Insolvență. Contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor, formulată de lichidatorul judiciar provizoriu – care nu a fost confirmat prin această hotărâre.

Distincție între procedurile prevăzute de Legea nr. 31/1990 și Legea nr. 85/2014, în privința desemnării lichidatorului/lichidatorului judiciar, respectiv în privința instituțiilor juridice ale „schimbării” lichidatorului – din perspectiva neconfirmării lichidatorului judiciar provizoriu, care avusese calitate de lichidator în procedura prevăzută de Legea nr. 31/1990 – și „înlocuirii” lichidatorului judiciar.

-Legea nr. 85/2014, art. 45 alin. 1 lit. d, art. 57 alin. 2, 3, 4 art. 63 alin. 1

-Legea nr. 31/1990, art. 237 alin. 6, 7

-O.U.G. nr. 116/2009, art. 21

Judecătorul sindic nu este ținut să desemneze, în calitate de lichidator judiciar provizoriu, odată cu deschiderea procedurii insolvenței, practicianul în insolvență care a fost numit, în temeiul art. 237 alin. 6-7 din Legea nr. 31/1990, într-o procedură de lichidare derulată potrivit altor norme speciale, concluzia fiind susținută de textul art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014 care, pe de o parte, nu face nicio distincție și nu stabilește nicio excepție de la regulile pe care le instituie cu referire la desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, a lichidatorului judiciar provizoriu și, pe de altă parte, aceste reguli nu lasă loc interpretărilor, fiind clare.

Referirea la „schimbarea lichidatorului judiciar în mijlocul unei proceduri”- cu referire la faptul că judecătorul sindic nu a desemnat, în calitate de lichidator judiciar provizoriu, practicianul în insolvență care a avut calitatea de lichidator în procedura desfășurată potrivit Legii nr. 31/1990 - denotă confuzia între instituțiile juridice prevăzute de normele speciale cuprinse în Legea nr. 31/1990 și cele conținute în Legea nr. 85/2014, neputându-se susține, cu temei că lichidarea desfășurată pe fundamentul art. 237 alin. 6, 7 din Legea nr. 31/1990 și etapele procesuale (incluzând lichidarea) determinate de deschiderea procedurii insolvenței, pe baza dispozițiilor Legii nr. 85/2014, constituie o procedură unică sau o procedură în prelungirea alteia, ce ar trebui să respecte aceleași reguli. Concluzia nu se modifică nici dacă privim afirmația vizând „schimbarea lichidatorului judiciar în mijlocul unei proceduri”, prin prisma neconfirmării lichidatorului judiciar provizoriu, de către adunarea creditorilor, fiindcă, în acest caz, nu suntem în prezența „schimbării”, care constituie o instituție procedurală diferită, respectiv, înlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, potrivit art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, numai în această situație sunt cerute, de către legiuitor, motive temeinice, pe când, în ipoteza în care adunarea creditorilor hotărăște, prin vot, să nu confirme lichidatorul judiciar provizoriu, neinvocarea unor „motive temeinice” nu constituie argument de nelegalitate a respectivei hotărâri.

Prin Sentinţa nr. 2211/14 decembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 1218/96/2015/a1 al Tribunalului Harghita, judecătorul sindic a admis contestaţia formulată de lichidatorul judiciar provizoriu CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ B. J., dispunând anularea hotărârii adunării creditorilor debitoarei Societatea Z. SRL, din data de 5 noiembrie 2015, desemnându-l definitiv, pe practicianul în insolvență CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ B. J., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Societatea Z. SRL, cu un onorariu de 300 lei/lună+TVA și un onorariu de succes de 1%, iar, pentru situația în care nu se vor regăsi bunuri în patrimoniul debitoarei, s-a fixat un onorariu alternativ de 3.000 lei, pe toată durata procedurii, care se va acorda numai în cazul în care este mai mic decât valoarea rezultată din calculul onorariului de 60 lei/lună.

