Constatarea neregulilor şi stabilirea creantei bugetare rezultate

Sentinţă civilă 137 din 01.02.2017


Prin cererea înregistrată sub nr.X/104/2014, la data de 14.10.2014, pe rolul Tribunalului Olt, secţia  a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamanta Asociaţia CCMP-E  a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. X/19.09.2014, decizie emisă de OIRPOSDRU Sud- Vest Oltenia, decizie prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Procesului verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, nr.X/06.08.2014 înregistrat la CCMP-E sub nr. /08.08.2014 privind Proiectul POSDRU / /5.1/S/Y- „C-Cfm", solicitând admiterea contestaţiei, anularea deciziei nr. /19.09.2014 şi a procesului verbal nr.X/06.08.2014 şi constatarea eligibităţii sumei de 590.050,57 lei.

 S-a solicitat suspendarea executării procesului verbal până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În motivarea cererii se susţine că în fapt, CCMP-E în perioada 01.06.2010-31.05.2013 a implementat Proiectul „C-Cfm" în baza contractului de finanţare POSDRU/ /5.1/S/Y.

Prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. /06.08.2014, întocmit de OIRPOSDRU S-V Oltenia, s-a stabilit în sarcina CCMP-E o creanţă bugetară rezultată dintr-o pretinsa neregula în cuantum de 590.050,57 lei.

Împotriva  procesului verbal, conform prevederilor legale, s-a formulat contestaţie, înregistrată de intimată sub nr. /21.08.2014, contestaţie care a fost soluţionată prin decizia nr. /19.09.2014, în sensul respingerii acesteia şi menţinerii procesului verbal de constatare a neeligibităţii sumei de 590.050, 57 lei.

1. Prealabil antamării unor chestiuni care ţin de fondul litigiului, s-au invocat următoarele:

Decizia nr. /19.09.2014, emisă de OIRPOSDRU este nelegală, lovită de nulitate absolută, în condiţiile în care, în considerentele acesteia se precizează următoarele: "Obiectul contestaţiei depusă de beneficiar vizează: procesul verbal nr. X/06.07.2014 aferent proiectului POSDRU/ /5.2/G/'14252 ", context în care, fără absolut niciun dubiu, se poate observa că intimata a emis decizia nr. /19.09.2014, având în vedere un alt proces verbal şi un alt proiect în condiţiile în care decizia trebuia emisa ca urmare a soluţionări contestaţiei formulate împotriva procesului verbal /06.08.2014, având în vedere proiectul POSDRU /5.1/S/Y C-Cfm

 În aceste circumstanţe , decizia /19.09.2014 este nelegală, lovită de nulitate absolută şi lipsită de obiect, intimata, pronunţându-se prin decizie asupra unei stări de fapt şi de drept, străină de natura cauzei cu care a fost investită, încălcându-se astfel principiul contradictorialităţii şi dreptului la apărare.

Raportat la acest aspect, decizia încalcă în mod flagrant normele imperative ale Codului de Procedură Fiscală art. 205-218 , intimata emiţând o decizie care nu îndeplineşte condiţiile de validitate ale unui act administrativ fiscal, emis conform procedurii speciale instituită de acest act normativ.

Decizia /19.09.2014 este nelegală deoarece aceasta nu respectă condiţiile de formă Şi fond prescrise de lege, considerentele acesteia necuprinzând motivele de fapt Şi de drept care au format convingerea organului de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului verbal.

în acest sens, vă rugăm să analizaţi contestaţia depusă împotriva procesului verbal Şi decizia pronunţată, şi veţi observa faptul că intimata a refuzat în mod culpabil, nejustificat să analizeze apărările noastre formulate împotriva procesului verbal emiţând o decizie nemotivată în fapt Şi în drept, în mod unilateral, cu încălcarea prevederilor legale şi a principiului contradictorialităţii Şi dreptului la apărare.

Din acest punct de vedere, procedura de soluţionare a contestaţiei a fost una pur formală, intimata limitându-se a reitera pe scurt cele consemnate în procesul verbal, fără a răspunde în niciun fel la argumentele de fapt Şi de drept invocate ca temei al nelegalităţii şi netemeiniciei procesului verbal.

Faţă de cele menţionate, s-a afirmat că soluţionarea contestaţiei s-a făcut, în mod nelegal, de aceleaşi persoane care au întocmit procesul verbal, fiind evidentă similitudinea  dintre cele două acte în ceea ce priveşte atât argumentele folosite cât şi modalitatea în care au fost ignorate criticile.

Decizia nr. /19.09.2014 expune doar într-o manieră generală o stare de fapt insuficient determinată, parţială, fără niciun fel de raportare la înscrisurile depuse în susţinerea punctului de vedere, formulat împotriva proiectului de proces verbal, fără niciun fel de raportare la înscrisurile şi motivele din contestaţia formulată împotriva procesului verbal, totul culminând cu lipsa oricărui temei legal în măsură să susţină pretinsele nereguli constatate.

Sunt menţionate situaţii de fapt care constituie, în opinia intimatei, abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate, fără ca în cazul vreuneia dintre ele să se precizeze norma de drept încălcată şi temeiul sancţionator.

Singurul temei de drept invocat, art. 50 alin. 1 OUG nr. 66/2011, nu este în măsură să susţină, pe de o parte, constatările intimatei, fiind străin de natura acestora, iar pe de altă parte, invocarea lui nu are niciun fel de aplicabilitate în ceea ce priveşte neeligibilitatea cheltuielilor.

Punctual, intimata avea obligaţia legală să încadreze cele reţinute într-o ipoteză a unei norme legale, urmând ca ulterior să stabilească neeligibilitatea sumelor prin raportare în concret la norma legală încălcată, coroborat cu aplicarea principiului proporţionalităţii prevăzut în actul normativ cu caracter special OUG nr. 66/2011.

Neprocedând în maniera expusă, cele invocate de intimată sunt simple alegaţii, care în niciun caz nu pot fi considerate argumente de drept care pot fi avute în vedere la declararea neeligibilităţii sumelor.

Chiar termenul de „telemuncă " folosit de intimată denotă că aceasta a refuzat pur şi simplu să analizeze din punct de vedere legal cele invocate, preferând să folosească un termen din punctul ei de vedere acoperitor, dar nejuridic şi fără a fi în măsură să susţină cele reţinute.

Decizia nr. /19.09.2014, pronunţată în soluţionarea contestaţiei, este nelegală deoarece menţine cuantumul total al sumei de 590.050,57 lei ca fiind neeligibilă, în timp ce din analiza acesteia rezultă că intimata nu se mai referă şi nu-şi mai menţine toate pretinsele nereguli consemnate în procesul verbal, achiesând implicit, la cele invocate de către noi în punctul de vedere şi contestaţie, context în care aceasta avea obligaţia să revizuiască şi cuantumul sumei reţinute iniţial.

Intimata, în plus, faţă de cele expuse mai sus, nu a răspuns la următorul aspect invocat în contestaţie:

,Procesul-verbal nr. 6392/06.08.2014 este nelegal, raportat la următoarele elemente:

-perioada de implementare a proiectului 01.02.2010-31.05.2013, dată la care proiectul a fost finalizat şi perioadă în care au fost analizate şi declarate eligibile sumele solicitate prin cele 6 cereri de rambursare, cereri care au fost însoţite de documente justificative a căror legalitate nu a fost contestată.

- data la care au fost înregistrate suspiciunile de neregulă 14.12.2012.

- perioada în care s-au făcut verificările 10.12.2013-09.05.2014.

 Raportat la această situaţie de fapt este nelegal să se stabilească că după implementarea şi finalizarea proiectului, documentele justificative şi legalitatea operaţiunilor care au condus la declararea eligibilităţii sumelor solicitate prin cererile de rambursare sunt nelegale, în condiţiile în care acestea au fost anterior analizate şi în temeiul lor au fost achitate sumele solicitate.

Actele şi documentele justificative nu pot primi la date diferite interpretări diferite şi de asemenea trebuie avut în vedere faptul că în toată această perioadă au existat puncte de vedere emise chiar de OIR POSDRU S-V Oltenia, cărora ne-am conformat,, (ex.:adresa nr. /04.01.2011), fiind astfel inadmisibil ca după 2 ani acestea să fie retractate sau să primească o altă interpretare.

În aceeaşi ordine de idei, procesul-verbal este nelegal şi netemeinic, la originea lui aflându-se chiar culpa OIR POSDRU, culpă ce rezultă din încălcarea următoarelor dispoziţii ale O.U.G.nr. 66/2011:

Art. 5 „Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia:

b)luării tuturor măsurilor necesare prevenirii neregulilor şi fraudelor, inclusiv prin activităţi ce constau în informarea corectă şi la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli şi fraude, în special, în ceea ce priveşte indiciile de fraudă;

c)implementării corespunzătoare şi la timp a recomandărilor formulate de organismele de control şi audit intern şi extern, naţionale şi europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă."

Art. 18  alin. 1 „Autorităţile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligaţia sa înregistreze si sa transmită, in scopul investigării, in termen de 10 zile lucratoare, structurilor de control prevăzute la art. 20 toate constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare.

Alin. 2  de asemenea, autorităţile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligaţia primirii, înregistrării, analizării si, după caz, transmiterii, in termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului si care privesc programele pe care le gestionează."

