Abuz în serviciu, conflict de interese, fals în înscrisuri, spălare de bani

Sentinţă penală 19 din 24.10.2017


Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2017:

Operator de date cu caracter personal nr. 8354

Dosar nr. XXXX/40/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA PENALĂ

Şedinţa publică din xx.xx.xxxx

PREŞEDINTE -

GREFIER -

Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava - reprezentat de:

PROCUROR –

SENTINŢA PENALĂ NR. XX

La ordine pronunţarea asupra acţiunii penale privind rechizitoriul nr.XX/P/2013 din xx.xx.xxxx al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, prin care au fost trimişi în judecată, în stare de libertate inculpaţii:

1. A. C. V., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modif. şi complet. ulterioare, rap. la art. 297, alin. 1 din Codul penal;

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 din Codul penal.

2. T. A. N., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181, alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu modif. şi complet. Ulterioare:

- participaţie improprie la infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal,

- înşelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 şi alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38, alin. 2 din Codul penal.

3. A. B.-V., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

- participaţie improprie la infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;

- înşelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 şi alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal:

- participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raporta la art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată;

- spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. c din Legea nr. 656/2002 republicată, toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 şi 2 din Codul penal.

4. H. M. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată.

5. M. D.-O. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

6. C. A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx, susţinerilor părţilor fiind consemnat în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi când lipsă de timp în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, când,

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra acţiunii penale de faţă;

A.

Examinând actele şi lucrările dosarului, se reţine că prin rechizitoriul nr.XX/P/2013 din xx.xx.xxxx al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaţilor:

1. A. C. V., fiul lui M.-E. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Suceava, jud. Suceava, cu domiciliul în mun. Botoşani, Str. X, nr.Y, jud. Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX, fost viceprimar al Municipiului Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modif. şi complet. ulterioare, rap. la art. 297, alin. 1 din Codul penal, constând în aceea că în perioada noiembrie –decembrie 2011, a desfăşurat activităţi în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor privind atribuirea de către Municipiul Botoşani a contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" în vederea determinării membrilor din comisie de a declara admisibilă şi apoi de a declara câştigătoare oferta depusă de S.C. X S.R.L. Şcheia, cunoscând faptul că societatea a fost înfiinţată de fratele său în cursul lunii octombrie 2011 şi că datele prezentate nu sunt reale, cu scopul final de a obţine pentru el şi pentru fratele său A. B. V. sumele aferente acestui contract, împrejurare în care Primăria municipiului Botoşani a fost sancţionată prin aplicarea unei corecţii financiare de 100 % din valoarea contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" pentru încălcarea de către S.C. X S.R.L. Şcheia a clauzelor contractuale şi de către inculpatul A. C. V. a prevederilor legale privind conflictul de interese, cauzându-se prin acestea un prejudiciu bugetului Primăriei municipiului Botoşani în cuantum de 2.241.620,91 lei.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 Cod penal, constând în aceea că a participat la luarea deciziei, în perioada noiembrie – decembrie 2011, în calitate de viceprimar al Municipiului Botoşani şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, de acordare a contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx, în valoare de 1.849.230,40 lei fără TVA, societăţii S.C. X S.R.L. Şcheia, cunoscând că societatea a fost înfiinţată de fratele său, iar lucrările urmau a fi subcontractate şi societăţilor deţinute de el şi fratele său, inculpatul A. B. V., toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 din Codul penal.

2. T. A. N., fiul lui G. şi E., născut la data de xx.xx.xxxx, în com. Hudeşti, jud. Botoşani cu domiciliul în sat Şcheia, Str. X, nr. Y, com. Şcheia, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX – fost administrator şi asociat al S.C. X S.R.L. Şcheia, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181, alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu modif. şi complet. ulterioare, constând în fapta de a se prezenta la sediul Primăriei municipiului Botoşani cu oferta S.C. X S.R.L. Şcheia pe care a depus-o şi susţinut-o în faţa comisiei de evaluare, cunoscând că a fost semnată în fals de inculpatul A. B. V. şi fără a cunoaşte datele înscrise în formularele de ofertă, deşi deţinea în mod legal calitatea de administrator a societăţii, de a accepta întocmirea de către inculpatul A. B. V. de înscrisuri în numele societăţii pe care o administra şi de a le folosi şi depune ulterior la Primăria municipiului Botoşani pentru a obţine sume de bani din bugetul UE, ca parte a finanţării din contractul „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx, toate acestea cu scopul de a obţine fără drept suma de 903.879,40 lei alocată din bugetul UE contractului menţionat, în contul S.C. X S.R.L. Şcheia, fără ca beneficiarul fondurilor de investiţii să cunoască situaţia de fapt reală,

- participaţie improprie la infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal, constând în fapta de a se prezenta la sediul Primăriei municipiului Botoşani cu oferta S.C. X S.R.L. Şcheia pe care a depus-o şi susţinut-o în faţa comisiei de evaluare, cunoscând că a fost semnată în fals de inculpatul A. B. V. şi fără a cunoaşte datele înscrise în formularele de ofertă, deşi deţinea în mod legal calitatea de administrator a societăţii, de a accepta întocmirea de către inculpatul A. B. V. de înscrisuri în numele societăţii pe care o administra şi de a le folosi şi depune ulterior la Primăria municipiului Botoşani pentru a obţine sume de bani din bugetul naţional, ca parte a finanţării din contractul „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx, toate acestea cu scopul de a obţine fără drept suma de 1.247.353,57 lei alocată din bugetul naţional contractului menţionat, în contul S.C. X S.R.L. Şcheia, fără ca beneficiarul fondurilor de investiţii să cunoască situaţia de fapt reală,

- înşelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 şi alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constând în fapta de a se prezenta la sediul Primăriei municipiului Botoşani cu oferta S.C. X S.R.L. Şcheia pe care a depus-o şi susţinut-o în faţa comisiei de evaluare, cunoscând că a fost semnată în fals de inculpatul A. B. V. şi fără a cunoaşte datele înscrise în formularele de ofertă, deşi deţinea în mod legal calitatea de administrator a societăţii, de a accepta întocmirea de către inculpatul A. B. V. de înscrisuri în numele societăţii pe care o administra şi de a le folosi şi depune ulterior la Primăria municipiului Botoşani pentru a obţine sume de bani din bugetul local, ca parte a cofinanţării din contractul „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx, toate acestea cu scopul de a obţine fără drept suma de 90.387,94 lei alocată din bugetul local contractului menţionat, în contul S.C. X S.R.L. Şcheia, fără ca beneficiarul lucrărilor, Primăria municipiului Botoşani, să cunoască situaţia de fapt reală, toate cu aplicarea art.38, alin.2 Cod penal.

3. A. B.-V., fiul lui M.-E. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Botoşani, cu domiciliul în mun. Botoşani, Str. X, nr. Y, jud. Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, ,constând în fapta de a întocmi oferta în numele S.C. X S.R.L. Şcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnaţi ca experţi, arătând astfel că ar fi angajaţi ai S.C. X S.R.L. Şcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajaţi, dintre care 1 cu funcţie de conducere, în Formularul 23 – Declaraţie privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici şi mijlocii a S.C. X S.R.L. Şcheia, , a consemnat, în fals, cu privire la exerciţiu financiar de referinţă 2011, în care este menţionat numărul mediu de salariaţi 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro şi active totale de 20.000 Euro, precum şi fapta de a întocmi cu date nereale, şi în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conţineau date nereale, aplicaţiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoşani, beneficiarul contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx cu scopul de a obţine pentru sine, prin intermediul S.C. X S.R.L. Şcheia, suma de 903.879,40 lei alocată din bugetul UE, fără ca beneficiarul fondurilor să cunoască situaţia de fapt reală

- participaţie improprie la infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal constând în fapta de a întocmi oferta în numele S.C. X S.R.L. Şcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnaţi ca experţi, arătând astfel că ar fi angajaţi ai S.C. X S.R.L. Şcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajaţi, dintre care 1 cu funcţie de conducere, în Formularul 23 – Declaraţie privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici şi mijlocii a S.C. X S.R.L. Şcheia, a consemnat, în fals, cu privire la exerciţiu financiar de referinţă 2011, în care este menţionat numărul mediu de salariaţi 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro şi active totale de 20.000 Euro, precum şi fapta de a întocmi cu date nereale, şi în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conţineau date nereale, aplicaţiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoşani, beneficiarul contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx cu scopul de a obţine pentru sine, prin intermediul S.C. X S.R.L. Şcheia, suma de 1.247.353,57 lei alocată din bugetul naţional contractului menţionat, fără ca beneficiarul fondurilor să cunoască situaţia de fapt reală

- înşelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 şi alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constând în fapta de a întocmi oferta în numele S.C. X S.R.L. Şcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnaţi ca experţi, arătând astfel că ar fi angajaţi ai S.C. X S.R.L. Şcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajaţi, dintre care 1 cu funcţie de conducere, în Formularul 23 – Declaraţie privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici şi mijlocii a S.C. X S.R.L. Şcheia a consemnat, în fals, cu privire la exerciţiu financiar de referinţă 2011, în care este menţionat numărul mediu de salariaţi 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro şi active totale de 20.000 Euro, precum şi fapta de a întocmi cu date nereale, şi în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conţineau date nereale, aplicaţiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoşani, beneficiarul contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X din xx.xx.xxxx cu scopul de a obţine pentru sine, prin intermediul S.C. X S.R.L. Şcheia, suma de 90.387,94 lei din bugetul local, fără ca beneficiarul lucrărilor, Primăria municipiului Botoşani, să cunoască situaţia de fapt reală;

- participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raporta la art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, constând în determinarea contabilei S.C. X S.R.L. Şcheia, S. A. R., să efectueze plăţi din contul S.C. X S.R.L. către S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, necunoscând că sumele de bani astfel transferate provin din comiterea unei infracţiuni şi fără a putea avea reprezentarea obiectivului urmărit de către inculpat, cu scopul de a ascunde provenienţa lor şi pentru a se putea sustrage de la urmărirea penală, în condiţiile în care inculpatul nu deţinea nici o calitate în cadrul S.C. X S.R.L. Şcheia.

- spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. c din Legea nr. 656/2002 republicată, constând în fapta de a dobândi suma de 1.019.695,53 lei (170.000 lei transferată de SC X SRL în contul S.C. A S.R.L. Botoşani, 490.136,33 lei transferată de SC X SRL în contul S.C. Y S.R.L. Botoşani, 359.559,20 lei transferată de SC X SRL în contul S.C. Z Y S.R.L. Botoşani în beneficiul inculpatului H. M.) reprezentând plăţi efectuate de Primăria municipiului Botoşani către SC X SRL, în derularea Contractului de servicii „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X/xx.xx.xxxx, transferate prin virament bancar din contul SC X SRL în conturile SC S.C. Y S.R.L. Botoşani, S.C. Z Y S.R.L. Botoşani şi S.C. A S.R.L. Botoşani, prin ridicări de numerar efectuate personal din contul SC A SRL, şi prin remiterea sumelor ridicate în numerar de inculpatul H. M. din conturile SC Y SRL şi SC Z Y SRL, sume de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal şi înşelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 şi alin. 2 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 şi 2 din Codul penal.

4. H. M. , fiul lui I. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx, în com. Ungureni, jud. Botoşani, cu domiciliul în mun. Botoşani, Str. X, nr. Y, jud. Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată constând în fapta de a transfera sume de bani din contul S.C. Z Y S.R.L. Botoşani în contul S.C. Y S.R.L. Botoşani, precum şi în contul S.C. B S.R.L. Botoşani, din contul SC Y Srl în contul personal cu titlul de retragere aport asociat, să ridice în numerar sumele din contul personal şi contul SC Y SRL, şi să le remită inculpatului A. B.-V. cunoscând că aceste sume provin din comiterea unei infracţiuni contra intereselor financiare ale UE, cu scopul de a ascunde originea ilicită a acestor sume de bani şi în scopul acordării sprijinului inculpatului A. B. V. de a se sustrage urmăririi penale.

5. M. D.-O., fiul lui A. şi L., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Suceava, judeţul Suceava, cu domiciliul în mun. Suceava, Str. X nr. Y, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal constând în fapta de a consemna, în rapoartele de audit din datele de xx şi xx.xx.xxxx, întocmite în baza cererii de certificare a S.C. X S.R.L. Şcheia, date nereale, cu privire la activitatea acestei societăţi, a dotărilor şi a procedurilor ce au fost implementate, cu scopul de a acorda în timpul cel mai scurt certificările ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2005, iar urmare a datelor nereale înscrise în raportul de audit fiind eliberate de către S.C D S.R.L. Suceava certificatele de conformitate.

6. C. A. (fostă S.), fiica lui M. şi E., născută la data de xx.xx.xxxx, în mun. Miercurea Ciuc, jud. Harghita, cu domiciliul în mun. Suceava, Str. X, nr.Y, Bl. Z, sc. T, ap. U, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal constând în fapta de a semna în calitate de membru al echipei de audit rapoartele întocmite de inculpatul M. D. O., în data de xx.xx.xxxx şi xx.xx.xxxx, fără a participa la activitatea de audit propriu-zisă şi fără a evalua datele înscrise în cuprinsul acestora, documente ce au stat la baza emiterii certificatelor ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2005 de către S.C D S.R.L. Suceava.

Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine din actele şi probele administrate în cauză la urmărirea penală, cuprinse în unsprezece volume ale dosarului cauzei.

Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral şi de personalitate al fiecărui inculpat, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

În legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile, aplicabilă fiecărui inculpat, rechizitoriul a menţionat următoarele:

La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Noul Cod Penal şi având în vedere că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor A. C.-V. , A. B.-V., T. A. N., M. D.-O. şi C. A. au fost săvârşite sub imperiul Vechiului Cod Penal, au fost săvârşite sub imperiul Vechiului Cod Penal, analizând comparativ în temeiul art.5 din Noul Cod Penal încadrarea juridică a infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, apreciez următoarele:

În cazul inculpatului A. C.-V. s-a constatat că vechea reglementare penală este mai favorabilă întrucât în cazul aplicării a două pedepse cu închisoarea se putea aplica pedeapsa cea mai grea care putea fi sporită cu un spor maxim de până la 5 ani în condiţiile în care actualul cod penal prevede obligativitatea aplicării unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite; de asemenea observăm că noua reglementare a majorat minimul pedepsei aplicabile în cazul infracţiunii de conflict de interese de la 6 luni la un an.

În cazul inculpatului A. B.-V. s-a constatat că actualul cod penal reprezintă legea mai favorabilă din următoarele considerente:

Limita pedepsei maxime aplicabile pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma prev. de art. 244 alin.2 a fost redusă de la 15 ani la 5 ani;

Fapta care realizează elementul material al infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri prev. de art. 306 alin.1 Cod penal pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani în vechea reglementare era incriminată în conţinutul infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin.2 Cod penal pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

În cazul inculpatului T. A. N. s-a constatat că actualul cod penal reprezintă legea mai favorabilă din următoarele considerente:

Limita pedepsei maxime aplicabile pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma prev. de art. 244 alin.2 a fost redusă de la 15 ani la 5 ani;

Fapta care realizează elementul material al infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri prev. de art. 306 alin.1 Cod penal pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani în vechea reglementare era incriminată în conţinutul infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin.2 Cod penal pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

În cazul inculpaţilor C. A. şi M. D.-O. s-a constatat că este mai favorabilă vechea reglementare penală care prevedea pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă comparativ cu pedeapsa aplicabilă în prezent închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Dată fiind valoarea prejudiciului cauzat fondurilor comunitare, 903.879,40 lei, sub limita valorii de 2.000.000 lei prevăzută în cuprinsul art. 183 Cod penal care defineşte noţiunea de ,,consecinţe deosebit de grave”, în dispozitivul rechizitoriului nu se va mai reţine forma agravată a infracţiunii prev. de art. 18 ind.1 alin.3 din Legea nr.78/2000.

B.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei privind pe S.C. D. S.R.L. Suceava, CUI: XXXXXXXX, atribuit în data de xx.xx.xxxx, număr de ordine în Registrul Comerţului: J33/XXX/2002, atribuit in data de xx.xx.xxxx, Sediu social: Municipiul Suceava, Str. X, nr. Y, judeţul Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, conform art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, întrucât fapta nu a fost comisă de o persoană juridică şi nu există probe că această persoană a săvârşit infracţiunea.

În detaliu, spre soluţia de clasare rechizitoriul a arătat că a data de xx.xx.xxxx s-a dispus prin Ordonanţă punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana juridică S.C. D S.R.L. Suceava sub aspectul comiterii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal.

Din actele de urmărire penală a rezultat că rapoartele de audit au fost întocmite de auditorii externi, inculpaţii M. D. O. şi C. A., în baza contractului încheiat cu S.C. D S.R.L. Suceava, aceştia fiind în fapt cei desemnaţi să evalueze în vederea certificării conform standardele ISO sistemele implementate de S.C. X S.R.L. Şcheia.

În baza rapoartelor întocmite de auditori, S.C. D S.R.L. Suceava, organismul autorizat pentru certificarea privind respectarea standardelor, a emis certificatele ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2005 pentru S.C. X S.R.L. Şcheia.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat a reprezentantului S.C. D S.R.L. Suceava, administratorul R. M. a declarat că fapta pentru care este cercetată societatea sa nu a fost comisă de aceasta. În fapt, rapoartele de audit în vederea certificării S.C. X S.R.L. Şcheia cu privire la cele două domenii de activitate au fost întocmite de auditori externi, ce nu sunt angajaţi ai societăţii, responsabilitatea cu privire la cele consemnate revenindu-le în mod exclusiv acestora. S.C. D S.R.L. Suceava nu avea decât obligaţia de a verifica concordanţa dintre cele constatate de echipa de audit şi concluzia la care au ajuns experţii, în vederea finalizării activităţii de certificare.

Din analiza actelor de urmărire penală şi a înscrisurilor la care se face referire rezultă că auditorul specialist M. D. O. a fost cooptat în vederea colaborării cu S.C. D S.R.L. Suceava prin contractul de prestări servicii nr. XXXX din xx.xx.xxxx, ataşat la declaraţia reprezentantului societăţii, iar inculpata C. A. a fost angajată prin contractul individual de muncă nr. XXXXXX din xx.xx.xxxx, în calitate de director tehnic.

Rapoartele de audit întocmite în vederea certificării ISO a activităţii S.C. X S.R.L. Şcheia, din xx.xx.xxxx şi xx.xx.xxxx au fost întocmite de inculpatul M. D. O. şi au fost semnate de acesta şi de inculpata C. A., în calitate de auditori. C. A. a exercitat şi atribuţiile de director tehnic al S.C. D S.R.L. Suceava verificând documentaţia de specialitate predată de T. V., cea care a întocmit-o, iar apoi a exercitat atribuţiile de auditor, fiind desemnat membru în echipa de audit.

Inculpatul M. D. O. a fost desemnat ca auditor şef în cadrul echipei de verificare, motiv pentru care avea obligaţia de a conduce această activitate. Datele nereale înscrise în rapoartele de audit, aşa cum au fost prezentate la capitolul privind obţinerea certificării ISO de către S.C. X S.R.L. Şcheia, au fost consemnate de inculpatul M. D. O.. Rapoartele de audit astfel întocmite, au fost semnate de auditorii, în nume personal, fără a fi confirmat de unul dintre angajaţii S.C. D S.R.L. Suceava şi fără a purta ştampila societăţii pentru autenticitate.

S.C. D S.R.L. Suceava deşi are calitatea de organism de certificare privind standardele şi emite documentele în acest sens, nu avea obligaţia de a verifica datele înscrise de auditori, întocmirea rapoartelor de audit fiind atributul exclusiv al auditorilor, care trebuie să îşi desfăşoare activitatea în mod independent şi obiectiv. Organismul de acreditare a analizat datele menţionate ca fiind constatate la solicitantul certificării, S.C. X S.R.L. Şcheia, apoi a emis certificatele ISO, în baza acestor constatări.

S.C. D S.R.L. Suceava nu a avut reprezentarea datelor înscrise în fals şi în baza celor constatate a dispus măsura ce rezulta în mod concret, respectiv emiterea certificatelor ISO în cele două domenii, managementul calităţii şi protecţia mediului.

În sensul celor arătate mai sus s-a impus clasarea cauzei privind comiterea de către inculpata S.C. D S.R.L. Suceava a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, în temeiul art. 327, lit. b din Codul de procedură penală şi art. 315, alin. 1, lit. b din Codul de procedură penală rap. la art. 16, alin. 1, lit. c din Codul de procedură penală, întrucât fapta nu a fost comisă de persoana juridică.

C.

În detaliu, pentru persoanele fizice trimise în judecată, în rechizitoriu s-a reţinut că la data de xx.xx.xxxx Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava s-a sesizat din oficiu cu privire la existenţa în cauză a unor indicii privind săvârşirea de către reprezentanţii S.C. E. S.R.L. Botoşani şi S.C. F. S.A. Botoşani a unor fapte prev. de Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, privind utilizarea fondurilor alocate de la bugetul U.E. cu ocazia lucrărilor de reabilitare a reţelei termice din mun. Botoşani. Sesizarea a fost înregistrată sub numărul XX/VIII/1/2013 şi au fost efectuate verificări pentru lămurirea aspectelor sesizate. La data de xx.xx.xxxx a fost aprobată înregistrarea cauzei în registrul lucrărilor penale, fiind înregistrată sub numărul XX/P/2013.

Urmare a solicitării formulate prin adresa nr. XX/P/2013 din xx.xx.xxxx, Guvernul României - Departamentul pentru Lupta Antifraudă a sesizat, la data de xx.xx.xxxx, DNA - Serviciul Teritorial Suceava cu privire la existenţa unor indicii referitoare la săvârşirea unor infracţiuni, indicii rezultate în urma acţiunii de control a proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009 -2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, al cărui beneficiar a fost Municipiul Botoşani.

În cuprinsul actelor de sesizare se arăta că în cadrul proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009 -2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice" au fost încheiate mai multe contracte de lucrări publice, în unele dintre acestea existând interese personale ale managerului de proiect şi directorului tehnic al S.C. F. S.R.L. Botoşani, D. I., precum şi ale viceprimarului Municipiului Botoşani, A. C. V..

Departamentul pentru Lupta Antifraudă a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la existenţa infracţiunilor de conflict de interese comisă de A. C. V., a infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei comisă de A. B. V. şi a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă de M. D. şi C. A..

S-a arătat că situaţia de fapt dedusă judecăţii îşi are izvorul în Programul operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) implementat sub aspectul finanţării pentru beneficiarul municipiul Botoşani, implementare având în concret în vedere axa prioritară nr. 3 din program privind:

 „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare", care presupune în sine:

- instalarea a două noi unităţi de co-generare a energiei electrice şi termice - motoare termice de câte 4 MW fiecare;

- instalarea a două cazane noi de apă fierbinte tip CAF 45 Gcal/h fiecare;

- reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor auxiliare existente;

- reabilitarea şi modernizarea integrală a reţelelor de transport;

- reabilitarea şi modernizarea parţială a reţelelor de distribuţie;

- conştientizarea opiniei publice, asistenţă tehnică şi supervizare.

În acest sens s-a încheiat contractul de finanţare nr. X care a fost semnat în data de xx.xx.xxxx între Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu, şi Municipiul Botoşani, în calitate de Beneficiar, în baza Ordinului de finanţare nr. X din xx.xx.xxxx al Ministrului Mediului şi Pădurilor.

Contractul de finanţare prevedea iniţial un termen de 34 luni de la semnarea acestuia, pentru finalizarea proiectului, respectiv până la data de xx.xx.xxxx.

Valoarea totală pentru care a fost semnat Contractul de finanţare a fost de 155.730.583 RON, fără TVA, din care 147.944.054 RON, fără TVA, reprezenta finanţare nerambursabilă, iar 7.786.529 RON, fără TVA, contribuţia beneficiarului.

S-a arătat că acest contract a fost modificat prin mai multe acte adiţionale încheindu-se în baza lui contracte de achiziţie publică.

Pentru derularea contractului s-a arătat că a fost înfiinţată de inculpaţi Societatea Comercială X S.R.L. Şcheia, judeţul Suceava, care a obţinut sprijinul unei alte societăţi denumite G S.R.L. Şcheia şi care ulterior a obţinut certificările de tip ISO necesare derulării proiectului.

Rechizitoriul a arătat în detaliu cum s-au derulat procedurile de licitaţie cu implicarea acestei societăţi şi a alAY, după analizarea ofertelor societatea devenind eligibilă şi încheindu-se în continuare contractul privind asistenţa tehnică şi supervizarea lucrărilor cu luarea în consideraţie a unei oferte în valoare de 1.849.230,40 lei, fără TVA, contractul de servicii având numărul X din xx.xx.xxxx, conţinând toate clauzele necesare derulării.

S-a arătat în cuprinsul rechizitoriului cum au fost fiecare dintre inculpaţii trimişi în judecată, implicaţi în derularea procedurilor, cum s-au derulat lucrările din contractul încheiat cât şi plăţile dintre părţi şi a altor persoane implicate, indicându-se la filele 83 – 109, mijloacele de probă care stau la baza situaţie de fapt pentru care inculpaţii sunt trimişi în judecată, cuprinse în cele XI volume ale cauzei.