În considerentele Sentinţei, judecătorul sindic a reţinut, în esenţă, următoarele aspecte:

• prin Încheierea nr.1277/8 septembrie 2015, s-a admis cererea formulată de lichidatorul debitoarei Z. SRL, desemnat în baza Legii nr. 31/1990 - CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. -, dispunându-se intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitoarei, fiind desemnat provizoriu practicianul în insolvenţă CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., în calitate de lichidator judiciar; la data de 5 noiembrie 2015 a avut loc prima adunare generală a creditorilor, din procesul verbal întocmit cu această ocazie rezultând că D.G.R.F.P. Braşov – A.J.F.P. Harghita, creditor care deţine 99,50% din valoarea masei credale, s-a opus confirmării practicianului în insolvență CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. şi a solicitat numirea practicianului în insolvenţă P. O. IPURL, în calitate de lichidator judiciar, cu onorariul menţionat în Hotărârea nr. 95/27 octombrie 2015 a Comisiei pentru efectuarea selecţiei practicianului în insolvenţă (300 lei/lună+TVA şi un onorariu de succes de 1%);

• judecătorul sindic a constatat D.G.R.F.P. Braşov – A.J.F.P. Harghita este creditor majoritar, astfel că, prin prisma art.57 alin.3 din Legea nr. 85/2014, este îndreptăţit să decidă cu privire la desemnarea lichidatorului judiciar, în locul lichidatorului judiciar provizoriu şi să îi stabilească onorariul, fără consultarea adunării creditorilor;  cu toate acestea, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că practicianul în insolvenţă CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. a fost numit lichidator al Societății Z. S.R.L. prin Rezoluţia nr. 456/29 ianuarie 2015 a Directorului O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita, din cuprinsul acestui document nerezultând, însă, că D.G.R.F.P. Brașov – A.J.F.P. Harghita a propus un anumit practician în insolvenţă, nedând eficienţă prevederilor art. 6 din Ordinul A.N.A.F. nr. 1009/2007, din care reiese obligaţia de a propune lichidatorul din lista practicienilor în insolvenţă agreaţi de A.N.A.F., deci, creditorul bugetar şi-a însuşit implicit şi fără rezerve dispoziţia cuprinsă în Rezoluţia nr. 456/2015;

• cererea de numire lichidatorului judiciar P. O. IPURL, a fost bazată pe Hotărârea nr. 95/2015 a Comisiei constituite la nivelul A.J.F.P. Harghita pentru efectuarea selecţiei practicianului în insolvenţă, criteriul de alegere fiind oferta cea mai avantajoasă; în cazul în care judecătorul sindic l-ar va desemna în calitate de lichidator judiciar pe practicianul în insolvență P. O. IPURL, ar trebui să se pronunţe şi cu privire la cheltuielile solicitate de CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., care vor greva fondul de lichidare administrat de U.N.P.I.R. – Filiala Harghita, situaţie în care derularea procedurii ar genera cheltuieli suplimentare ce se compun din valorile care vor fi decontate de ambii practicieni în insolvenţă, şansele ca toate aceste cheltuieli să fie acoperite din averea debitoarei fiind practic inexistente; confirmarea lichidatorului judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. are şi o raţiune practică ce decurge din necesitatea asigurării continuităţii procedurii, având în vedere că acesta a parcurs, sub aspectul lichidării, cel puţin etapele principale prevăzute de Legea nr. 31/1991, cu consecinţa reducerii duratei procedurii deschise în temeiul Legii nr. 85/2014.

