Pretenţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău - Secţia I Civilă, la data de 24.09.2015, sub nr.3293/110/2015, reclamanţii M.M.I., ş.a. toţi prin reprezentant legal S.L.I.  şi pe pârât S.G.C.C., au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumelor acordate prin sentinţa civilă nr. 1622/20.11.2013 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 45/110/2013,  dobânzi ce urmează a fi calculate şi plătite pe o perioadă de 3 ani retroactiv introducerii acţiunii  şi până la data plăţii efective.

În motivarea cererii sindicatul reclamant a arătat că prin hotărârile judecătoreşti menţionate unitatea şcolară pârâtă  a fost obligată la plata unor drepturi salariale restante, titluri executorii care au fost executate în parte ca urmare a eşalonării pe o perioadă cuprinsă între 2010 şi 2016, conform OUG nr. 75/2008 şi OUG nr. 71/2009, situaţie care impune acordarea unei despăgubiri pentru acoperirea beneficiului nerealizat constând în lipsa de folosinţă a sumelor reprezentând drepturi salariale, despăgubiri echivalente cu dobânda legală calculată potrivit O.G. nr.9/2000 până la data de 01.09.2011 şi potrivit O.G. nr.13/2011 de la data de 01.09.2011 şi în continuare până la plata drepturilor salariale restante, având în vedere dispoziţiile art. 1088  din Codul civil.

Sindicatul reclamant  a mai arătat că este admisibil cumulul dobânzii legale cu actualizarea creanţei, acordate prin titlurile executorii, având în vedere şi Decizia ÎCCJ nr. 2/2014, pronunţată în interesul legii,  arată că acestea au o natură juridică diferită, actualizarea având scopul de a menţine valoarea reală a obligaţiei monetare, având caracter compensatoriu, iar dobânda legală reprezintă folosul nerealizat (lucrum cessans).

Mai arată reclamantul că OUG nr. 71/2009 nu are semnificaţia exonerării debitorilor de la plata daunelor interese moratorii, deoarece art. 1082 C. civ. 1864/ 1530 NCC consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, putând fi obligat la despăgubiri indiferent de forma de vinovăţie.

Motivând în drept cererea, reclamantul a invocat dispoziţiile art.1084, 1088 din vechiul cod civil, 1053 din noul cod civil, O.G. nr.13/2011 precum şi Decizia nr.2/2014 pronunţată de I.C.C.J. iar în dovedirea susţinerilor lor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Acţiunea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.270 din Codul muncii.

La cerere au fost ataşate înscrisuri, în copie certificată şi împuternicire de reprezentare din partea membrilor de sindicat precum şi înscrisuri reprezentând adeverinţe de salariat  şi titluri executorii (filele 6-17 dosar).

Legal citată, pârâta nu a  formulat întâmpinare  .

Instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa retine că acţiunea de faţă este întemeiată, pentru următoarele considerente: Reclamanţii ,în calitate de  cadre didactice,  au solicitat ca şcoala la care îşi desfăşoară activitatea să fie obligată la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumelor acordate prin sentinţa civilă nr. 1622/20.11.2013 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 45/110/2013,  dobânzi ce urmează a fi calculate şi plătite pe o perioadă de 3 ani retroactiv introducerii acţiunii  şi până la data plăţii efective.

În speţă, pretenţiile solicitate şi intitulate „dobânzi” (deşi ceea ce au comun cu dobânzile este doar modul de calcul, prin raportare la OG 9/2000 şi OG nr. 13/2011)  nu au ca temei juridic existenţa unui act juridic de natură contractuală sau o hotărâre judecătorească care să le consacre (situaţie în care ar fi fost inutilă promovarea prezentei acţiunii), ci răspunderea civilă delictuală, ale cărei condiţii urmează a fi analizate în prezenta cauză.

Fundamentul acordării daunelor interese rezultă din considerentele Deciziei nr. 2/2014 pronunţată de ÎCCJ în interesul legii, care au, în egală măsură cu dispozitivul acestei decizii, forţă obligatorie, întrucât explicitează soluţia instanţei supreme, nefiind permis instanţelor de judecată, dea o altă fundamentare pentru cumul dobânzilor cu actualizarea creanţei decât cea stabilită de ÎCCJ.

Ca atare, întrucât dreptul la dobândă capătă existenţă juridică doar prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, nefiind consacrat printr-un act juridic preexistent, instanţa apreciază că daunele interese solicitate cu titlu de dobânzi nu au caracter accesoriu debitelor constatate prin hotărârile judecătoreşti indicate în acţiune, (cum ar fi fost cazul dacă ar fi fost solicitate şi acordate odată cu drepturile salariale executate cu întârziere sau neexecutate parţial), chiar dacă fundamentul acordării lor, ca situaţie-premisă, o constituie, astfel cum a statuat ÎCCJ, executarea cu întârziere sau neexecutarea în mod culpabil, din partea statului, a debitelor datorate.

