M.D. SA IAŞI consumul lunar de energie electrică înregistrat de la imobilul reclamantului a crescut în mod considerabil.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.”

CALEA DE ATAC EXERCITATĂ: Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul B.C., solicitând admiterea acţiunii, schimbarea procesului verbal de reanaliză a abaterilor nr. 631/21.03.2014, a procesului nr 1043166/15.11.2013 şi a procesului verbal de stabilire despăgubiri nr. 1043166/15.11.2013.

În motivarea cererii de apel s-a arătat că Judecătoria Bacău nu era instanţa competentă să soluţioneze cauza, raportat la dispoziţiile articolului 8 din Legea 554/2004. S-a mai indicat faptul că instanţa de fond a analizat elementele răspunderii civile delictuale, răspundere pe care a stabilit-o în sarcina sa, fără a fi sesizată cu o astfel de cerere, fără a se pronunţa pe capătul de cerere referitor la constatarea inexistenţei debitului. Sub aspectul motivării sentinţei s-a invocat că instanţa a îmbrăţişat apărările pârâtei, fără a analiza în concret cererile reclamantului, stabilind culpa reclamantului deşi existau dubii cu privire la persoana care a intervenit asupra contoarului. A indicat că a susţinut în cerere faptul că sigiliile au fost rupte de către angajaţii operatorului de distribuţie cu ocazia controalelor făcute la adresă, timp de doi ani de zile. S-a criticat sentinţa sub aspectul neanalizării motivului de nulitate referitor la nefuncţionarea corespunzătoare a contoarului care nu furniza amperajul necesar asigurării energiei electrice, fiind nevoit să racordeze întreaga casă şi utilajele la un alt contor trifazic. Apelantul a mai subliniat că toate controalele s-au efectuat la solicitarea sa, întrucât din cauza vântului firele se rupeau şi nu se făcea contactul, contoarul monofazic iniţial cu indicele vechi 742KW prezentând defecţiuni care au condus la schimbarea acestuia.

Prin precizările depuse la data de 8.12.2015 apelantul a arătat că renunţă la excepţia necompetenţei Judecătoriei Bacău, invocând nemotivarea sentinţei.

APĂRĂRILE INTIMATELOR:

Prin întâmpinarea formulată intimata E.E.R. Sa a solicitat respingerea apelului, indicând că actele contestate nu sunt acte administrative, fiind emise ca urmare a neregulilor constatate cu ocazia efectuării controlului. S-a indicat că la data de 26.10.2013 a efectuat o verificare la locul de consum din Bacău, şi a constatat o intervenţie neautorizată asupra grupului de măsură, stabilind o cantitate de energie electrică consumată şi neînregistrată de 18.975 Kwh. Intimata a invocat dispoziţiile articolelor 10.8 şi 10.9 din contract, ale articolelor 128 şi 142 alineat 4 din HG 1007/2004.

Prin întâmpinarea formulată, intimata E.D. R. sa a solicitat respingerea apelului, reclamantul având obligaţia de a dovedi existenţa cazurilor de nulitate a actelor. S-a indicat că actele emise sunt înscrisuri sub semnătură privată care au strict valoare probatorie, neîntrunind elementele actului juridic. S-a mai arătat că în urma controlului efectuat s-a constatat că grupul de măsură avea şurubul de prindere rupt, plombele metrologice cu indicativul RO03VNO slab vizibile, avea tensiunea de un amperaj de 27,5 Amperi, deşi ledul de impuls al contorului nu arăta acest lucru.

ANALIZA INSTANŢEI DE APEL:

Analizând cererea de apel, prin prisma motivelor invocate şi a probelor administrate, instanţa apreciază că nu este întemeiată, soluţia pronunţată având la bază o corectă interpretare a probelor administrate şi o corectă aplicare a legii.

În ceea ce priveşte primul motiv de nulitate referitor la nemotivarea sentinţei şi neanalizarea tuturor capetelor de cerere, Tribunalul apreciază că nu este fondat, din considerentele sentinţei rezultând că au fost examinate toate aspectele supuse judecăţii, fiind verificată legalitatea obligaţiei de plată stabilită în sarcina reclamantului. Tribunalul observă faptul că soluţia primei instanţe a fost în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, fiind supusă controlului instanţei de judecată şi cererea de constatare a inexistenţei debitului. Trimiterea la elementele răspunderii civile delictuale nu determină nelegalitatea sentinţei, consumul fraudulos implicând săvârşirea unei fapte ilicite, stabilirea legalităţii actelor emise de pârâte implicând verificarea incidenţei unei intervenţii neautorizate asupra contorului.