Art. 21 alin. 1 „Activitatea de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se desfăşoară de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20.

 alin. 2 în termen de maximum 10 zile de la primirea de către structura de control competenta conform prevederilor art. 20 a oricărei solicitări ca urmare a aplicării prevederilor art. 18, aceasta are obligaţia organizării activităţii de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate mai sus coroborate cu data la care a fost înregistrată suspiciunea de neregula 14.12.2012 este inadmisibil ca ulterior înregistrării acestei suspiciuni să nu se dispună eventuale măsuri de corecţie, verificări sau să nu se solicite clarificări, să fie declarate în temeiul documentelor justificative depuse şi analizate sumele solicitate ca fiind eligibile şi să se demareze o verificare la un an după înregistrarea suspiciunii 10.12.2013-09.05.2014, verificare care se soldează cu un cu totul alt rezultat şi pune la îndoială propriile constatări şi analize ale emitentului procesului-verbal. "

Apreciază, că nu întâmplător, aceasta nu a răspuns la acest punct al contestaţiei , punct care demonstrează, în mod indubitabil, faptul că intimata şi-a fondat actele de control şi procesul verbal de constatare a neregulilor pe propria culpă, situaţie în care, acestea sunt nule, nimeni neputând invoca propria faptă ilicită pentru a obţine protecţia unui drept. „nemo allegans propriam turpitudem"

Se susţine că Procesul verbal nr./06.08.2014 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este nelegal, întocmit în mod arbitrar, fără a se avea în vedere dispoziţiile OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, act cu caracter special, singurul care putea fi reţinut drept temei al pretinselor nereguli.

Constatarea neregulilor se face conform procedurii instituite de acest act normativ, iar stabilirea creanţei bugetare trebuie să aibă în vedere principiul proporţionalităţii şi aplicarea strictă a corecţiilor financiare din anexa la acest act normativ.

Faţă de acestea, procesului-verbal îi lipseşte temeiul legal, analiza legalităţii lui fiind

imposibilă în lipsa normelor legale avute în vedere la stabilirea neregulilor şi aplicarea corecţiilor financiare.

Baza  legală a verificării nu este sinonimă cu temeiul legal necesar a fi avut în vedere la stabilirea unor eventuale cheltuieli neeligibile, operând principiul „ specialia generalibus derogant".

Pe fond, formulează următoarele apărări care demonstrează faptul că sumele solicitate îndeplinesc condiţiile de legalitate, regularitate şi conformitate, având în vedere următoarele:

Cu privire la CCMP-E:

Cele două proiecte despre care face vorbire echipa de verificare sunt: Proiectul ID X „C a p t dr S-E" implementat de SG - in cadrul acestui proiect CCMP-E a fost partener.

Perioada de implementare a acestui proiect a fost 07.08.2009-06.05.2011.

Proiectul ID Y „C-Cfm" implementat de CCMP-E.

Perioada de implementare a acestui proiect a fost 01.06.2010-31.05.2013.

P.I. a desfăşurat activitate în cadrul:

 Proiect ID Y

Prin Actul adiţional nr.78/30.06.2010 a fost numita expert cercetare in Proiectul ID Y începând cu data de 01.07.2010, cu o norma de 4 ore/zi.

Prin Actul adiţional nr.97/30.08.2010 i-a încetat activitatea incepand cu 01,09.2010.

Prin Actul adiţional nr.128/05.11.2010 isi reia activitatea in cadrul Proiectului ID Y fiind incadrata ca expert coordonator program de formare incepand cu data de 08.11.2010, cu 9 norma de 4 ore/zi.

Prin Decizia nr.57/31.05.2013 i-a incetat activitatea in cadrul Proiectului ID Y incepand cu data de 01.06.2013.

Proiect ID X

Prin Actul adiţional nr.69/01.05.2010 a fost numita coordonator training-uri începând cu data de 01.05.2010 cu o norma de 2 ore/zi.

Prin Actul adiţional nr.133-1/02.12.2010 i-a incetat activitatea incepand cu data de

03.12.2010.

Perioada de suprapunere a celor doua proiecte menţionate este 01.06.2010-06.05.2011.

Desi echipa de control menţionează ca baza legala a declarării neeligibilităţii salariului plătit acestui expert perioadele de suprapunere a celor doua proiecte totuşi in procesul verbal întocmit nu tine cont de aceasta perioada fiind declarate ca neeligibile si cheltuielile salariale care exced acestei perioade respectiv: iunie 2011-februarie 2012.

Se susţine că în  perioada la care face referire echipa de control, d-na P.I. nu a fost salariata unor entităţi juridice diferite, fiind salariata CCMP-E cu atribuţii in doua proiecte ID -ul X si ID -ul Y, aspect neinterzis de legislaţia in vigoare. Nu are nicio relevanta „suprapunerea,, perioadei de implementare a acestora, atâta timp cat atribuţiile funcţiilor deţinute permiteau desfăşurarea activităţilor proiectului, ea fiind angajata CCM E.

Mai mult, funcţiile pe care le deţinea prin atribuţiile ce-i reveneau nu necesitau prezenţa zilnica in locaţia proiectelor, astfel ca invocarea de către echipa de control a distantei de aproximativ 500 km dintre Slatina si Galaţi nu are nicio relevanta si nu poate sta la baza declarării neeligibilităţii acestor cheltuieli, expertul asigurând:

-managementul activităţilor de formare;

-coordonarea cursurilor de formare profesionala si coordonarea activităţii formatorilor prin mijloace tehnice: videoconferinta, telefon, etc.

-avizarea si verificarea documentelor întocmite de către trainei ,

-stabilirea structurii cursurilor

-menţinerea contactelor formale cu autorităţile si instituţiile competente in soluţionare diferitelor situaţii care apar in timpul implementării proiectului.,

Activitatea acestui expert se desfăşura la Slatina, la CCMP-E iar norma de munca nu era de 8 ore/zi in fiecare proiect aşa cum a reţinut echipa de verificai ei de 4 ore/zi si respectiv 2 ore/zi astfel ca nu putea fi vorba de o suprapunere a intervalul) orar in care işi desfăşura activitatea.

De altfel, pe toata perioada de implementare a proiectului, salariul plătit acestui expert fost considerat cheltuiala eligibila încadrându-se in bugetul proiectului, fiind costuri rezonabil justificând si respectând cerinţele bunei gestiuni financiare, din punct de vedere al economiei eficientei.

Actele şi documentele justificative depuse nu pot primi la date diferite interpretări diferite în condiţiile în care aceste cheltuieli au fost declarate eligibile de către acelaşi organism responsabil..

Mai mult, reţinerile echipei de control diferă de la proiectul procesului verbal procesul verbal de constatare a neregulilor si decizia nr./2014.

C.I.a desfăşurat activitate în cadrul:

Proiect ID Y

-Prin Actul adiţional nr.77/30.06.2010 este numit expert achiziţii publice in cadr Proiectului ID Y incepand cu data de 01.07.2010, cu o norma de 4 ore/zi.

-Prin Decizia nr.43/02.04.2012 i-a încetat contractul individual de munca incepand < data de 01.04.2012.

Perioada de suprapunere a celor doua proiecte este 01.07.2010-06.05.2011.

Desi echipa de control menţionează ca baza legala a declarării neeligibilitatii salariului plătit acestui expert perioadele de suprapunere a celor doua proiecte totuşi in procesul verbal întocmit nu tine cont de aceasta perioada fiind declarate ca neeligibile si cheltuielile salariale care exced acestei perioade respectiv: iunie 2011-februarie 2012.

Menţionam ca, potrivit fisei de post pe care o anexam la prezenta, atribuţiile expertului achiziţii publice au fost clar delimitate:

-intocmeste documentaţia necesara contractării de achiziţii

-intocmeste si negociază contractele de achiziţii

-urmăreşte finalizarea contractelor de achiziţii;

-intocmeste procesul verbal de recepţie a achiziţiilor

-participa alături de responsabilul financiar la intocmirea planului de achiziţii

-participa la realizarea activităţilor din cadrul proiectului

-răspunde de activitatea de achiziţii publice

-indosariaza si arhivează documentele privind achiziţiile

-inregistreaza documentele elaborate in cadrul achiziţiilor

-stabileşte relaţiile cu furnizorii

-prospectează piaţa de profil pentru achiziţii

-răspunde pentru calitatea negocierii contractelor

-răspunde pentru calitatea si cantitatea produselor achiziţionate

Programul de lucru era flexibil de 4 ore/zi, individual sau de echipa, ponderea activităţilor se desfăşurau si la birou dar si in deplasări, in funcţie de activităţile care erau de implementat in cadrul proiectului.

Faptul ca, d-nul C.I.a fost si reprezentant legal al Asociaţiei Centrul de Dezvoltare SG, organizaţie care implementa proiecte cu finanţare europeana nu împiedica activitatea desfăşurata in cadrul proiectului „C,, unde avea atribuţii privind achiziţiile publice, aceasta activitate putând fi desfăşurata din orice locaţie.

De altfel, aceasta activitate putea fi desfăşurată din orice locaţie, există cazuri in care tot pe proiecte POSDRU această activitate este externalizată şi aceşti experţi işi desfăşoară activitatea la sediul propriu.

Calitatea de reprezentant legal al Asociaţiei Centrul de Dezvoltare SG, organizaţie care implementează proiectele cu finanţare europeană, ID Z si ID Win Regiunea Sud - Est, nu poate constitui baza legala pentru declararea salariului acestui expert ca şi cheltuială neeligibilă.

Partener 1 SC P T R SRL cu privire la cheltuielile salariale, se fac  următoarele precizări:

S.A.M în detalierea sumelor considerate neeligibile pentru perioada ianuarie 2011-mai 2011 echipa de control nu a luat in considerare actul adiţional nr.3/01.01.2011 la contractul de munca, prin care salariul acesteia a fost majorat la suma bruta de 1304 lei/luna.

Ca urmare a modificării elementului salariu, salariul net lunar ce a fost solicitat de SC P T R SRL, este de 914 lei, suma solicitata in CR 3.

Toate contribuţiile solicitate au fost plătite de SC P T R SRL si ulterior solicitate la plata si validate de OIR POSDRU S-V Oltenia, au fost calculate la valoarea salariului stabilit prin ultimul act adiţional încheiat la contractul de munca.

O.M. în detalierea sumelor considerate neeligibile pentru perioada ianuarie 2011 -martie 2011, echipa de control nu a luat in considerare actul adiţional nr.3/01.01.2011 la contractul de munca, prin care salariul acestuia a fost majorat la suma bruta de 1825 lei/luna.

Ca urmare a modificării elementului salariu, salariul net lunar ce a fost solicitat de SC P T R SRL, este de 1280 lei, suma solicitata in CR 3.