O astfel de soluţie este susţinută şi de ÎCCJ - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 21/2015, pronunţată de Înalta Curte apreciindu-se că data scadenţei este data pronunţării titlurilor executorii, şi că aceste dobânzi pot fi cerute pe ultimii trei ani anteriori introducerii acţiunii, sens în care au procedat şi reclamanţii.

Tribunalul constată că prin sentinţa civilă nr. 1622/20.11.2013 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 45/110/2013 au fost acordate reclamanţilor diferenţe de drepturi salariale, rezultate din neaplicarea Legii 221/2008 şi a Legii 285/2010 cu privire la care nu există date că fost executate parţial de către pârâtă, conform eşalonărilor intervenite prin OUG nr. 75/2008 şi OUG nr. 71/2009.

Potrivit art. 1530 noul Cod civil, aplicabil speţei de faţă  „ Creditorul are dreptul  la daune interese pentru repararea prejudiciului  pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării  fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei”.

Astfel cum s-a reţinut în considerentele Deciziei nr. 2/2014 pronunţată de ÎCCJ, decizie obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă cumulul dobânzii cu actualizarea este admisibil, natura juridică a celor două instituţii este diferită, în timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă, actualizarea cu rata inflaţiei urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiilor băneşti. Acordarea dobânzii nu exclude actualizarea debitului, deoarece acestea au scopuri diferite, prin acordarea dobânzii urmărindu-se sancţionarea debitorului pentru executarea cu întârziere a obligaţiei care îi incumbă, pe când prin actualizarea debitului urmărindu-se acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuaţiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenţei şi cea a plăţii efective a sumei datorate.

Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 71/2009 nu are semnificaţia exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, un eveniment pe care debitorii, deşi îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.

Raportat la considerentele Deciziei nr. 7/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cauză se constată că dreptul de care se prevalează sindicatul reclamant este cel de a fi despăgubiţi membrii săi de sindicat pentru plata cu întârziere a sumelor din titlurile executorii eşalonate.

Dacă eşalonarea a presupus fixarea unui alt termen pentru executarea parţială a obligaţiei de plată şi o astfel de plată parţială nu întrerupe cursul prescripţiei dreptului de a solicita aceste dobânzi, înseamnă că obligaţia principală, respectiv dreptul la executarea silită a titlurilor executorii, nu s-a prescris, iar dobânda percepută debitorului pentru neexecutare curge, pentru tranşele achitate, de la data pronunţării hotărârii până la data plăţii tranşelor, iar, pentru sumele neachitate, curge în continuare până la data plăţii efective.

 În aceste condiţii, cererea de chemare în judecată marchează momentul la care instanţa de judecată se raportează pentru a aprecia dacă scadenţa tranşelor plătite pentru care se calculează distinct dobânzi penalizatoare se înscrie în termenul de prescripţie de trei ani anteriori acestei date, dobânzile putând fi solicitate pentru perioada pentru care nu s-a împlinit prescripţia.

 Pentru suma rămasă restantă după plata parţială, dobânzile penalizatoare curg în continuare şi pot fi acordate pe trei ani anteriori datei introducerii acţiunii, în consecinţă, în raport de cele reţinute şi de ÎCCJ prin Deciziile 7/2015 şi 21/2015, dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acţiunii.

Potrivit art. 1, alin. (3) din OG 13/2011, aplicabilă în anul 2012, dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare, art. 3, alin. (2) din acelaşi act normativ statuând că rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, la care se adaugă 4 puncte procentuale.

Instanţa reţine că, în calitate de instituţie bugetară implicată în plata drepturilor salariale, pârâta unitatea şcolară este reprezentant al statului, căruia îi este imputabilă, din punct de vedere delictual, executarea cu întârziere a creanţelor, emiterea unor acte normative care au susţinut legal această executare cu întârziere, constatate constituţionale şi conforme cu CEDO, nefiind de natură de să îi priveze pe reclamanţii de folosul neobţinut prin neexecutarea integrală şi la termen a debitelor. 

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa va admite acţiunea, va obliga pârâta unitatea şcolară să plătească reclamanţilor despăgubiri constând  in dobânda legală, calculată  conform O.G.  nr.13/2011,pentru sumele  stabilite  prin titlul executoriu reprezentant de : sentinţa civilă nr. 1622/20.11.2013 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 45/110/2013 astfel:

Pentru tranşele rezultate în urma eşalonării stabilite prin OUG nr. 71/2009 şi achitate în intervalul 20.11.2013 - 28.03.2016 dobânda legală se va calcula şi plăti începând cu data de 20.11.2013 până la plata efectivă către fiecare dintre reclamanţi a tranşei respective.

Pentru tranşele ce urmează a se plăti după data pronunţării prezentei, dobânda se va calcula şi plăti începând cu data de 20.11.2013 şi până la data achitării integrale a tranşelor.

Domenii speta

Spete similare