Motivarea sentinţei constituie un aspect esenţial al procesului echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând faptul că dreptul garantat de articolul 6.1 din Convenţie include, printre altele, dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor şi obligaţia instanţei de a le analiza. În speţa de faţă instanţa de apel reţine că prima instanţă a respins cererea de chemare în judecată, în urma analizării probele depuse la dosar de către părţi înlăturând motivat argumentele reclamantului referitoare la nulitatea actelor atacate şi la nelegalitatea debitului stabilit în sarcina sa. Obligaţia pe care o impune articolul 6 paragraful 1 instanţelor naţionale de a-şi motiva hotărârile nu presupune existenţa unui răspuns detaliat la fiecare argument (Hotărârea Perez; Hotărârea Van der Hurk, Hotărârea Ruiz Torija), în cazul de faţă fiind examinate problemele esenţiale care i-au fost supuse dezbaterii.

În ceea ce priveşte temeinicia soluţiei pronunţate, Tribunalul reţine faptul că în mod corect s-a stabilit îndeplinirea condiţiilor prevăzute de articolul 90 alineat 2 litera b din HG 1007/2004, apărările reclamantului apelant referitoare la existenţa unor dubii cu privire la persoana care a intervenit asupra contorului nefiind întemeiate, faţă de locul poziţionării contorului şi lipsa unor controale anterioare din partea pârâtelor intimate.

Tribunalul reţine faptul că prin procesul verbal de analiză a abaterilor seria PVAA nr 1043166/15.11.2013 (fila 13) s-a stabilit faptul că domnul B.C. a fost alimentat prin intermediul contorului seria 56411 sigilat cu un singur sigiliu al cărui şurub de prindere era rupt, iar contorul nu înregistra energie electrică, stabilindu-se ca măsură refacerea instalaţiei de alimentare cu aviz tehnic de racordare. Actul a fost emis în urma încheierii notei de constatare nr 00502415/26.10.2015, rezultatul controlului fiind în sensul că ledul de măsură nu arăta că ar avea tensiune, deşi la verificarea aparatului de măsurare a reieşit un amperaj de 27,5 Amperi, ledul verde de prezenţă tensiune fiind stins.

Expertul desemnat în cauză pentru efectuarea verificărilor a constatat faptul că grupul de măsurare alimentat la borne cu tensiune de 230 V şi curent 5A nu înregistra energie electrică, iar ledurile nu se aprindeau, faptul că plombele metrologice aveau indicativul RO03vno (acesta ar fi trebuit să fie RO03nvo), că pe placa electronică s-a identificat o rezistenţă aplicată suplimentar într-o altă modalitate de lipire (exces de fludor şi material decapant), concluziile fiind în sensul că asupra contorului respectiv s-a intervenit neautorizat şi că aparatul de măsurare nu a funcţionat corespunzător.

Elementele de fapt constatate de domnul expert, respectiv ruperea piciorului elementului de fixare al contorului pe care a fost aplicat sigiliul exterior, aplicarea unei rezistenţe suplimentare printr-o altă metodă de lipire şi indicativul diferit al plombelor metrologice se circumscriu noţiunii de intervenţie la instalaţia electrică, caracterul intact al sigiliului neputând determina exonerarea de răspundere a consumatorului,  atât timp cât au fost identificate neconformităţi ale grupului de măsurare, legiuitorul neincluzând în categoria intervenţiei neautorizate doar ruperea sigiliilor, textul referindu-se la orice intervenţie care afectează funcţionarea corectă a acestuia.

Susţinerile apelantului referitoare la neutilizarea contorului monofazic, şi la utilizarea contorului de 380V nu înlătură rezultatul constatărilor, respectiv intervenţiile asupra contorului respectiv, îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de articolul 90 determinând incidenţa consumului fraudulos şi a stabilirii obligaţiei de plată a energiei electrice în sistem pauşal pentru o perioadă de un an.

Instanţa de apel va înlătura apărările apelantului referitoare la sesizările anterioare şi la intervenţia pârâtelor intimate asupra contorului respectiv, din răspunsul la interogatoriu administrat în faţa instanţei de fond coroborat cu raportul depus la fila 229 rezultând că au fost efectuate două sesizări la data de 26.06.2011 şi 9.04.2011 referitoare la lipsă tensiunii, sesizări care vizau însă spălătoria deţinută de reclamant şi nu casa, nefiind realizate intervenţii anterior datei de 26.10.2013 asupra contorului nr. 56411.

Faţă de aceste aspecte, în baza articolului 480 Cod procedură civilă,instanţa va respinge apelul, sentinţa civilă nr. 3428/2.06.2015 pronunţată de Judecătoria Bacău fiind temeinică şi legală.

Domenii speta

Spete similare