Pentru perioada august 2011-ianuarie 2012, nu a fost luat in considerare actul adiţional nr.6/01.08.2011 la contractul de munca, prin care salariul acestuia a fost majorat la suma bruta de 1.963 lei/luna. In mod corespunzător, salariul net lunar, solicitat este de 1.377 lei suma solicitata inCR3.

Toate contribuţiile solicitate au fost plătite de SC P T R SRL si ulterior solicitate la plata si validate de OIR POSDRU S-V Oltenia au fost Calculate la valoarea salariului stabilit prin ultimul act adiţional încheiat la contractul de munca.

C.V. în detalierea sumelor considerate neeligibile pentru perioada iulie 2011- ianuarie 2012, nu a fost luat in considerare actul adiţional nr.7/01.07.2011 la contractul de munca, prin care salariul acesteia s-a majorat la suma de 5.028 lei/luna din care suma bruta de 629 lei decontaţi din bugetul proiectului.

Ca urmare a modificării elementului salariu, salariu net lunar ce a fost solicitat de societatea noastră este de 441 lei, suma solicitata in CR3.

Toate contribuţiile solicitate au fost plătite de SC P T R SRL si ulterior solicitate la plata si validate de OIR POSDRU S-V Oltenia au fost calculate la valoarea salariului stabilit prin ultimul act adiţional încheiat la contractul de munca.

Acte documente au fost depuse la cererile de rambursare si anexate şi la prezenta.

PARTENER 2 SC P C SI S SA în cererea de finanţare şi în Acordul de parteneriat nu se specifică faptul că in cadrul proiectului partenerul SC P C SI S SA, are sarcina de a desfăşura activităţi de mediere, dar în graficul de derulare a activităţilor, anexă la Acordul de parteneriat se stipulează faptul că subactivitatea 4.3 (realizarea unui număr de cea 100 de planuri de mediere individuala) este sarcina tuturor partenerilor din proiect.

In această situaţie, SC P C SI S SA a desemnat-o pe d-na C.I.E. ca „expert mediere,,. De asemenea, in structura bugetului alocat acestui partener au fost prevăzute sume pentru activitatea de mediere.

într-adevăr SC P C SI S SA, nu este acreditată să presteze activitate de mediere, dar această activitate nu a fost realizată de acest partener ca entitate juridică, ci de un angajat al său, în calitate de expert în cadrul proiectului. Aşa cum rezultă din rapoartele lunare, activitatea de mediere propriu - zisă a fost prestată în cadrul proiectului implementat de CCMP-E, deci activitatea a fost desfăşurată în cadrul beneficiarului.

Acest expert, avea o norma de lucru de 2 ore/zi fiind implicat si in alte activităţi din cadrul proiectului:

-stabilire grup ţinta

-promovare proiect in mass-media si prin alte canale

-participarea activa la şedinţele grupurilor de lucru

-participarea la organizarea si desfăşurarea unor activităţi in cadrul Centrului de Ocupare.

Redenumirea funcţiei de „expert mediere,, in „expert resurse umane,, S-a făcut ca urmare a adresei OIR POSDRU S-V Oltenia nr./04.01.2011.

Prevederile Instrucţiunii nr.44 modificată prin Instrucţiunea nr. 47 nu au relevanţă în această speţă, expertul era angajatul partenerului şi nu al CCMP-E, dar activitatea de mediere propriu - zisa a fost prestata in cadrul proiectului implementat de CCMP-E.

Consideră ca, organismul de control a avut posibilitatea declarării acestei sume ca şi cheltuială neeligibilă înca de la CR3 şi nu trebuia să aştepte incheierea implementării proiectului pentru a o declara ca şi cheltuială neeligibilă in baza aceloraşi acte depuse şi la cererile de rambursare.

PARTENER 3 - SC A SA nu este acreditată să presteze activitate de mediere, dar această activitate nu a fost realizată de acest partener ca entitate juridică, ci de un angajat al său, în calitate de expert în cadrul proiectului.

In cadrul Proiectului ID Y, CCMP-E având calitatea de beneficiar este acreditat ca furnizor de informare si consiliere. Pentru desfăşurarea activităţii de informare si consiliere si mediere a fost creat Centrul de Ocupare si Formare in cadrul căruia aceste activităţi au fost desfăşurate de către toti experţii inclusiv cei desemnaţi de parteneri, având calitatea de experţi in cadrul proiectului. Nu se poate confunda activitatea desfăşurata de un expert din cadrul proiectului chiar daca a fost desemnat de partener cu activitatea ce revenea fiecărui partener conform cererii de finanţare pentru a putea fi invocate prevederile Instrucţiunii 47 AMPOSDRU.

Activitatea de mediere propriu - zisa a fost prestata in cadrul proiectului implementat de CCMP-E, activitatea a fost desfăşurata in cadrul Centrului creat in acest scop de experţii desemnaţi in cadrul proiectului nefiind vorba de îndeplinirea sarcinilor liderului de parteneriat de către experţii partenerilor.

D-nul G.G a fost desemnat expert mediere in baza actului adiţional la contractul individual de munca nr.212/01.03.2011 fiind elaborata si fisa de post cu o norma de lucru de 4 ore/zi.

Redenumirea funcţiei de „expert mediere,, in „expert resurse umane,, s-a făcut ca urmare a adresei OIR POSDRU S-V Oltenia nr./04.01.2011.

Acest expert s-a implicat activ in desfăşurarea activităţilor ce îi reveneau participând si la activităţi privind:

-realizarea cercetării sociologice si a raportului de cercetare,

-elaborarea Ghidului de bune practici si povesti de succes si a Ghidului de dezvoltare a carierei si ocupare,

-sprijin in derularea corespunzătoare a celor 4 cursuri de calificare organizate de' SC A SA in cadrul proiectului,

-participare activa la şedinţele grupurilor de lucru,

-recrutarea, selectarea si angajarea la SC A SA a unui număr de 13 persoane din grupul ţinta in iunie 2011,

-sprijin in organizarea dezbaterii cu un grup de persoane din grupul ţinta, care a avut loc la SC A SA.

Prevederile Instrucţiunii nr.44 modificată prin Instrucţiunea nr. 47 nu au relevanţă în această speţă, expertul era angajatul partenerului şi nu al CCMP-E, dar activitatea de mediere propriu - zisa a fost prestata in cadrul proiectului implementat de CCMP-E.

Partener 5 F.L.C

Subliniem că - pentru expertul C.P au fost prezentate la cererile de rambursare:

-acceptare atribuire contract pentru activitatea de - responsabil proiect tradusa de un traducător autorizat

-acceptare atribuire contract pentru funcţia de membru nucleu operaţional al proiectului - tradusa de un traducător autorizat.

-fişele de post - traduse de un traducător autorizat

-scrisoare de angajare pe perioadă nedeterminată - tradusă de un traducător autorizat

-contract de muncă

In ceea ce-l priveşte pe expertul C.P au fost depuse la cererea de rambursare

acceptarea acestuia tradusă în limba romană de un traducător autorizat purtând ştampila acestuia (traducător autorizat D.D.M), scrisoarea de angajare pe perioada nedeterminata si fisele de post traduse de un traducător autorizat.. De altfel, toate documentele care au provenit dela acest partener au fost depuse la cererile de rambursare traduse in limba romană de un traducător autorizat.

Expertul P.C este Preşedintele F.L.C, numit în urma alegerilor Adunării Generale. Acceptarea tradusă de un traducător autorizat depusă la dosar' reprezintă un act adiţional prin care expertului P.C i s-au stabilit şi alte atribuţii, fiind desemnat de Fundaţie să desfăşoare activitate în cadrul proiectului ID Y.

Toţi experţii din proiect au lucrat pe bază de act adiţional la un contract de muncă avut cu unul dintre parteneri.

Pentru acest expert au fost ataşate fişele de post traduse de un traducător autorizat prezentând ştampila acestuia pe verso documentului la încheierea traducerii.

întrucât acceptarea este similară actului adiţional (care tot o acceptare îritre părţi reprezintă) considerăm că, suma de 146.545,78 lei este eligibilă, interpretările diferite ale echipei de control neavând o bază legală:

-nu a prezentat acceptarea tradusă de un traducător autorizat,

-nu s-a depus fişa postului tradusă,

-acceptarea nu este un contract,

-nu s-a prezentat un contract,

-contractul nu este înregistrat in evidentele fiscale din Italia.

Atât contractul, acceptarea, scrisoarea de angajare pe perioada nedeterminata cât şi fişa postului au fost puse la dispoziţia echipei de control cu ocazia controlului dar au fost depuse şi la cererile de rambursare.

Se poate observa ca, de fiecare data motivarea echipei de control este alta începând cu proiectul- procesului verbal de constatare nr. 3801/09.05.2014, procesul verbal de constatare nereguli nr.6392/06.08.2014 si decizia nr.47/19.09.2014.

Cu privire la comisionul ITM se face următoarea precizare:

Comisioanele ITM sunt asimilate contribuţiilor sau impozitului, au fost impuse prin lege, adică fac parte din clasa generala obligaţii de plata aferente salariilor.

Nu exista nimic distinct in acest comision care sa îndreptăţească clasificarea lui în afara obligaţiilor de plată. Din faptul că legiuitorul a uitat să-1 nominalizeze distinct enumerând însa toate celelalte obligaţii de plată aferente salariilor, nu putem deduce că el a intenţionat clasificarea lui ca neeligibil.

Raţiunea eligibilităţii o constituie natura obligatorie a acestui comision pentru angajator, obligaţie impusa prin lege, achitată din fondul de salarii.

Comisionul ITM se încadrează în categoria altor contribuţii privind cheltuielile salariale, reprezintă o contribuţie obligatorie a angajatorului, aplicată in procent prestabilit la fondul de salarii, obligativitatea plaţii acestei contribuţii este stabilita in temeiul legii, deci nu se pune in discuţie ilegalitatea plaţii, destinaţi:», acestor fonduri este bugetul de stat.