În concret s-a arătat că pentru derularea finanţării de mai sus Municipiul Botoşani, în calitate de Beneficiar, a încheiat şase contracte de achiziţie publică pentru realizarea obiectivelor propuse, trei contracte pentru servicii şi trei pentru execuţie, după cum urmează:

1.Contractul de servicii „Asistenţă tehnică pentru Managementul Proiectului" nr. xx.xx.xxxx/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. H S.A. Atena Grecia (lider) – S.C. I S.R.L. Iaşi (asociat), cu subcontractant S.C. JS.R.L. Botoşani în valoare de 5.499.771,31 lei, fără TVA;

2.Contractul de servicii „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. X S.R.L. Şcheia în valoare de 1.849.230,40 lei, fără TVA, care stă la baza prezentei cauze.

3.Contractul de servicii „Servicii de audit" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu SC K SRL Bucureşti în Valoare de 14.000 RON fără TVA;

4.Contractul de lucrări „Demolare, demontare CAF2, CAF3 de 100 Gcal/h şi Cazanele de abur nr. 1 şi nr. 2 de 105 t/h din CET Botoşani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. L S.R.L. Botoşani (lider) – S.C. M S.R.L. Botoşani (asociat) în valoare de 5.950.000 lei, fără TVA;

5.Contractul de lucrări „Implementare proiect la sursa CET Botoşani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din SC E. SRL Botoşani (lider) S.C. N S.R.L. Botoşani (asociat), cu subcontractant S.C. O S.R.L. Bucureşti, în valoare de 63.629.969 lei, fără TVA, despre care se face vorbire în cadrul laturii civile a cauzei de către partea civilă Municipiul Botoşani.

6. Contractul de lucrări „Implementare proiect reabilitare reţele de termoficare în municipiul Botoşani" nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. E. S.R.L. Botoşani (lider) - SC N SRL Botoşani (asociat) – S.C. L S.R.L. Botoşani (asociat) – S.C. P S.A. Timişoara (asociat), cu subcontractant S.C. Q SRL Iaşi, în valoare de 55.779.935,71 lei fără TVA.

De asemenea rechizitoriul a fost structurat pe capitole pentru a se conferi situaţiei de fapt o structură logică, după cum urmează:

D.

Aspecte privind certificarea ISO:

Instanţa constată că certificatele ISO sunt standarde pentru sistemele de management ale calităţii.

Rechizitoriul arată că în România activitatea de Certificare ISO se desfăşoară în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998, aprobata prin Legea nr. 335/2002, privind activitatea de standardizare naţională în România, în timpul derulării contractului din prezenta cauză fiind în vigoare, O.U.G nr.34/2006, privind achiziţiile publice şi H.G. nr.925/2006, privind Normele de aplicare ale acestei Ordonanţe, în prezent abrogate prin O.U.G. nr. 98/2016 şi H.G. nr.325/2016.

Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, face referire la partea de Certificare ISO.

”Art. 177 (1) Operatorii economici au dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică competentă sau de către un organism de drept public sau privat, care respecta standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndeplinirii unor criterii de calificare si selecţie formulate în conformitate cu prevederile art. 176.

(2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a impune candidaţilor/ofertanţilor obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceştia din urma având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerinţe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerinţe. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, daca se consideră necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate.”

”PARAGRAFUL 6 - Standarde de asigurare a calităţii.

Art. 191 În cazul în care solicita prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atesta faptul ca operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea.

Art. 192 În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractanta are obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Art. 193 În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de calitate, astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urma are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirma asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii.

PARAGRAFUL 7 - Standarde de protecţie a mediului

Art. 194 În cazul în care solicita ca demonstrarea măsurilor prevăzute la art. 188 alin. 2 lit. f) si alin. 3 lit. e) să se realizeze prin prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atesta faptul ca operatorul economic respecta anumite standarde de protecţie a mediului, atunci autoritatea contractanta trebuie sa se raporteze:

a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic si Audit (EMAS);

b) fie la standarde de gestiune ecologica bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea.

Art. 195 În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractanta are obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Art. 196 În cazul in care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu, astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura in care probele/dovezile prezentate confirma asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului.”

Certificarea este un proces prin care o organizaţie este evaluată conform cerinţelor unui anumit standard (ISO 9001) si care are ca rezultat final obţinerea unui certificat de conformitate cu cerinţele standardului faţă de care organizaţia doreşte să se certifice. Certificarea cuprinde următoarele faze:

1) Evaluarea documentaţiei sistemului de management al calităţii al firmei si conformitatea acesteia cu standardul ISO (manualul calităţii, proceduri etc.);

2) Auditul de evaluare la sediul firmei, efectuat de un auditor extern desemnat de Organismul de Certificare. Rezultatele auditului se includ intr-un Raport de Audit (despre care este vorba în prezenţa cauză);

3) Evaluarea dosarului firmei de către Organismul de Certificare, în vederea luării deciziei cu privire la acordarea certificării;

4) Acordarea certificării;

5) Audituri de supraveghere.

 Un organism de certificare este o entitate juridica, de preferinţă cu capital privat (pentru a asigura independenţa deciziilor de certificare faţă de client ) şi care este capabilă să evalueze dacă o organizaţie îndeplineşte cerinţele unui anumit standard, în baza căruia organizaţia doreşte sa obţină certificarea.

Rechizitoriul a reţinut că în perioada implementării proiectului şi în perioada organizării procedurilor de achiziţie publică în cadrul acestui proiect beneficiarul era condus de primarul Municipiului Botoşani F. C. M. şi de viceprimarul A. C. V..

În data de xx.xx.xxxx, Municipiul Botoşani în calitate de Autoritate Contractantă, a iniţiat, prin publicarea anunţului de participare nr. X, procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de servicii „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" cu o valoare estimată de 2.990.023 RON fără TVA, criteriul de atribuire fiind „preţul cel mai scăzut".

Prin Dispoziţia nr. X/xx.xx.xxxx a Primarului Municipiului Botoşani, F. C. M. a fost învestită comisia de evaluare a ofertelor constituită din:

1.C. V. A. (viceprimar) - preşedinte

2.P. V. (consilier mediu) - membru

3.M. G.(şef Serviciu Contabilitate) - membru

4.D. A.(consilier Achiziţii) - membru

5.C. M. (consilier Achiziţii) - membru

6.V. C. (consilier tehnic) - membru

7.B. M. (consilier juridic) - membru

8.C. N.(consilier Investiţii) - membru de rezervă

9.L. C.(consilier juridic) - membru de rezervă

10. M. C.(consilier Achiziţii) - membru de rezervă.

Până la termenul limită de depunere a ofertelor, respectiv xx.xx.xxxx, ora 1000, au fost depuse două oferte, astfel: Asocierea formată din SC R SRL Bucureşti (lider) – S.C. S S.A. Bucureşti (asociat) şi S.C. X S.R.L. Şcheia, cu terţ susţinător S.C. IMPEX S.R.L. Suceava.

În continuare rechizitoriul a reţinut următoarele:

E.

Înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia

Rechizitoriul a arătat că în contextul derulării activităţilor pentru implementarea Proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice" inculpaţii fraţii A. C. V. şi A. B. V. au hotărât să participe la procedura de achiziţie publică a contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" prin utilizarea unei societăţi interpuse, care să le reprezinte interesele şi la care să fie asociat o persoană de încredere din judeţele învecinate, Iaşi sau Suceava.

În cadrul discuţiilor purtate de cei doi inculpaţi şi în prezenţa lui H. M., apropiat al acestora, s-a vehiculat ideea apelării la T. A. N., persoană pe care aceştia o cunoştea din relaţiile economice desfăşurate de cei doi prin intermediul S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. T S.R.L. Botoşani cu societatea S.C. U S.R.L. Suceava – administrată de acesta. În plus, H. M. avea o relaţie de prietenie cu T. A. N. dezvoltată din perioada studenţiei.

Pentru punerea în aplicare a acestei intenţii, H. M. a luat legătura cu T. A. N., în municipiul Suceava, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale care să participe la licitaţia publică organizată de Primăria municipiului Botoşani. Discuţiile au fost purtate în prezenţa martorei S. A. R..

H. M. a transmis solicitarea inculpaţilor A. C. V. şi A. B. V. lui T. A. N., context în care acesta şi-a arătat mirarea cu privire la cadrul legal şi motivul pentru care nu participă cu una dintre societăţile lor la această licitaţie. Ideile analizate în cadrul discuţiilor de către inculpaţii A. B. V. şi A. C. V. au fost transmise în cadrul acestei prime discuţii şi lui T. A. N., respectiv că nu pot participa ei în mod direct deoarece A. C. V. este viceprimar al Municipiului Botoşani, că este legală şi posibilă cooptarea unei societăţi care să ofere experienţa similară necesară în domeniul consultanţei.

Pentru punerea în practică a iniţiativei s-a stabilit ca A. B. V. să îl contacteze pe T. A. N. pentru stabilirea detaliilor. Ulterior inculpatul A. B. V. l-a apelat pe T. A. N. şi au stabilit să se întâlnească la domiciliul celui din urmă, din comuna Şcheia, judeţul Suceava.

Cu privire la această întâlnire, T. A. N. a declarat la data de xx.xx.xxxx, în calitate de martor:

„Ulterior am fost sunat de A. B. care a venit la mine acasă. Am discutat cu privire la oportunitatea înfiinţării unei societăţi comerciale în numele meu, pentru a participa la licitaţie pentru o lucrare de consultanţă la Primăria municipiului Botoşani. …

Am întrebat dacă licitaţia este legală, având în vedere că A. C. era viceprimar, şi mi-a răspuns că este legală.

Am discutat despre faptul că această consultanţă va fi asigurată de nişte experţi, dar nu am intrat în amănunte. Mi-a mai spus doar că se va întâlni cu toţi aceşti experţi pentru a analiza proiectul cu scopul de a stabili preţul ce va fi depus în ofertă. Ulterior am aflat că se află şi el pe lista acelor experţi, iar S.C. V S.R.L. Botoşani este deţinută de el.

Mă interesasem între timp şi am aflat că prestările de servicii de consultanţă se pot furniza doar de către experţi autorizaţi şi agreaţi de beneficiar, astfel că eu nu mi-am pus întrebări privind legalitatea efectuării lucrărilor, după eventuala adjudecare a lucrărilor.

A. B. mi-a spus el va suporta toate costurile de înfiinţare a societăţii.

Eu am văzut ca o oportunitate faptul că pot înfiinţa o societate de consultanţă şi să particip la o licitaţie pe care să o pot adjudeca fără experienţă similară, doar cu susţinere în acest sens, fiind un domeniu de activitate la care eu mă gândisem anterior şi chiar intenţionam să mă implic şi în acest domeniu.(Vol.VI, filele nr. 13-16)

Pentru efectuarea formalităţilor de înfiinţare a societăţi, dar şi pentru că T. A. N. nu putea deţine calitatea de unic asociat la o altă societate comercială, S. A. R. a fost solicitată să participe ca asociat în cadrul societăţii ce urma a se înfiinţa. Aceasta a depus toate diligenţele pentru înfiinţarea şi obţinerea Codului Unic de Înregistrare la Registrul Comerţului.

Martora confirmă starea de fapt prezentată de T. A. N.:

„În acest context, în anul 2011, în timp ce mă aflam cu T. A. N. în autoturism, acesta a fost sunat de fost coleg de facultate, H. M., din mun. Botoşani, cu care a stabilit să se întâlnească pentru a purta o discuţie.

Am participat la această discuţie, deoarece T. A. N. nu cunoştea subiectul ei, în care H. M. i-a propus să înfiinţeze o societate, deoarece este o lucrare la Botoşani şi astfel să poată participa la licitaţia respectivă.

Ulterior s-a stabilit ca societatea să aibă ca obiect de activitate asistenţa tehnică şi alte activităţi legate de aceasta, cod CAEN 7112.

Eu nu am fost foarte atentă la ce s-a discutat atunci, dar ca şi concluzie am reţinut că A. B. ar fi propus ca T. A. N. să înfiinţeze o societate, pe care să o administreze el, pentru a putea participa la licitaţie, de asigurarea condiţiilor participare la achiziţia publică se va ocupa A. B., iar propunerea a fost transmisă prin H. M. deoarece acesta se cunoştea mai bine cu T. A. N.. Cred că H. M. s-a exprimat la modul că o să îi rămână şi lui „de un borş”.

Ştiu că la aceea dată societatea administrată de H. M., S.C. Y S.R.L. Botoşani, era în lista de clienţi a S.C. W S.R.L. Suceava, astfel că cei doi colaborau din punct de vedere comercial.

După această discuţie, T. A. N. m-a întrebat dacă sunt de acord să fiu asociat cu el, în cazul în care se va demara procedura de înfiinţare a unei societăţi, aşa cum s-a discutat cu H. M., deoarece el fiind asociat unic şi administrator la S.C. W S.R.L. Suceava nu poate deţine aceste calităţi la încă o societate. Am acceptat să primesc părţi sociale în această firmă, fără a mă gândi care sunt implicaţiile.

Nu ştiu dacă între A. B. şi T. A. N. a existat o discuţie înainte de înfiinţarea S.C. X S.R.L. reţin că demersurile au fost iniţiate imediat şi s-a grăbit obţinerea documentelor de înfiinţare şi autorizare pentru a putea participa la procedura de achiziţie din mun. Botoşani.

Am discutat cu T. A. N. care mi-a spus că o să fiu contactată de cineva, care îmi va da detaliile necesare pentru înfiinţarea societăţii. Această discuţie a avut loc pe fondul atribuţiilor pe care eu le aveam ca angajat al societăţii deţinute de T. A. N.. La un moment dat am fost sunată de A. B., nu ştiu cine i-a dat numărul meu de telefon, care mi-a spus să merg la Registrul Comerţului pentru a face rezervarea pentru înfiinţarea societăţii, mi-a comunicat numele, respectiv X, precum şi ce alte demersuri mai am de întreprins.

Faptul că inculpatul A. B. V. este cel care a ales numele este confirmat şi de datele obţinute în urma efectuării percheziţie informatice asupra laptop-ului personal, ce a fost ridicat de la domiciliu. În cadrul fişierului au fost identificate mai multe variante de nume, antet, logo şi ştampila societăţii. (Vol. VIII , filele nr. 70-381 )

S.C. X S.R.L. Şcheia, este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Suceava sub nr. J33/XXX/2011, are atribuit CUI XXXXXXXX, la data de xx.xx.xxxx, iar certificatul de înregistrare al societăţii nr. XXXXXXXX a fost emis la data de xx.xx.xxxx şi eliberat la data de xx.xx.xxxx. Activitatea principală a firmei este catalogată cod CAEN 7112 – Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legată de acestea.

Asociaţii societăţii sunt T. A. N. şi S. A. R., primul având şi calitatea de administrator.

Situaţia de fapt conturată conduce la concluzia certă că inculpatul A. B. V. este cel care s-a preocupat de înfiinţarea societăţii, de toate aspectele pentru finalizarea urgentă a procedurilor de autorizare şi certificare necesare participării la procedura de achiziţie publică, chiar şi de alegerea numelui. Tot lui i-au fost transmise actele de înfiinţare a societăţii pentru a le avea la dispoziţie în scopul întocmirii documentelor din oferta ce urma a fi depusă în cadrul procedurii organizată de Primăria municipiului Botoşani.

Inculpatul A. C. V. a fost implicat în înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia şi a dorit să obţină contractul „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" prin participarea la procedura de achiziţie publică organizată de Primăria municipiului Botoşani, reprezentată de comisia de evaluare al cărei preşedinte era, încă din vara anului 2011.

În acest sens, în luna mai sau iunie 2011 inculpatul A. C. V. l-a contactat pe martorul U. E. căruia i-a propus să colaboreze cu o persoana „V.” într-un colectiv tehnic în domeniul termoenergetic. Martorul şi-a dat acceptul stabilind cu inculpatul să fie contactat ulterior.

În luna septembrie sau octombrie 2011, martorul U. E. a fost contactat din nou de inculpatul A. C. V., care l-a solicitat la sediul S.C. E. S.R.L. de pe Str. X. vis-a-vis de Autogara „AA”, unde i-a propus să colaboreze cu „V.” la o firmă privată pentru participarea la o licitaţie având ca obiect reabilitarea reţelei de termoficare a municipiului Botoşani. Martorul l-a refuzat de această dată din cauza problemelor medicale (vol.VI  filele 55-58 )

De asemenea, inculpatul A. C. V. l-a contactat pe martorul I. V. şi i-a solicitat să fie inclus în proiectul de reabilitare termică a oraşului, deoarece fratele său, A. B., doreşte să participe şi el la procedura de achiziţie publică. Martorul i-a predat inculpatului A. C. V. documentele de calificare profesională şi un CV. (vol. VI , filele nr. 149-150 )

Toate aceste aspecte converg spre ideea că inculpatul A. C. V. a stabilit şi premeditat cu inculpatul A. B. V. înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia, prin care să fie obţinut contractul „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele". A. B. V. urma a fi cel care se va ocupa efectiv de derularea lucrărilor tehnice.

F.

Obţinerea sprijinului S.C. G S.R.L. Şcheia

Scopul înfiinţării S.C. X S.R.L. Şcheia a fost acela de a obţine contractul „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele". Pentru aceasta societatea trebuia să îşi asigure sprijinul unei societăţi, care scriptic, să ofere sprijin pentru îndeplinirea condiţiei de experienţă similară.

În scopul respectării condiţiilor financiare şi tehnice şi fără a avea o calitate oficială în cadrul S.C. X S.R.L. Şcheia, inculpatul A. B. V. s-a preocupat de găsirea unui terţ susţinător la depunerea ofertei financiare şi tehnice. În aceste condiţii l-a contactat, prin intermediul martorului C. I., pe martorul I. G. S., administratorul S.C. G S.R.L. Suceava, pe care a reuşit să îl convingă să-i acorde susţinerea tehnică şi financiară.

Aspectele privind demersurile depuse de inculpatul A. B. V. sunt confirmate şi prin declaraţia de martor a numitului T. A. N., care arată că, după discuţia preliminară purtată cu inculpatul A. B. V., acesta s-a grăbit pentru a se deplasa spre sediul S.C. G S.R.L., din aceeaşi localitate cu domiciliul său: „Eu am dorit să ştiu dacă nu este necesară experienţa similară, iar el mi-a spus că pentru această licitaţie se acceptă susţinerea unui agent economic care are această experienţă, el spunând că v-a trebui să meargă să discute cu reprezentanţii S.C. G S.R.L., ei având experienţă similară.…

Discuţia iniţială cu B. A. nu a fost foarte lungă deoarece acesta se grăbea să ajungă la G.”

Martorul C. I. a arătat că nu îşi aminteşte dacă a solicitat o susţinere tehnică şi financiară pentru unul dintre fraţii A., dar o asemenea solicitare este posibil să o fi efectuat, fiind o practică uzuală la nivelul societăţilor comerciale.

Pentru obţinerea susţinerii financiare C. I. l-a contactat pe martorul I. G. S., cu care acesta avea relaţii profesionale pe linia marcajelor şi panourilor rutiere, care la rândul său l-a contactat pe administratorul societăţii I. G. S. pentru a-şi da acordul în vederea întocmirii documentaţiei. Martorul I. G. S. l-a desemnat pe directorul general B. I. să se ocupe de întocmirea documentelor necesare lui A. B. V. pentru a participa în numele S.C. X S.R.L. Şcheia, la licitaţia organizată în data de xx.xx.xxxx de Primăria municipiului Botoşani, fără însă a cunoaşte numele persoanelor sau societăţii implicate, solicitând doar sprijinirea societăţii indicate de C. I.. Acesta a acceptat acordarea sprijinului în speranţa că va fi mai fructuoasă colaborarea cu societăţile în activitatea cărora era implicat C. I..

În aceste condiţii S.C. G S.R.L. Şcheia, în calitate de terţ susţinător, a pus la dispoziţia lui A. B. V. următoarele documente:

- angajament privind susţinerea financiară a ofertantului SC X SRL Şcheia autentificat la BNP C. V. L. sub nr. X/xx.xx.xxxx;

- documentul „Informaţii generale” din care rezultă cifra de afaceri medie pe anii 2008, 2009 şi 2010;

- angajament privind susţinerea tehnică şi profesională a ofertantului SC X SRL Şcheia autentificat la BNP C. V. L. sub nr.X/xx.xx.xxxx;

- declaraţia privind eligibilitatea – formularul nr.4;

- declaraţie privind lista principalelor prestări de servicii în ultimii 3 ani – formularul nr. 13, prin care este nominalizată lucrarea „Proiectare şi execuţie centrală de cogenerare AB Ploieşti”, având ca beneficiar S.C. AC S.R.L. Ploieşti în valoare de 5.545.977 euro executată în proporţie de 100 %;

- Experienţa similară – formularul nr.14 care cuprinde date cu privire la investiţia S.C. AC S.R.L. Ploieşti;

- Contractul încheiat de S.C. AC S.R.L. şi S.C. G S.R.L. la data de xx.xx.xxxx, însoţit de anexa deviz de lucrări. A fost identificată adresa S.C. AC S.R.L. nr. X/xx.xx.xxxx prin care se confirmă că valoarea de proiectare este de 170.305 euro;

- Declaraţia privind efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere - formularul nr. 17 – din care rezultă că S.C. G S.R.L. a avut 289 angajaţi în anul 2008, 285 angajaţi în anul 2009 şi 253 angajaţi, în fiecare an fiind 3 angajaţi cu funcţie de conducere.

Pentru îndeplinirea criteriului experienţă similară S.C. X S.R.L. Şcheia a beneficiat de susţinerea tehnică a S.C. G S.R.L. care a proiectat şi executat o centrală de cogenerare, valoarea lucrărilor de proiectare fiind de 170.305 Euro.

G.

Obţinerea certificării ISO de S.C. X S.R.L. Şcheia

Cu luarea în consideraţie a celor arătate la punctul B, rechizitoriul a reţinut că un alt criteriu ce trebuia avut în vedere pentru înscrierea S.C. X S.R.L. Şcheia în procedura de achiziţie a contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" a fost asigurarea standardelor de calitate, de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi protecţiei muncii, a practicilor de responsabilizare socială, prin prezentarea Certificatelor ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001, valabile la data deschiderii ofertelor.

Pe parcursul procedurii de atribuire autoritatea contractantă a modificat unele cerinţe minime de calificare referitoare la demonstrarea capacităţii tehnico - profesionale a ofertanţilor cu privire la standardul OHSAS 18001:2008 şi standardul ISO 18001:2008, respectiv renunţarea la aceste standarde, fără publicarea unei erate la anunţul de participare.

Obţinerea certificatelor de calificare ISO a fost iniţiată tot de inculpatul A. B. V.. Acesta i-a solicitat numitei T. V. să întocmească documentaţia specifică.

La data de xx.xx.xxxx au fost depuse la S.C. D S.R.L. Suceava documentele pentru auditarea în vederea emiterii certificatelor ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2005 din partea S.C. D S.R.L. Suceava, în condiţiile în care T. A. N. şi S. A. R. nu au fost implicaţi în demararea acestei proceduri.

Pentru stabilirea persoanei care a depus documentele se impunea audierea numitei T. V. şi A. R. D. A., reprezentantul S.C. D S.R.L. Suceava care a primit documentele şi a semnat contractul de prestări servicii nr. X din xx.xx.xxxx, însă aceştia au decedat.

Inculpatul A. B. V. a achitat contravaloarea serviciilor de auditare în vederea certificării ISO şi a solicitat martorei S. A. R. să se prezinte le sediul S.C. D S.R.L. Suceava pentru a ridica certificatele ISO în original şi apoi să le transmită acestuia în municipiul Botoşani pentru a fi utilizate la formularea ofertei. Aceasta a declarat:

„Contravaloarea certificării a fost achitată de B. A., acesta virând în contul societăţii suma de 5.000 lei, conform contractului ce fusese întocmit cu S.C. D. S.R.L. Suceava, iar ulterior fiind folosiţi pentru plata cu ordin de plată. Pentru avizarea din anul 2012 suma de 1.000 lei a fost transmisă tot de B. A..

Cu ocazia verificărilor efectuate de DLAF mi-au fost solicitate Manualul Calităţii, documentele de supervizare, ce au fost utilizate pentru certificarea S.C. X S.R.L., context în care au l-am sunat pe A. B. şi l-am întrebat dacă există aceste documente. El mi-a spus că da şi mi le-a adus personal în Suceava, deoarece convocarea pentru a mă deplasa la Bucureşti era în scurt timp.”

T. V. a luat legătura atât cu martorul T. A. N. cât şi cu martora S. A. R., pe care i-a corelat pentru finalizarea cu operativitate a activităţile ce trebuiau desfăşurate şi punându-i în legătură cu auditorii de la S.C. D S.R.L. Suceava.

T. V. a întocmit documentaţia necesară pentru efectuarea auditului de către S.C. D S.R.L. Suceava, în vederea eliberării certificatelor ISO. Aceasta era de profesie inginer şi a întocmit următoarele:

-Manualul calităţii şi al mediului;

-Proceduri de sistem,

-Declaraţia de Politică în domeniul Calităţii, Mediului şi Securităţii şi Sănătăţii în Muncă din xx.xx.xxxx,

-Organigrama S.C. X S.R.L. Şcheia din xx.xx.xxxx,

-Decizia nr. X din xx.xx.xxxx de numire a martorului S. A. în funcţia de reprezentant cu managementul Calităţii şi Mediului.

În laptop-ul personal al inculpatului A. B. V. au fost identificate organigrama şi Decizia de numire a martorei S. A., însă ambele erau salvate cu data de xx.xx.xxxx, dată la care a fost înregistrată înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia la Registrul Comerţului.

De asemenea, în actul de constatare întocmit de DLAF se menţionează că documentele ce au sta la baza eliberării certificatelor ISO „poartă date şi numere diferite faţă de cele prezentate de reprezentanţii S.C. X S.R.L. cu ocazia audierilor sau care nu există în realitate”.