Împotriva Sentinţei nr. 2211/14 decembrie 2015 a declarat apel creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE HARGHITA, invocând art. 466 Cod proc. civ., şi solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii, în sensul respingerii contestației formulate împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 5 noiembrie 2015. Apelanta a formulat, în esenţă, următoarele motive: conform OPANAF nr. 1451/2015, organul fiscal are obligația ca, în dosarele de insolvență aflate pe rolul instanțelor judecătorești, să efectueze selecția practicianului care urmează să instrumenteze procedura, sens în care, practicienii în insolvență sunt invitați să depună oferte dintre care, iar, în urma analizării acestora, va fi aleasă ce care îndeplinește criteriile prevăzute în Ordin; după analizarea ofertelor depuse cu referire la debitoarea Z. SRL, s-a desemnat practicianul în insolvență P. O. IPURL, având un onorariu de 300 lei/lună+ TVA și un onorariu de succes de 1%; dispozițiile OPANAF nr. 1451/2015 au caracter obligatoriu pentru A.J.F.P. Harghita, așa încât, în cadrul primei adunări a creditorilor, apelanta și-a exprimat punctul de vedere, în sensul neconfirmării lichidatorului judiciar provizoriu desemnat de judecătorul sindic.

Prin întâmpinarea depusă la 7 martie 2016 (f. 15-17), intimatul practician în insolvență CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Z. SRL, a solicitat a se dispune respingerea apelului, solicitând, iar, în subsidiar, în cazul admiterii apelului, a solicitat să se dispună plata, din averea debitoarei Z. SRL, a sumei de 1.000 lei, reprezentând onorariul lichidatorului judiciar și a sumei de 268 lei, reprezentând plata cheltuielilor de judecată. Intimatul a formulat, în esență, următoarele apărări: dizolvarea societății a fost dispusă prin Sentința nr. 1398/24 aprilie 2014 a Tribunalului Harghita, iar lichidatorul CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. a fost numit, în temeiul Legii nr. 31/1990, prin Rezoluția nr. 456/29 ianuarie 2015 a O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita, cu un onorariu fix de 1.000 lei, la care se adăugau cheltuielile procedurii de lichidare; în această calitate, lichidatorul a notificat instituțiile bugetare, bancare, de utilitate publică, a trimis adresă administratorului statutar pentru predarea actelor contabile, a demarat procedura de identificare a bunurilor societății, trimițând adrese către Primăria Miercurea Ciuc și către Instituția Prefectului Județului Harghita, a depus specimene de semnătură și Raportul privind situația economică a societății; ajungând la concluzia că societatea debitoare se află în insolvență și față de art. 2701 din Legea nr. 31/1990, a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenței admisă prin Sentința nr. 1277/8 septembrie 2015 a Tribunalului Harghita; adunarea generală a creditorilor nu a confirmat CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. în calitate de lichidator judiciar, fără a indica motivul care a stat la baza acestei decizii; hotărârea adunării generale a creditorilor este nelegală și netemeinică; D.G.R.F.P. Brașov – A.J.F.P. Harghita a procedat, conform OPANAF nr. 1451/2015, în data de 26 octombrie 2015, la selectarea practicienilor în insolvență, prin Hotărârea nr. 95/2015 fiind desemnat P. O. IPURL; conform art. 6 din OPANAF nr. 1009/2007 (în vigoare la data numirii lichidatorului potrivit Legii nr. 31/1990), organul fiscal avea obligația de a propune directorului O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita practicianul în insolvență, din lista celor agreați de ANAF, fapt ce nu s-a întâmplat la data numirii intimatului în calitate de lichidator, prin Rezoluția nr. 456/29 ianuarie 2015, iar această numire a fost însușită de organul fiscal; însă, în urma deschiderii procedurii simplificate a insolvenței, creditorul fiscal a solicitat desemnarea altui practician în insolvență, abordare care contravine Legii nr. 85/2014 și OPANAF nr. 1451/2014 deoarece creditoarea nu a ținut seama de faptul că au fost făcute o serie de cheltuieli pentru ca lichidatorul să își ducă mandatul la capăt; în cadrul procedurii de selecție pentru desemnarea practicianului în insolvență nu s-au respectat dispozițiile art. 20 alin. 1 din OPANAF nr. 1451/2015, rezultatele selecției necomunicându-se practicianului în insolvență prin afișarea pe site; din analiza dispozițiilor OPANAF 1451/2015 reiese că hotărârile luate în acest sens nu pot fi atacate și nu se motivează soluția; prin schimbarea lichidatorului judiciar în mijlocul unei proceduri, fără existența unui motiv întemeiat, se încalcă principiului asigurării unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare și derulare a procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu minim de costuri; creditoarea D.G.R.F.P. Brașov – A.J.F.P. Harghita trebuie să se abțină de la luarea oricărei hotărâri care ar duce la creșterea pasivului societății debitoare, schimbarea lichidatorului judiciar generând cheltuieli suplimentare ce trebuie suportate din fonduri bugetare, compunându-se din valorile ce vor fi decontate de ambii practicieni în insolvență; menținerea lichidatorului desemnat în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 31/1990 are o rațiune practică ce decurge din necesitatea asigurării continuității procedurii; hotărârea judecătorului sindic este corectă și pentru faptul că, în cazul desemnării lichidatorului judiciar P. O. SRL, instanța ar trebui să se pronunțe și cu privire la cheltuielile lichidatorului judiciar inițial care vor greva fondul de lichidare administrat de U.N.P.I.R. – Filiala Harghita.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel – învestită cu soluţionarea apelului, potrivit motivelor invocate și potrivit regulilor statornicite de disp. art. 476, 477 Cod proc. civ. -, a reținut următoarele aspecte:

Procedura simplificată a falimentului debitoarei Z. SRL a fost deschisă prin Încheierea nr. 1277/8 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Harghita (în dosarul nr. 1218/96/2015) – f. 19-21, dos. Tribunalului Harghita –, la cererea practicianului în insolvență CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J.., care avea calitatea de lichidator al debitoarei, fiind numit, în temeiul art. 237 alin. 6, 7 din Legea nr. 31/1990, art. 21 din O.U.G. nr. 116/2009, prin Rezoluția nr. 456/29 ianuarie 2015 a Directorului O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita (în dosarul nr. 1435/2015) – f. 4, dos. Tribunalului Harghita.

Astfel cum s-a menționat în Încheierea nr. 1277/8 septembrie 2015, lichidatorul numit în temeiul Legii nr. 31/1990 a depus la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita raportul privind situația economică a debitoarei, prevăzut de art. 260 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 (f. 20, dos. Tribunalului Harghita), în acest raport, purtând nr. 1630/12 august 2015, menționându-se că debitoarea Z. SRL se află în una din categoriile prevăzute de art. 38 alin. 2 lit. c.1, lit. d din Legea nr. 85/2014, „iar lichidatorul va depune cerere în acest sens la grefa Tribunalului Harghita determinat de următoarele motive: - actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite (art. 38 alin. 2 lit. c.2); - societatea este dizolvată (art. 38 alin. 1 lit. d); - societatea este în insolvență evidentă (art. 2)” – f. 12, dos. Tribunalului Harghita.

Prin urmare, lichidatorul desemnat potrivit Legii nr. 31/1990, pe seama debitoarei Z. SRL, a formulat, „în conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 lit. d, art. 65 și următoarele din Legea nr. 85/2014, modificată, coroborate cu prevederile art. 260 alin. 4 și art. 2701 din Legea nr. 31/1990, republicată”, cerere de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței (f. 1, dos. Tribunalului Harghita) care a fost admisă.

Prin Încheierea nr. 1277/8 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Harghita (în dosarul nr. 1218/96/2015), practicianul în insolvență CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu – o dată cu deschiderea procedurii simplificate a falimentului –, cu trimitere expresă la art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014 (f. 20, dos. Tribunalului Harghita).