Plata acestor comisioane impus: de lege nu poate reprezenta o faptă de neregulă sau de fraudă a fondurilor.

Suspendarea executării procesului verbal până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze se impune, având în vedere că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile constând în cazul bine justificat Şi paguba iminentă, condiţii care rezultă din următoarele:

În  ceea ce priveşte cazul bine justificat, vă rugăm, să observaţi că împrejurările în care au fost emise actele administrativ- fiscale sunt de natură să creeze o îndoială serioasă, legitimă în ceea ce priveşte legalitatea lor, aspect demonstrat de argumentele expuse mai sus, argumente care demonstrează un veritabil abuz de drept.

Paguba iminentă rezidă chiar din cuantumul sumei imputate 590.050,57 lei, sumă care are un cuantum imens pentru o asociaţie ca CCMP-E, asociaţie care nu desfăşoară activităţi generatoare de venituri, punerea în executare a procesului verbal, conducând în mod inexorabil la încetarea activităţii asociaţiei.

Coroborat cu cele de mai sus trebuie avut în vedere şi faptul că, procesul verbal întocmit de către intimată reprezintă titlu executoriu, aceasta putând trece la executarea lui până la soluţionarea definitivă a cauzei, context în care, anularea lui după o perioadă îndelungată nu ar mai putea repara prejudiciul creat prin executare, care este unul ireversibil.

Faţă de cele expuse, solicită admiterea acţiunii şi anularea deciziei nr. 47/19.09.2014 şi a procesului verbal 6392/06.08.2014 şi să se contate eligibilă suma de 590.050,57 lei.

În drept au fost invocate prevederile OUG 66/2011, art. 14-15 legea 554/2004,Codul de Procedură Fiscală art. 209-218.

Au fost ataşate: taxele de timbru în valoare de 50 lei şi 20 lei, contract de finanţare, decizia nr. 47/19.09.2014,proces verbal de constatare nereguli nr.6392/06.08.2014, contestaţia administrative formulata împotriva procesului verbal de constatare nereguli nr.6392/06.08.2014,proiect proces verbal nr. 3801/09.05.2014 şi punctul de vedere formulat, rapoarte audit CR1 - CR6,acte adiţionale, act adiţional nr.77/30.06.2010 - C.I.C, decizia nr.43/02.04.2012 - C.I.C, act adiţional nr.78/30.06.2010-P.I,act adiţional nr.97/30.08.2010 - P.I, act adiţional nr. 128/05.11.2010-P.I, decizia nr.57/31.05.2014 - P.I, act adiţional nr.3/01.01.2011 - O.M.,act adiţional nr.6/01.08.2011 -O.M., act adiţional nr.7/01.07.2011 - C.V., act adiţional nr.3/01.01.2011 -S A M, fişa postului - G.G, act adiţional nr.212/01.03.2011 - G.G, fişe post - C.P, atribuire contract/acceptare - C.P, scrisoare de angajare pe perioada nedeterminata - C.P, contract - C.P.

La data de 18.11.2014 pârâta O I R p P O S "D R U" Regiunea Sud - Vest Oltenia a formulat întâmpinare prin care a solicitat:

Pe cale de excepţie să se constate inadmisibilitatea cererii de suspendare;

Respingerea cererii de suspendare ca nefondată;

Respingerea cererii de chemare în judecată ca vădit nefondată pentru următoarele

motive:

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare:

Potrivit art. 50 alin. 9 din OUG nr. 66/2011 şi art. 215 alin. 2 din OG nr. 92/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.

Din analiza textelor de lege de mai sus rezultă că depunerea cauţiunii este o etapă prealabilă, obligatorie pentru analizarea oportunităţii suspendării actelor administrative.

Această condiţie, impusă imperativ de lege, trebuie îndeplinită anterior dispunerii măsurii suspendării.

Prin urmare, acţiunea este inadmisibilă atâta timp cât condiţia, prevăzută la art.50 alin.9 din OUG nr. 66/2011 şi art. 215 alin. 2 din OG nr. 92/2003, nu este îndeplinită.

Cu privire la cererea de suspendare:

Suspendarea executării actelor administrative constituite o situaţie de excepţie care intervine când legea o prevede, în limitele şi condiţiile pe care aceasta le reglementează. Astfel, pentru soluţionarea favorabilă a cererii de suspendare a executării actului administrativ, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiţii: cazul bine justificat şi paguba iminentă.

În speţă, reclamanta nu a făcut dovada existenţei acestor condiţii, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 alin. 1 lit. ş) şi t) din Legea nr. 554/2004.

A nu executa actele administrative echivalează cu a nu respecta legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput. Este inadmisibil să se admită o cerere de suspendare în baza unor afirmaţii vagi făcute de reclamantă.

Prezumţia de legalitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării din oficiu.

Suspendarea executării actului administrativ, ca operaţiune de întrerupere temporară a efectelor unui asemenea act, este o măsură de excepţie care se justifică numai dacă actul administrativ conţine dispoziţii a căror îndeplinire ar produce consecinţe greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul ar fi, ulterior, anulat prin hotărâre judecătorească.

A. în ceea ce priveşte existenţa unui caz bine justificat reclamanta nu a făcut dovada că această condiţie este îndeplinită.

învederăm instanţei că motivele de fapt şi de drept, invocate de către reclamantă, nu sunt în măsură să demonstreze, la o cercetare sumară, apartenenţa dreptului de partea «a din următoarele considerente:

A.1 In ceea ce priveşte motivul de nelegalitate, invocat de către reclamantă, potrivit căruia procesul verbal nr.6392/0608.2014 a fost întocmit cu încălcarea prevederilor imperative care stabilesc termenul în care procesul verbal putea fi emis, învederăm instanţei următoarele;

Conform prevederilor OUG nr. 66/2011 încheierea proceselor verbale de stabilire creanţe cu depăşirea termenelor, recomandate de acest act normativ, nu reprezintă un nriotiv de nulitate a acestora. Scopul acestor prevederi speciale este acela de a se recupera cât mai repede sumele plătite necuvenit de la bugetul UE, motiv pentru care legiuitorul a prevăzut pentru întocmirea titlurilor de creanţă doar termene de recomandare.

Acest lucru reiese şi din prevederile art.60 alin.1 lit.d şi art.60 alin.4 in OUG 66/2011 . Potrivit acestora, depăşirea termenelor pentru întocmirea proceselor verbale de recuperare a sumelor plătite necuvenit constituie abatere, iar autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au doar obligaţia de a întreprinde acţiunile necesare pentru înlăturarea cauzelor acestor abateri şi să aibă în vedere aceste constatări la evaluarea activităţii personalului…."

Considerarea acestui termen ca fiind termen de prescripţie sau de decădere contravine însuşi scopului OUG nr.66/2011.

În  susţinerea argumentelor de mai sus învederăm instanţei că protrivit art.45 alin.1 din OUG nr.66/2011 "Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare."

Prin urmare, termenul de 90 de zile este un termen de recomandare, care vizează organizarea activităţii de constatare a neregulilor de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, iar nu un termen de decădere a cărui nerespectare să împiedice emiterea actului de control. Nerespectarea sa constituie o abatere disciplinară pentru personalul responsabil, iar nu cauză de nulitate a documentelor întocmite cu întârziere.

Ţinem să precizăm că practica instanţelor judecătoreşti cu privire la acest termen este aceea de a nu îl considera un termen imperativ, ci unul de recomandare.

A.2 In ceea ce priveşte motivul de nelegalitate, invocat de către CCMP-E, potrivit căruia procesul verbal nr.6392/06.08.2014 încalcă principiul proporţionalităţii, învederăm instanţei următoarele:

Argumentele cu privire la nerespectarea principiului proporţionalităţii de către OIR POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, atunci când a declarat neeligibile cheltuielile ce fac obiectul procesului verbal sunt neîntemeiate, întrucât conform prevederilor O.U.G nr.66/2011 şi prevederilor H.G nr.875/31.08.2011 corecţiile financiare procentuale se aplică doar în următoarele situaţii: nerespectării regulilor privind achiziţiile publice;

neîndeplinirii sau îndeplinirii parţiale a indicatorilor din proiecte finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora;

neîndeplinirii cerinţelor de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile,

În cazul, în care se constată rambursarea, în mod necuvenit, a unor cheltuieli, ce trebuiau excluse de la plată, în conformitate cu prevederile art.22 alin.4 din OUG nr.64/2009 şi în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, din cauza neîndeplinirii cumulative a condiţiilor de eligibilitatea, atunci autorităţile care gestionează fonduri nerambursabile sunt obligate, în temeiul dispoziţiilor OUG nr.66/2011, să dispună recuperarea lor.

A.3 Motivul de nelegalitate, invocat de către CCMP-E, potrivit căruia procesului verbal nr.6392/06.08.2014 îi lipseşte temeiul legal, nu poate fi reţinut de către instanţă, întrucât titlul de creanţă, a cărui suspendare se cere, este motivat atât în drept cât şi în fapt.

A.4 In ceea ce priveşte motivul de nelegalitate, invocat de către de către reclamantă potrivit căruia debitul stabilit în sarcina sa este nelegal, întrucât cheltuielile, reţinute ca nereguli, sunt eligibile, învederăm instanţei fără a antama fondul cauzei, următoarele:

Potrivit art.4 din contractul de finanţare POSDRU/ /5.1/S/Y, cheltuielile angajate pe perioada de implementarea Proiectului sunt eligibile (pot fi rambursate de către AMPOSDRU) în condiţiile stabilite de : HG nr.759/2007, de Ordinul comun MFP şi MMFPS nr.1117/2170/2010, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de Instrucţiunile AMPOSDRU, precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile.

