Litigiu privind funcţionarii publici

Sentinţă civilă **** din 19.01.2017


Dosar nr. ….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ….

Şedinţa publică din data de 19 Ianuarie 2017

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: ****

Grefier: ****

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii …, în contradictoriu cu pârâtul …, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi, cauza fiind apelată la ultima strigare, nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că, prin serviciul registratură, la data de 18.01.2017 şi la data de 19.01.2017, pârâtul a depus la dosar înscrisuri, iar la data de 19.01.2017, …. a depus la dosar note scrise prin care a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă, după care;

În aplicarea dispoziţiilor art. 131 NCPC, instanţa apreciază că este competentă să soluţioneze prezentul litigiu, în raport de obiectul cauzei.

Constatând că s-a solicita judecarea în lipsă, încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 02.08.2016 sub nr. …., reclamanţii … au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul …., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.03.2013 să emită pentru fiecare reclamant în parte, noi ordine/dispoziţii de salarizare în vederea recalculării salariului de bază în acord cu art. 1 alin. 51 din OUG nr. 83/2014,  astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi a funcţiei îndeplinite în cadrul instituţiei;

- obligarea pârâtului la acordarea, începând cu data de 01.03.2013 până la data plăţii efective, în temeiul Deciziei ICCJ nr. … publicată în Monitorul Oficial nr. …., precum şi art. 1 alin. 51 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, a diferenţei salariale rezultată din aplicarea de procente şi aplicarea claselor de salarizare a personalului care a trecut într-o nouă tranşă de vechime în muncă/în funcţie ulterior datei de 01.01.2011;

- obligarea pârâtului ca la emiterea ordinelor/dispoziţiilor de salarizare să ţină cont, în cazul promovărilor în funcţie şi al numirii în funcţii de conducere a funcţionarilor publici, de procentele aferente vechimii în muncă şi în funcţie, avute la data promovării, care urmează să fie incluse în salariul de încadrare brut lunar  de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/în funcţie  a fost îndeplinită ulterior acestei date.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Deciziei nr. 32/2015, Legii nr. 284/2010, Legii nr. 554/2004, OUG nr. 137/2000, OUG nr. 83/2014 astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015

În dovedire, reclamanţii au depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.

Prin întâmpinarea depusă la dosar de pârâtul …. a fost invocată excepţia inadmisibilităţii raportat la prevederile OUG nr. 137/2000 şi, pe cale de consecinţă, s-a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Pe fond, s-a arătat că legea 71/2015 nu poate retroactiva, pe de altă parte, a susţinut că dispoziţiile n sunt aplicabile instituţiei pârâte, ci doar autorităţilor menţionate expres în textul de lege.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 C.pr.civ., Legea nr. 1/2011.

În dovedire, pârâta a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.

Prin sentinţa civilă nr…. s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului sub nr…..

S-a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine că reclamanţii au calitatea de funcţionar public în cadrul autorităţii publice pârâte, aspect necontestat, iar aceştia pretind că sunt îndreptăţiţi să beneficieze de salarii egale pentru aceeaşi încadrare în funcţie, începând din anul 2013.

Tribunalul consideră însă că normele legale aplicabile în perioada pentru care se pretind drepturi salariale justifică numai parţial temeinicia acţiunii deduse judecăţii.

Astfel, pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii nr.71/2015, 9.04.2015, tribunalul are în vedere disp. art.1 din legea nr.284/2010, potrivit cărora acest act normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului şi începând cu data intrării în vigoare legii, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în această lege.

Prin art.41 pct.3 din legea nr.284/2010 s-a abrogat art.67 din legea nr.188/1999 care prevedea avansarea funcţionarilor publici în trepte de salarizare.

Astfel, ulterior legii nr.284/2010 nu mai exista temei pentru ca funcţionarii să beneficieze de majorări la avansarea în treaptă de salarizare, care nu se confundă cu treapta profesională reglementată de legea nr.284/2010.

Art.13 din legea nr.284/2010 prevede că salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se diferenţiază pe funcţii în raport cu criteriile prevăzute la art.5 lit.c), iar în cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe grade în cazul studiilor superioare şi studiilor superioare de scurtă durată şi pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcţionarilor publici, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 sau 3 grade şi, respectiv, 2 sau 3 trepte profesionale. În cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferenţierea salariilor de bază se face, de regulă, pe un număr de 5 gradaţii, corespunzătoare celor 5 tranşe de vechime în muncă.

Situaţia celor care întruneau condiţiile de promovare ulterior intrării în vigoare a acestei legi nu este similară cu a celor cărora li se recunoscuse anterior dreptul de a promova într-o treaptă de salarizare superioară, având în vedere că anterior exista temei legal pentru o astfel de promovare, în timp ce după data abrogării art.67 din legea nr.188/1999 nu a fost adoptată o altă dispoziţie care să prevadă posibilitatea promovării funcţionarilor publici în treaptă de salarizare, ci numai în treaptă profesională, corespunzătoare celor 5 tranşe de vechime în muncă.

De altfel, potrivit art.33 alin.1 şi 2 din legea nr.284/2010, la data intrării în vigoare a acestei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranşelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului şi treptei profesionale deţinute, stabilindu-se clasa de salarizare şi coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia, iar la funcţiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deţinut.

De asemenea, potrivit art.1 alin.3 din legea nr.285/2010 se va stabili cuantumul brut al drepturilor salariale cuvenite în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.