Din interpretarea acestor date rezultă că auditorul şef, inculpatul M. D. a înscris în fals data de întocmire a acestor documente ca fiind xx.xx.xxxx pentru a putea justifica îndeplinirea criteriilor de certificare ISO.

T. A. N. a declarat că persoana care s-a preocupat de obţinerea certificării ISO a fost T. V. a efectuat demersuri pentru obţinerea certificatelor ISO, iar auditorul desemnat nu s-a prezentat la sediul societăţii, astfel:

„Am fost sunat după ce s-a înfiinţat societatea de către T. V., care mi-a spus că se ocupă cu consultanţă pentru obţinerea certificării şi că trebuie să mă întâlnesc cu d-nul M. de la S.C. D. S.R.L. Suceava pentru auditul necesar certificării. Eu i-am spus acesteia că voi merge, dar dacă mă întreabă date tehnice eu nu le cunosc, iar ea mi-a răspuns că este o practică curentă şi nu trebuie să îmi fac probleme.

L-am contactat pe inginerul M., am mers la el acasă unde mi-a pus câteva întrebări, fără prea mare importanţă. El mi-a dat câteva documente să le semnez, dar eu nu am dat prea mare importanţă şi le-am semnat. Acesta mi-a spus că dacă mă va întreba vreodată cineva dacă a fost la sediul social să spun că da. Cert este că el nu s-a prezentat niciodată la sediul declarat, imobilul având şi destinaţia de locuinţă a familiei mele.

Am fost sunat din nou de T. V. pentru a mă prezenta la sediul S.C. D. S.R.L. Suceava să ridic certificatele ISO, acestea plecând imediat la Botoşani deoarece erau necesare pentru dosarul licitaţiei.”

Pentru efectuarea verificărilor necesare certificării ISO S.C. D S.R.L. Suceava a desemnat pe inculpaţii M. D. şi C. A..

Inculpata C. A. a declarat că atribuţiile ei în cadrul echipei de audit au fost acelea de a verifica documentele ce stau la baza desfăşurării activităţii societăţii auditate, iar celelalte aspecte urmând să fie verificate de M. D., şeful echipei.

Conform planului de auditare întocmit de inculpatul M. D. şi aflat la dosar, rezultă că ambii membrii ai echipei trebuie să efectueze toate activităţile.

Cu toate că avea obligaţia de a participa la efectuarea tuturor activităţilor din cadrul activităţii de audit, inculpata C. A. a semnat cele două Rapoarte de audit întocmite, precizând că a avut încredere în colegul ei de echipă cu privire la consemnarea datelor reale.

Inculpatul M. D. nu a efectuat verificărilor conform normelor aplicabile unei operaţiuni de audit pentru certificarea ISO şi a consemnat în fals în cadrul Raportului de audit întocmit la data de xx.xx.xxxx, cu ocazia auditării implementării sistemului de management al calităţii, că:

-la data de xx.xx.xxxx la sediul firmei s-a desfăşurat şedinţa de deschidere, vizitarea organizaţiei şi şedinţa de închidere în condiţiile în care acesta nu s-a deplasat la sediul firmei;

-S.C. X S.R.L. Şcheia are 2 angajaţi, deşi nu a fost declarat nici un angajat al societăţii în anul 2011;

-societatea deţine un sediu propriu, la adresa comuna Şcheia, Str. X, nr. Y, judeţul Suceava, în condiţiile în care imobilul de la această adresă este locuinţa administratorului societăţii S.C. X S.R.L. Şcheia;

-societatea a avut clienţi persoane fizice şi juridice, deşi era înfiinţată la data de xx.xx.xxxx şi nu avusese nici un client până la data controlului;

-managementul de vârf a desemnat pe S. A. ca responsabil Sistem management Calitate Mediu, prin Decizia nr. X din xx.xx.xxxx, în condiţiile în care Certificatul de înregistrare a societăţii a fost emis la data de xx.xx.xxxx;

-resursele, atribuţiile şi responsabilităţile au fost stabilite prin fişele postului pentru fiecare nivel şi funcţie relevantă, deşi societatea nu avea nici un angajat;

-societatea identifică la începutul fiecărui an necesităţile de instruire asociate calităţii, deşi societatea nici nu îşi începuse activitatea economică;

-deşi la data de xx.xx.xxxx S.C. X S.R.L. Şcheia nu deţinea nici un activ (obiecte de inventar, echipamente, utilaje, etc.) auditorul şef menţionează că acestea sunt verificate metrologic.

Din analiza Raportului de audit întocmit la data de xx.xx.xxxx, cu ocazia auditării implementării sistemului de management de mediu rezultă că inculpatul M. D. a consemnat în fals următoarele:

-la data de xx.xx.xxxx la sediul firmei s-a desfăşurat şedinţa de deschidere, vizitarea organizaţiei şi şedinţa de închidere, în condiţiile în care acesta nu s-a deplasat la sediul firmei;

-în cadrul S.C. X S.R.L. Şcheia a fost dezvoltat un Sistem de Management de Calitate şi Mediu începând cu xx.xx.xxxx, în condiţiile în care certificatul de înfiinţare a fost emis la data de xx.xx.xxxx;

-existenţa Declaraţiei de politică în domeniul Calităţii, Mediului şi Securităţii şi Sănătăţii în Muncă din xx.xx.xxxx,

-existenţa organigramei din xx.xx.xxxx,

-desemnarea unui reprezentant cu managementul calităţii şi mediului în persoana lui S. A. numită prin decizia nr. X/xx.xx.xxxx,

-existenţa fişelor de post pe linie de calitate şi mediu pentru fiecare nivel şi funcţie relevantă,

-existenţa de dotări cu calculatoare, imprimante, copiatoare, fax,

-nominalizează furnizori de servicii de telefonie mobilă şi fixă, nominalizează furnizori de combustibili auto,

-satisfacţia clienţilor este cuantificată la 100%, în condiţiile în care această societate nu avea niciun client la acea dată, ba mai mult nici nu începuse să desfăşoare activitate comercială;

-ultima analiză de management a fost efectuată la data de xx.xx.xxxx, când a fost întocmit un Program de acţiuni corective, în condiţiile în care la acea dată S.C. X S.R.L. nu exista.

Documentele enumerate mai sus în cadrul Raportului din xx.xx.xxxx au fost identificate de inculpatul M. D.-O. cu date şi numere diferite faţă de cele prezentate de reprezentanţii SC X SRL cu ocazia audierilor la DLAF sau care nu există în realitate.

Toate aceste menţiuni din cuprinsul celor două Rapoarte de audit din xx.xx.xxxx şi respectiv xx.xx.xxxx duc la concluzia că, în condiţiile date, au fost făcute menţiuni nereale de către echipa de auditori externi, cu scopul vădit ca S.C. X S.R.L. Şcheia să primească, în timpul cel mai scurt, certificatele ISO 14001:2005 şi ISO 9001:2008. Demersul a fost iniţiat pentru ca S.C. X S.R.L. Şcheia să poată participa la licitaţia organizată de municipiul Botoşani, la data de xx.xx.xxxx.

După finalizarea activităţii de auditare pentru certificarea ISO a S.C. X S.R.L. Şcheia, S.C. D S.R.L. Suceava a eliberat pentru aceasta Certificatul SR EN ISO 14001:2005 nr. X, pentru proiectare clădiri civile, agricole, şi industriale, activităţi de supraveghere a şantierului, privind implementarea sistemului de management de mediu, certificat curent la data de xx.xx.xxxx, valabil până la data de xx.xx.xxxx, şi Certificatul SR EN ISO 9001:2008 nr. X, pentru proiectare clădiri civile, agricole, şi industriale, activităţi de supraveghere a şantierului, privind implementarea sistemului de management al calităţii, certificat curent la data de xx.xx.xxxx, valabil până la data de xx.xx.xxxx.

Cooperarea dintre inculpatul A. B. V. şi T. V. cu reprezentanţii S.C. D S.R.L. Suceava este demonstrată şi de faptul că cererea de certificare a fost înregistrată la data de xx.xx.xxxx, iar activităţile de audit au fost realizate la data de xx şi xx.xx.xxxx, fiind finalizate la data de xx.xx.xxxx. Practic activităţile au fost efectuate imediat după primirea solicitării S.C. X S.R.L. Şcheia şi au fost finalizate la data de xx.xx.xxxx.

Cu privire la atitudinea reprezentanţilor S.C. D S.R.L. Suceava referitor la verificările DLAF cu privire la eliberarea certificatelor ISO pentru S.C. X S.R.L. Şcheia este de menţionat că, la data la care aceştia au aflat de verificările ce se efectuează, directorul general R. M. l-a contactat pe T. A. N. căruia a încercat să îi inoculeze idea să declare că auditorii au fost prezenţi la sediul societăţii cu ocazia efectuării verificărilor pentru certificarea ISO, aşa cum a declarat în calitate de suspect: „Cu ocazia controlului DLAF am fost sunat de d-nul R. de la S.C. D. S.R.L. Suceava care m-a rugat să ne întâlnim. Am fost de acord şi acesta m-a întrebat dacă la certificarea S.C. X S.R.L. după standardele ISO, d-nul M. a fost la sediul social al societăţii. I-am spus că nu şi acesta a încercat să mă convingă că a fost.”

Cu ocazia audierii în calitate de martor, directorul executiv al S.C. D S.R.L. Suceava a declarat că nu se poate efectua auditul pentru certificare fără vizitarea sediului societăţii solicitante şi nici nu se poate face referire la un document ce a fost întocmit înainte de înfiinţarea societăţii, considerând că dacă acest lucru s-a întâmplat a fost din eroare ( fila nr. 11-12, vol. VI).

H.

Întocmirea ofertei în numele S.C. X S.R.L. Şcheia

La data de xx.xx.xxxx Municipiul Botoşani, beneficiarul lucrărilor finanţate în cadrul Proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice” a întocmit adresa nr. X, prin care arăta Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice că pentru achiziţia contractul de ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” au fost organizate mai multe proceduri, însă de fiecare dată acestea au fost anulate.

În conţinutul adresei se arată că la data xx.xx.xxxx s-a publicat în SEAP anunţul de participare nr. X, la care s-a ataşat şi documentaţia de atribuire pentru licitaţia deschisă, organizată de Primăria municipiului Botoşani pentru achiziţia contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”, având ca şi criteriu de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Deoarece până la termenul limită, xx.xx.xxxx, nu au fost depuse oferte de participare, prin procesul verbal nr. X din xx.xx.xxxx al Comisiei de evaluare s-a hotărât anularea procedurii.

La data de xx.xx.xxxx s-a reluat procedura de achiziţie publică prin publicarea în SEAP a intenţiei Primăriei municipiului Botoşani de a schimba procedura în cea a negocierii cu publicarea unui anunţ de participare, modificare reglementată de art. 110, alin. 1, lit. a din OUG nr. 34/2006. Nici la acest termen limită de depunere a ofertelor nu a fost înregistrată nici o intenţie de participare la procedură, astfel că, prin procesul verbal nr. X din xx.xx.xxxx al Comisiei de evaluare, s-a hotărât anularea din nou a procedurii de achiziţie.

S-a reluat procedura de atribuire a contractului,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” prin publicarea în SEAP, la data de xx.xx.xxxx cu nr. X, a intenţiei Primăriei municipiului Botoşani de a achiziţiona serviciile descrise în documentaţia de atribuire inclusă în anunţ. În cadrul acestei proceduri au fost solicitate clarificări de către S.C. AD S.A. Bucureşti, S.C. Q S.R.L. Iaşi şi S.C. AE S.R.L. Bucureşti.

 În cadrul acestei proceduri au fost depuse două oferte: cea a Asocierii S.C. AD S.A. Bucureşti şi S.C. AD S.R.L., cu subcontractant S.C. AF S.R.L. şi cea a S.C. AG S.R.L. – având ca reprezentant pe M. M., cu susţinerea S.C. AH S.R.L. Botoşani.

Din datele rezultate în urma percheziţiei informatice asupra laptop-ului ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul A. B. V. rezultă că acesta cel puţin a participat la împachetarea şi expedierea ofertei către Primăria municipiului Botoşani, având în vedere că a întocmit fişele de descriere a plicurilor în care au fost închise documentele din ofertă.

Din această situaţie de fapt rezultă că inculpatul a încercat să obţină contractul de achiziţie de la procedura din luna august 2011, având sprijinul S.C. AH S.R.L., una dintre societăţile cu care atât inculpatul A. B. V., cât şi inculpatul A. C. V.,au avut o strânsă colaborare.

Procedura a fost anulată pe considerentul că au fost depistate erori în fişa de date a achiziţiei.

Autoritatea Naţională pentru reglementarea şi Monitorizarea achiziţiilor Publice a comunicat prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx că sunt aplicabile prevederile art. 110, lit. c din OUG nr.34/2006 cu privire la aplicarea unei proceduri de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ.

În SEAP a fost publicat anunţul de participare nr. X din xx.xx.xxxx, privind intenţia de achiziţie publică a contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” a Municipiului Botoşani prin organizarea procedurii de achiziţie prin licitaţie deschisă.

La data de xx.xx.xxxx, a fost publicat anunţul de participare nr. X în aplicaţia TED, al Municipiului Botoşani pentru contractul de ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” având ca procedură de achiziţie licitaţia deschisă.

În cadrul procedurii au fost solicitate clarificări de către S.C. AD S.A. Bucureşti care cerea lămuriri cu privire la domeniul ce trebuie certificat ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001, sens în care municipiul Botoşani a comunicat certificările ISO 9001 şi ISO 14001 sunt obligatorii în domeniile de activitate a investiţiei, iar OHSAS 18001 va fi facultativă. Acest răspuns a fost publicat în documentaţia de atribuire ca şi clarificare, şi nu a făcut obiectul unei erate, având în vedere că a fost schimbată una dintre condiţiile de participare a persoanelor juridice interesate.

De asemenea, S.C. AD S.A. Bucureşti a solicitat prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx să se comunice dacă se consideră îndeplinită cerinţa de experienţă similară în cazul în care se depune un contract în valoare de 2.375.455 Euro, în care ofertantul a îndeplinit calitatea de contractant general şi în care a avut şi o atribuţie de asistenţă tehnică, însă nesemnificativă privind doar punerea în funcţiune a unui agregat.

Primăria municipiului Botoşani a comunicat prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx că se consideră îndeplinită cerinţa. Nici această modificare a cerinţelor de participare nu a făcut obiectul unei erate, fiind publicată în SEAP ca şi clarificare.

Pe parcursul verificărilor efectuate de DLAF s-a constatat faptul că acest moment, al publicării acestui răspuns la solicitarea de clarificare adresată de S.C. AD S.R.L. Bucureşti, a constituit momentul în care s-a luat decizia înfiinţării şi participării S.C. X S.R.L. Suceava la procedura de atribuire a contractului în discuţie.

Cu privire la acest aspect, inculpatul B. V. A. a declarat consilierilor DLAF că „oportunitatea participării la procedură a apărut odată cu publicarea răspunsului la solicitarea de clarificare a S.C. AD S.R.L. Bucureşti referitoare la experienţa similară".

Pentru întocmirea ofertei inculpaţii A. C. V. şi A. B. V. au contactat mai mulţi ingineri cărora să le propună să fie numiţi experţi în cadrul contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”.

Inculpatul A. C. V. l-a contactat pe U. E., căruia i-a propus să colaboreze cu inginerul V. la derularea lucrărilor în cadrul proiectului, sens în care a declarat că „ … în luna mai sau iunie 2011, A. C., care la acea dată era viceprimar în funcţie la Primăria mun. Botoşani, mi-a propus o colaborare cu o firmă privată, reprezentată de un anume V.. Nu reţin denumirea acestei firme. Obiectul colaborării consta în participarea mea împreună cu alţi specialişti în domeniu termoenergetic, la o licitaţie pentru contractarea unor lucrări în domeniul reabilitării termice a mun. Botoşani. I-am spus lui A. C. că sunt de acord să colaborez în acest sens, însă nu mi-a precizat nimic în legătură cu data licitaţie, obiectul şi valoarea contractului , termene etc. Am convenit atunci cu acesta să fiu contactat ulterior în acest sens. La finele lunii septembrie sau începutul lunii octombrie 2011, în timp ce eram în concediu medical A. C. m-a sunat şi mi-a solicitat o întâlnire în Botoşani. Am acceptat, întâlnirea având loc la sediul SC E. de pe str. X. vis a vis de Autogara AA, de faţă mai erau câteva persoane, pe care nu le cunoşteam.

Am fost prezentat de A. C. acestor persoane, după care eu şi A. C. ne-am retras într-o încăpere alăturată, unde acesta a reluat discuţia pe tema colaborării mele cu o firmă privată pentru participarea la o licitaţie având ca obiect reabilitarea reţelei de termoficare a municipiului Botoşani. Cu această ocazie, A. C. a făcut din nou referire la acel V., care era reprezentantul unei societăţi cu care trebuia să colaborez, persoana respectivă fiind din mun. Suceava… Mi-am amintit că persoana la care a făcut referire C. A. în luna aprilie mai 2011, cu privire la persoana care este specialist în domeniu termic, are o societate şi doreşte să facem o colaborare de specialişti pentru a participa la o licitaţie, se numeşte de fapt „V.” şi nu V..” (Vol. VI , filele nr. 55-58)

Din relatarea martorului rezultă că încă din luna mai sau iunie 2011 inculpatul A. C. V. avea intenţia de a obţine contractul lucrărilor de dirigentare din proiectul de reabilitare termică. Acesta nu numai că avea intenţia conturată dar avea formată şi metoda prin care să execute lucrările, propunându-l pe inginerul V. R. ca teamleader al contractului.

Inginerul U. E. a declarat că îşi explică prezenţa documentelor sale de calificare în cadrul documentaţiei din proiectul de reabilitare termică prin aceea că „ … în anul 2010, eu personal am depus CV şi documentele de studii şi calificare la Primăria Municipiului Botoşani, deoarece am desfăşurat activităţi ca şi verificator de proiecte în cazul proiectului „Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice din mun. Botoşani”. Prin urmare inculpatul A. C. V. a aflat de interesul inginerului U. de a obţine lucrări prin prisma atribuţiilor de serviciu, identificând actele de studii şi CV-ul acestuia, şi apoi prin intrarea în posesia lor a urmărit utilizarea acestora în cadrul ofertei ce urma să se întocmească, pentru acoperirea specializărilor deţinute de acesta, aşa cum a declarat:

„Sunt de profesie inginer termoenergetic şi deţinător al certificatului de atestare tehnico profesională pentru competenţa verificator de proiecte – toate domeniile, în specialitatea instalaţii termice şi deţin certificatul emis de MDLPL seria B nr. X din xx.xx.xxxx.

De asemenea, deţin şi autorizaţie de diriginte de şantier nr. X emisă de InspecAYtul de Stat în Construcţii la data de xx.xx.xxxx, pentru domeniile instalaţii gaze, instalaţii sanitare, termoventilaţie, reţele de gaze şi reţele termice.”

Inculpatul A. C. V. a predat documentele de calificare şi experienţă, pe care inginerul U. E. le-a depus la sediul Primăriei municipiului Botoşani, fratelui său, inculpatul A. B. V., în condiţiile în care acestea nu au fost predate de titular nici unui dintre cei doi, iar documentele au fost identificate la percheziţia informatică în laptop-ul utilizat de A. B. V..

Tot inculpatul A. C. V. a fost cel care l-a contactat pe inginerul I. V. pentru a-l implica în desfăşurarea proiectului de reabilitare termică.

Martorul a declarat că „Îl cunosc pe A. C. din perioada facultăţii, când ne-am cunoscut şi am dezvoltat o relaţie de prietenie. De asemenea îl cunosc pe A. B., ca fiind fratele lui C. A....

Nu reţin exact când, este posibil să fi fost în vara anului 2011, în cadrul unei întâlniri cu C. A., care era viceprimar la aceea dată, mi-a propus să fiu şi eu inclus în colectivul de experţi care se va ocupa de lucrările consultanţă tehnică, în domeniul de dirigentare instalaţii electrice, care urma să participe la licitaţie ce urma să se organizeze în cadrul proiectului de reabilitare termică. El mi-a spus că are nevoie de documentele mele pentru că B. A., fratele său doreşte să participe la licitaţie.

Eu i-am dat acestuia actele de calificare profesională, respectiv diploma de licenţă şi un CV, pentru a fi avute în vedere la evaluare. Eu ştiam că se organizează licitaţie şi că era necesar un număr de 8 specialişti ce trebuiau desemnaţi, calificarea mea fiind pentru domeniul 7 sau 8, urmând ca B. A. să analizeze dacă eu cu domeniul meu puteam ocupa unul dintre domeniile respective.”

Pentru coordonarea lucrărilor din punct de vedere tehnic în proiect a fost cooptat, în calitate de team leader, inginerul R. V.. Aşa cum a declarat şi martorul U. E., inculpatul A. C. V. îl menţionase pe acesta ca şi expert principal încă din vara anului 2011. R. V. fusese anterior contactat de societatea B, care ulterior l-au anunţat că nu mai sunt interesaţi de colaborare. Din acest motiv el a apelat la prietenul său, primarul Municipiului Botoşani la acea dată, F. C., căruia i-a predat actele de studii şi de experienţă profesională pentru a le avea în vedere cu ocazia unor eventuale lucrări şi care au fost dirijate spre compartimentul de achiziţii.

Inculpatul A. C. V. s-a folosit din nou de funcţia deţinută în cadrul primăriei şi a obţinut datele privind pregătirea profesională şi datele de contact ale inginerului R. V., pe care i le-a comunicat inculpatului A. B. V..

Inculpatul A. B. V. l-a contactat pe inginerul R. V. după o perioadă scurtă de la depunerea înscrisurilor la primărie, aspect care denotă că cei doi fraţi A. încercau să identifice un inginer cu experienţă care să aibă capacitatea de a duce la bun sfârşit proiectul de asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor. Martorul R. V. a declarat :

„ Deoarece doream să îmi găsesc proiecte în care să lucrez am apelat la prietenul meu, F. C., primarul municipiului Botoşani, căruia i-am lăsat un CV şi actele de pregătire profesională, pentru eventualitatea în care va existat posibilitatea de a colabora cu o societate în domeniul meu. Acesta a acceptat documentele şi mi-a spus că le va transmite compartimentului de achiziţii pentru a fi avute în vedere şi dacă va fi nevoie „te va căuta cineva”. Întâlnirea cu C. F. a fost înainte de data organizării licitaţiei pentru lucrarea din cadrul proiectului reabilitare termică, cred că era în vara anului 2011, când nici nu ştiam de această lucrare.

După ceva timp am fost sunat de A. B. V., despre care ştiam că este un inginer proiectant din mun. Botoşani, care m-a întrebat dacă nu doresc să particip ca team leader cu o societate a sa la licitaţia organizată pentru lucrări de supervizare tehnică. Ulterior am aflat că era fratele viceprimarului C. A., viceprimarul municipiului Botoşani.”

În acest context se conturează interesul inculpatului A. C. V. pentru închegarea unei echipe de experţi care să efectueze lucrările în cadrul contractului de asistenţă tehnică şi supervizare din proiectul de reabilitare termică, sub coordonarea inginerului R. V. şi controlul nemijlocit al fratelui său, A. B. V.. Acest interes s-a manifestat anterior organizării procedurii de achiziţie publică iniţiată la data de xx.xx.xxxx, după anularea a trei proceduri anterioare, ceea ce denotă premeditarea obţinerii contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”, în condiţiile în care cunoştea că el deţine funcţia de preşedinte al comisiei de evaluare.

Participarea inculpaţilor A. B. V. şi A. C. V. la procedura de achiziţie publică a contractului,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” s-a dorit a fi mascată, prin folosirea unei societăţi paravan, care să nu aibă legătură cu nici unul dintre cei doi, în cadrul discuţiilor purtate de cei doi în prezenţa inculpatului H. M., afirmându-se necesitatea folosirii unei societăţi din judeţele limitrofe, Suceava sau Iaşi.

În scopul ascunderii implicării celor doi inculpaţi în cadrul achiziţiei lucrărilor publice aferente contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”, aceştia au apelat la T. A. N. pentru a înfiinţa o societate care să participe la procedura de achiziţie publică, sens în care s-a constituit S.C. X S.R.L. Şcheia, conform descrierii de la capitolul destinat acestei activităţi.

Înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia a fost demarată la începutul lunii octombrie 2011, în condiţiile în care anunţul de intenţie al autorităţii contractante a fost publicat în SEAP la data de xx.xx.xxxx. Termenul limită pentru depunerea ofertei a fost stabilit pentru data de xx.xx.xxxx, astfel că toate demersurile pentru înfiinţarea societăţii şi obţinerea documentaţiei necesară formulării ofertei trebuiau realizate într-un termen mai scurt de 30 de zile.

Oferta S.C. X S.R.L. Şcheia întocmită în scopul participării la procedura de achiziţie publică a contractului de ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” din proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice” a fost întocmită sub coordonarea inculpatului A. B. V..

Formularele de ofertă din cadrul procedurii de achiziţie publică au fost completate şi întocmite pe cele două sisteme informatice ce au fost ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. Botoşani. În aceste sisteme au fost identificate toate formularele, atât în formă electronică, cât şi în formă scanată, cu semnăturile şi ştampilele aplicate.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la sediul S.C. V S.R.L. Botoşani a fost identificată şi o ştampilă a S.C. X S.R.L. Şcheia, amprenta sa fiind identică cu cea de pe formularele de ofertă, motiv pentru care rezultă fără echivoc că oferta a fost întocmită, semnată şi ştampilată în municipiul Botoşani de A. B. V..