Conform cap. Eligibilitatea Cheltuielilor din Ghidul Solicitantului-Conditii Generale( unde sunt reunite toate condiţiile generale de eligibilitate prevăzute de legislaţia naţională şi comunitară) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:

1.să fie efectiv plătită de la data prevăzută în contractul de finanţare nerambursabilă;

2.să fie necesară pentru realizarea activităţilor din cadrul proiectului;

3.să fie prevăzută în bugetul estimativ al proiectului;

4.să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-rezultate;

5.să fie înregistrată în contabilitatea Beneficiarului, să fie identificabilă, verificabilă şi să fie dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor;fî

6.să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice;

7.să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare;

8.să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare;

9.să fie menţionată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condiţiile Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte

Structura de control a OIR POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, în conformitate cu prevederile OUG nr.66/2011, a procedat la efectuarea unei verificări documentare şi faptice a aspectelor semnalate în cadrul suspiciunii de neregulă, ce viza proiectul care face obiectul contractului de finanţare POSDRU/82/5.1/S/Y.

Verificarea s-a finalizat prin întocmirea Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.6392/06.08.2014, prin care a fost stabilit un debit de 590.050,57 lei format, după scăderea contribuţiei proprii, din:

-386.601 lei -cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile d-nei P.I şi a d-lui C.I.C;

-2.423 lei- cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile personalului partenerului 1 SC P T R SRL;

-27.012 lei- cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile expertului mediere angajat la partenerul 2 S C P C si S S A;

-30.655 lei- cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile expertului mediere , responsabilului NOP angajaţi la partenerul 4 SC A;

-148.315,42 lei- cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile expertului mediere, responsabilului NOP angajaţi la partenerul 4 F.L.C; -7.086 lei- cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea comisioanelor ITM In condiţiile art.46 alin.1 din O.U.G nr. 66/2011 reclamanta a formulat contestaţie administrativă, iar prin Decizia nr.47/19.09.2014 contestaţia a fost respinsă.

Contrar celor susţinute de către reclamantă fiecare cheltuială neeligibilă, reţinută în procesul verbal, a fost motivată de faptul că nu au fost îndeplinite cumulativ condiţiile de eligibilitate, instituite de art.4 din contractul de finanţare.

Aceste cheltuieli, atâta timp cât nu au fost dovedite cu documente justificative, atâta timp cât nu au respectat prevederile contractului de finanţare şi Instrucţiunile AMPOSDRU, atâta timp cât activitatea desfăşurată de anumiţi experţi în cadrul proiectului nu a fost justificată, din moment ce aceştia mai desfăşurau, în acelaşi timp, o activitate remunerată la o distanţă de 500 km, în mod corect au fost declarate neeligibile, întrucât nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de eligibiltate, prevăzute art.4 din contractul de finanţare.

B. în ceea ce priveşte existenţa pagubei iminente reclamanta nu a făcut dovada că această condiţie este îndeplinită.

Paguba la care se referă art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 trebuie să fie consecinţa executării actului administrativ a cărei suspendare se solicită sau să se aflte într-un raport de conexitate cu aceasta. Ea nu poate consta în însăşi executarea actului

administrativ. Executarea unui act administrativ, nu poate fi considerată prin ea însăşi ca producătoare a unei pagube iminente.

Executarea unei obligaţii bugetare, stabilită printr-un act administrativ de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene care se bucură de prezumţia de legalitate nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă, în sensul art.2 alin.(1) lit.ş din Legea 554/2004. în acest sens, deşi, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului, iar acesta pagubă iminentă nu se prezumă, ci trebuie dovşdită de persoana lezată prin probe concludente.

In cazul actelor administrive prin care se dispune în sarcina persoanei vătămate plata unei sume de bani, îndeplinirea condiţiei prevenirii unei pagube iminente nu este dovedită şi demonstrată prin simpla susţinere că plata sumei respective conduce la producerea unui prejudiciu în patrimoniu acesteia, întrucât s-ar ajunge la concluzia că această cerinţă este presupusă în majoritatea actelor administrative din această categorie, ceea ce ar contravine caracterului de excepţie al instituţiei suspendării executării actelor administrative în reglementarea Legii nr.544/2004.

Invocarea unui prejudiciu pur financiar nu reprezintă un motiv suficient şi concludent pentru a considera că sunt întrunite cerinţele legale pentru suspendarea executării. ¡4

Practica secţiei de contencios administrativ şi fiscal a ICCJ arată că „condiţiilecazului bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente se impun a fi îndeplinite în mod cumulativ; aceste condiţii se determină reciproc, logic, neputându-se vorbi despre caz bine justificat fără a exista pericolul producerii unei pagube şi invers, despre iminenţa pagubei, în absenţa caracterului bine justificat al cazului" (Decizia nr. 2954/2006).

Raportat la cele de mai sus se poate constata că neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor, prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, fapt pentru care învederăm instanţei că cererea de suspendare a Procesului verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanţelor bugetare emis de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud Vest Oltenia sub nr. /06.08.2014 este nefondată.

Cu privire la fondul cauzei se susţin următoarele:

Referitor la nelegalitatea Deciziei OIR POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia nr./19.09.2014 invocată de către reclamantă

Susţinerile reclamatei cu privire la nelegalitatea Deciziei OIR POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia nr./19.09.2014 sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele argumente:

 Referitor la motivul de nelegalitate potrivit căruia decizia de soluţionare a contestaţiilor cuprinde menţiuni referitoare la un alt proiect şi un alt proces verbal, învederează următoarele:

Decizia de soluţionare nr./19.09.2014 nu este lipsită de obiect şi nu este străină de natura cauzei, întrucât din cuprinsul său se observă că au fost reţinute şi respinse motivat toate argumentele contestatorului, invocate în contestaţia, înregistrată la OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia cu nr./21.08.2014.

Faptul că din eroare apare un alt număr al proiectului, respectiv numărul procesului verbal ca fiind X/06.08.2014 înloc de /06.08.2014 nu reprezintă motiv de nulitate.

Menţionăm că numărul X/06.08.2014 este numărul adresei de înaintare a procesului verbal nr./06.08.2014.

Demn de precizat este faptul că însăşi reclamanta atât în contestaţia formulată împotriva procesului verbal, cât şi cererea de chemare în judecată a solicitat anularea procesului verbal nr.X/06.08.2014.

Referitor la motivul de nelegalitate potrivit căruia decizia de soluţionare a contestaţiilor încalcă în mod flagrant normele imperative ale Codului de procedură fiscală art.205-218, învederăm instanţei următoarele:

Contrar celor susţinute de către reclamantă soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva proceselor verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă se face în conformitate cu normele speciale reglementate de OUG nr.66/2011.

Decizia contestată îndeplineşte toate condiţiile, instituite de prevederile speciale ale OUG nr.66/2011.

 Motivul de nelegalitate potrivit căruia decizia de soluţionare a contestaţiilor nu este motivată în fapt şi în drept, nu poate fi reţinut, întrucât din decizia contestată reiese, fără putinţă de tăgadă, că prin contestaţia formulată nu au fost depuse documente care să ischimbe constatările reţinute prin procesul verbal nr./06.08.2014 şi prin urmare, cheltuielile nu îndeplineau cumulativ condiţiile de eligibilitate, prevăzute de art. 4 din contractul de finanţare.

Faţă de cele de mai sus, urmează să se constate că netemeinicia cererii de chemare în judecată

 Cu privire la susţinerile reclamantei potrivit cărora cheltuielile reţinute în procesul verbal constatat sunt eligibile, învederează următoarele:

Cu privire la cheltuielile, reprezentând drepturi salariale ale doamnei P.I, învederează următoarele:

Doamna P.I în baza contractului individual de muncă nr.19/01.01.2009, încheiat cu CCMP-E, pe o durată de 8 ore/zi, a desfăşurat, conform actelor adiţionale, funcţii atât în cadrul proiectului ID Y, cât şi în cadrul proiectului X.

Potrivit actelor adiţionale la contractul individual de muncă nr.19/01.01.2009, în perioada reţinută în procesul verbal, a îndeplinit 3 funcţii, respectiv economist cu 2ore/zi, expert cercetare sau expert coordonator program formare cu 4 ore/zi( în cadrul proiectului ID Y) şi coordonator traininguri cu 2ore/zi( în cadrul proiectului ID X).

Proiectul Y s-a implementat în Resiunea Sud Vest Oltenia, iar proiectul ID X s-a implementat în Regiunea Sud Est, beneficiar al acestui din urmă proiect fiind Asociaţia C d D S, cu sediul în G.

Pe lângă faptul că pentru funcţiile din cadrul proiectului, au fost prezentate acte adiţionale care nu au modificat elementele contractului individual de muncă, încheiat pentru o altă funcţie deţinută la CCMP-E, ci care au adăugat două şi mai multe funcţii, două sau mai multe salarii, două sau mai multe norme de timp, fiind încheiate cu încălarea prevederilor Codului Muncii, structura de control a constatat că îndeplinirea acestor funcţii, din cadrul proiectelor, nu putea fi realizată în aceiaşi zi, întrucât fiecare dintre ele presupuneau desfăşurarea activităţii în două zone diferite care sunt la o distanţă de aproximativ 500 km.

Prestarea zilnică a acestor activităţi în două zone diferite, aflate la o distanţă de 500 de km, una faţă de alta, putea fi efectuată doar în regim de telemuncă, regim nereglementat la momentul actual de Codul Muncii. Un contract de muncă în regim de telemuncă presupune următoarele elemente:

a)Locul din care telesalariatul prestează munca;

b)Programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;

c)Obligaţia angajatorului de a asigura telesalariatului condiţiile tehnice necesare prestării muncii, precum şi alte facilităţi utile bunei desfăşurări a acivităţii;

d)Lista echipamentelor puse la dispoziţia telesalariatului de către angajator

Contrar celor susţinute de către reclamantă prestarea a două activităţi la o distanţă de aproximativ 500Km este practic imposibilă şi mod corect s-a reţinut că aceste cheltuieli nu sunt eligibile, întrucât din moment ce desfăşurând o activitate o distanţă de aproximativ 500Km activitatea din cadrul proiectului ID Y nu se putea realiza în aceiaşi zi.