Curtea a reținut, în primul rând, contrar susținerilor intimatului, că judecătorul sindic nu este ținut să desemneze, în calitate de administrator judiciar provizoriu/lichidator judiciar provizoriu, odată cu deschiderea procedurii insolvenței, practicianul în insolvență care a fost numit, în temeiul art. 237 alin. 6-7 din Legea nr. 31/1990, într-o procedură de lichidare derulată potrivit altor norme speciale. Concluzia se impunea prin prisma textului art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014 care, pe de o parte, nu face nicio distincție și nu stabilește nicio excepție de la regulile pe care le instituie cu referire la desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu și, pe de altă parte, aceste reguli nu lasă loc interpretărilor, fiind clare: va fi desemnat practicianul în insolvență solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori cel solicitat de către debitor, dacă cererea îi aparţine acestuia; în lipsa unei astfel de propuneri făcute de către debitor sau de către oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul U.N.P.I.R., care şi-au depus ofertă la dosar; dacă nu s-a depus nicio ofertă, judecătorul sindic va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul U.N.P.I.R.; în cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului; dacă creditorii solicită a fi desemnaţi administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiţi, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuşi de aceştia.

Curtea a constatat, în al doilea rând, că intimatul CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. face confuzie între instituțiile juridice prevăzute de normele speciale cuprinse în Legea nr. 31/1990 și cele conținute în Legea nr. 85/2014, de vreme ce se referă la  „schimbarea lichidatorului judiciar în mijlocul unei proceduri”, neputându-se susține, cu temei că lichidarea desfășurată pe fundamentul art. 237 alin. 6, 7 din Legea nr. 31/1990 - după pronunțarea dizolvării societății, de către instanță, la cererea oricărei persoane interesate sau la cererea O.R.C. -  și etapele procesuale (incluzând lichidarea) determinate de deschiderea procedurii insolvenței, pe baza dispozițiilor Legii nr. 85/2014, constituie o procedură unică sau o procedură în prelungirea alteia, ce ar trebui să respecte aceleași reguli. Concluzia este lesne de desprins fie și numai din obligația lichidatorului numit potrivit Legii nr. 31/1990 (prevăzută de art. 2701), de a sesiza instanța cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, pe temeiul Legii nr. 85/2014, adică o obligație ce are ca efect formularea și depunerea, la instanță, a unui act care determină debutul unei noi proceduri (în situația în care cererea este admisă), în afara cadrului stabilit de O.R.C.

Situația nu se modifică nici dacă privim afirmația intimatului vizând „schimbarea lichidatorului judiciar în mijlocul unei proceduri”, prin prisma neconfirmării lichidatorului judiciar provizoriu, de către adunarea creditorilor, fiindcă, în acest caz, nu suntem în prezența „schimbării”, care constituie o instituție procedurală diferită, respectiv, înlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, potrivit art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, Curtea subliniind că numai în această situație sunt cerute, de către legiuitor, motive temeinice, pe când, în ipoteza în care adunarea creditorilor hotărăște, prin vot, să nu confirme lichidatorul judiciar provizoriu, neinvocarea unor „motive temeinice” nu constituie argument de nelegalitate a respectivei hotărâri.

Curtea a reținut, în al treilea rând, că, potrivit art. 45 alin. 1 lit. d penultima teză din Legea nr. 85/2014, desemnarea administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu se va face pentru administrarea procedurii până la confirmarea acestuia în condiţiile legii – conform art. 45 alin. 1 lit. e, judecătorul sindic având atribuția de confirmare, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor (excepție făcând, conform art. 57 alin. 2 – aplicabil și în cazul lichidatorului judiciar, prin efectul normei de trimitere cuprinse în art. 63 alin. 1 –, situația în care, în prima adunare a creditorilor, aceștia au decis să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul, nemaifiind necesară confirmarea, prin încheiere, de către judecătorul sindic).