Oferta întocmită de inculpatul A. B. V. conţine următoarele înscrisuri:

1)Formularul 1 – Scrisoare de înaintare;

2)Formularul 3 – Împuternicirea administratorului T. A. N. şi copie după CI;

3)Formularul 3A – Cererea de participare la procedură nr. X din xx.xx.xxxxa S.C. X S.R.L. Şcheia;

4)Formularul 4 – Declaraţie privind eligibilitatea (nesemnată);

5)Formularul 5 – Declaraţie privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006;

6)Formularul 6 – Declaraţia privind calitatea de participant la procedură în nume propriu a S.C. X S.R.L. Şcheia;

7)Formularul 8 – Certificat de participare la licitaţie cu ofertă independentă;

8)Formularul 9 – Declaraţie privind neîncadrarea în situaţiile prev. la art. 69 ind. 1 din OUG nr. 34/2006;

9)Formularul 10 – Informaţii generale ce nu conţine nici o informaţie cu privire la cifra de afaceri şi certificatul constatator al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava privind pe S.C. X S.R.L. Şcheia, cu număr de ordine în Registrul Comerţului J33/XXX/2011 atribuit în data de xx.xx.xxxx şi de înregistrare XXXXXXXX din xx.xx.xxxx;

10)Angajament privind susţinerea financiară a terţului susţinător S.C. G S.R.L. Suceava;

11)Formularul 11 – Informaţii generale ale S.C. G S.R.L. Suceava;

12)Angajament privind susţinerea tehnică şi profesională a ofertantului S.C. X S.R.L. Şcheia de către S.C. G S.R.L. Suceava;

13)Formularul 4 – Declaraţie privind eligibilitatea a reprezentantului (fără menţionarea numelui persoanei fizice) S.C. G S.R.L. Suceava;

14)Formularul 13 – Declaraţie privind lista principalelor prestări de servicii în ultimii 3 ani;

15)Formular 14 – Experienţa similară ce are ataşate mai multe copii ale unor înscrisuri doveditoare (contract de lucrări, acord contractul, adresa nr. X din xx.xx.xxxx a societăţii AH cu valoarea totală a lucrărilor în cuantum de 170.000 Euro, recepţia lucrării şi recomandare) a S.C. G S.R.L. Suceava;

16)Formular 17 – Declaraţie a S.C. G S.R.L. Suceava privind efectivul mediu anual al personalului angajat;

17)Formular 17 – Declaraţie a S.C. X S.R.L. Şcheia privind efectivul mediu anual al personalului angajat în care se consemnează pentru anul 2011 numărul de 10 angajaţi, din care o persoană cu atribuţii de conducere;

18)Declaraţie a S.C. X S.R.L. Şcheia privind respectarea reglementărilor referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia muncii;

19)Formular 18 – Personalul cheie angajat în contract în care sunt menţionaţi V. R. F., H. L., H. T., C. P., L. L., A. D., T. VN., U. E. (nesemnat la rubrica specială) cu documentele de calificare profesională şi experienţă pentru fiecare dintre aceştia. În documentaţie se află şi o Declaraţie de exclusivitate şi disponibilitate pentru fiecare dintre experţi;

20)Copii ale certificatelor ISO 14001:2005 şi ISO 9001:2008 ale S.C. X S.R.L. Şcheia

21)Formularul 23 – Declaraţie privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici şi mijlocii a S.C. X S.R.L. Şcheia, cu exerciţiu financiar de referinţă 2011, în care este menţionat numărul mediu de salariaţi 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro şi active totale de 20.000 Euro;

22)Formularul 25 – Formular de ofertă în care este menţionată oferta financiară de 1.849.230,40 lei cu anexă privind defalcarea cheltuielilor;

23)Dovada plăţii garanţiei de participare la licitaţie;

24)Opis plic A

25)Certificat de atestare fiscală pentru S.C. G S.R.L. Suceava;

26)Bilanţul anului 2008 al S.C. G S.R.L. Suceava;

27)Bilanţul anului 2009 al S.C. G S.R.L. Suceava;

28)Bilanţul anului 2010 al S.C. G S.R.L. Suceava;

29)Oferta tehnică ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” pentru implementarea proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice” a S.C. X S.R.L. Şcheia conţinând 147 file cu o anexă ce conţine grafice de planificare a succesiunii activităţilor.

În cadrul înscrisurilor din oferta tehnică au fost incluse toate categoriile de experţi ce au fost identificate în cadrul lucrărilor din caietul de sarcini. În afara experţilor cheie ce au fost prezentaţi, fiind incluse în ofertă şi înscrisurile privind calificarea profesională a fiecăruia, au fost incluse încă 7 experţi non cheie, din care 3 pe termen lung. Aceste categorii de experţi erau:

1.Expert 9 – Inginer responsabil SSM,

2.Expert 10 – Inginer proiectant de structuri,

3.Expert 11 – Arhitect cu drept de semnătură,

4.Expert12 – Inginer proiectant instalaţii,

5.Expert 13 – Jurist,

6.Expert 14 – Inginer autorizat ANRE,

7.Expert 15 – Asistent manager – Adjunct Team Leader.

Experţii non cheie nu au fost declaraţi astfel că identitatea lor nu a fost cunoscută de membrii comisiei de evaluare. Din planificarea numărului de zile de muncă prevăzut pentru experţi se remarcă faptul că liderul de proiect are estimat un număr de 628 de zile de muncă, iar adjunctul acestuia – respectiv postul ocupat de inculpatul A. B. V. – are estimat un număr de 880 de zile.

La solicitarea de către autoritatea contractantă de lămuriri S.C. X S.R.L. Şcheia a depus următoarele înscrisuri:

1)Scrisoare de înaintare înregistrată la Primăria municipiului Botoşani cu numărul X din xx.xx.xxxx;

2)Opis

3)Fundamentarea economică a modului de formare a preţului;

4)Referinţe pentru toţi cei 8 experţi cheie;

5)Înscris al S.C. G S.R.L. Suceava cu lucrările şi cifra de afaceri anuală pentru perioada 2008-2010;

6)Formularul 13 – Declaraţie a S.C. G S.R.L. Suceava privind lista principalelor prestări de servicii din ultimii 3 ani cu anexă lista în format tabel.

Cu privire la conţinutul înscrisurilor ce formează oferta depusă de S.C. X S.R.L. Şcheia prin Nota de control nr. X din xx.xx.xxxx a DLAF s-a reţinut că informaţiile cuprinse în „Formularul 17 - Declaraţie privind efectivul mediu al personalului angajat şi al cadrelor de conducere", prezentat la pagina 40 din ofertă, nu sunt conforme adevărului.

În cuprinsul acestei declaraţii, din data de xx.xx.xxxx, se precizează faptul că S.C. X S.R.L. Şcheia avea 10 angajaţi, din care o persoană reprezintă personal de conducere.

InspecAYtul Teritorial de Muncă Suceava a comunicat, la solicitarea DLAF, că S.C. X S.R.L. Şcheia „nu figurează în registrul general al salariaţilor în format electronic cu angajaţi în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx". Totodată, din datele transmise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, unde a fost depus bilanţul contabil aferent anului 2011, a rezultat că S.C. X S.R.L. Şcheia nu a avut persoane angajate în cursul anului 2011 şi implicit la data completării declaraţiei pe proprie răspundere, respectiv data de xx.xx.xxxx.

Cu privire la acest aspect, T. A. N. a declarat consilierilor DLAF că „de la momentul depunerii ofertei şi până în prezent S.C. X S.R.L. Şcheia nu a avut decât doi angajaţi".

De asemenea şi în Formularul 23 se menţionează că S.C. X S.R.L. Şcheia avea un număr de 10 angajaţi şi în plus se indică şi o 0 cifră de afaceri şi 0 valoarea a activelor societăţii, în condiţiile în care societatea fusese înmatriculată la data de xx.xx.xxxx şi nu desfăşurase nici o activitate comercială până la data de xx.xx.xxxx, motiv pentru care şi conţinutul acestui înscris conţine date nereale.

În cadrul ofertei au fost desemnaţi şi experţii cheie, în funcţie de specializarea cerută în documentaţia de atribuire.

I. Inginerul V. R. F. a fost desemnat team leader şi a fost cel care a efectuat activităţile specifice acestei funcţii în cadrul proiectului. Documentele depuse în cadrul ofertei S.C. X S.R.L. Şcheia au fost semnate de către acesta, după ce i-au fost prezentate de inculpatul A. B. V. în contextul în care acesta din urmă s-a prezentat în municipiul Suceava la domiciliul acestuia pentru a le semna. Cu o zi sau două înainte de depunerea ofertei inculpatul A. B. V. a dorit să discute cu V. R. F. pentru stabilirea valorii pe care să o includă în oferta financiară, sens în care au convenit să fie în jurul valorii de 1.800.000 lei, deşi iniţial expertul propusese suma de 2.500.000 lei având în vedere perioada de 40 de luni a contractului şi volumul mare de activităţi.

Documentele sale de calificare au fost identificate atât în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L., cât şi în laptop-ul personal al inculpatului A. B. V..

II. Inginerul H. L. a fost contactată, la sfârşitul anului 2011, de T. V. care i-a solicitat colaborarea la o licitaţie publică la care vrea să participe cu societatea ei, S.C. AI S.R.L. Botoşani. Aceasta i-a solicitat un CV şi documentele de calificare profesională şi i le-a predat ulterior, recunoscându-le ca fiind cele depuse de S.C. X S.R.L. Şcheia în cadrul ofertei pentru achiziţia contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”. Cu privire la semnăturile aplicate nu poate preciza cu exactitate dacă sunt semnate de ea, deoarece semnătura seamănă cu a ei. Referitor cu o colaborare cu S.C. X S.R.L. Şcheia aceasta nu cunoaşte nimic şi nu are cunoştinţă de nici un înscris semnat pentru această societate. Fiindu-i prezentată Declaraţia de exclusivitate şi disponibilitate aceasta a declarat că nu se poate pronunţa dacă este semnătura ei deoarece este asemănătoare, dar în mod cert nu a avut cunoştinţă de o activitate pentru societatea în cauză.

Documentele sale de calificare nu au fost evidenţiate în sistemele informatice ce au fost supuse percheziţie în prezenta cauză.

III. Inginerul H. T. este director tehnic al S.C. AJ S.R.L. Botoşani şi a fost solicitat de către inculpatul A. B. V. pentru a participa la lucrările unui contract public de dirigenţie de şantier. În acest sens i s-au solicitat un CV şi copii ale proceselor verbale de recepţie a lucrărilor pe care le-a efectuat pentru a fi analizate şi a se stabili dacă se încadrează în colectivul tehnic. I-a lăsat aceste documente la el pe birou, pentru inculpatul A. B. V. care le-a şi ridicat în aceeaşi zi. H. T. declară că a semnat actele de calificare personală, inclusiv Declaraţia de exclusivitate şi disponibilitate, deşi nu îşi poate explica în ce context a aplicat această semnătură deoarece el nu a avut cunoştinţă că a fost implicat în oferta S.C. X S.R.L. şi nu i s-a prezentat un asemenea înscris sau intenţie de colaborare.

Documentele sale de calificare nu au fost evidenţiate în sistemele informatice ce au fost supuse percheziţie în prezenta cauză.

IV. Inginerul C. P. a fost cooptat în lucrările din cadrul contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” de către V. R. F. şi i-a pus la dispoziţie acestuia un CV şi actele de calificare profesională. Acesta a executat sarcinile specifice expertului cheie nr. 4, întocmind facturi fiscale în acest sens. Nu a semnat Declaraţia de exclusivitate şi disponibilitate depusă în ofertă şi nici declaraţiile cu numărul de ore lucrate lunar deoarece nu a avut cunoştinţă despre acestea.

Documentele sale de calificare nu au fost evidenţiate în sistemele informatice ce au fost supuse percheziţie în prezenta cauză.

V. Inginerul L. L. nu a fost identificat pentru a fi audiat. Din interpelarea bazei de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a rezultat că acesta are domiciliul stabilit în afară ţării, în Canada, împreună cu familia sa, din anul 2008. Pe cale de consecinţă acesta nu a semnat documentele ce au fost incluse în oferta S.C. X S.R.L. Şcheia în numele L. L. şi nici nu a fost implicat în desfăşurarea de activităţi. Inculpatul A. B. V. a declarat că acest expert nu a fost inclus în activităţi deoarece specializarea sa a fost inclusă fără temei în caietul de sarcini.

Documentele de calificare şi experienţă personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziţiei informatice.

VI. Inginerul A. D. a fost solicitat de către inculpatul A. B. V. pentru a lua parte în cadrul unui colectiv tehnic la lucrările din cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoşani. A predat un CV şi o copie a actelor de calificare ca inginer inculpatului A. B. V., dar nu a mai fost solicitat să participe la lucrări. Nu a semnat CV-ul şi Declaraţia de exclusivitate şi disponibilitate ce au fost depuse în oferta S.C. X S.R.L. Şcheia. Nu a efectuat lucrări în cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoşani.

Documentele de calificare şi experienţă personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziţiei informatice.

VII. Inginerul T. VN. a fost contactat de către inculpatul A. B. V. pentru a colabora în cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoşani. I-a transmis acestuia un CV şi i-a dat acordul pentru a folosi experienţa profesională la licitaţia publică la care dorea să participe. Nu a semnat CV –ul şi nici Declaraţia de exclusivitate şi disponibilitate cu S.C. X S.R.L. Şcheia ce au fost depuse în oferta şi nici nu a efectuat lucrări în cadrul proiectului în discuţie.

Numele inginerului T. VN. “V” a fost identificat în sistemul informatic utilizat de A. C. V. în contextul efectuării unor lucrări sau proiecte, în documente întocmite în numele acestuia, precum şi o cerere de restricţionare a circulaţiei din Municipiul Botoşani. Documentele de calificare şi experienţă personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziţiei informatice.

VIII. Inginerul U. E. a fost contactat de inculpatul A. C. V. pentru a i se solicitat colaborarea în cadrul unei societăţi private împreună cu un specialist pe nume V.. Ulterior a fost contactat din nou de A. C. V. pentru a începe colaborarea, dar l-a refuzat din considerente medicale. Actele de calificare profesională şi experienţă profesională au fost depuse de U. E. la sediul Primăriei municipiului Botoşani încă din anul 2010. El nu a semnat CV-ul şi Declaraţia de exclusivitate şi disponibilitate depuse în oferta S.C. X S.R.L. Şcheia şi nici nu a efectuat lucrări în proiectul de reabilitare termică.

Documentele de calificare şi experienţă personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziţiei informatice.

Inculpatul A. B. V. a înţeles să obţină, împreună cu A. C. V., documentele de calificare a experţilor a căror pregătire profesională îndeplinea criteriile stabilite prin documentaţia de achiziţie, pentru ca ulterior să întocmească înscrisurile necesare pentru formarea ofertei S.C. X S.R.L. Şcheia prin aplicarea unor semnături în fals. Scopul acestuia a fost acela de a îndeplini criteriile de calificare fără ca experţii desemnaţi să aibă cunoştinţă despre faptul că au fost folosiţi pentru experienţa profesională şi apoi să solicite efectuarea de lucrări în cadrul proiectului. Prin această metodă inculpaţii s-au asigurat că oferta este admisibilă şi pot obţine sumele de bani alocate de autoritatea contractantă proiectului, inclusiv sumele de bani din bugetul UE şi că au puterea de a dispune cu privire la fondurile ce urmau a fi încasate, deoarece personalul de specialitate ce urma a fi implicat suplimentar erau apropiaţi sau angajaţi ai acestora şi care se aflau în sfera de influenţă a acestora.

În plus, experţii cheie nu sunt angajaţi ai S.C. X S.R.L. Şcheia pentru a fi incluşi în oferta de servicii, în cadrul procedurii de achiziţie publică, ei având la data de xx.xx.xxxx următoarele locuri de muncă:

1.V. F. R. – expert 1 team leader – contract de muncă normă întreagă cu S.C. AK S.R.L. Suceava şi cu timp parţial cu S.C. M S.R.L. Botoşani.

2.H. L. – expert 2 inginer asigurarea calităţii - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AL S.R.L. Botoşani şi cu timp parţial cu S.C. AM S.R.L. Botoşani.

3.H. T. – expert 3 diriginte de şantier - contract de muncă normă întreagă cu S.C. B S.R.L. Botoşani.

4.C. P. – expert 4 inginer de proces - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AN S.R.L. Suceava.

5.L. L. – expert 5 inginer rezident electro – energetic – fără contract de muncă în România, persoană rezidentă în Canada din 200.

6.A. D. inginer rezident auT.tizări – expert 6 - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AO S.R.L. Botoşani.

7.T. VN.– expert 7 inginer rezident CCIA - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AP S.R.L. Botoşani.

8.U. E. – expert 8 inginer rezident reţele - contract de muncă normă întreagă cu SC AQ SA.

În cadrul clarificărilor au fost solicitate şi depuse recomandări pentru cei 8 experţi cheie, astfel:

1.V. R. F. – recomandare nr.X/xx.xx.xxxx din partea S.C. AR S.A. Suceava;

2.H. L. – recomandare fără număr şi dată din partea S.C. AH S.R.L. Botoşani;

3.H. T. - procese – verbale de recepţie la terminarea lucrărilor în care acesta semnează în calitate de diriginte de şantier la obiective de investiţii ale CEC Bank Botoşani (nr.X/xx.xx.xxxx), Spitalului de copii Botoşani (nr.X/xx.xx.xxxx şi nr.X/xx.xx.xxxx);

4.C. P. – recomandare fn/iunie 2011 din partea S.C. G S.R.L. Suceava;

5.L. L. – recomandare din xx.xx.xxxxdin partea AS LLC USA şi recomandare din xx.xx.xxxx din partea AT INC Franţa;

6.A. D. - recomandare nr. X/xx.xx.xxxxdin partea S.C. AO S.R.L. Botoşani;

7.T. VN. – recomandare nr. X/xx.xx.xxxx din partea S.C. M  S.R.L. Botoşani;

8.U. E. – recomandare nr. X/xx.xx.xxxxdin partea Primăriei oraşului Siret şi recomandare nr. X/xx.xx.xxxx a Spitalului de Psihiatrie Botoşani.

Cu privire la recomandarea pentru H. L. se remarcă faptul că înscrisul provine de la S.C. AH S.R.L., în condiţiile în care aceasta nu este angajată a societăţii, iar emitentul este unul dintre partenerii apropiaţi ai inculpaţilor A. B. V. şi A. C. V., aşa cum rezultă din datele obţinute în urma percheziţiei informatice efectuate asupra sistemelor ridicate de la cei doi inculpaţi.

Pentru îndeplinirea criteriilor din documentaţia de atribuire a contractului, A. B. V. a depus toate diligenţele pentru a obţine în termenul cel mai scurt certificatele ISO, prin solicitarea către T. V. de întocmire a documentaţiei necesară obţinerii certificărilor.

Inculpatul A. B. V. cunoştea că datele pe care auditorii le-au avut la dispoziţie nu corespundeau realităţii şi că obţinerea Certificatului SR EN ISO 14001:2005 nr. X pentru proiectare clădiri civile, agricole, şi industriale, activităţi de supraveghere a şantierului, privind implementarea sistemului de management de mediu, certificat curent la data de xx.xx.xxxx valabil până la data de xx.xx.xxxx şi a Certificatului SR EN ISO 9001:2008 nr. X pentru proiectare clădiri civile, agricole, şi industriale, activităţi de supraveghere a şantierului, privind implementarea sistemului de management al calităţii, certificat curent la data de xx.xx.xxxx valabil până la data de xx.xx.xxxx s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale, dar a înţeles să depună aceste înscrisuri, în copie, pentru declararea ofertei ca admisibilă şi apoi câştigătoare, în vederea obţinerii sumelor alocate finanţării contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”.

Inculpatul A. B. V. a solicitat administratorului legal al S.C. X S.R.L. T. A. N., să se prezinte înainte de ora de depunere a ofertei la autoritatea contractantă pentru a semna pe fiecare pagină a documentelor din oferta întocmită de el.

Deoarece administratorul a întârziat, inculpatul A. B. V. a semnat aceste înscrisuri în numele reprezentantului societăţii, utilizând o semnătură rotundă, ca a lui H. M.. La întâlnirea celor doi, T. A. N. a fost instruit să utilizeze aceeaşi semnătură.

În perioada în care se afla în locuinţa lui A. B. V., pentru a identifica şi prelua oferta, depusă în plicuri sigilate, T. A. N. l-a auzit pe P. D. G. că i-a dat telefonul lui A. B. V. deoarece era sunat de fratele său. De asemenea, după ce au urcat în maşina lui T. A. N. aceştia s-au deplasat spre Primăria municipiului Botoşani, unde au aşteptat în maşină o anumită perioadă la cererea lui A. B. V.. T. A. N. s-a prezentat cu oferta sigilată la sediul autorităţii contractante cu câteva minte înainte de expirarea termenului limită, conform indicaţiilor inculpatului A. B. V. şi corelării acestuia cu inculpatul A. C. V..

Din datele obţinute după efectuarea percheziţiei informatice asupra sistemelor de stocare ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la A. C. V. a rezultat că la finalul anului 2011 inculpatul avea în calculatorul său tip desktop întreaga procedură a atribuirii contractului în discuţie, cu adnotări şi comentarii ale inculpatului A. B. V.. În cadrul comentariilor erau introduse numele experţilor care urmau să desfăşoare activităţi şi care erau desemnaţi în oferta tehnică a S.C. X S.R.L. Şcheia ca experţi cheie. (Vol. VIII , filele 70-381).

Analizarea ofertelor şi încheierea contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”

La data de xx.xx.xxxx, ora 11.00, comisia de evaluare a procedat la deschiderea celor două ofertelor depuse, respectiv cea a Asocierii S.C. RS.R.L. Bucureşti şi S.C. S SA Bucureşti, şi cea a S.C. X S.R.L. Şcheia, cu terţul susţinător S.C. G S.R.L. Suceava.

Din procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor rezultă că oferta S.C. X S.R.L. Şcheia a fost de 1.849.230,40 lei fără Tva, iar cea a asocierii concurente a fost de 2.938.295,96 lei fără Tva, stabilindu-se la închiderea şedinţei ca membrii comisiei să analizeze în detaliu ofertele în şedinţele ulterioare.

La data de xx.xx.xxxx, cu ocazia şedinţei de analiză a documentelor de calificare, în baza art. 35 şi 361 din HG nr. 925/2006 şi a prevederilor art. 201 şi 202 din OUG nr. 34/2006, comisia de evaluare a luat decizia de a solicita S.C. X S.R.L. Şcheia clarificări privind:

I.Fundamentarea economică a preţului, întrucât oferta prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi prestat;

II.Prezentarea pentru personalul cheie a documentelor relevante care să probeze experienţa profesională;

III.Prezentarea listei principalelor servicii prestate în ultimii trei ani;

IV.Prezentarea formularului de informaţii generale din care să rezulte valoarea cifrei de afaceri corecte, pentru anii 2008, 2009.

Aceste solicitări au fost cuprinse în adresa nr. X din xx.xx.xxxx, iar S.C. X S.R.L. Şcheia prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx a formulat răspunsuri din care rezultă următoarele:

Profitul net rezultat din veniturile ce urmau a fi obţinute din executarea contractului conform valorii din oferta depusă ar fi fost de 113.977,85 lei, reprezentând rezultatul diferenţei dintre valoarea contractului de 1.849.230,40 lei (veniturile) şi totalul cheltuielilor de 1.713.542,48 lei.

Structura cheltuielilor propusă avea următoarea configuraţie:

Cheltuieli materiale (curăţenie, combustibili, consumabile, etc.) – 242.400 lei;

Cheltuieli cu serviciile (telefonie, internet, tv, contabilitate, etc.) – 61.200 lei;

Cheltuieli financiare (dobânzi, asigurări) – 66.492,30 lei;

Cheltuieli cu utilităţile (apă, canal, energie) – 25.000 lei;

Alte cheltuieli de exploatare - 48.000 lei;

Cheltuieli salariale – 1.000.780 lei;

Cheltuieli cu contribuţii sociale – 269.670,18 lei.

Impozit pe profit – 21.710,07

Total cheltuieli – 1.735.252,55 lei.

În cadrul procedurii membrul din comisie M. G. a întocmit un raport pentru justificarea ofertei financiare prezentată de S.C. X S.R.L. Şcheia, având în vedere preţul neobişnuit de scăzut pentru volumul de lucrări ce urma a fi efectuat. În cadrul raportului aceasta a reluat motivarea adresată de ofertant în lămuriri şi a concluzionat că „sunt îndeplinite condiţiile minimale de derulare în bune condiţii al unui contract de supervizare şi nu sunt abateri privind respectarea legislaţiei în vigoare”.

Raportul tehnic a fost întocmit de membrii comisiei C. V. şi V. P., care au concluzionat că ambii ofertanţi şi-au însuşit obiectivele contractului şi au făcut dovada înţelegerii acestora şi a datelor tehnice, au prezentat modul de organizare al şantierelor, au desemnat experţii cheie, motiv pentru care s-a stabilit că „ofertele celor două societăţi corespund din punct de vedere tehnic cerinţelor caietelor de sarcini”.

Nu au fost analizate sau descrise date concrete, ambele rapoarte având un caracter pur formal.

La data de xx.xx.xxxx comisia de evaluare a întocmit fişele de analiză a documentelor de calificare şi selecţie, înregistrate cu nr. X cea a S.C. X S.R.L. Şcheia şi cu nr. X cea a Asocierii S.C. RS.R.L. Bucureşti şi S.C. S S.A. Bucureşti.