Cu privire la cheltuielile, reprezentând drepturi salariate ale C.I, învederează  următoarele:

Domnul C.I.a încheiat cu a încheiat cu CCMP-E contractul individual de muncă nr. 13/14.09.2007, pe perioada determinată de 14 luni, cuprinsă între 14.09.2007-14.11.2008, pentru funcţia de economist, durata muncii fiind de 4 ore/zi, salariul de baza lunar brut 670 lei. Prin actul adiţional nr. 77/30.06.2010 s-a modificat salariul lunar brut de la 6000 lei/luna la 13560 lei/luna, din care 7560 lei/luna vor fi decontaţi din bugetul proiectului IDY; începând cu data de 01.07.2010 va desfăşura activitatea de expert achiziţii publice în cadrul proiectului ID Y, timpul de lucru în cadrul proiectului fiind de 4 ore/zi.

In perioada reţinută în procesul verbal, domnul C.I.a încheiat cu Asociaţia C d D S, cu sediul în Galaţi, reprezentată legal tot de domnul C.I, două contracte individuale de muncă pentru funcţia de manager de proiect, aferente proiectului ID X şi proiectului ID . Cele două proiecte implemendăndu-se în Regiunea Sud Est;

Prestarea concomitentă a acestor activităţi în două zone diferite, aflate la o distanţă de 500 de km distanţă una faţă de alta putea fi efectuată doar în regim de telemuncă, regim riereglementat la momentul actual de Codul Muncii. Un contract de muncă în regim de telemuncă presupune următoarele elemente:

a)Locul din care telesalariatul prestează munca;

b)Programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;

c)Obligaţia angajatorului de a asigura telesalariatului condiţiile tehnice necesare prestării muncii, precum şi alte facilităţi utile bunei desfăşurări a acivităţii;

d)Lista echipamentelor puse la dispoziţia telesalariatului de către angajator

Contrar celor susţinute de către reclamantă prestarea a două activităţi la o distanţă de aproximativ 500Km este practic imposibilă şi mod corect s-a reţinut că aceste cheltuieli nu sunt eligibile, întrucât din moment ce desfăşurând o activitate o distanţă de aproximativ 500 Km activitatea din cadrul proiectului ID Y nu se putea realiza în aceiaşi zi.

Cu privire la cheltuielile, reprezentând drepturi salariale reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile personalului partenerului 1 SC P T R SRL:

Pentru doamna S A M, pentru domnul O.M., pentru doamna C.V., reclamanta a pus la dispoziţie echipei de control următoarele documente:

Actul adiţional nr. 2 prin care se hotărăşte că, în perioada 01.12.2010 -31.07.2011, dna S A M va desfăşura activitatea de formator în cadrul proiectului ID Y, timpul de lucru este de 8 ore/zi în cadrul proiectului, salariul lunar brut este de 1208 lei/luna, decontaţi din bugetul proiectului.

Contract Individual de Munca nr. 087/08.12.2010, încheiat între O.M. şi SC P T R SRL, pe perioada determinata, cuprinsa între 16.01.2006-15.07.2006, pentru funcţia de muncitor necalificat, durata muncii fiind de 8 ore/zi, salariul 330 lei.

Actul adiţional nr. 1 prin care se hotărăşte ca începând cu data de 16.07.2006 se transforma durata contractului in nedeterminata, cu un salariu de 480 lei.

Actul adiţional nr. 2 prin care se hotărăşte ca în perioada 15.11.2010 - 30.11.2012, dl O.M. va desfăşura activitatea de formator in cadrul proiectului ID Y, timpul de lucru este de 8 ore/zi in cadrul proiectului, salariul lunar brut este de 1716 lei/luna, decontaţi din bugetul proiectului Actul adiţional nr. 4 prin care se hotărăşte ca începând cu data de 01.04.2011, salariul lunar brut se majorează la 1886 lei/luna, decontaţi din bugetul proiectului

Actul adiţional nr. 5 se hotărăşte că începând cu data de 01.07.2011, salariul lunar brut se majorează la 1936 lei/luna, decontaţi din bugetul proiectului.

Contract Individual de Munca nr. 091/08.12.2010, încheiat între C.V. şi SC P T R SRL,pe perioada determinată, cuprinsă între 16.05.2005-16.11.2005, pentru funcţia de inginer mecanic, durata muncii fiind de 8 ore/zi.

Actul adiţional nr. 1 prin care se hotărăşte prelungirea contractului pe durată nedeterminată.

Actul adiţional nr. 5 se hotărăşte ca în perioada 15.11.2010 -30.11.2012, dna C.V. va desfăşura activitatea de coordonator training teorie în cadrul proiectului ID Y, timpul de lucru este de 8 ore/zi , din care 1 ora/zi în cadrul proiectului, salariul lunar brut este de 4560 lei/luna, din care 570 lei/luna decontaţi din bugetul proiectului.

Actul adiţional nr. 3 prin care se se hotărăşte ca în perioada 15.11.2010 -30.11.2012, dna C.V. va desfăşura activitatea de coordonator training teorie in cadrul proiectului ID Y, timpul de lucru este de 8 ore/zi , din care 1 ora/zi în cadrul proiectului, salariul lunar brut este de 4560 lei/luna, din care 570 lei/luna decontaţi din bugetul proiectului.

Diferenţa dintre ultimul salariu al contractului de muncă şi statele de plată au fost considerate neeligibile, întrucât această diferenţă nu a fost justificată cu documente probante.

Actele adiţionale despre care face vorbire reclamanta nu au fost puse la dispoziţie echipei de control, deşi conform art.9A alin.22 din contractul de finanţare şi conform prevederilor OUG nr.66/2011 beneficiarul avea obligaţia de a pune echipei de control toate documentele justificative.

Cu privire la cheltuielile, reprezentând drepturi salariale reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile expertului mediere angajat la partenerul 2 S C P C si S S A

Actul adiţional 650/01.03.2011 la contract individual de muncă nr. 209546/02.08.2007 prevede faptul că doamna Canovici Irina, salariat în cadrul S C P C SI S S A, îşi va desfăşura activitatea în cadrul proiectului începând cu data de 01.03.2011 în funcţia de Specialist resurse umane cu o norma de 2 ore/zi.

Conform sarcinilor şi responsabilităţilor prezentate în fişa de post la contractul de muncă reiese că funcţia de "Specialist resurse umane" a fost echivalată cu cea de "expert de mediere"."

Conform Cererii de finanţare şi Acordului de parteneriat, anexe la contractul de finanţare, partenerul S C P C SI S S A nu este implicată în activitatea de mediere.

Potrivit capitolului II, art . 4 al Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 44 modificată prin Instrucţiunea AMPODRU nr. 47 AMPODRU "Nu este permis ca activităţile ce revin liderului de parteneriat, in conformitate cu prevederile acordului de parteneriat si a Cererii de finanţare, sa fie desfăşurate de către experţii Paretenerului/Partenerilor, sau vice-versa. Cu alte cuvinte, rolurile si responsabilităţile ce le revin fiecărui Partener, vor fi îndeplinite prin utilizarea de resurse umane proprii si/sau externalizare de activităţi.

S.C SC P C SI S SA nu a făcut dovada prin prezentarea de documente care să ateste acreditarea ca furnizor de servicii de ocupare în conformitate cu prevederile legale şi conform prevederilor Ghidului Solicitantului.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare activitatea de mediere nu putea fi realizată decât de partenerul care avea această responsabilitate cu persoanele cu care avea raporturi juridice în acest sens.

Raportat la cele mai de mai sus se constată că aceste cheltuieli nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de eligibilitate, întrucât aceste cheltuieli nu respectă prevederile contractului de finanţare.

Cu privire la cheltuielile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile expertului mediere, responsabilului NOP angajaţi la partenerul 4 SC A;

Actul adiţional nr. 212/01.03.2011 la contractul individual de munca prevede faptul că domnul G.G, salariat în cadrul societăţii S.C A S.A, îsi va desfăşura activitatea în cadrul proiectului timp de 20 luni în funcţia de Specialist resurse umane cu o norma de 4 ore/zi.

Conform sarcinilor si responsabilităţilor prezentate în fişa de post la contractul de munca reiese ca funcţia de "Specialist resurse umane" a fost echivalata cu cea de "expert de mediere".

Conform Cererii de finanţare şi Acordului de parteneriat, anexe la contractul de finanţare, partenerul SC. A SA nu este implicată în activitatea de mediere.

SC A SA nu a făcut dovada prin prezentarea de documente care să ateste acreditarea ca furnizor de servicii de mediere în conformitate cu prevederile legale, singurele organizaţii acreditate fiind CCMP-E şi Institutul de formare Economică şi Socială C

Potrivit capitolului II, art . 4 al Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 44 modificată prin Instrucţiunea AMPODRU nr. 47 AMPODRU "Nu este permis ca activităţile ce revin liderului de parteneriat, in conformitate cu prevederile acordului de parteneriat si a Cererii de finanţare, sa fie desfăşurate de către experţii Paretenerului/Partenerilor, sau vice-versa. Cu alte cuvinte, rolurile si responsabilităţile ce le revin fiecărui Partener, vor fi îndeplinite prin utilizarea de resurse umane proprii si/sau externalizare de activităţi

Prin urmare, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare activitatea de mediere nu putea fi realizată decât de partenerul care avea această responsabilitate cu persoanele cu care avea raporturi juridice în acest sens.

Raportat la cele mai de mai sus se constată că aceste cheltuieli nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de eligibilitate, întrucât aceste cheltuieli nu respectă prevederile contractului de finanţare.

Cu privire la cheltuielile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariile expertului mediere, responsabilului NOP angajat la partenerul 4 F.L.C;

Reclamanta a prezentat echipei de control pentru domnul C.P o solicitare de atribuire contract din data de 15.11.2010, pentru desfăşurarea activităţii de responsabil proiect, timp de 4 ore/zi - 5 zile /săptămâna, începând cu data de 15.11.2010 pana la finalizarea proiectului.

Totodată este ataşată o traducere a fişei postului pentru C.P pentru funcţia de membru nucleu operaţional al proiectului, durata funcţiei fiind în perioada 15.11.2010-30.11.2012.'