În speță, adunarea creditorilor convocată pentru data de 5 noiembrie 2015, cu ordinea de zi „confirmarea în calitate de lichidator judiciar a CABINETULUI INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., desemnat de judecătorul sindic și stabilirea onorariului acestuia” „desemnarea comitetului creditorilor…”,„prezentarea situației debitorului și votarea raportului întocmit de către lichidatorului judiciar…”, a stabilit, așa cum rezultă din Procesul verbal nr. 2100/5 noiembrie 2015 (f. 41-42, dos. Tribunalului Harghita), cu votul creditorului majoritar, D.G.R.F.P. BRAȘOV – A.J.F.P. HARGHITA, care, conform tabelului preliminar rectificat depus la dosar la data de 9 noiembrie 2015, deține 99,50% din totalul masei credale (f. 45, dos. Tribunalului Harghita), că nu confirmă practicianul în insolvență CABINETULUI INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., ci confirmă practicianul în insolvență P. O. IPURL – poziție, de altfel, expres menționată în adresa nr. 22812/4 noiembrie 2015, emisă de creditoarea D.G.R.F.P. BRAȘOV – A.J.F.P. HARGHITA și transmisă prin fax, cu trimitere la împrejurarea că, prin Hotărârea nr. 95/27 octombrie 2015 a Comisiei de selecție a practicianului în insolvență constituită la nivelul A.J.F.P. HARGHITA, s-a desemnat acest practician în insolvență, pentru procedura vizând-o pe debitoarea Z. SRL (f. 43, dos. Tribunalului Harghita).

Prin urmare, nu numai că adunarea creditorilor nu a confirmat lichidatorul judiciar numit cu titlu provizoriu de judecătorul sindic, dar a desemnat un alt lichidator judiciar, Curtea a constatat că P. O. IPURL avea ofertă de servicii depusă la dosar, la care a anexat, în copie, certificatul de înregistrare, atestatul U.N.P.I.R., polița de asigurare A. V. I. GROUP SA, extras din Registrul formelor de organizare – certificat constatator nr. 2387/2015, emis de U.N.P.I.R., legitimația U.N.P.I.R. (f. 33-38, dos. Tribunalului Harghita).

Potrivit art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, hotărârea adunării creditorilor, cu excepția celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar pentru motive de nelegalitate. Or, atât în contestație, cât și în întâmpinarea la cererea de apel, CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. s-a referit la faptul că D.G.R.F.P. BRAȘOV – A.J.F.P. HARGHITA nu a solicitat numirea unui anume practician în insolvență, cu ocazia cererii depuse la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita, conform art. 237 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, deși, potrivit art. 6 din OPANAF nr. 1009/2007 avea această obligație – așa încât, prin Rezoluția nr. 456/29 ianuarie 2015 a Directorului O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita a fost numit CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., dispoziție pe care organul fiscal nu a contestat-o, însă, apoi, în cadrul procedurii deschise potrivit Legii nr. 85/2014, a  solicitat numirea unui alt practician în insolvență, în calitate de lichidator judiciar –, precum și la faptul că procedura de selecție a practicianului în insolvență derulată de organul fiscal nu a respectat art. 20 alin. 1 din OPANAF 1451/2014 - în sensul că intimatului CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. nu i s-au comunicat rezultatele selecției prin afișare pe site-ul A.J.F.P. HARGHITA. Acestea constituie, însă, motive care nu au relevanță, în cauză, prin raportare la considerentele anterior expuse, cu atât mai mult cu cât o anume atitudine procesuală a unui creditor, în cadrul numirii lichidatorului în procedura desfășurată conform Legii nr. 31/1990, nu îi poate fi imputată în legătură cu abilitarea adunării creditorilor de a desemna lichidatorul judiciar, în procedura insolvenței derulată potrivit Legii nr. 85/2014. De asemenea, nemulțumirea intimatului vizând modalitatea de comunicare a rezultatului selecției practicianului în insolvență, ca procedură administrativă realizată de organul fiscal, nu poate determina nelegalitatea hotărârii adunării creditorilor, de desemnare a lichidatorului judiciar, în condițiile în care creditorul majoritar, care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, în speță, D.G.R.F.P. BRAȘOV – A.J.F.P. HARGHITA (având 99,50%) putea să procedeze, singur, la desemnarea lichidatorului judiciar,  conform art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, în locul lichidatorului judiciar provizoriu.