În fişa de analiză a documentelor de calificare şi selecţie a S.C. X S.R.L. Şcheia se stipulează că garanţia depusă este de 7.000 lei în condiţiile în care garanţie de participare era de 14.000 lei.

La criteriul cifrei minime de afaceri se menţionează că se face referire la liderul asociaţiei sau împreună cu asociaţii, fără a se preciza implicarea terţului susţinător, însă valoarea cifrei de afaceri este menţionată cea a S.C. G S.R.L. Suceava. La criteriul experienţei similare este menţionată tot S.C. G S.R.L. Suceava şi lucrările acesteia.

Analizarea ofertei financiare a S.C. X S.R.L. Şcheia a constat exclusiv în evaluarea înscrisurilor depuse de terţul susţinător, S.C. G S.R.L. Suceava, titularul având menţiunea 0 la experienţă similară şi cifră de afaceri.

La aceeaşi dată a fost întocmit procesul verbal al şedinţei comisiei de evaluare final nr. 22321 din care rezultă că ambii ofertanţi îndeplinesc condiţiile de calificare din fişa de date a achiziţiei şi s-a hotărât atribuirea contractului de servicii „Asistenţa tehnică şi supervizarea lucrărilor – sursă şi reţele” către S.C. X S.R.L. Şcheia, cu o ofertă în valoare de 1.849.230,40 lei fără Tva.

Raportul procedurii nr. X din xx.xx.xxxx a fost semnat de toţi membrii comisie ide evaluare şi aprobat de primarul F. C. M.. Prin adresele nr. X din xx.xx.xxxx şi nr. X din xx.xx.xxxx cei doi ofertanţi au fost informaţi cu privire la rezultatul procedurii de achiziţie, termenul de contestare fiind de 10 zile de la data primirii comunicării.

La data de xx.xx.xxxx a fost încheiat contractul de servicii nr. X între mun. Botoşani – Achizitor, reprezentat prin primar F. C. M. şi prin directorul economic S. V. şi S.C. X S.R.L. Şcheia– Prestator, menţionat ca reprezentant administratorul T. A. N., contract care în speţă prevede următoarele clauze relevante:

I. 2. Obiectul contractului – „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor – sursa şi reţele” pentru implementarea proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009 -2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”

II. 3. Preţul contractului – 1.849.230,40 lei fără tva;

III. 4. Durata contractului – 40 luni;

IV.6. Documentele contractuale sunt: caietul de sarcini, propunerea tehnică şi propunerea financiară + fundamentarea economică a modului de formare a preţului;

V.9. Conflictul de interese – Orice conflict de interese apărut după semnarea prezentului contract trebuie notificat în scris achizitorului fără întârziere;

VI. 11. Obligaţiile prestatorului – 11.4 Prestatorul va executa activităţile de dirigentare de şantier cu persoanele desemnate în oferta tehnică. Acesta desemnează pe managerul de proiect ca persoana dedicată executării obligaţiilor specifice din prezentul contract. Prestatorul declară şi garantează că persoanele desemnate dispun de autorizaţie pentru domeniul şi categoria de importanţă a construcţiei corespunzătoare în raport cu lucrările şi serviciile definite în art. 2.1 din prezentul contract. În cazul în care prestatorul înlocuieşte din orice motiv persoana desemnată, va notifica imediat în scris achizitorul de acest fapt şi îi va comunica toate datele de identificare şi de contact ale persoanei nou desemnate.

VII. 13. Rapoarte intermediare şi finale – prestatorul are obligaţia de a elabora rapoarte intermediare şi un raport final pe perioada executării contractului care vor cuprinde o parte narativă şi o parte cu date financiare.

VIII. 15. Modalităţi de plată – situaţiile de plată şi facturile vor fi întocmite lunar şi vor fi corelate cu situaţiile de plată ale antreprenorului în funcţie de natura activităţilor supervizare. Facturile vor fi însoţite de un raport intermediar sau final, potrivit art.13 şi de toate documentele justificative aferente.

IX. 21. Interdicţia cesionării şi a subcontractării – este interzisă cesionarea sau subcontractarea de către prestator, în tot sau în parte, a drepturilor şi obligaţiilor asumate prin prezentul contract.

Acest contract nu a fost semnat de către reprezentanţii legali ai S.C. X S.R.L. Şcheia, asociatul şi administratorul T. A. N. sau asociatul S. A. R..

Din audierile membrilor comisiei de evaluare a ofertelor şi a funcţionarilor cu atribuţii în întocmirea contractelor, din cadrul Biroului Achiziţii, nu au fost obţinute date privind modalitatea şi persoanele care au semnat acest contract, fiecare dintre funcţionari considerând că un alt responsabil avea atribuţii în acest domeniu.

După semnarea contractului, la data de xx.xx.xxxx, la dosarul achiziţiei a fost depusă chitanţa seria TS7, nr. X a trezoreriei Suceava, pentru suma de 9.246,15 lei ce reprezintă garanţia de bună execuţie depusă de S.C. X S.R.L. Şcheia.

Conform procedurii publicată de autoritatea contractantă a rezultat că ofertantul avea formularul 26 – Scrisoare bancară de garanţie de bună execuţie pentru a fi prezentat înainte de semnarea contractului sau se putea negocia reţinerea succesivă a fondurilor din valoarea facturilor emise. S.C. X S.R.L. Şcheia a solicitat încheierea contractului conform variantei de reţinere succesivă şi a depus şi o sumă iniţială ca garanţie.

În cadrul documentaţiei a fost identificat şi procesul verbal de negociere, înregistrat sub numărul X din xx.xx.xxxx, în care sunt redate şi paginile contractului cadru. Primele două pagini din cadrul procesului verbal de negociere reprezintă procesul verbal de negociere identificat în cadrul sistemului informatic al inculpatului A. C. V., ce invocă caracterul de start-ul al S.C. X S.R.L. Şcheia pentru aprobarea constituirii garanţiei de bună execuţie prin reţinerea succesivă din sumele datorate furnizorului conform facturilor ce se vor emite. Se aduce în susţinerea constituirii ulterioare a garanţiei de bună execuţie şi aspectul privind nealterarea nici unei prevederi esenţiale din contractul cadru.

C. V. A., în calitatea sa de viceprimar al Municipiului Botoşani, a ocupat funcţia de preşedinte al tuturor celor şase comisii de evaluare a ofertelor, inclusiv în procedura de atribuire a contractului „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele".

Din administrarea probelor prezentate anterior rezultă că inculpatul A. C. V. a pregătit, împreună cu fratele său A. B. V., întocmirea înscrisurilor din ofertă pentru a putea obţine contractul în numele ofertantului S.C. X S.R.L. Şcheia, cunoscând toate detaliile din conţinutul acesteia, înainte de a fi depusă la sediul autorităţii contractante.

Inculpatul A. C. V. avea obligaţia legală de a se abţine şi de a solicita înlocuirea sa din Comisia de evaluare a ofertelor, conform art. 75, alin. 3 din HG nr. 925/2006, deoarece fratele său urma să efectueze lucrări în cadrul contractului în numele S.C. V S.R.L. Botoşani şi S.C. A S.R.L. Botoşani, în calitate de subcontractanţi al S.C. X S.R.L. Şcheia, lucru pe care nu l-a făcut încălcând aşadar această prevedere legală, lucru care atrage după sine existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, aşa cum a fost ea caracterizată şi prin Decizia Curţii Constituţionale, nr. 405/15.06.2016.

Însă inculpaţii A. B. V. şi A. C. V. au ales să nu aducă la cunoştinţa autorităţii contractante nici unul dintre aspectele care puteau să ducă la demonstrarea implicării unuia dintre aceştia în cadrul procedurii de achiziţie sau în desfăşurarea lucrărilor şi astfel în identificarea conflictului de interese, urmărind astfel obţinerea sumelor de bani aferente contractului prin utilizarea intermediarilor.

Astfel, în această idee, au depus diligenţe pentru înfiinţarea S.C. X S.R.L. de către o persoană de încredere din alt judeţ, inculpatul A. B. V. i-a solicitat lui T. A. N. să se prezinte pentru a depune oferta şi a participa ca reprezentant al S.C. X S.R.L. la etapa deschiderii ofertelor astfel încât el să nu poată fi asociat cu societatea, nu au fost declaraţi subcontractanţii, printre care se afla şi S.C. V S.R.L. Botoşani şi S.C. A S.R.L. Botoşani, şi nici nu au declarat implicarea inginerului A. B. V. în efectuarea lucrărilor ca Adjunct Team Leader la momentul desfăşurării procedurii de achiziţie publică.

Scopul nedeclarării subcontractanţilor a fost acela de a evita descoperirea conflictului de interese în care se afla preşedintele comisiei de evaluare a ofertelor, inculpatul A. C. V., şi de a ascunde faptul că societăţile care vor îndeplini contractul de servicii de supervizare reprezentau, de fapt, firme deţinute sau controlate de inculpaţii A. B. V. şi A. C. V..

Prin documentaţia de atribuire, ofertanţii erau obligaţi să prezinte şi lista personalului cheie ce va fi implicat în derularea contractului de servicii de supervizare. Astfel, la întocmirea ofertei prezentate de S.C. X S.R.L. inculpaţii au înţeles să nu nominalizeze printre experţii cheie şi numele lui B. V. A. şi să-i creeze acestuia o poziţie de expert non-cheie, respectiv Team Leader Adjunct. Pentru această poziţie de expert non-cheie, ca şi pentru toate celelalte poziţii de experţi non-cheie nu exista obligativitatea prezentării datelor de identificare ale persoanelor, doar după semnarea contractului. Astfel, au înţeles să creeze o funcţie în oglindă cu cea de Team Leader ocupată de R. V., dar care urma să deţină cel mai mare număr estimat de zile de lucru în cadrul contractului, prestând practic aceleaşi activităţi ca şi Expertul cheie nr. 1 - Team Leader.

Cu ocazia verificărilor efectuate de DLAF, în Nota de control nr. X din xx.xx.xxxx s-a stabilit că din datele deţinute de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu privire la inculpaţii C. V. A. şi B. V. A. a rezultat următoarea stare de fapt:

I.Inculpatul C. V. A. a deţinut sau deţine calitatea de asociat şi administrator în societăţile S.C. V S.R.L. Botoşani (xx.xx.xxxx - prezent), S.C. AU S.R.L. (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx), S.C. T S.R.L. Botoşani (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx) şi S.C. Y S.R.L. Botoşani (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx);

II.Inculpatul B. V. A. a deţinut sau deţine calitatea de asociat şi administrator în următoarele societăţi: S.C. Y S.R.L. Botoşani (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx), S.C. V S.R.L. Botoşani (xx.xx.xxxx- prezent), S.C. A S.R.L. (xx.xx.xxxx -prezent). Din analiza informaţiilor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului rezultă fără echivoc faptul că la data atribuirii contractului de servicii de supervizare a lucrărilor, respectiv xx.xx.xxxx, inculpatul C. V. A. era încă administrator şi asociat al S.C. V S.R.L. Botoşani, societate pe care o deţinea împreună cu fratele său, B. V. A., deţinea funcţia de viceprimar al Municipiului Botoşani şi pe cea de preşedinte al comisiei de evaluare. De asemenea este evidenţiată prezenţa inculpatului C. V. A. ca fondator al S.C. Y S.R.L. Botoşani alături de fratele său, societate care a fost de asemenea implicată în implementarea contractului de servicii de supervizare a lucrărilor, prin intermediul actualului administrator şi asociat, inculpatul Marcel H., un apropiat al celor doi fraţi.

În acelaşi scop, al ascunderii implicării unuia dintre fraţii A. în derularea lucrărilor din contractul a cărui achiziţie se derula, inculpatul A. B. V. a transmis, la data de xx.xx.xxxx, suma de 7.100 lei în contul personal al martorei S. A. R., din contul S.C. V S.R.L. Botoşani pentru achitarea garanţiei de participare la licitaţie a S.C. X S.R.L. Şcheia. În aceeaşi zi, S. A. R. depune suma de 7000 lei în contul S.C. X S.R.L. Şcheia ca împrumut societate aferent contractului nr. 3 şi efectuează un virament către Municipiul Botoşani, în valoare de 7.000 lei cu menţiunea „garanţie de participare licitaţie”, aşa cum rezultă din extrasele de cont.

Inculpatul A. C. V., în calitatea sa de preşedinte al comisie al comisiei de evaluare desemnată de autoritatea contractantă – Primăria municipiului Botoşani şi-a încălcat atribuţiile prevăzute de art. 72, alin. 1 si 2 din H.G. nr. 925/2006 privind verificarea criteriilor de calificare de către ofertanţi, stabilirea ofertelor neconforme sau inacceptabile, urmărind în fapt atribuirea contractului către S.C. X S.R.L. cu scopul de a obţine pentru sine şi pentru fratele său, A. B. V., sumele provenite din derularea contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”. Prin participarea la luarea deciziei de desemnare ca şi câştigătoare a ofertei depusă de S.C. X S.R.L., pentru a cărei realizare a participat în mod personal, inculpatul A. C. V. a urmărit obţinerea contractului de către fratele său, A. B. V., încălcând astfel şi normele sociale privind conflictul de interese.

Î.

Derularea lucrărilor din contractul ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”

Prin Ordonanţa nr. XX/P/2013 din data de xx.xx.xxxx s-a dispus să efectuarea unei constatări financiar – contabile în cauză. Din cuprinsul raportului de constatare au fost desprinse mai multe concluzii, verificându-se atât legalitatea documentelor întocmite cât şi modul de utilizare a sumelor de bani încasate de S.C. X S.R.L. Şcheia de la beneficiarul lucrărilor contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”, Primăria municipiului Botoşani. Din registrul de corespondenţă al S.C. X S.R.L. Şcheia rezultă că ordinul de începere a lucrărilor a fost primit şi înregistrat la data de xx.xx.xxxx. La data de xx.xx.xxxx, conform procesului de predare primire „birou consultant supervizare”, Municipiul Botoşani, prin V. P. N., a pus la dispoziţia S.C. X S.R.L. Şcheia - reprezentată de V. F. R., un imobil situat în mun. Botoşani, str. X, nr. Y, judeţul Botoşani.

 Prin Deciziile nr. de la X la X din data de xx.xx.xxxx ale administratorului S.C. X S.R.L. Şcheia au fost numiţi următorii experţi în cadrul contractului nr. X/xx.xx.xxxx conform tabelului următor:

Nici unul dintre experţi nu este angajatul S.C. X S.R.L. Şcheia, neavând raporturi de muncă reglementate legal cu această firmă. De asemenea deciziile de numire nu sunt semnate de administratorul T. A. N., aşa cum acesta a declarat.

Ulterior, la data de xx.xx.xxxx, prin Decizia nr. X a S.C. X S.R.L. Şcheia este numit Expert 16 arhitectul T. M., care era angajat al S.C. AV S.R.L. Botoşani.

În fapt, inculpatul A. B. V. a fost cel care a gestionat întreaga activitate desfăşurată în proiect, iar în acest sens a fost cel care a stabilit care dintre experţi vor efectua lucrările propriu-zise şi a întocmit aceste decizii pe sistemele informatice identificate la sediul S.C. V S.R.L. Botoşani, aşa cum rezultă din datele obţinute în urma percheziţiei informatice.

Cu data de xx.xx.xxxx sunt întocmite contractele de prestări servicii între S.C. X S.R.L. Şcheia şi societăţile comerciale care reprezentau angajatorul experţilor care au efectuat în fapt lucrările sau care erau controlate de inculpatul A. B. V., după cum urmează:

Se constată că, ulterior semnării contractului nr. X din xx.xx.xxxx, S.C. X S.R.L. Şcheia, la data de xx.xx.xxxx, prin contractele prezentate mai sus a subcontractat prestări de servicii în valoare de 1.155.000 lei fără Tva. Contractele încheiate cu S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani nu se justifică prin existenţa unui angajat al acestor firme care să fi fost numit ca expert şi nominalizat în lista prezentată beneficiarului. Se încalcă în acest mod prevederile art. 11 din contractul nr. X din xx.xx.xxxx privind interzicerea subcontractării.

Ulterior, au mai fost întocmite 3 contracte de prestări servicii care reprezentau, în fapt finalizarea subcontractării tuturor serviciilor aferente contractului X din xx.xx.xxxx:

Contractul nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. AX S.R.L. Curteşti s-a perfectat ca urmare a cooptării a inginerului de cantităţi, pentru care s-a solicitat aprobarea beneficiarului la data de xx.xx.xxxx. În data de xx.xx.xxxx s-a primit aprobarea beneficiarului şi în data de xx.xx.xxxx a fost emisă Decizia nr. X de numire a inginerului T. M. ca expert 16 – inginer cantităţi.

Nici T. M. nu este angajatul S.C. X S.R.L. Şcheia, conform REVISAL, acesta avea la data de xx.xx.xxxx contract de muncă cu normă întreagă cu S.C. AX S.R.L. şi contract de muncă cu timp parţial cu S.C. AY S.R.L. Botoşani.

Contractul nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. Z  S.R.L. Botoşani pentru prestări servicii nu este justificat de implicarea în lucrări a unui angajat al acestei firme în calitate de expert nominalizat în lista prezentată beneficiarului. Singurul scop al acestui contract a fost însuşirea necuvenită de către inculpatul A. B. V. a unor sume provenite din contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx privind ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”.

Contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. A S.R.L. Botoşani este rezultatul unei manopere frauduloase de însuşire necuvenită, de către inculpatul A. B. V., a unor sume de bani din contractul nr. X din xx.xx.xxxx.

S.C. A S.R.L. Botoşani, J07/XX/2008, CUI X, la data de xx.xx.xxxx avea asociat unic şi administrator pe numitul C. V. R., CNP XXXXXXXXXXXXX. Sediul declarat al firmei era mun. Botoşani, Str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap.U, iar activitatea era suspendată temporar conform Deciziei asociatului unic nr. X din xx.xx.xxxx, pe o perioadă de 3 ani şi conform Încheierii nr. X din data de xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani, prin care a fost admisă cererea de înregistrare în Registrul Comerţului.

Obiectul principal de activitate era reprezentat de codul 4120 – Lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

La data de xx.xx.xxxx, prin Decizia asociatului unic nr. 1 intervin următoarele modificări:

1.Obiectul de activitate principal: 7112 – Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea;

2.Starea firmei: se reia activitatea începând cu data de xx.xx.xxxx;

3.Sediul social: se schimbă la adresa mun. Botoşani, str. X nr. Y, judeţul Botoşani.

Cu ocazia analizei documentelor puse la dispoziţie au fost identificate două exemplare ale contractului nr. X din xx.xx.xxxx, care diferă doar în ceea ce priveşte valoarea contractului. Primul exemplar, pe care l-a avut la dispoziţie şi echipa de control DLAF, are o valoare de 180.000 lei. Cel de-al doilea exemplar ridicat cu ocazia percheziţiei efectuate la S.C. V S.R.L. Botoşani, la punctul de lucru din municipiul Botoşani, Str. X, nr. Y, are o valoare de 350.000 lei fără Tva. Ambele exemplare sunt semnate de A. B. V. pentru S.C. A S.R.L. Botoşani în condiţiile în care, la data de xx.xx.xxxx, acesta nu avea nici o calitate în cadrul societăţii.

Inculpatul T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele încheiate de S.C. X S.R.L. Şcheia nu a fost semnat de către el şi nu a avut cunoştinţă despre înscrisuri la data întocmirii acestora. La data de xx.xx.xxxx este deschis contul X la ING Botoşani al S.C. A S.R.L. Botoşani de către C. V. R., cu facilitate de operare „Home Bank” (prin internet de la un terminal utilizat de clientul băncii printr-un digipass) şi prin emiterea unui card inscripţionat cu numele utilizatorului „V. R. C.” şi cu numele companiei „A SRL”.

La data de xx.xx.xxxx prin Decizia asociatului unic nr.X intervin următoarele modificări:

1.Capitalul social se majorează cu suma de 100 lei prin cooptarea ca asociat a d-lui A. B. V., CNP XXXXXXXXXXXXX;

2.Administratorul C. V. R. este revocat din funcţie şi este numit în funcţie A. B. V. cu puteri depline şi mandat pe durată nelimitată;

3.Actul constitutiv al societăţii este modificat cu noile prevederi.

La data de xx.xx.xxxx prin Hotărârea adunării generale a asociaţilor ai S.C. A S.R.L. Botoşani, asociatul C. V. R. îşi cesionează părţile sociale deţinute către asociatul A. B. V. care devine asociat unic. Actul constitutiv este modificat în acest sens, iar prin Rezoluţia nr. X din xx.xx.xxxx, persoana desemnată din cadrul ORC de pe lângă Tribunalul Botoşani admite cererea de înregistrare şi este eliberat certificatul de înregistrare de menţiuni din xx.xx.xxxx, prin care menţiunea nr. X din xx.xx.xxxxa fost înscrisă în Registru Comerţului la data de xx.xx.xxxx.

În aceste condiţii la data de xx.xx.xxxx A. B. V. emite factura nr. X în valoare de 170.000 lei, reprezentând „Cval parţial servicii de asistenţă tehnică în supervizarea lucrărilor, cf contract nr. X din data xx.xx.xxxx”, sumă care a fost încasată integral la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la data de xx.xx.xxxx. Privind în ansamblu aceste operaţiuni de schimbare a acţionariatului, a sediului şi a obiectului de activitate ale S.C. A S.R.L. Botoşani se conturează acţiunea premeditată a inculpatului A. B. V. de a prelua controlul total al acestei firme, începând cu data încheierii contractului nr. X din xx.xx.xxxx şi de a avea controlul total asupra veniturilor realizate în baza contractului,în condiţiile în care firma nu avea angajaţi care să presteze aceste servicii.

Rezultă că prin cele 9 contracte (din care 5 sunt încheiate cu firme care au furnizat experţi acceptaţi de beneficiar, iar 4 încheiate cu firme care nu aveau angajaţi acceptaţi de beneficiar sau deloc) încheiate de inculpatul A. B. V. în numele S.C. X S.R.L. Şcheia, fără a avea acest drept, au fost subcontractate servicii în valoare de 1.733.030 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 94% din valoarea totală a contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx de 1.849.230 lei fără TVA.

În aceste condiţii se dovedeşte caracterul mincinos al ofertei întocmită de inculpatul A. B. V. în numele S.C. X S.R.L. Şcheia, deoarece atât în faza iniţială când au fost solicitate informaţiile despre subcontractanţi a declarat în formularul special „nu este cazul”, cât şi atunci când au fost solicitate clarificări cu privire la preţul ofertei prin bugetul de cheltuieli prezentat a declarat cheltuieli de exploatare şi financiare proprii în valoare de 1.695.050 lei (din care 1.270.450 lei salarii, impozite pe salarii şi contribuţii).

Din punct de vedere al circuitului documentelor în vederea executării contractului nr. X din xx.xx.xxxx se constată că inculpatul A. B. V. este persoana care întocmea facturile emise către Primăria mun. Botoşani, aplicaţiile de plată anexate la facturi, care la rândul lor aveau ataşate procese verbale de recepţie, situaţii cu privire la numărul de zile lucrate de experţi, preţul din ofertă, zilele rămase de efectuat, pontajul efectuat, raportul de activitate şi declaraţiile experţilor cu privire la zilele în care au muncit din perioada facturată.

Aplicaţiile de plată din partea beneficiarului sunt avizate de managerul de proiect V. P. şi de expertul financiar UMP G. M. fiind aprobate de primarul municipiului Botoşani.

Managerul de proiect P. V. este cel care aprobă şi situaţiile fizice şi financiare ale contractului de supervizare de la sfârşitul perioadei facturate întocmite de inculpatul A. B. V. şi care confirmă în acest mod că experţii care figurează cu zile de muncă în aceste situaţii au şi prestat activităţile specifice funcţiei lor.

La nivelul beneficiarului o comisie de recepţie constituită din V. P., G. M. şi P. B. întocmeşte un proces verbal de recepţie a lucrărilor prin care confirmă primirea rapoartelor de activitate ale prestatorului şi constată dacă serviciile au fost îndeplinite corespunzător.

După aceste verificări, inculpatul A. B. V. stabileşte toate datele necesare pe care le transmite către S. A. R., contabilul societăţii, iar aceasta emite în numele S.C. X S.R.L. Şcheia factura către beneficiar, la valoarea confirmată în aplicaţia de plată anexă şi în care consemnează şi valoarea garanţiei de 4,5% din valoare fără Tva a facturii.

În funcţie de disponibilul beneficiarului, plata facturilor se efectuează ulterior în contul S.C. X S.R.L. Şcheia, deschis la Trezoreria Suceava. Valoarea garanţiei se virează separat, în contul X deschis la Trezoreria Suceava.

Operaţiunile financiare, constând în efectuarea plăţilor, au fost efectuate de S. A. R., cea care întocmea şi ordinele de plată către Trezorerie prin care sumele încasate de la beneficiar erau virate în contul societăţii deschis la ING Bank. Subcontractanţii S.C. X S.R.L. Şcheia, în urma înţelegerii şi după stabilirea valorii de plată cu inculpatul A. B. V. emiteau facturi pentru activităţile prestate, iar la primirea acestor sume S. A. R. efectua plăţile prin sistemul „Home Bank”.

Acesta este circuitul financiar prin care sumele provenite din derularea contractului nr. X din xx.xx.xxxx al S.C. X S.R.L. Şcheia cu Primăria municipiului Botoşani din contul beneficiarului ajung în conturile firmelor subcontractoare sau al societăţilor controlate de inculpatul A. B. V..