Reclamanta a solicitat la rambursare pentru expert P.C următoarele cheltuieli:

-pentru luna noiembrie contravaloarea prestaţiilor aferente a 44 ore pentru funcţia de responsabil proiect;

-pentru luna decembrie 2010 contravaloarea prestaţiilor aferente a 44 ore pentru funcţia de responsabil proiect;

-pentru luna noiembrie 2010 contravaloarea prestaţiilor aferente a 6 ore pentru funcţia de membru NOP;;

-pentru luna decembrie 2010 contravaloarea prestaţiilor aferente a 6 ore pentru funcţia de membru NOP;

pentru luna ianuarie 2011 contravaloarea prestaţiilor aferente a 44 ore pentru funcţia de responsabil proiect;

-pentru luna februarie 2011 contravaloarea prestaţiilor aferente a 44 ore pentru funcţia de responsabil proiect;

-pentru luna martie 2011 contravaloarea prestaţiilor aferente a 44 ore pentru funcţia de responsabil proiect;

-pentru luna ianuarie 2011 contravaloarea prestaţiilor aferente a 6 ore peYitru funcţia de membru NOP;

-pentru luna februarie 2011 contravaloarea prestaţiilor aferente a 6 ore pentru funcţia de membru NOP;

-pentru luna martie 2011 contravaloarea prestaţiilor  aferente a 6 ore pentru funcţia de membru NOP;

Având în vedere că pentru aceste cheltuieli, reprezentând contravaloarea activităţii pentru funcţia de responsabil proiect şi pentru membru NOP, nu au fost depuse documentele justificative, prevăzute de Instrucţiunile AMPOSDRU, deşi potrivit art. 7.2 şi 7.3 din Acordul de parteneriat, cheltuielile efectuate de partenerii liderului de parteneriat, treubuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cheltuielile liderului de parteneriat, în mod corect nu au fost declarate neeligibile.

Menţionăm că în condiţiile art.9A alin.22 din contractul de finanţare şi a prevederilor OUG nr.66/2011 liderul de parteneriat avea obligaţia de a pune echipei de control toate documentele justificative.

Cu ocazia contestaţiei formulate, reclamanta a depus un contract în limba italiană. Atâta timp cât acest contract nu a fost tradus autorizat în limba română, limbă care guvernează contractul de finanţare, pentru a putea fi îndeplinită condiţia de eligibilitate potrivit căreia cheltuiala trebuie să fie identificabilă şi verificabilă, în mod corect comisia de soluţionare a contestaţiei a menţinut neeligibile aceste cheltuieli.

Din observarea documentelor, depuse la prezenta cauză de către reclamantă, se constată că a fost depus un contract de muncă al domnului P.C, tradus în limba română, încheiat cu Fundaţia Luigi Clerici, pentru funcţia de responsabil IT, pe perioadă nedeterminată, pentru 8 ore pe zi.

Argumentele reclamantei potrivit cărora ce/e două atribuirii de contract reprezintă acte adiţionale ale contractului de muncă, depus la prezenta cerere de chemare în judecată, nu pot fi reţinute de către instanţă, întrucât acestea vorbesc de un contract pentru activitatea de membru NOP, respectiv centru activitatea de responsabil proiect. Mai mult, un act adiţional are efectul de a modifica elementele contractului, ori se observă că acestea nu modifică nimic din contractul ataşat, nu modifică nici durata, nici funcţia de responsabil IT, nici salariul.

Prin urmare, susţinerile reclamantei nu sunt în măsură să demonstreze îndeplinirea cumulativă a acestor cheltuieli atât la momentul verificărilor de către echipa de control, cât şi la momentul soluţionării contestaţiei.

Cu privire la cheltuielile, reprezentând contravaloarea comisioanelor ITM

Argumentele reclamantei cu privire la eligibilitatea comisioanelor ITM sunt neîntemeiate din următoarele considerente:

Cheltuielile, reprezentând comisioanele achitate Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru serviciile prestate, în conformitate cu art.5 din Legea nr. 130/1999, republicată, sunt neeligibile, deoarece la pct 1.3 din Anexa nr.6 " Lista cheltuielilor eligibile a axelor 1-6" a Ordinului comun MMFES/MFP nr.3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial "D R U" şi la pct 1.3 din Anexa nr.6 a Ordinului comun M.M.F.P.S/M.F.P nr.1117/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial "D R U", se precizează că sunt eligibile contribuţiile sociale aferente cheltuielilor salariale şi cheltuielilor asimilate acestora (contribuţii angajaţi şi angajatori) a)contribuţii de asigurări sociale de stat; b)contribuţii de asigurări de şomaj; cjcontribuţii de asigurări sociale de sănătate;

d)contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale; e)alte contribuţii.

Prin urmare, conform prevederilor de la pct. 1.3 din Anexa nr.6 din ordinele, arătate mai sus, sunt eligibile doar contribuţiile sociale obligatorii, aşa cum sunt definite la pct.10 al art.7 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal şi doar contribuţiile aferente cheltuielilor asimilate cheltuielilor cu salariile , contribuţii plătite atât de angajaţi şi angajatori.

Comisioanele, plătite de angajatori Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru serviciile prestate, în conformitate cu art.5 din Legea nr.130/1999, nu sunt nici contribuţii sociale obligatorii şi nici alte contribuţii aferente cheltuielilor asimilate cheltuielilor cu salariile, ci sunt o plată făcută de către angajatori pentru serviciile de păstrare, completare a carnetelor de muncă sau pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate în aceste carnete de către Inspectoratul ^Teritorial de Muncă.

Prin completarea şi înregistrarea DECLARAŢIEI privind comisionul datorat, conform Ordinului MMSSF nr.100/10.02.2006, de către angajatorii', prevăzuţi la art. 2 şi 3 din Legea nr.130/1999, şi Inspectoratul Teritorial de Muncă se naşte un raport juridic obligaţional, în temeiul căruia, serviciile prestate (servicii de păstrare, completare a carnetelor de muncă, servicii pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate în aceste carnete) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă sunt plătite prin încasarea unui comision reprezentând un procent( 0, 75%, repectiv 0,25%)din fondul lunar de salarii.

Chiar dacă comisionul I.T.M, reprezintă un procent( 0, 75%, repectiv 0,25%)din fondul lunar de salarii, acesta nu este contribuţie aferentă cheltuielilor cu salariile sau aferentă altor cheltuieli asimilate celor cu salariile, ci o cheltuială a angajatorilor pentru serviciile de păstrare, completare a carnetelor de muncă pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate în aceste carnete.

Conform art. 5 alin.5 din Legea nr.130/1999 veniturile provenite din încasarea acestor comisioane reprezintă venituri proprii ale Inspecţiei Muncii, care se păstrează la Trezoreria Statului şi sunt purtătoare de dobândă, spre deosebire de contribuţiile sociale obligatorii sau alte contribuţii aferente altor cheltuieli similare celor cu salariile.

Cheltuielile cu comisioanele I.T.M au fost declarate neeligibile, de către Autoritatea de Audit şi ulterior, de echipa de control a O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Sud Vest Oltenia, deoarece acestea nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile de la pct.1.3 din Anexa nr.6 a Ordinului comun MMFPS/MFP nr.1117/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial "D R U" având în vedere că nu sunt nici contribuţii sociale obligatorii şi nici alte contibuţii aferente cheltuielilor asimilate cheltuielilor cu salariile.

Precizează  că practica instanţelor judecătoreşti arată că, cheltuielile cu comisioanele ITM nu sunt eligibile, întrucât aceste cheltuieli nu sunt prevăzute în lista cheltuielilor eligibile pentru POSDRU.

Având în vedere faptul că pe de o parte conform art.9 din contractul de finanţare reclamanta trebuia să asigure managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu prevederile acestui contract, ale legislaţiei naţionale şi comunitare, iar pe de alta parte conform art.29 din OUG 66/2011 avea obligaţia să raporteze orice neregulă către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cu care a încheiat contractul şi faţă de cele mai sus expuse se constată că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.

In temeiul art. 223 alin. 3 Cod Procedură Civilă solicită judecarea cauzei şi în lipsă de la dezbateri.

Probe: înscrisuri, orice alte mijloace de probă a căror necesitate ar reieşi din dezbateri.

În drept au fost invocate prevederile Legi 554/2004, art. 205-208, Codul de procedură civilă, Codul de procedură fiscală OUG nr.66/2011, HG 875/2012.

Prin încheierea din 17.03.2015 s-a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta A p D D S, ca neîntemeiată, reţinându-se neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 din  legea nr. 554/2004.

Prin decizia nr. 2137/ 08.06.2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal s-a admis recursul formulat de recurenta reclamantă E - CCMP-E, a fost casată încheierea de la 17.03.2015 privind cererea de suspendare şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Instanţa de recurs a reţinut că la pronunţarea încheierii, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a motivelor invocate de reclamantă, ci, aşa cum se constată din parcurgerea considerentelor încheierii recurate, a prezentat consideraţii teoretice, ori, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b din Noul Cod de procedură civilă, în considerente se vor arăta „obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor”.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Olt Secţia a II a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 08.06.2015 cu prim termen de judecată la data de 14.07.2015.

Prin decizia nr. 483/04.08.2015, pronunţată în dosarul nr.X/104/2014/a1*  s-a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată.

Prin sentinţa nr.197 din 22 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.X/104/2014 s-a admis în parte contestaţia formulată de reclamanta E – CCMP-E, cu sediul în Slatina, str. Judeţul Olt,  în contradictoriu cu pârâta O I R p P O S „ D R U ” Regiunea Sud-Vest Oltenia cu sediul în Craiova, Judeţul Dolj şi dispune anularea în parte a deciziei nr. /19.09.2014 şi a procesului verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. 6392/06.08.2014 şi constată eligibilitatea sumei de 203.449,57 lei.