De vreme ce legiuitorul a prevăzut posibilitatea desemnării, cu titlu definitiv, a unui alt lichidator judiciar decât cel numit în mod provizoriu, de către judecătorul sindic – în acord cu distincțiile anterior expuse –, nu se poate susține, în mod întemeiat, că hotărârea adunării creditorilor, de confirmare a lichidatorului judiciar P. O. IPURL duce la nerespectarea principiului asigurării unei proceduri eficiente, derulate într-un timp util și rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu minim de costuri, ținând seama și de faptul că onorariul lunar al lichidatorului judiciar provizoriu a fost stabilit de judecătorul sindic, prin Încheierea nr. 1277/8 septembrie 2015, la nivelul de 500 lei/lună + 5% din valoarea încasărilor realizate în perioada de lichidare judiciară, în timp ce, prin Hotărârea nr. 95/27 octombrie 2015 a Comisiei pentru efectuarea selecţiei practicianului în insolvenţă din cadrul creditoarei-apelante, a fost stabilit un onorariu de 300 lei/lună+TVA şi un onorariu de succes de 1%.

În plus, Curtea a avut în vedere și faptul că onorariile celor doi practicieni în insolvență li se cuvin pentru perioade de timp diferite – cel provizoriu având dreptul la onorariu de la data hotărârii de desemnare (odată cu deschiderea procedurii – potrivit art. 46 alin. 1 din Legea nr. 85/2016, hotărârile judecătorului sindic fiind executorii) și până la confirmarea hotărârii adunării creditorilor de numire a lichidatorului definitiv (art. 45 alin. 1 lit. e) - dat fiind că, în speță, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 57 alin. 2 teza a III-a, când nu mai este nevoie de confirmarea judecătorului sindic -, iar lichidatorul judiciar numit definitiv, are dreptul la onorariu de la data confirmării (în speță, efectele hotărârii adunării creditorilor din 5 noiembrie 2015 se produc ca urmare a prezentei decizii), până la finalizarea procedurii (în situația în care nu va fi înlocuit).

Având în vedere argumentele anterior expuse, Curtea a constatat că hotărârea de confirmare a lichidatorului judiciar CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J., luată de Adunarea creditorilor societății debitoare Z. SRL, la data de 5 noiembrie 2015 – consemnată în Procesul verbal nr. 2100/5 noiembrie 2015 -, cu votul creditorului majoritar (având 99,50% din masa credală înscrisă în tabelul preliminar rectificat de creanțe), nu este nelegală.

În consecinţă, apelul creditoarei D.G.R.F.P. BRAȘOV – A.J.F.P. HARGHITA fiind fondat, a fost admis – art. 480 teza a II-a Cod proc. civ. –, Curtea schimbând în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii contestației formulate de lichidatorul judiciar provizoriu CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. Prin raportare la faptul că hotărârea judecătorului sindic a fost schimbată în tot, iar practicianul în insolvență CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ B. J. nu mai are calitate în procedura vizând-o pe debitoarea Z. SRL, instanța de apel a avut în vedere și necesitatea clarificării onorariului, respectiv cheltuielilor de procedură avansate de acesta, ținând seama și prevederile art. 38 alin. 1 din O.G. nr. 86/2006, art. 11 lit. k din Hot. U.N.P.I.R. nr. 3/2007, respectiv, de faptul că, prin Încheierea nr. 1277/8 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Harghita, i s-a stabilit un onorariu provizoriu de 500 lei/lună, precum și de faptul că practicianul în insolvență a avut în vedere cele două luni, de la data deschiderii procedurii (și a desemnării sale provizorii), până la hotărârea adunării creditorilor, de vreme ce s-a referit expres la suma de 1.000 lei, cu titlu de onorariu, respectiv, la suma de 268 lei, reprezentând cheltuieli de procedură – cuantumuri la care este îndreptățit, plata urmând a fi făcută potrivit art. 39 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.

Domenii speta

Spete similare