În perioada decembrie 2011 – decembrie S.C. X S.R.L. Şcheia a emis 9 facturi fiscale, în baza a 9 aplicaţii de plată către Municipiul Botoşani, situaţia fiind prezentată în tabelul următor:

 

Inculpatul A. B. V. a întocmit 9 aplicaţii de plată şi situaţiile anexă, cuprinzând cei 16 experţi cu numărul de ore şi zile în care aceştia au efectuat lucrări, conform situaţiilor aprobate de V. P., au fost acceptate la plată de către beneficiar 9 facturi fiscale în valoare de 1.807.758,80 lei fără Tva, respectiv 2.241620,92 lei cu Tva, din care a fost virată direct în contul de garanţie suma de 81.349,15 lei, la dispoziţia S.C. X S.R.L. Şcheia rămânând suma de 2.160.271,77 lei. Din analiza aplicaţiilor de plată şi a facturilor emise de subcontractanţi rezultă faptul că nu a fost respectată corespondenţa dintre valoarea contractelor încheiate şi valoarea înscrisă în dreptul fiecărui expert în situaţiile centralizatoare privind numărul de zile prestate de aceştia, că unele firme au facturat şi încasat contravaloarea unor prestări servicii de asistenţă tehnică şi supervizare pentru S.C. X S.R.L. Şcheia, fără a efectua aceste lucrări cu personalul propriu.

În primul rând s-a efectuat comparaţia dintre bugetul propus cu ocazia răspunsului din adresa nr. X din xx.xx.xxxx a S.C. X S.R.L. Şcheia cu cele 9 aplicaţii de plată cu documentele anexă. S.C. X S.R.L. Şcheia, prin inculpatul A. B. V., în adresa sus menţionată a prezentat următoarea structură a salarizării personalului:

 

Din cuprinsul Anexei 1 la aplicaţiile de plată 1 - 9, rezultă faptul că nu s-a păstrat acest mod de calcul al sumelor cuvenite experţilor, respectiv „Cheltuiala zilnică totală” a fost înlocuită cu „Preţ unitar” care are un nivel mai mare decât cel stabilit cu ocazia prezentării ofertei. S-a procedat la refacerea calculelor cu sumele nou rezultate şi acceptate la plată de către managerul de proiect V. N. P., rezultând următoarea situaţie:

 

Se constată că preţul unitar al serviciilor fiecărui expert (cheltuiala zilnică totală) consemnat în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9, conduce în urma efectuării unui calcul similar celui din oferta iniţială la o cheltuială cu salariile în sumă de 1.849.230,40 lei, care coincide cu valoarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

În aceste condiţii profitul obţinut de S.C. X S.R.L. Şcheia este de 0 lei, care din punct de vedere economic nu justifică o activitate lucrativă în condiţiile unei economii de piaţă.

Se constată că toate cheltuielile directe (salarii, impozite şi contribuţii, materiale) şi indirecte (utilităţi, servicii, dobânzi) de 1.735.252,55 lei din oferta iniţială, la care se adaugă şi profitul net de 113.977,85 lei au fost repartizate în cheltuielile cu plata salarială a experţilor până la concurenţa cu valoarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx în sumă de 1.849.230,40 lei.

Acest fapt ar duce la concluzia că S.C. X S.R.L. Şcheia este în fapt un operator economic interpus între mun. Botoşani şi cei 15 experţii, cu scopul ca valoarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx, de 1.849.230,40 lei, să fie împărţită sub formă de salarii cu plata impozitelor şi contribuţiilor aferente.

În realitate experţii care au participat la executarea contractului nu au fost remuneraţi sub formă salarială, ei nefiind angajaţi ai S.C. X S.R.L. Şcheia, ci prin încheierea de contracte de prestări servicii cu firmele la care aceştia erau angajaţi.

Din acest motiv s-a procedat la analizarea financiară pe fiecare expert aprobat de beneficiar şi firmă subcontractoare, în scopul determinării cu exactitate a circuitului financiar prin care sumele de bani au fost dirijate în conturile bancare controlate de persoane implicate în însuşirea în mod necuvenit a sumelor provenite din derularea contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

1. Expert 1 – V. R. F. – Team Lider în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la:

- S.C. AK S.R.L. Suceava – contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu cuprins între 700 lei şi 800 lei (minimum pe economie), firmă la care V. R. F. este asociat unic şi administrator;

- S.C. M S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă cu timp parţial cu un salariu cuprins între 180 lei şi 197 lei (minimum pe economie);

- S.C. BA S.R.L. începând cu data de xx.xx.xxxx - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 1.600 lei;

Relaţia dintre S.C. X S.R.L. şi V. R. F., reprezentantul S.C. AK S.R.L. Suceava, în vederea prestării de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx, a fost stabilită prin contractul nr. XX din xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 230.000 lei la care se adaugă Tva în sumă de 55.200 lei, fiind încheiat pe o durată de 23 de luni. Stabilirea sumelor facturate către Municipiul Botoşani de către S.C. X S.R.L. s-a realizat în baza aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 aferente contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx, întocmite de Team leader adjunct inculpatul A. B. V..

Din comparaţia aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, care cuprind numărul de zile şi valoarea acestora pentru Expertul nr. 1 – Team Lider, cu cele facturate de S.C. AK S.R.L. Suceava pentru aceste activităţi în perioada decembrie 2011 – septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activităţi s-a încasat de către S.C. X S.R.L. suma de 658.560 lei fără Tva, respectiv 816.614,40 lei cu Tva de la mun. Botoşani, s-a plătit suma de 229.516,05 lei fără Tva, respectiv 284.599,90 lei cu Tva către S.C. AK S.R.L. Suceava.

Centralizarea acestor plăţi, aşa cum au fost descrise mai sus, este reprezentată prin situaţia:

 

Rezultă că din suma de 658.560 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 1 ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 s-a plătit suma de 229.515,88 lei fără Tva firmei S.C. AK S.R.L. Suceava la care V. R. F. era angajat, diferenţa de 429.044,12 lei fără Tva rămânând la dispoziţia lui inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

R. F. V., în calitate de Team leader a coordonat şi efectuat serviciile pentru care a fost desemnat ca expert în cadrul proiectului, fiind specialistul care a răspuns exclusiv de partea tehnică a proiectului. Datorită volumului mare de muncă desfăşurat de acesta nu se poate stabili dacă numărul de ore şi zile de prestări servicii decontate prin situaţiile întocmite de inculpatul A. B. V., în cadrul situaţiilor ataşate rapoartelor de activitate lunare, corespund cu numărul de ore efectiv lucrate de către acesta. Prin urmare se va considera că documentele privind numărul de zile în care R. F. V. a efectuat lucrări conţin date reale.

2. Expert 2 – H. L. – Inginer Asigurarea Calităţii în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajată la:

-S.C. AL S.A. Botoşani – contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 3000 lei;

-S.C. AM S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă cu timp parţial cu un salariu de 360 lei;

Inginerul H. L. nu a participat la activităţile desfăşurate în executarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx din cadrul proiectului de reabilitare termică şi nu are cunoştinţă despre documentele întocmite în numele acesteia. Ea nu a semnat declaraţia cu orele de muncă zilnice - pontajul şi nici un alt document din cadrul documentaţiei inclusă în justificarea decontărilor depusă de către S.C. X S.R.L. Şcheia la beneficiarul Municipiul Botoşani.

Toate înscrisurile întocmite, completate sau semnate în numele inginerului H. L. şi utilizate în cadrul raportului de activitate lunară de către prestatorul S.C. X S.R.L. Şcheia reprezintă documente ce conţin date neconforme cu realitatea şi care nu au fost semnate de către persoana în cauză.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Suma de 110.745,60 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 2, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 a rămas la dispoziţia inculpatului A. B. V., persoana care a dispus de sumele primite de S.C. X S.R.L. Şcheia de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

Expert 3 – H. T. – Diriginte de şantier în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BB S.R.L. Botoşani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 1500 lei.

Din declaraţia de martor a inginerului H. T. se reţine că acesta nu a participat la executarea vreunei activităţi din contractul nr. X din xx.xx.xxxx. De asemenea, el nu a semnat nici un document ce a fost întocmit în numele său, în cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoşani, cu excepţia CV-ului şi a Declaraţiei de disponibilitate. Martorul declară că a semnat aceste înscrisuri, dar nu îşi aminteşte în ce context, neputându-şi explica de cum a semnat aceste înscrisuri, ştiind că a pus la dispoziţia inculpatului B. A. doar un Cv şi documentele de calificare profesională.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarele plăţi:

 

Suma de 77.416,20 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 3, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia inculpatului lui A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

4. Expert 4 – C. P. – Inginer de proces în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. AN S.R.L. Suceava - contract individual de muncă, normă întreagă, cu un salariu de 3.100 lei. Relaţia dintre S.C. X S.R.L. Şcheia şi C. P. - reprezentantul S.C. AN S.R.L. Suceava, în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx, a fost stabilită prin contractul nr. XX din xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 35.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 8.400 lei, cu o durată de 23 de luni.

T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele încheiate de S.C. X S.R.L. Şcheia în cadrul Proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoşani de S.C. X S.R.L. Şcheia au stat aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 aferente contractului nr. X din xx.xx.xxxx, întocmite de inculpatul A. B. V. şi aprobate de P. V.. Din comparaţia aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 care cuprind numărul de zile şi valoarea acestora pentru Expertul nr. 4 – Inginer de proces, cu cele facturate de S.C. AN S.R.L. Suceava pentru aceste activităţi, în perioada decembrie 2011 – septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce s-a încasat suma de 113.971,20 lei fără Tva, respectiv 141.324,29 lei cu Tva, de la Municipiul Botoşani, s-a plătit suma de 35.322,58 lei fără Tva, respectiv 43.800 lei cu Tva către S.C. AN S.R.L. Suceava.

 

Din suma de 113.971,20 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 4, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 s-a plătit suma de 35.322,58 lei fără Tva firmei S.C. AN S.R.L. Suceava, la care C. P. era angajat, diferenţa de 78.648,62 lei fără Tva, rămânând la dispoziţia inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

5. Expert 5 – L. L. – Inginer electro–energetic în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, nu figurează angajat cu contract de muncă în România. Din verificarea bazei de date a evidenţei populaţiei rezultă că din anul 2008 acesta şi-a stabilit domiciliul în străinătate, în Canada. Aşa cum rezultă din documentele de experienţă profesională rezultă că lucrările principale au fost efectuate în afara Europei.

Pe cale de consecinţă nici unul dintre înscrisurile întocmite în numele expertului L. L. nu sunt semnate de către acesta şi nici nu conţin date reale, în condiţiile în care acesta nu a participat la nici una dintre activităţile proiectului.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Suma de 93.542,40 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 5, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia lui A. B. V. persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. nr. X din xx.xx.xxxx.

6. Expert 6 – A. D. – Inginer auT.tizări Conform REVISAL, A. D. figurează angajat la S.C. AO S.R.L. Botoşani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 3.331 lei, în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx.

A. D. a declarat că nu a participat la executarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx, nu a semnat nici un document din cadrul lucrărilor din proiectul de reabilitare termică, astfel că înscrisurile utilizate de inculpatul A. B. V. pentru întocmirea aplicaţiilor de plată şi decontarea lor sunt înscrisuri ce conţin date nereale şi care au fost semnate de persoana în numele căreia s-a întocmit.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Întreaga sumă de 79.564,80 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 6, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

7. Expert 7 – T. VN.– Inginer CCIA în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la:

- S.C. AP S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 6416 lei până la data xx.xx.xxxx;

- S.C. E. S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă cu timp parţial cu un salariu de 6273 lei începând cu data de xx.xx.xxxx;

- BC începând cu data de xx.xx.xxxx - contract individual de muncă cu timp parţial cu un salariu de 713 lei.

Din declaraţia martorului T. VN.rezultă că acesta nu a participat la executarea lucrărilor din contractul nr. X din xx.xx.xxxx şi nu a semnat nici unul dintre înscrisurile întocmite în numele său, pentru proiectul de reabilitare termică a Municipiului Botoşani.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Suma de 116.120,80 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 7, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia inculpatului A. B. V., persoana care dispunea cu privire la sumele încasate de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

8. Expert 8 – U. E. – Inginer reţele de termoficare în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la E - contract individual de muncă normă întreagă, cu un salariu cuprins între 4.000 lei şi 4,740 lei.

U. E. nu a participat la executarea lucrărilor din cadrul contractului nr. X din xx.xx.xxxx, încheiat cu Primăria municipiului Botoşani, şi nu a semnat nici un înscris ce a fost întocmit în numele său pentru justificarea plăţilor în cadrul contractului. Prin urmare sumele decontate pentru plata serviciilor sale s-au obţinut în baza unor înscrisuri falsificate de inculpatul A. B. V..

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Suma de 186.009,60 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 8, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

9. Expert 9 – C. L. – Inginer SSM în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BD S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 1.400 lei începând cu data de xx.xx.xxxx.

Relaţia dintre S.C. X S.R.L. Şcheia (beneficiar) şi C. L. (reprezentantul S.C. BD S.R.L. Botoşani) în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx a fost stabilită prin contractul nr. X din xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 110.656,33 lei la care se adaugă Tva în sumă de 26.557,51 lei cu o durată de 17 de luni.

Din declaraţia inculpatului T. A. N. rezultă că acesta nu a semnat nici unul dintre contractele subsecvente contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoşani de către S.C. X S.R.L. Botoşani au stat aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 aferente contractului nr. X din xx.xx.xxxx întocmite de inculpatul A. B. V. şi aprobate de P. V.. Din comparaţia aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 care cuprind numărul de zile şi valoarea acestora pentru Expertul nr. 9, cu cele facturate de S.C. BD S.R.L. Botoşani pentru aceste activităţile din cadrul contratului aferente perioadei decembrie 2011 – septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activităţi s-a încasat suma de 135.020 lei fără Tva, respectiv 167.424,80 lei cu Tva de la Municipiul Botoşani, s-a plătit către agentul economic suma de 118.318,96 lei fără Tva, respectiv 146.715,51 lei cu Tva către S.C. BD S.R.L. Botoşani.

 

Rezultă că din suma de 135.020 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 9, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 s-a plătit suma de 118.318,96 lei fără Tva firmei S.C. BD S.R.L. Botoşani la care C. L. era angajat, diferenţa de 16.701,04 lei fără Tva rămânând la dispoziţia inculpatului A. B. V. persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

10. Expert 10 – P. G. D. – Inginer proiectant de structuri

11. Expert 13 – I. R. C. M. - Jurist

12. Expert 15 – A. B. V. – Team Lider adjunct

P. G. D. şi A. B. V. în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajaţi la S.C. V S.R.L. Botoşani, primul cu contract de muncă cu timp parţial de la data de xx.xx.xxxx, iar al doilea tot cu contract de muncă cu timp parţial de la data de xx.xx.xxxx. Salariul celor doi este de 300 lei pe lună fiecare.

I. R. C. M. în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx conform REVISAL figurează angajată la S.C. V S.R.L. Botoşani cu contract de muncă cu timp parţial de la data de xx.xx.xxxx, având un salariu de 300 lei. Acest contract de muncă a fost suspendat începând cu luna decembrie 2012 ca urmare a intrării în concediu de maternitate a angajatei

Relaţia dintre S.C. X S.R.L. Şcheia (beneficiar) şi S.C. V S.R.L. Botoşani reprezentată de A. B. V. în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx, a fost stabilită prin contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 150.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 36.000 lei, cu o durată de 17 de luni.

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului, aşa cum rezultă din declaraţiile sale.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoşani de către S.C. X S.R.L. Şcheia au stat aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 aferente contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx, întocmite de inculpatul A. B. V..

Din comparaţia aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 care cuprind numărul de zile şi valoarea acestora pentru Expertul nr. 10, Expertul nr. 13 şi Expertul nr. 15, cu cele facturate de S.C. V S.R.L. Botoşani pentru aceste activităţi în perioada decembrie 2011 – septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activităţi s-a încasat suma de 189.360,00 lei fără Tva, respectiv 234.806,40 lei cu Tva de la mun. Botoşani, s-a plătit suma de 114.615,12 lei fără Tva, respectiv 142.122,75 lei cu Tva către S.C. V S.R.L. Botoşani.

 

Rezultă că din suma de 189.360 fără Tva decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Experţilor nr. 10, 13 şi 15, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 s-a plătit suma de 114.609,12 lei fără Tva firmei S.C. V S.R.L. Botoşani la care P. G. D., I. R. C. M. şi A. B. V. erau angajaţi, diferenţa de 74.750,88 lei fără Tva rămânând la dispoziţia lui A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

Se remarcă astfel faptul că nici pentru societatea pe care o reprezenta în cadrul proiectului de reabilitare termică, în baza contractului întocmit cu S.C. X S.R.L. Şcheia, inculpatul A. B. V. nu a dorit să ofere suma corectă, aşa cum a fost calculată de el în baza documentelor cu datele falsificate, considerând suma ce va rămâne la dispoziţia sa mai importantă decât funcţionarea corespunzătoare a societăţii.

13. Expert 11 – C. M. – arhitect

C. M. în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BE S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă normă întreagă, începând cu data de xx.xx.xxxx.

Inginerul C. M. nu a participat la lucrările ce au fost executate în numele S.C. X S.R.L. Şcheia conform contractului nr. X din xx.xx.xxxx. Martorul C. M. a declarat că a desenat doar o schiţă a unei piese la solicitarea inculpatului A. B. V., fără a fi plătit pentru aceasta şi că nu a semnat nici un înscris privind orele sau zilele de muncă în cadrul proiectului, şi nici un alt document cu privire la atribuţii sau activităţi desfăşurate în cadrul proiectului de reabilitare termică.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Suma de 35.571,60 lei fără TVA decontată de Municipiul Botoşani pentru plata Expertului nr. 11, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia lui A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx.

14. Expert 12 – S. C. – Inginer proiectant instalaţii

Inginerul S. C. în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. AH S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă normă întreagă, începând cu data de xx.xx.xxxx.

Relaţia dintre S.C. X S.R.L. Şcheia (beneficiar) şi S. C. salariatul S.C. AH S.R.L. Botoşani reprezentată de S. N., în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx a fost stabilită prin contractul nr. X din xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 100.000 lei la care se adaugă Tva în sumă de 24.000 lei, cu o durată de 17 de luni.

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului, aşa cum a declarat.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoşani de către S.C. X S.R.L. Şcheia au stat aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 aferente contractului nr. X din xx.xx.xxxx întocmite de inculpatul A. B. V..

Din comparaţia aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 care cuprind numărul de zile şi valoarea acestora pentru Expertul nr. 12, cu cele facturate de S.C. AH S.R.L. Botoşani pentru aceste activităţi în perioada decembrie 2011 – septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activităţi s-a încasat suma de 35.571,60 lei fără Tva, respectiv 44.108,78 lei cu Tva de la Municipiul Botoşani, s-a plătit către S.C. AH S.R.L. Botoşani suma de 80.366,73 lei fără Tva, respectiv 99.654,75 lei cu Tva.

 

În acest caz se constată că faţă de sumele aprobate la plată din aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 pentru plata Expertului nr. 12, în valoare de 35.571,60 lei fără Tva a fost plătită de către SC AH SRL suma de 80.366,73 lei fără tva, cu 44.795,13 lei mai mult.

15. Expert nr. 14 – I. V. – Inginer ANRE

Inginerul I. V. în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BF S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă normă întreagă, începând cu data de xx.xx.xxxxşi la S.C. BG S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă cu timp parţial, începând cu data de xx.xx.xxxx.

Martorul I. V. nu a participat la efectuarea de lucrări în cadrul contractului nr. X din xx.xx.xxxx. acesta a declarat că a fost contactat de A. B. V. pentru a fi implicat în cadrul proiectului de reabilitare termică, dar acest demers nu s-a materializat. El nu a semnat nici un înscris cu privire la acest proiect şi nu a avut cunoştinţă de faptul că a fost desemnat ca expert din partea S.C. X S.R.L. Şcheia.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu următoarea situaţie:

 

Rezultă că suma de 15.480 lei fără Tva decontată de mun. Botoşani pentru plata Expertului nr. 11, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9, a rămas la dispoziţia inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X/xx.xx.xxxx.

16. Expert 16 – T. M. A.– Inginer cantităţi în perioada xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. AY S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă cu timp parţial, începând cu data de xx.xx.xxxx şi la S.C. AV S.R.L. Botoşani – contract individual de muncă cu normă întreagă, începând cu data de 19.03.2012.

Relaţia dintre S.C. X S.R.L. Şcheia (beneficiar) şi T. M. A. (reprezentantul S.C. AV S.R.L. Botoşani) în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx a fost stabilită prin contractul nr. XXX din xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 100.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 24.000 lei, cu o durată de 21 de luni.

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului, aşa cum a declarat acesta.

În cazul acestui expert se constată că în aplicaţiile de plată nr. 1 – 9 acesta figurează cu un număr total de 158 zile, însă nu este trecută nici o valoare a reprezentând preţul unitar pe zi cuvenit expertului. T. M. A. a participat la executarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx, îndeplinind funcţia de diriginte de şantier. Din cuprinsul aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 se constată că preţul unitar pe zi pentru expertul nr. 3 diriginte de şantier H. T. – persoană neimplicată în executarea contractului, este de 1.075,20 lei, astfel încât lui T. M. A. i s-ar fi cuvenit 169.881,60 lei pentru cele 158 de zile prestate.

S.C. AV S.R.L. Botoşani a facturat către S.C. X S.R.L. Şcheia în perioada martie 2012 – decembrie 2013 prestări servicii aferente contractului 184 din xx.xx.xxxx în valoare de 86.636,10 lei fără Tva, respectiv 107.428,76 lei cu Tva.

Se constată că Expertul nr. 16 a fost plătit de A. B. V. prin achitarea facturilor emise de S.C. AV S.R.L. Botoşani din sumele avute la dispoziţie ca rezultat al aprobării aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 în care sunt consemnate activităţi fictive desfăşurate de Experţii nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 11 şi 14.

Situaţia recapitulativă a plăţii experţilor şi a sumelor rămase la dispoziţia lui A. B. V. este următoarea:

Suma de 1.061.640,28 lei fără TVA, respectiv 1.335.957,74 lei cu TVA aflată la dispoziţia lui A. B. V. şi primită de la Municipiul Botoşani necuvenit, ca urmare a aprobării la plată a aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 în care sunt consemnate activităţi desfăşurate de Experţii nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 11 şi 14 care nu au participat la derularea contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, a fost dirijată de acesta către firme care nu aveau nici o legătură cu execuţia contractului, diferenţa rămânând în cadrul firmei. Au fost încheiate de către A. B. V. în numele S.C. X S.R.L. Şcheia contracte fictive cu S.C. Y S.R.L. Botoşani, S.C. AI S.R.L. Botoşani, S.C. Z Y S.R.L. Botoşani şi S.C. A S.R.L. Botoşani, firme care nu aveau personal angajat din rândurile experţilor aprobaţi de beneficiarul contractului de servicii nr. X din data de xx.xx.xxxx.

După obţinerea contractului nr.X/xx.xx.xxxx privind ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” din cadrul proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice” de către inculpatul A. B. V., prin intermediul S.C. X S.R.L. Şcheia, acesta a organizat activitatea financiară a societăţii, prin întocmirea documentelor în baza cărora se solicitau decontările lucrărilor efectuate pentru beneficiarul Primăria municipiului Botoşani, dar şi a documentelor sau comunicarea datelor pentru întocmirea documentelor privind repartiţia sumelor pentru plata experţilor implicaţi în fapt în desfăşurarea activităţilor, respectiv distribuirea sumelor disponibile către alte societăţi. La data de xx.xx.xxxx s-a solicitat instanţei de judecată încuviinţarea prealabilă a obţinerii de date de la instituţiile de credit la care societăţile a căror activitate în cadrul contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” nu era justificată prin implicarea unui angajat, sens în care s-a obţinut prin Încheierea nr. X din xx.xx.xxxx a Tribunalului Suceava admiterea cererii şi emiterea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele X/1-X/12 de autorizare a obţinerii de date de la instituţiile bancare. A fost comunicat rulajul conturilor pentru S.C. X S.R.L. Şcheia, S.C. Y S.R.L. Botoşani, S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, S.C. A S.R.L. Botoşani şi S.C. V S.R.L. Botoşani. Prin Ordonanţa nr. XX/P/2013 din data de xx.xx.xxxx s-a dispus să efectuarea unei constatări financiar – contabilă în cauză, urmărindu-se prin aceasta şi modul de repartizare a sumelor încasate din plata contractului nr. X din xx.xx.xxxx privind ,,Asistenţa tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” de către S.C. X S.R.L. Şcheia.

Raportul de constatare a stabilit că, după efectuarea plăţilor pentru experţii implicaţi activ în cadrul desfăşurării lucrărilor, la dispoziţia inculpatului A. B. V. au rămas sume ce nu au fost utilizate.

Suma de 1.061.640,28 lei fără Tva, respectiv 1.335.957,74 lei cu Tva a rămas la dispoziţia inculpatului A. B. V., ca urmare a aprobării la plată a aplicaţiilor de plată nr. 1 – 9 în care sunt consemnate activităţi desfăşurate de Experţii nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 11 şi 14 care nu au participat la derularea contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx ce are ca beneficiar Primăria municipiului Botoşani. Aceste sume au fost dirijate de către inculpatului A. B. V. spre firme care nu aveau legătură cu execuţia contractului, o diferenţă rămânând în cadrul S.C. X S.R.L. Şcheia.