S-a menţinut Decizia nr. 47/19.09.2014 şi procesul verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr.6392/06.08.2014 pentru suma de 386.601 lei reprezentând cheltuieli neeligibile. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr.3048/27.10.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova s-au admis recursurile declarate de reclamantul E – CCMP-E şi pârâtul M D R, A P F E-O I RPosdru Regiunea Sud- Vest Oltenia împotriva sentinţei nr. din 22 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.X/104/2014, având ca obiect „anulare act administrativ”. S-a casat sentinţa şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca în rejudecare, instanţa de fond să analizeye motivat, în fapt şi în drept, toate susţinerile din cererea de chemare în judecată si întâmpinare, în raport cu probele care se vor administra şi cu dispoziţiile legale aplicabile pricinii.

În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ  şi Fiscal sub nr. X/104/2014*.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

Reclamanta C d C s M a P E – CCMP-E  în perioada 01.06.2010-31.05.2013 a implementat proiectul „ Corelarea forţei de muncă cu cerinţele pieţei în Regiunile Sud –Vest Oltenia şi Nord –Vest„ în baza contractului de finanţare POSDRU //51/S/Y.

Prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 6392/06.08.2014, întocmit de OIRPOSDRU S-V Oltenia s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanţă bugetară in cuantum de 590.050,57 lei.

Împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor reclamanta a formulat contestaţie administrativă ce a fost înregistrată de intimată la nr. 6731/21.08.2014, contestaţia ce a fost soluţionată prin decizia nr. 47/19.09.2014 în sensul respingerii acesteia şi menţinerea procesului verbal de constatare a neeligibilităţi sumei de 590.050,57 lei.

Susținerea reclamantei, privind nelegalitatea deciziei nr. 47/19.09.2014 emisă de pârâtă motivat de faptul că a fost analizat procesul verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. X/06.06.2014 aferent proiectului POSDRU /52/5.2/G14252 care nu are nimic în comun cu procesul verbal nr.6392/06.08.2014 şi cu proiectul POSDRU 82/5.1./S/Y, este neîntemeiată şi nu va fi reţinută de instanţă.

Astfel, este de reţinut că referirea la procesul verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. X/06.06.2014 aferent proiectului POSDRU /52/5.2/G14252 are în vedere numărul adresei de înaintare a procesului verbal nr. 6392/06.08.2014 contestat de reclamantă, iar pe de altă parte, din cuprinsul deciziei contestate rezultă că aceasta a analizat în concret motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate de reclamanta C d C s M a P E – CCMP-E.

Totodată, instanţa reţine că decizia contestată respectă toate cerințele instituite de dispoziţiile OUG 66/2011 care reglementează procedura de soluționare a contestațiilor în această materie, fiind indicare motivele de fapt şi de drept în temeiul cărora a fost adoptată soluţia de respingere a contestaţiei.

Împrejurarea invocată de reclamantă privind nerespectarea termenelor prevăzute în OUG nr.66/2011 este neîntemeiată, instanţa reţinând că depăşirea acestor termenele prevăzute la art. 21 alin 23-26 nu atrag nulitatea actului de control şi nu constituie o piedică a structurii de control să emită titluri de creanţă pentru rambursarea sumelor necuvenit.

Prin instituirea termenelor prevăzute de dispoziţiile legale mai sus arătate s-a urmărit finalizarea cu operativitate a procedurilor de constatare şi recuperare de la debitor a sumelor reprezentând corecţii financiare în conformitate cu prevederile reglementărilor comunitare.

Depăşirea termenelor, recomandate de OUG nr. 66/2011  în vederea apărării intereselor UE pentru recuperarea cât mai repede a sumelor neeligibile rambursate necuvenit de la bugetul UE nu este de natură a afecta dreptul structurilor de control din cadrul autorităţilor cu rol în gestionarea fondurilor europene de a constata neregulile şi de a stabili creanţe bugetare.

Conform prevederilor OUG 66/2011 coroborat cu preved. HG nr.875/31.08.2011, corecţiile financiare procentuale se aplică in următoarele situaţii:

-nerespectarea regulilor  privind achiziţiile publice;

-neîndeplinirea sau  îndeplinirea parţială a indicatorilor din proiecte finanţate din fonduri europene sau fonduri publice naţionale aferente cestora;

-neîndeplinire cerinţelor de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile.

Pentru a stabili dacă o cheltuială este eligibilă sau nu titularul de proiect trebuie să aibă în vedere condiţiile stabilite de HG nr. 759/2007, Ordinul Comun MFP şi MNFPS nr. 1117/2170/2010, de Ghidul solicitantului.

În baza acestor dispoziţii legale instanţa reţine că pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

1.să fie efectiv plătită de la data prevăzută în contractul de finanţare nerambursabilă;

2.să fie necesară pentru realizarea activităţilor din cadrul proiectului;

3.să fie prevăzută în bugetul estimativ al proiectului;

4.să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost- rezultate;

5.să fie înregistrată în contabilitatea Beneficiarului, să fie identificabilă, verificabilă şi să fie dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoarea probatorie, echivalentă facturilor;

6.să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice;

7.să fie în conformitate cu prevederile contratului de finanţare;

8.să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitate;

9.să fie menţionată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condiţiile Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte.

Aceste reglementări au fost consemnate şi in contractul de finanţare POSDRU/83/5.1/S/Y la art. 4.

Raportat la dispoziţiile mai sus citate , instanța reţine că motivul de nelegalitate invocat de reclamantă vizând dispoziţiile art. 2 lit. n din OUG 66/2011 ce reglementează principiul proporţionalităţii ,  este neîntemeiat.

Din probele administrate în cauză, precum şi reținând concluziile expertizei efectuate în cauză, instanța reţine că drepturile salariale acordate experţilor P.I. şi C.I, acestea au fost acordate cu nerespectarea dispoziţiilor legale, fiind neeligibile motivat de faptul că cei doi erau angajaţi in două proiecte cu fonduri europene, iar locurile de muncă se aflau la o distanţă de 500 km unul faţă de altul, fapt ce a determinat a se constata că prestaţia celor două activităţi este practic imposibilă în acelaşi timp.

În aceste considerente instanţa constată că prestarea concomitentă a două activităţi in acelaşi interval orar poate fi efectuată doar în regim de telemuncă regim nereglementat în actualul Cod al Muncii.

Prin urmare instanţa urmează a reţine că pentru suma de 386.601 lei reprezentând cheltuieli salariale pentru considerentele expuse mai sus, acestea reprezintă cheltuieli neeligibile şi în mod corect prin procesul verbal de constatare nr. 6392/06.08.2014 şi menţinut prin decizia 47/19.09.2014 au fost imputate reclamantei.

Susţinerea reclamantei privind faptul că în raportul de expertiză s-a reținut că salariile celor doi experți au fost încasate conform cu dispozițiile contractelor şi a actelor adiționale, nu determină şi caracterul eligibil al acestor cheltuieli în raport de dispozițiile legale.

Cu privire la cheltuielile salariale ale partenerilor  SC P T R SRL, SC P C şi SC A SA, instanţa constată reclamanta nu a făcut dovada acreditării ca furnizor de servicii pentru persoanele care au lucrat în cadrul proiectului implementat de reclamantă , având în vedere instrucţiiunea AMPOSDRU nr. 44 modificată prin instrucţiunea AMPOSDRU 47 conform cărora „nu este permis ca activităţile ce revin liderului de parteneriat, în confromutate cu prevederile acordului de parteneriat şi a cererii de finanţare, să fie desfăşurate de către experţii partenerului sau vice – versa”.

În ceea ce priveşte concluzia expertului cu privire la , cheltuielile salariale ale expertului P C în cuantum de 146.315, 42 lei care au fost reţinute de către expert ca fiind cheltuieli eligibile dovedite cu acte justificative, instanţa constată că nu s-a făcut dovada eligibilităţii acestor drepturi salariale în conformitate cu prevederile  OUG nr. 66/2011.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că între reclamantă şi expertul P C a fost încheiat un contract de muncă pe perioada nedeterminată, pentru 8 ore/zi, pentru funcția de responsabil IT, astfel încât, în mod corect a fost declarată ca neeligibilă cheltuiala reprezentând contravaloarea salariilor acestuia, în condițiile în care acesta avea de desfășurat activitatea de responsabil de proiect şi membru NOP.

În mod corect au fost declarate neeligibile şi cheltuielile cu comisioanele ITM, având î în vedere că, nefiind contribuţii sociale obligatorii, se impun a fi restituite întrucât acest comision se plătea de către angajatori pentru serviciile de păstrare, completare a carnetelor de muncă sau pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate in aceste carnete ,sumele reprezentând venituri proprii ale inspecţiei muncii şi nu venituri la bugetul de stat.

Plata comisionului ITM nu reprezintă o obligaţie fiscală a angajatorilor, ea fiind datorată urmare a raportului juridic obligaţional dintre angajator şi ITM în timp ce obligaţia fiscală este o obligaţie juridică stabilită unilateral de către stat în sarcina contribuabililor, ceea ce nu este cazul în cauza de faţă.

Şi chiar dacă comisionul ITM reprezintă un procent din fondul lunar de salarii ,suma nu reprezintă o cheltuială cu salariile ci o cheltuială a angajatorilor pentru serviciile de păstrare –completare a carnetelor de muncă pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor.

Reţine instanţa că aceste comisioane plătite de angajator către ITM  reprezintă plata  pe care angajatorul o face în baza raportului juridic obligaţional dintre acesta şi ITM pentru serviciile prestate de cel din urmă, respectiv păstrare,completare a carnetelor de muncă, verificarea şi certificarea legalităţii  înregistrărilor efectuate in aceste carnete.

Faţă de aceste considerente, instanța urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanta C d C s M a P E – CCMP-E, cu sediul în Slatina, , Judeţul Olt,  în contradictoriu cu pârâtul M D R, A P F E-O I R Posdru Regiunea Sud- Vest Oltenia, cu sediul în Craiova, , Judeţul Dolj,  ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Olt.

Pronunţată în şedinţa publică de la 01.02.2017.

Data publicarii pe portal:16.08.2017