În conformitate cu art.2 din legea nr.285/2010, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

Aceleaşi dispoziţii au fost păstrate şi pentru anii următori prin legea nr.283/2011, OUG nr.84/2012, OUG nr.103/2013 şi OUG nr.83/2014, prin raportare la nivelul drepturilor cuvenite pentru luna decembrie a fiecărui an anterior. În mod similar, nu era prevăzut de vreo dispoziţie în vigoare în perioada analizată dreptul funcţionarilor publici de a beneficia de spor de doctorat.

Simpla remunerare la un nivel superior a altor colegi ai reclamanţilor, aparent aflaţi în situaţii similare, nu putea constitui temei pentru recunoaşterea drepturilor pretinse de către reclamanţi, până la momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor legii nr.71/2015.

De altfel, prin mai multe decizii – 818, 819, 820, 821/2008 ale Curţii Constituţionale s-a constatat că prevederile art.1, art.2 alin.3 şi art.27 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară ori cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Deşi deciziile CCR nu se referă la situaţia dedusă judecăţii în cauza de faţă, argumentele acesteia în sensul că instanţele de judecată nu au dreptul de a crea norme de drept pe cale judiciară sunt pe deplin aplicabile. Prin cererea dedusă judecăţii reclamanţii solicită tocmai adăugarea unor adaosuri la salariu neprevăzute în vreun act normativ, solicitându-se instanţei implicit crearea de norme de drept pe cale judiciară, ceea ce reprezintă o depăşire a atribuţiilor instanţei.

Tribunalul consideră însă că reclamanţii sunt îndreptăţiţi să beneficieze de recalcularea salariului în conformitate cu dispoziţiile legii nr.71/2015, de la data la care au intrat în vigoare dispoziţiile acestui act normativ – 9.04.2015.

Prin art.I din legea nr.71/2015, s-a aprobat OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, iar prin pct.1 la art.1, după alin.5, a fost introdus alin.51 conform căruia prin excepţie de la prevederile alin.1 şi 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Actul normativ mai sus menţionat a fost adoptat în scopul de a elimina discrepanţele legate de aplicarea dispoziţiilor legilor de salarizare, care au determinat în acest domeniu diferenţe între drepturile salariale încasate de persoane cu aceeaşi pregătire şi vechime, care desfăşoară aceeaşi activitate.

Tribunalul apreciază că intenţia legiuitorului a fost clară, conform amendamentelor la lege, în sensul eliminării discriminărilor între persoane care ocupă aceleaşi funcţii în aceleaşi condiţii de studii şi vechime.

Folosind interpretarea teleologică, dispozițiile legii nr.71/2015, așa cum reiese din Raportul comun asupra proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, adoptat de Comisia pentru muncă şi protecţie socială și Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, au avut în vedere eliminarea discriminării între persoane care ocupă aceleaşi funcţii, în aceleaşi condiţii de studii şi vechime, fiind aplicabile tuturor categoriilor bugetare cărora le sunt incidente prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

Sintagma salarizat la acelaşi nivel din cadrul art.1 alin.51 nu se referă la categoriile de funcţionari şi personal contractual salarizat la acelaşi nivel cu aparatul Parlamentului, ci trebuie raportată la noţiunea de acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014, avută în vedere la art.1 alin.1 şi 2 din OUG nr.83/2014, prin care legiuitorul a intenţionat păstrarea în plată a salariilor în cursul anului 2015 la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie a anului 2014.

Trebuie acordată prioritate intenţiei exprimate a legiuitorului, reţinând că normele menţionate au fost emise pentru eliminarea discriminărilor salariale existente între persoanele care ocupă aceleaşi funcţii, în aceleaşi condiţii de studii şi vechime, iar nu pentru crearea altor discriminări, între personalul din diferite instituţii, neputînd fi primit punctul de vedere conform căruia s-ar fi reglementat înlăturarea discriminării numai cu privire la categorii restrânse de personal.

De asemenea, trebuie menţionat că prin decizia nr…. pronunţată de ÎCCJ în dezlegarea unei chestiuni de drept, s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.51 din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr.71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art.2 alin.1 lit.a din legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art.1 alin.1 şi 2 din OUG nr.83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr.71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.

Art.2 alin.1 lit.a din legea-cadru nr.284/2010 indică personalul din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, cât şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, deci şi personalul din cadrul instituţiei pârâte face parte din categoria de personal căreia i se aplică dispoziţiile legii nr.71/2015.

Deoarece dispoziţiile legii nr.71/2015 se aplică de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.04.2015, acordarea diferenţei salariale rezultate se impunea de la această dată.

Pentru aceste motive, tribunalul va admite în parte acţiunea şi va obliga pârâtul să emită actele prin care să recalculeze salariul de bază şi sporurile de care beneficiază fiecare dintre reclamanţi la nivelul maxim al acestor drepturi salariale acordat în cadrul instituţiei pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, clasă şi gradaţie, începând cu data de 9.04.2015, precum şi să plătească reclamanţilor diferenţele de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamanţi şi sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 9.04.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea privind pe reclamanţii …., în contradictoriu cu pârâtul ….

Obligă pârâtul să emită actele prin care să recalculeze salariul de bază şi sporurile de care beneficiază fiecare dintre reclamanţi, la nivelul maxim al acestor drepturi salariale acordat în cadrul instituţiei pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, clasă şi gradaţie, începând cu data de 9.04.2015.

Obligă pârâtul să plătească reclamanţilor diferenţele de drepturi salariale dintre sumele primite de aceştia şi sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 9.04.2015.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti.

Pronunţată în şedinţa publică din 19 ianuarie 2017

Preşedinte,

*****

Grefier ,

****

Red. C.E.I./17 ex. - 01 Februarie 2017

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. ……. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal ca nefondat.