În scopul scoaterii acestor sume din contabilitatea S.C. X S.R.L. Şcheia şi ascunderea adevăratei destinaţii a acestora, inculpatului A. B. V. a înţeles să încheie, în numele S.C. X S.R.L. Şcheia, contracte fictive de prestări servicii cu S.C. Y S.R.L. Botoşani, S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani, şi S.C. A S.R.L. Botoşani, firme care nu aveau personal angajat în rândurile experţilor aprobaţi de beneficiarul contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx şi fără a declara beneficiarului încheierea acestor contracte.

I. S.C. Y S.R.L. Botoşani, J07/XXX/2003, CUI X, în luna decembrie 2011 era administrată de suspecţii H. M. şi A. B. V.. În aceste condiţii a fost încheiat contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx între S.C. X S.R.L. Şcheia şi S.C. Y S.R.L. Botoşani, având ca obiect prestarea de servicii, prevăzute la art. 4.1 din contract, activităţi ce sunt similare cu o parte din obligaţiile prestatorului din contractul nr. X din xx.xx.xxxx. Preţul contractului a fost stabilit la suma de 400.000 lei la care se adaugă Tva în valoare de 96.000 lei. Durata contractului a fost stabilită la 17 luni din ianuarie 2012 până în iulie 2013.

T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele de prestări servicii cu alte societăţi pentru a efectua lucrări în cadrul contractului ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele”.

Din verificarea facturilor emise de către S.C. Y S.R.L. Botoşani se constată că au fost emise un număr de 6 facturi fiscale (X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx şi X/xx.xx.xxxx) în valoare de 395.271,23 lei fără Tva, respectiv 490.136,33 lei cu Tva.

Pe fiecare factură este înscris „contravaloare servicii de consultanţă conform contract prestări servicii nr. X/xx.xx.xxxx” fapt care confirmă concluzia că H. M. nu este persoana care a semnat contractul nr. X din xx.xx.xxxx, acesta afirmând că datele şi sumele care trebuiau înscrise pe facturi îi erau comunicate de inculpatul A. B. V..

A. B. V. s-a retras din S.C. Y S.R.L. Botoşani, unde avea calitatea de asociat şi administrator, la data de xx.xx.xxxx, ulterior decontării şi ridicării sumelor primite de la S.C. X S.R.L. Şcheia.

Inculpatul H. M. a afirmat că a acceptat întocmirea facturilor deoarece S.C. Y S.R.L. Botoşani se afla în dificultate financiară legată de plata salariilor către angajaţi, iar odată cu încasarea plăţilor oprea sumele necesare plăţii salariilor, iar restul îi înmâna lui A. B. V. în numerar.

Pentru a verifica acest aspect a fost analizat fluxul financiar determinat de facturile emise de S.C. Y S.R.L. Botoşani către S.C. X S.R.L. Şcheia, respectiv dacă într-adevăr sumele primite în cont au fost retrase în numerar integral, rezultând că suma de 395.271,23 lei fără Tva, respectiv 490.136,33 lei cu Tva, facturată în mod necuvenit de către S.C. Y S.R.L. Botoşani către S.C. X S.R.L. Şcheia şi care a fost încasată integral, la ordinul lui H. M. a fost împărţită cu următoarele destinaţii:

- numerar în posesia lui H. M. prin încasarea a două facturi în valoare totală de 9.998 lei pe bază de chitanţă;

- retragerea de la ghişeul băncilor a sumei de 183.450 lei;

- retragerea de la ATM 60 Banca Românească a sumei de 32.310 lei.

- plata cu cardul a diverşi furnizori în sumă de 803,93 lei (Mol, Carrefour);

- plata prin bancă a diverşi furnizori în sumă de 2.748,99 lei(Izometal, Electrotools, Interfin);

- plăţi salarii pe cardul angajaţilor în sumă de 5.840 lei;

- suma de 253.200 lei a fost virată de H. M. în contul său personal nr. X cu titlu de retragere aport asociat;

Totalul sumelor distribuite este de 488.350,92 lei, diferenţa de 1.785,40 lei, până la suma încasată de 490.136,32 lei, constituind cheltuieli bancare (comisI.e, taxe de administrate cont, etc).

Sumele încasate de S.C. Y S.R.L. Botoşani de la S.C. X S.R.L. Şcheia au fost folosite pentru destinaţii care nu au legătură cu contractul fictiv nr. 36 din xx.xx.xxxx, fiind pur şi simplu fie ridicate în numerar de la ghişeul băncilor, ATM-uri, fie au fost virate în contul personal al lui H. M. cu explicaţii care nu reflectă realitatea.

II. S.C. Z S.R.L. Botoşani, J07/XXX/2012 atribuit la data de xx.xx.xxxx, CUI XXXXXXXX, are ca asociat şi administrator pe H. M., CNP XXXXXXXXXXXXX.

În ziua atribuirii numărului în Registrul Comerţului a fost încheiat contractul nr. X din xx.xx.xxxx cu S.C. X S.R.L. Şcheia care are aceleaşi clauze ca şi contractul nr. X din xx.xx.xxxx încheiat de S.C. Y S.R.L. Botoşani diferind numai preţul care fost stabilit la suma de 298.030 lei fără Tva, la care se adaugă Tva în sumă de 71.527,20 lei şi durata de 8 luni din octombrie 2012 până în iulie 2013.

T. A. N. a declarat că nu a semnat acest contract.

Metoda de scoatere a banilor de la S.C. X S.R.L. Şcheia practicată prin S.C. Z Y S.R.L. Botoşani este identică cu cea practicată de S.C. Y S.R.L. Botoşani, respectiv pe fiecare factură este înscris în mod greşit „contravaloare servicii de consultanţă conform contract prestări servicii nr. X din xx.xx.xxxx”, numărul contractului fiind X din xx.xx.xxxx, iar sumele virate în conturile controlate de H. M., au fost ridicate în numerar de către acesta, direct sau indirect.

Inculpatul H. M. a motivat continuarea şi pe S.C. Z Y S.R.L. Botoşani a colaborării cu inculpatul A. B. V. prin aceea că S.C. Y S.R.L. Botoşani avea dificultăţi financiare, iar din banii încasaţi necuvenit urma să plătească salariile angajaţilor S.C. Y S.R.L. Botoşani, diferenţa urmând a fi dată lui A. B. V..

Din verificarea facturilor emise de către S.C. Z Y S.R.L. Botoşani se constată că au fost emise un număr de 5 facturi fiscale (X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx) către S.C. X S.R.L. Şcheia pentru prestări servicii care nu au fost efectuate în realitate, valoare facturilor fiind de 289.967,10 lei fără Tva, respectiv 359.559,20 lei cu Tva.

Analiza extraselor de cont ale S.C. Z Y S.R.L. Botoşani a reliefat că suma de 289.967,10 lei fără Tva, respectiv 359.559,20 lei cu Tva, facturată în mod necuvenit de către S.C. Z S.R.L. Botoşani către S.C. X S.R.L. Şcheia şi care a fost încasată integral, la ordinul lui H. M. a fost împărţită cu următoarele destinaţii:

- numerar, în posesia lui H. M. prin încasarea a 4 facturi (3 parţial şi una integral) în valoare totală de 19.998 lei pe bază de chitanţă;

- retragerea de la ghişeul băncilor a sumei de 135.365 lei;

- retragerea de la ATM – uri din Botoşani, C. Naţională nr.74, Griviţei nr. 7 şi Marchian bl.G2 a sumei de 69.778 lei;

- plata cu cardul a diverşi furnizori în sumă de 350,12 lei (Mol, Carrefour,etc);

- plata prin bancă a diverşi furnizori în sumă de 67.257,60 lei (BB);

- virarea către S.C. Y S.R.L. Botoşani la data de xx.xx.xxxx a sumei totale de 65.100 lei, câte 21.700 plăţi lei în trei conturi diferite deschise la Alfa Bank, Carpatica şi Garanti Bank.

Referitor la suma de 21.700 lei primită de S.C. Y S.R.L. Botoşani la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la Banca Carpatica se constată că în aceeaşi zi a fost ridicată în numerar de către H. M. suma de 21.450 lei cu un comision de 107,25 lei.

Referitor la suma de 21.700 lei primită de S.C. Y S.R.L. Botoşani la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la Garanti Bank se constată că la data de xx.xx.xxxx a fost ridicată în numerar de către H. M. suma de 21.550 lei cu un comision de 107,75 lei.

Totalul sumelor distribuite este 357.848,72 lei, diferenţa de 1.710,48 lei până la cuantumul sumei încasate de 359.559,20 lei, constituind cheltuieli bancare (comisI.e, taxe de administrate cont, etc.).

Se constată că sumele încasate de S.C. Z Y S.R.L. Botoşani de S.C. X S.R.L. Şcheia au fost folosite pentru destinaţii care nu au legătură cu contractul fictiv nr.X din data de xx.xx.xxxx, fiind pur şi simplu fie ridicate în numerar de la ghişeul băncilor, ATM-uri, cu explicaţii care nu reflectă realitatea.

III. S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani, J07/XXX/2001, CUI XXXXXXXX, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012 a avut ca asociaţi şi administratori pe T. C., CNP XXXXXXXXXXXXX şi pe T. V., CNP XXXXXXXXXXXXX, activitatea principală fiind 4669 – Comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Relaţia dintre S.C. X S.R.L. Şcheia (beneficiar) şi S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani (reprezentată de T. C. - prestator) a fost stabilită prin contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, preţul contractului fiind în suma de 104.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 24.960 lei, cu o durată de 17 de luni, din ianuarie 2012 până în iulie 2013

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului.

În perioada derulării contractului X din xx.xx.xxxx, S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani nu a avut ca angajaţi nici unul dintre experţii aprobaţi de Municipiul Botoşani pentru ,,Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa şi reţele” în vederea implementării proiectului de reabilitare a termoficării mun. Botoşani.

Din situaţia sumelor facturate (8 facturi fiscale pe care este înscris eronat „contract nr. 38 din 22.11.2011”) şi încasate necuvenit de S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani rezultă că S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani a încasat necuvenit suma de 103.963,33 lei fără Tva, respectiv 128.914,52 lei cu Tva, de la S.C. X S.R.L. Botoşani, bani proveniţi de la Municipiul Botoşani pentru plata contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx.

Nu a fost stabilită destinaţia exactă a sumelor încasate de S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani deoarece nu au existat extrasele de cont pentru această societate.

IV. Contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. A S.R.L. Botoşani este rezultatul unei manopere frauduloase de însuşire necuvenită, de către inculpatul A. B. V., a unor sume de bani din contractul nr. X din xx.xx.xxxx.

S.C. A S.R.L. Botoşani, J07/XX/2008, CUI XXXXXXXX, la data de xx.xx.xxxx avea asociat unic şi administrator pe numitul C. V. R., CNP XXXXXXXXXXXXX. Sediul declarat al firmei era mun. Botoşani, Str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap.U, iar activitatea era suspendată temporar conform Deciziei asociatului unic nr. X din xx.xx.xxxx, pe o perioadă de 3 ani şi conform Încheierii nr. X din data de xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani, prin care a fost admisă cererea de înregistrare în Registrul Comerţului.

Obiectul principal de activitate era reprezentat de codul 4120 – Lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

La data de xx.xx.xxxx, prin Decizia asociatului unic nr. X intervin următoarele modificări:

1)Obiectul de activitate principal: 7112 – Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea;

2)Starea firmei: se reia activitatea începând cu data de xx.xx.xxxx;

3)Sediul social: se schimbă la adresa mun. Botoşani, str. X nr. Y, judeţul Botoşani.

Cu ocazia analizei documentelor din prezenta cauză au fost identificate două exemplare ale contractului nr. X din xx.xx.xxxx, care diferă doar în ceea ce priveşte valoarea contractului.

Primul exemplar, pe care l-a avut la dispoziţie şi echipa de control DLAF, are o valoare de 180.000 lei. Cel de-al doilea exemplar ridicat cu ocazia percheziţiei efectuate la S.C. V S.R.L. Botoşani, la punctul de lucru din municipiul Botoşani, Str. X, nr. Y, are o valoare de 350.000 lei fără Tva. Ambele exemplare sunt semnate de A. B. V. pentru S.C. A S.R.L. Botoşani în condiţiile în care, la data de xx.xx.xxxx, acesta nu avea nici o calitate în cadrul societăţii.

Inculpatul T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele încheiate de S.C. X S.R.L. Şcheia nu a fost semnat de către el şi nu a avut cunoştinţă despre înscrisuri la data întocmirii acestora.

Din acest context rezultă că A. B. V. este cel care a semnat la ambele rubrici ale contractului, fiind practic cel care a iniţiat demersul de transferare a sumei de 170.000 lei din contabilitatea S.C. X S.R.L. Şcheia, agentul comercial care a încheiat contractul de lucrări publice cu Primăria municipiului Botoşani, în contabilitatea unei alte societăţi asupra căreia avea un control absolut, S.C. A S.R.L. Botoşani.

La data de xx.xx.xxxx este deschis contul X la ING Botoşani al S.C. A S.R.L. Botoşani de către C. V. R., cu facilitate de operare „Home Bank” (prin internet de la un terminal utilizat de clientul băncii printr-un DIGIPASS) şi prin emiterea unui card inscripţionat cu numele utilizatorului „V. R. C.” şi cu numele companiei „A SRL”.

La data de xx.xx.xxxx prin Decizia asociatului unic nr.1 intervin următoarele modificări:

1.Capitalul social se majorează cu suma de 100 lei prin cooptarea ca asociat a d-lui A. B. V., CNP XXXXXXXXXXXXX;

2.Administratorul C. V. R. este revocat din funcţie şi este numit în funcţie A. B. V. cu puteri depline şi mandat pe durată nelimitată;

3.Actul constitutiv al societăţii este modificat cu noile prevederi.

La data de xx.xx.xxxx prin Hotărârea adunării generale a asociaţilor ai S.C. A S.R.L. Botoşani, asociatul C. V. R. îşi cesionează părţile sociale deţinute către asociatul A. B. V. care devine asociat unic.

Actul constitutiv este modificat în acest sens, iar prin Rezoluţia nr. X din xx.xx.xxxx, persoana desemnată din cadrul ORC de pe lângă Tribunalul Botoşani admite cererea de înregistrare şi este eliberat certificatul de înregistrare de menţiuni din xx.xx.xxxx, prin care menţiunea nr. X din xx.xx.xxxxa fost înscrisă în Registru Comerţului la data de xx.xx.xxxx.

În aceste condiţii la data de xx.xx.xxxx A. B. V. emite factura nr. 1 în valoare de 170.000 lei, reprezentând „Cval parţial servicii de asistenţă tehnică în supervizarea lucrărilor, cf contract nr. X din data xx.xx.xxxx”, sumă care a fost încasată integral la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la data de xx.xx.xxxx.

Privind în ansamblu aceste operaţiuni de schimbare a acţionariatului, a sediului şi a obiectului de activitate ale S.C. A S.R.L. Botoşani se conturează acţiunea premeditată a inculpatului A. B. V. de a prelua controlul total al acestei firme, începând cu data încheierii contractului nr. X din xx.xx.xxxx şi de a avea controlul total asupra veniturilor realizate în baza contractului,în condiţiile în care firma nu avea angajaţi care să presteze aceste servicii.

S.C. A S.R.L. Botoşani, J07/XX/2008, CUI XXXXXXXX, neînregistrată în scopuri de Tva, la data de xx.xx.xxxx avea ca asociat şi administrator pe A. B. V., persoană care a încheiat contractul de prestări servicii nr. X din xx.xx.xxxx, cu S.C. X S.R.L. Şcheia.

Contractul nr. X din xx.xx.xxxx are ca obiect aceleaşi activităţi cu cele din contractele încheiate cu S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, fiind încheiat pe o perioadă de 15 luni din aprilie 2013 până în iulie 2014. Astfel, fără a avea angajaţi, S.C. A S.R.L. Botoşani la data de xx.xx.xxxx a emis factura nr. 1 în valoare totală de 170.000 lei, care a fost încasată integral la data de xx.xx.xxxx, în contul deschis la ING Bank Botoşani controlat de inculpatul A. B. V..

Modul de utilizare a acestei sume rezultă din extrasul de cont transmis de unitatea bancară:

1.121.000 lei transferaţi în contul X la Banca Intesa - titular A. B. V.;

2.46.427,61 lei retraşi în numerar şi prin ATM;

3.2.142,29 lei plăţi diverse prin POS la comercianţi;

4.430,20 lei comisI.e şi taxe bancare.

Rezultă că S.C. A S.R.L. Botoşani a încasat necuvenit suma de 170.000 lei de la S.C. X S.R.L. Şcheia, bani proveniţi de la Municipiul Botoşani pentru plata contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx.

Centralizarea sumelor plătite necuvenit din banii încasaţi de la mun. Botoşani din contractul nr. X/xx.xx.xxxx este prezentată în tabelul următor:

În perioada decembrie 2011 – decembrie 2013, urmare a încheierii unor contracte fictive de prestări servicii cu firme care nu aveau angajaţi experţi aprobaţi de Municipiul Botoşani, a fost virată suma de 959.201,65 lei fără Tva, respectiv 1.148.610 lei cu Tva, bani proveniţi din contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată fictive întocmite de inculpatul A. B. V..

Rezultă că la dispoziţia S.C. X S.R.L. Şcheia şi asociaţilor T. A. N. şi S. A. R. ca urmare a achitării la bugetul de stat a sumei de 67.066 lei a rămas suma de 35.372,63 lei fără Tva, respectiv 120.281,70 lei cu Tva, bani folosiţi de aceştia pentru alte activităţi curente ale S.C. X S.R.L. Şcheia.

Inculpatul A. B. V. a avut la dispoziţie sumele ce au fost încasate de S.C. X S.R.L. Şcheia deoarece acesta era cel care avea drept de dispoziţie asupra lor. Deşi în mod legal acesta nu avea nici o calitate în cadrul societăţii, acesta era care deţinea în fapt societatea şi era cel care administra activitatea ei, aspecte susţinute şi de declaraţiile martorei S. A. R. dar şi a administratorului în drept, inculpatul T. A. N.. Această situaţie a fost creată de faptul că inculpatul A. B. V. a fost cel care a demarat procedurile de înfiinţare a societăţii, a ales numele, a suportat toate cheltuielile apărute cu acest prilej, plus cele de autorizare ISO şi cele de participare la diferite proceduri de achiziţie publică, aşa cum a rezultat din analiza extraselor de cont ale S.C. V S.R.L. Botoşani şi S.C. X S.R.L. Şcheia.

Aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul A. B. V. a încercat să mascheze susţinerea financiară acordată la înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia prin virarea sumelor către contul personal al martorei S. A. R..

Aceste demersuri au avut ca scop ascunderea implicării inculpatului A. B. V. în activitatea S.C. X S.R.L. Şcheia, ba chiar că ar deţine această societate în fapt. Pentru a beneficia de urmarea – rodul comiterii infracţiunii A. B. V. a urmărit transferul unor sume de bani în conturi ale unor societate controlate sau deţinute de el.

În perioada decembrie 2011 – decembrie 2013, urmare a încheierii unor contracte fictive de prestări servicii cu societăţi comerciale, care nu aveau angajaţi experţi aprobaţi de Municipiul Botoşani, a fost virată suma de 959.201,65 lei fără Tva, respectiv 1.148.610 lei cu Tva, bani proveniţi din contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, încheiat între S.C. X S.R.L. Şcheia şi Primăria municipiului Botoşani, ca urmare a aprobării aplicaţiilor de plată fictive întocmite de A. B. V..

Aceste sume au fost virate din contabilitatea S.C. X S.R.L. Şcheia prin efectuarea plăţilor de către contabila S. A. R., din contul deschis la ING Bank, în baza facturilor transmise de către inculpatul A. B. V..

Din declaraţiile martorei S. A. R. şi a administratorului S.C. X S.R.L. Şcheia, T. A. N., rezultă că cel care a gestionat veniturile prin stabilirea valorilor ce trebuie înscrise în facturile emise pentru Primăria municipiului Botoşani şi a controlat plăţile prin transmiterea de facturi fiscale şi contracte a fost inculpatul A. B. V..

Inculpatul A. B. V. a premeditat intrarea în posesie a sumelor de bani ce urmau a fi încasate de către S.C. X S.R.L. Şcheia, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de fals pentru obţinerea de fonduri în cadrul contractului „Asistenţa tehnică şi supervizarea lucrărilor – sursă şi reţele”, prin încheierea încă din faza incipientă, când a încheiat contractele cu specialiştii care urmau să efectueze lucrările de specialitate, xx.xx.xxxx, cu o societate care nu furniza specialişti, dar se afla sub controlul său, respectiv S.C. Y S.R.L. Botoşani.

Pentru a scoate sumele de bani de la agentul economic care le-a obţinut în baza contractului nr. X din xx.xx.xxxx, decontate prin falsificarea datelor înscrise în documentele justificative, întocmite de inculpatul A. B. V., acesta a întocmit în fals contracte de prestări servicii şi a solicitat inculpatul H. M. emiterea de facturi fiscale cu date şi sume comunicate anterior.

De asemenea, a solicitat contabilei S. A. R. efectuarea plăţilor, cunoscând că sumele au fost încasate fără drept, în baza unor înscrisuri falsificate şi cu scopul de a se pierde urma sumelor pentru a nu putea fi urmărite, către societăţile care au emis facturile la solicitarea sa sau au fost întocmite de către inculpatul A. B. V.. Astfel au fost efectuate plăţile către S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani, S.C. A S.R.L. Botoşani, S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, în cuantumurile descrise mai sus, fără ca S. A. R. să cunoască adevărata natură a operaţiunilor financiare.

Inculpatul A. B. V. a dispus transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni, cu scopul sustragerii de la urmărire şi disimularea adevăratei naturi a provenienţei sumelor, pe care ulterior le-a utilizat în scop personal.

De asemenea, inculpatul H. M., cunoscând circumstanţele în care a fost înfiinţată S.C. X S.R.L. Şcheia şi faptul că nu a efectuat nici o lucrare în cadrul contractului „Asistenţa tehnică şi supervizarea lucrărilor – sursă şi reţele”, motiv pentru care, conform art. 29, alin. 4 se prezumă că a cunoscut că sumele de bani provin din comiterea unor infracţiuni, a disimulat provenienţa sumelor de bani şi dreptul de proprietate asupra acestora, ulterior restituind parţial aceste sume în numerar către adevăratul proprietar, inculpatul A. B. V.. Prin aceste demersuri a transferat sumele de bani din conturile S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, în scopul ajutării persoanei care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire şi recuperarea sumelor de bani.

J.

Rechizitoriul a reţinut că situaţia de fapt expusă mai sus se dovedeşte cu mijloace de probă depuse într-un număr de XI volume ale cauzei, opisate în cuprinsul rechizitoriului şi separat pe volume.

De asemenea reezultatele activităţilor de supraveghere tehnică sunt stocate pe suporţi optici certificaţi, la care au fost efectuate copii. Originalele se află în locul special amenajat, la sediul DNA - Serviciul Teritorial Suceava. Copiile tuturor celor 22 suporţi optici sunt anexate la prezentul dosar penal, în anexa nr. 1.

Cu ocazia audierii martorilor şi suspecţilor sau inculpaţilor au fost realizate înregistrări audio-video, în conformitate cu prevederile art. 110, alin. 5 din Codul de procedură penală. Suporturile optici ce conţin aceste înregistrări au fost anexate la prezentul proces verbal în anexa nr. 2.

La data de xx.xx.xxxx au fost efectuate un număr de 11 percheziţii domiciliare, la domiciliile inculpaţilor A. B. V., A. C. V. şi H. M., precum şi la sediile S.C. Y S.R.L. Botoşani, S.C. V S.R.L. Botoşani, S.C. Z Y. S.R.L. Botoşani, S.C. A S.R.L. Botoşani şi S.C. X S.R.L. Şcheia, ocazie în care au fost identificate şi ridicate mai multe bunuri şi documente.

Ştampilele cu amprenta S.C. X S.R.L. Şcheia, ce au fost ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la biroul utilizat de S.C. V S.R.L. Botoşani au fost depuse la prezentul proces verbal în anexa nr. 3.

Înscrisurile ce au fost identificate la spaţiul utilizat de S.C. Y S.R.L. Botoşani, din Municipiul Botoşani, Str. X, nr. Y, judeţul Botoşani au fost ataşate la prezenta cauză, în volumul I.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost identificate mai multe sisteme informatice ce au fost supuse percheziţiei informatice. Datele obţinute din punerea în executare a mandatelor de percheziţie informatică au fost stocate pe suportul dur numit HDD01, ce urmează a fi arhivat la sediul DNA - Serviciul Teritorial Suceava, iar documentele extrase din sistemele de memorie au fost salvate pe sistemul de stocare a datelor tip dur, denumit HDD02. Acest hard-disk conţine toate datele identificate în memoriile sistemelor informatice ridicate de la inculpaţii A. B. V., A. C. V., cât şi de la sediul S.C. V S.R.L. Botoşani, date ce interesează şi cauza DNA - Serviciul Teritorial Suceava nr. XX/P/2015, formată ca urmare a disjungerii dispuse în prezentul dosar penal. Întrucât dotarea cu sisteme de stocare tip dur este limitată, nu se poate efectua o copie a acestui din urmă hard-disk, sens în care acesta se va ataşa cauzei nr. XX/P/2015, urmând a fi transmis de urmare după exploatarea datelor ce interesează cauza, spre a fi ataşat în prezentului dosar.

Documentele ce au fost identificate în biroul aparţinând S.C. V S.R.L. Botoşani şi la domiciliul inculpatului A. C. V. au fost ataşate cauzei nr. XX/P/2015, întrucât nu prezintă valoare probantă în prezenta cauză.

K.

LATURA CIVILĂ

În legătură cu latura civilă a cauzei, rechizitoriul a arătat următoarele aspecte esenţiale privind exercitarea acţiunii civile

Potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr.78/2000 modificată şi completată, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune din cele prevăzute în capitolul III al legii, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.

Conform prevederilor art. 20 din Codul de procedură penală, Primăria municipiului Botoşani a transmis, prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx că instituţia înţelege să se constituie parte civilă cu suma de 2.241.620,91 lei, reprezentând plăţile efectuate către S.C. X S.R.L. Şcheia, în baza contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx pentru lucrările de „Asistenţa tehnică şi supervizarea lucrărilor – sursă şi reţele” ca urmare a corecţiei financiare de 100% din valoarea contractului ce a fost stabilită de Autoritatea de Management POS Mediu, prin Nota de constatare a neregulilor nr. X din xx.xx.xxxx.

În temeiul art. 249 alin. 1, alin. 2 şi alin. 5 din Codul de procedură penală, la data de xx.xx.xxxx s-a dispus prin Ordonanţa nr. XX/P/2013 instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe bunurile mobile sau imobile aflate în proprietatea inculpaţilor:

T. A. N., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1.teren arabil în suprafaţă de 700 mp, identic cu parcela X înscrisă în C.F. nr. X a UAT Şcheia, situat în intravilanul comunei Şcheia, judeţul Suceava, achiziţionat cu preţul de 2.500 lei;

2.clădire cu destinaţia locuinţă, cu anexe, situată în sat Scheia, comuna Şcheia, judeţul Suceava, cu o valoare de impozitare de 382.637 lei;

3.părţile sociale ale S.C. W S.R.L. Şcheia, CUI XXXXXXXXX, cu capital social subscris în valoare de 14.000 lei, având calitatea de unic asociat şi administrator.

A. C. V., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1.Suprafaţa de 821 metri pătraţi teren, situat în municipiul Botoşani, judeţul Botoşani, din care suprafaţa de 110,20 metri pătraţi având construcţii, cu o valoare de impozitare de 221.350 lei, dobândite prin contractul de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

2.Apartament situat la adresa municipiul Botoşani, Str. X, nr. Y, sc. Z, apt. T, judeţul Botoşani, în suprafaţă de 32,27 metri pătraţi, cu valoarea de impozitare de 83.276 lei, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

3.Apartament situat la adresa municipiul Botoşani, Str. X, nr. Y, sc. Z, apt. T, judeţul Botoşani, în suprafaţă de 65,93 metri pătraţi, având valoarea de impozitare 153.125 lei, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

4.Autoturism marca Dacia Solenza, capacitate cilindrică 1390 centimetri cubi, serie şasiu nr. X, dobândit conform facturii nr. X din xx.xx.xxxx, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare aproximativă de 900 Euro;

5.părţile sociale ale S.C. V S.R.L. Botoşani, CUI XXXXXXXX, respectiv cu o cotă de participare de 50% din capitalul social subscris în valoare de 30.000 lei.

A. B. V., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1.autoturism marca MERCEDES BENZ S 350TURBO D, serie şasiu X, capacitate cilindrică 2449 cmc, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare aproximativă de 1.000 Euro;

2.autoturism marca VW Passat, de capacitate cilindrică 1968, serie şasiu X, dobândit la data de xx.xx.xxxx, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare estimativă de 6.500 Euro;

3.autoturism marca Skoda Superb, serie şasiu X, capacitate cilindrică 1968 cmc, dobândit la data de xx.xx.xxxx, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare estimativă de 9.000 Euro;

4.suprafaţa de 1.095 metri pătraţi din localitatea Cătămăreşti-Vale, comuna M. Eminescu, judeţul Botoşani, parcela cadastrală nr. X, cu numărul cadastral X, cu o valoare de achiziţie de 4.000 lei;

5.părţile sociale ale S.C. V S.R.L. Botoşani, CUI XXXXXXXX, respectiv cu o cotă de participare de 50% din capitalul social subscris în valoare de 30.000 lei.

H. M., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1. teren în suprafaţă de 500 metri pătraţi, situat în municipiul Botoşani, Str. X nr. Y, din care construit 147,85 metri pătraţi, construcţia având o valoare de impozitare de 172.319 lei, dobândit conform contractului de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx şi autorizaţie de construire nr. X din xx.xx.xxxx;

2. cota indiviză de 1/6 din 466 metri pătraţi teren Str. X, nr. Y alee acces, dobândit conform contractului de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

3. părţile sociale ale S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, CUI 3XXXXXXX, cu capital social subscris în valoare de 2.000 lei, având calitatea de unic asociat şi administrator, în solidar, până la concurenţa sumei de 2.241.620,91 lei (din care 903.879,40 lei reprezintă plăţi efectuate din fonduri UE, 1.247.353,57 lei reprezintă plăţi efectuate din bugetul de stat, 90.387,94 lei reprezentând plăţi efectuate din bugetul local).

Investirea instanţei

Instanţa s-a investit cu soluţionarea cauzei, mai întâi în procedura de cameră preliminară, fixându-se ulterior primul termen de judecată la data de xx.xx.xxxx.

Faţă de situaţia de fapt dedusă judecăţii, cât şi în raport cu părţile din proces şi cu subiecţii acestuia, inclusiv referitor la implicarea în cauză a altor persoane juridice, în procedura de cameră preliminară, la termenul din xx.xx.xxxx, la cererea părţii civile Municipiul Botoşani - prin primar, s-a dispus citarea în cauză şi a unui număr de unsprezece societăţi comerciale, în calitate de părţi responsabile civilmente, între care: S.C. X S.R.L. Botoşani; S.C. Y S.R.L. Botoşani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P.; S.C. Z Y S.R.L. Botoşani; S.C.AI S.R.L. Botoşani; S.C. A S.R.L. Botoşani; S.C. V S.R.L. Botoşani; S.C. AK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoşani; S.C. AN S.R.L. Suceava; S.C. AH S.R.L Botoşani - prin administrator judiciar X-Filiala Bucureşti SPRL; S.C.AV S.R.L. Curteşti, judeţul Botoşani.

Aceste societăţi au fost citate la ultimul sediu al acestora, aşa cum a reieşit din interogarea bazei de date a Oficiului Registrului Comerţului, parte din aceste societăţi aflându-se în procedură de reorganizare judiciară sau faliment, fiind citate ca atare prin administratorii judiciari numiţi de către judecătorul sindic.

În sensul celor sus-arătate, judecătorul de cameră preliminară a solicitat o serie de relaţii de la ministerele implicate în cauză, ca organe finanţatoare, respectiv Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Fondurilor Europene, care au arătat în răspunsurile acestora depuse la dosar că nu se consideră prejudiciate în cauză.

Partea vătămată Municipiul Botoşani – prin primar,aşa cum a arătat şi în timpul urmăririi penale în Vol. V filele 136 şi următoarele ds. u.p. s-a constituit parte civilă în cauză conform cererii depuse la fila 77 şi următoarele din dosarul camerei preliminare anexat, solicitând să fie despăgubită cu trei categorii de sume arătate la punctele a – c, între care:

a) suma de 2.241.620, 91 lei – reprezentând plăţi efectuate către partea responsabilă civilmente S.C. X S.R.L. Şcheia, judeţul Suceava, în prezent cu sediul în localitatea Botoşani, str. X nr. Y, judeţul Botoşani, administrator fiind numitul H. M., domiciliat în sat Plopenii Mari, comuna Ungureni, judeţul Botoşani, aşa cum rezultă din extrasul de la Registrul Cometului depus la fila 163 din dosarul camerei preliminare.

Această sumă este defalcată în rechizitoriu la dispoziţiile privind trimiterea în judecată, aşa cum s-a arătat în constituirea de parte civilă din timpul urmăririi penale (fila 136 Vol. V, fila 77 şi următoare dosar cameră preliminară), cât şi în faţa instanţei, după cum urmează: 903.879.40 lei din bugetul Uniunii Europene; 1.247.353,57 lei din bugetul naţional; 90.387,40 lei din bugetul local al municipiului Botoşani.

b) suma de 16.165.397,35 lei aferentă unei cereri separate de finanţare înregistrată la nr. 24137/2014, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor eferente corecţiilor financiare, aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, solicitată potrivit O.U.G nr. 15/2013, ce a fost respinsă de autoritate de management care a asigurat finanţarea datorită suspiciunilor de fraudă din prezenţa cauză, suma avându-şi însă izvorul într-un alt contract încheiat de către municipiul Botoşani în cadrul proiectului cadru, decât contractul din prezenta cauză încheiat între municipiul Botoşani şi S.C. X S.R.L. Suceava, adică contractul de servicii nr. X/xx.xx.xxxx „Implementare proiect reabilitare reţele de termoficare” încheiat între acelaşi municipiul Botoşani şi S.C. E. S.R.L. Botoşani, aşa cum rezultă din documentaţia depusă în Vol. II al dosarului de cameră preliminară filele 103 – 147.

c) suma de 5.463,35 lei reprezentând dobânzi datorate de partea civilă pentru neachitarea debitului stabilit printr-o notă de constatare a neregulilor cu nr. X/xx.xx.xxxx, depusă la dosar.

Pe total s-a solicitat obligarea tuturor părţilor în solidar la un prejudiciu total de 18.412.481,6 lei, solicitându-se totodată citarea în cauză a tuturor celor unsprezece societăţi comerciale sus-arătate în calitate de părţi responsabile civilmente.

În sprijinul cererii sale, partea vătămată a depus la dosar actele necesare constituirii de parte civilă.

În replică, parte din societăţile comerciale sus-arătate, respectiv S.C. BD S.R.L. Botoşani S.C. AI S.R.L. Botoşani, S.C. Y S.R.L. Botoşani, S.C. AK S.R.L. Suceava, S.C. BK S.R.L. Suceava au depus la dosar camerei preliminare concluzii în sensul respingerii cererii îndreptate împotriva lor.

În aceste concluzii, filele 220 – 240 vol. II dosar cameră preliminară, s-a solicitat respingerea cererilor îndreptate împotriva acestor societăţi comerciale, întrucât, pe de o parte în mod greşit au fost citate în cauză la solicitarea municipiului Botoşani, iar pe de altă parte nu este dată răspunderea lor, pe fondul cauzei.

În sensul celor de mai sus, S.C. BD S.R.L. Botoşani a arătat faptul că a încheiat cu bună-credinţă contractul de servicii cu nr. X/2011 cu S.C. X S.R.L.; că în acest contract nu se face vorbire în nici un mod despre contractul de finanţare încheiat între această societate şi municipiul Botoşani; că societatea nu a avut la cunoştinţă despre procedurile de licitaţie publică; a prestat servicii reale care au fost facturate şi achitate; că nu există nici un raport de cauzalitate între această societate şi celelalte persoane implicate în cauză.

Aceleaşi considerente le-a expus şi S.C. AI S.R.L. Botoşani.

La rândul ei S.C.Y S.R.L. prin lichidatorul ei judiciar a arătat care este situaţia actuală a societăţii şi faptul că în legătură cu comportamentul nelegal al societăţii, nu a fost cercetată în timpul urmăririi penale în nici un mod, solicitând judecarea cauzei în lipsa sa.

S.C. AK S.R.L. Suceava şi S.C. BK S.R.L. Suceava au arătat că în mod greşit au fost citate în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente la solicitarea părţii civile municipiul Botoşani – prin primar, expunând pe scurt situaţia de fapt care a condus la această citare, că societatea şi administratorii săi nu au avut la cunoştinţă despre procedurile de achiziţie în care a fost implicată S.C. X S.R.L., că această societate este singura răspunzătoare din punct de vedere civil în cauză; că experţii desemnaţi în cauză V. R. şi C. P. au desfăşurat în mod real şi efectiv activităţile ce au făcut obiectul celor două contracte încheiate cu S.C. X S.R.L.; că societăţile şi-au îndeplinit în mod corect şi la timp obligaţiile contractate neavând la cunoştinţă despre interdicţia de subcontractare impusă acestei societăţi de municipiul Botoşani, plăţile efectuându-se în cadrul aplicaţiilor de plată întocmite.

Au mai arătat aceste societăţi că nu există nicio prevedere legală care să fi interzis încheierea contractelor în cauză, iar contractul cadru statuează faptul că, achizitorul, adică S.C. X S.R.L. va trebui să suporte orice pierdere sau prejudiciu cauzat municipiului Botoşani printr-o eventuală reziliere a contractului, răspunderea civilă contractuală revenind doar prestatorului, conform art. 9 şi 10 din contract.

În sfârşit, s-a arătat că cele două societăţi nu pot fi enumerate între cele posibil a avea calitatea de parte responsabilă civilmente, singura răspundere revenind S.C. X S.R.L.

Inculpaţii au fost audiaţi la termenul de judecată din xx.xx.xxxx, cu excepţia inculpatului A. C. V., care a solicitat să fie audiat la un termen viitor, fiind astfel audiat la termenul din 17 martie 2017.

Singura declaraţie pe care a dat-o acest inculpat la urmărirea penală a fost cea dată în faţa consilierilor D.L.A.F. la data de xx.xx.xxxx, fila 6 şi următoarele Vol. II al dosarului.

În declaraţiile sale a arătat a fost viceprimarul municipiului Botoşani în intervalul 2008 – 2012, că a ocupat în acest interval funcţia de preşedinte al comisiilor de licitaţii; că nu a fost implicat în procesul de implementare a contractului din prezenta cauză; că nu a avut la cunoştinţă despre încheierea contractului de sub contractare dintre S.C. V S.R.L. Botoşani şi S.C. X S.R.L. Şcheia; că despre implicarea fratelui său A. B. V. în implementarea contractului a aflat doar în luna decembrie 2011; că nu a fost implicat în procedurile de atribuire a contractului şi că nu cunoştea despre faptul că la vremea respectivă avea calitatea de administrator al S.C. V S.R.L Botoşani.

 A mai arătat că nu s-a ocupat efectiv de analizarea ofertei din procedura de achiziţie publică privitor la contractul în cauză, ci s-au ocupat de aceste analize ceilalţi specialişti din cadrul Compartimentului Achiziţii din Primăria municipiului Botoşani; că în legătură cu firma S.C. Y S.R.L. Botoşani aceasta a fost înfiinţată de dânsul împreună cu fratele său dar s-a retras din firmă în anul 2004 şi nu cunoaşte ce activităţi a mai desfăşurat aceasta.

În sfârşit, a mai arătat că nu l-a cunoscut pe inculpatul T. A. N. şi că nu a avut la cunoştinţă despre faptul că fratele său a avut iniţiativa constituirii S.C. X S.R.L. Şcheia, arătând în sfârşit că nu este de acord să despăgubească pe nimeni.

În declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul şi-a menţinut aceleaşi declaraţii ca şi cele arătate mai sus, arătând că nu doreşte să fie judecat după procedura în cazul recunoaşterii învinuirii, că nu este de acord să despăgubească partea civilă, că situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu nu corespunde realităţii; că parte din documentele descoperite şi analizate cu ocazia percheziţiei informatice sunt datate ulterior anului 2012, adică ulterior consumării situaţiei de fapt din prezenta cauză; că pe de altă parte nu se poate aprecia că municipiul Botoşani a fost prejudiciat în vreun fel dat fiind faptul că proiectul a fost finalizat cu mari beneficii pentru municipiul Botoşani, cât şi dat fiind faptul că toate cheltuielile aferente proiectului au fost iniţial aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Botoşani a fi suportate fiind bugetul local, faptul apariţiei ulterioare a finanţării externe fiind un beneficiu al municipiului Botoşani, ceea ce înseamnă că în oricare dintre situaţii proiectul se realiza.

A mai precizat că nu a avut la cunoştinţă despre implicarea în cauză a niciuneia dintre părţile responsabile civilmente, cu atât mai mult a S.C. V S.R.L. Botoşani, a cărei administrator a fost doar formal în înregistrările din registrul comerţului, despre care nici nu avea la cunoştinţă, activitatea sa fiind circumscrisă doar în interiorul intervalului septembrie 2011, când s-ai iniţiat procedurile de licitaţie – xx.xx.xxxx, când s-au încheiat aceste proceduri, fără să cunoască despre implicarea fratelui său în aceste proceduri.

Inculpatul T. A. N. (fila 1 şi următoarele vol.VI ds. instanţă; filele 35 – 39 vol.I; filele 34 – 37 vol.II; filele 310 – 313 vol.VI ds. u.p.) a arătat că recunoaşte şi regretă săvârşirea infracţiunilor pentru care este trimis în judecată şi că solicită să fie judecat după procedura de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, că nu este de acord să despăgubească pe nimeni, dar instanţa prin încheierea pronunţată la xx.xx.xxxx a respins cererea formulată în cauză, ca fiind neîntemeiată, aşa cum rezultă din motivarea acestei încheieri.

În acest sens, la urmărirea penală cât şi în faţa instanţei a arătat în mod sintetic că la origini a fost înfiinţată S.C. X S.R.L. la rugămintea inculpatului H. M., având ca asociaţi atât pe dânsul cât şi pe martora S. A., societate de care în prezent aceştia sunt străini, întrucât au renunţat la părţile sociale pe care le deţineau.

Referitor la contractul încheiat de societate cu municipiul Botoşani, a arătat că nu a semnat acest contract; după cum nu a semnat nici oferta de participare la licitaţie şi nici toate celelalte contracte de sub-contractare încheiate cu celelalte societăţi, părţi responsabile civilmente, apreciind că acestea au fost semnate de coinculpatul A. B. V., dar personal nu a văzut acest lucru.

Referitor la procedura de susţinere financiară din partea S.C. G S.R.L. Suceava, cât şi referitor la certificarea ISO a arătat că nu a fost implicat efectiv în aceste proceduri şi nu a semnat acte în acest sens.

De asemenea a arătat că personal nu a avut nici un beneficiu de pe urma situaţiei dedusă judecăţii, că nu a primit bani nici în numerar nici prin virament bancar, că nu a avut nici un contact direct cu coinculpatul A. C. V., că îşi menţine toate declaraţiile date la urmărirea penală şi că în afară de cei doi asociaţi, S.C. X S.R.L. nu a avut alţi salariaţi, inculpatul A. B. V. fiind cel care s-a preocupat de derularea proiectului.

Inculpatul A. B. V. (fila 8 şi urm. vol.VI ds. instanţă; fila 50 şi următoarele vol.I; fila 5 vol.II ds.u.p.) a arătat la rândul său că nu doreşte să fie judecat după procedura de recunoaştere a învinuirii, că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor, că nu este de acord cu despăgubirile solicitate de partea civilă.

În acest sens, la urmărirea penală cât şi în faţa instanţei a arătat în mod sintetic că a iniţiat înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia fiind ajutat de coinculpaţii H. şi T., cât şi de martora S. A., ultimii fiind cei care au înfiinţat efectiv această societate.

A arătat că a făcut acest lucru pentru a atenua concurenţa firmelor multinaţionale care participă în România la derularea unor proiecte asemănătoare ca cel în cauză, cât şi din dorinţa de a crea locuri de muncă pe baza accesării de fonduri europene.

Referitor la participarea la procedurile de licitaţie publică a arătat că aceste proceduri s-au derulat fără implicarea fratelui său inculpatul A. C. V., solicitând susţinerea financiară a S.C. G S.R.L. Suceava, că după înfiinţarea societăţii a pregătit documentaţia de licitaţie împreună cu numita T. V., în prezent decedată, pe care într-adevăr a semnat-o personal, deoarece coinculpatul T. care ar fi trebuit să facă acest lucru nu a luat legătura cu dânsul în timp util în ziua licitaţiei.

În acest sens a arătat că a semnat atât oferta ce a fost depusă în vederea licitaţiei, cât şi cele trei formulare despre care face vorbire rechizitoriul, iar în ziua licitaţiei, împreună cu inculpatul T. şi martorul P. G. D. au mers la Primăria Botoşani în vederea depunerii ofertei, inculpatul T. fiind cel care a participat efectiv la deschiderea ofertelor, S.C. X S.R.L. Şcheia oferind preţul cel mai mic.

Tot inculpatul a arătat că certificarea ISO a fost făcută exclusiv prin intermediul defunctei T. V. care a ţinut legătura cu toate persoanele interesate, inclusiv cu emitenta acestor certificate S.C. D S.R.L. Suceava.

În declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a arătat că s-a preocupat de identificarea experţilor care să participe la derularea proiectului şi că nu îşi aminteşte să fi semnat contractul încheiat între municipiul Botoşani şi S.C. X S.R.L. Şcheia.

De asemenea a arătat că nu a semnat celelalte contracte de sub-contractare, cu excepţia contractului încheiat cu S.S. V S.R.L. Botoşani, iar încheierea acestor contracte s-a datorat şi faptului că aceşti sub-contractanţi nu cunoşteau despre interdicţia de sub-contractare, încheierea acestora fiind menită creării posibilităţilor de plată ale experţilor.

A mai arătat inculpatul diferite aspecte ale implementării proiectului, printre care angajarea unei mari răspunderi a celor care se implică în asemenea proiecte, cât şi beneficiile pe care municipiul Botoşani le-a realizat de pe urma proiectului.

Cu referire la fratele său inculpatul A. C. V. a arătat că nu cunoştea că la vremea respectivă era membru în comisia de licitaţie, că acesta nu a avut nicio implicare în cadrul proiectului, că a dorit să înfiinţeze o societate situată în judeţul Suceava pentru că societăţile din judeţul Botoşani nu sunt agreate în cadrul licitaţiilor.

Referitor la latura civilă a cauzei, a arătat că se pretinde inclusiv o sumă de 16,165.397,35 lei care este străină cauzei şi care derivă dintr-un alt contract încheiat de primărie şi nu din contractul despre care se face vorbire în prezenta cauză, partea civilă municipiul Botoşani, încercând să pună în sarcina inculpaţilor daune pe care aceştia nu le-au provocat.

Despre finalizarea proiectului în sine a arătat că acesta este finalizat; este socotit un model de implementare în ţara noastră, inculpatul fiind cel care a întocmit toate cele nouă aplicaţii de plată despre care se face vorbire în rechizitoriu.

În sfârşit a arătat inculpatul că a ştampilat actele cu ştampilă cu sigla S.C. X S.R.L. Şcheia în cadrul unui acord verbal făcut cu inculpatul T., care nu s-a mai materializat într-un înscris.

Inculpatul H. M. (fila 4 şi urm. vol.VI ds. instanţă; filele 94 – 98 vol.I; filele 107 – 108 vol.I; filele 14-16 vol.II ds.up) a arătat la rândul său că nu solicită judecarea după procedura specială, că nu este de acord cu prejudiciul, arătând că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor pentru care este trimis în judecată.

În acest sens, la urmărirea penală cât şi în faţa instanţei a arătat în mod sintetic că, a intermediat înfiinţarea S.C. X S.R.L. Şcheia făcând cunoştinţă inculpatului A. B. V. cu inculpatul T., care a înfiinţat această societate, că A. B. V. a fost cel care a subcontractat lucrări către societăţile S.C. Y S.R.L. Botoşani şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani; că a fost administratorul uneia dintre aceste societăţi, întocmind facturi la indicaţia inculpatului A. B. V. scoţând bani în numerar din contul S.C. Y S.R.L. Botoşani pe care i-a predat acestuia.

A mai arătat inculpatul că nu a semnat niciodată acte în numele S.C. X S.R.L. Şcheia, instanţa observând însă că semnătura acestuia este aproape identică cu cea de pe acte.

A mai arătat că a întocmit facturile despre care se face vorbire în rechizitoriu; că plăţile efectuate în legătură cu S.C. BB S.R.L. le-a făcut în baza facturii emise de această societate, că cel care se preocupa cel mai mult de derularea proiectului era inculpatul A. B. V., care muncea de dimineaţa până seara, în proiect fiind implicate un număr foarte mare de persoane, coinculpatul A. C. V. nu a fost implicat în derularea proiectului şi nici nu a discutat în acest sens cu acesta, iar inculpatul A. B. i-a spus la un moment dat că banii pe care i-a primit urmează să fie folosiţi pentru plata colaboratorilor.

Inculpatul M. D. O. (fila 200 Vol. I ds. instanţă; filele 118 – 119 Vol.I; filel 7, 8 Vol.VI ds. up.) a arătat că nu înţelege să dea declaraţie în cauză că nu doreşte să fie judecat după procedura de recunoaştere a vinovăţiei.

La urmărirea penală a arătat în mod sintetic că a efectuat procedura de audit şi de certificare ISO în două etape, aşa cum a arătat şi coinculpata C. A., a luat legătura în acest sens cu inculpatul T. şi cu martora S. A., că nu a făcut verificări la sediul S.C. X S.R.L. Şcheia arătând în continuare cum se procedează în cadrul activităţii de audit, întocmind cele două rapoarte de audit care au fost semnate şi de coinculpata C. A..

Inculpata C. A. (fila 197 Vol.I ds. instanţă; fila 125 Vol.I; fila 44 Vol.II; filele 3 – 5 Vol.IV ds.u.p.) a arătat că nu doreşte să fie judecată după procedura de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei; că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată şi că nu este de acord să despăgubească pe nimeni, întrucât în cadrul situaţiei de fapt deduse judecăţii şi a atribuţiunilor de serviciu specifice, nu se consideră vinovată de săvârşirea nici a unei infracţiuni.

În acest sens, la urmărirea penală cât şi în faţa instanţei a arătat în mod sintetic că a semnat rapoartele de audit care au fost întocmite în fapt şi în teren de către coinculpatul M. D. O.; că nu a cunoscut pe niciuna dintre persoanele implicate în cauză, expunând în concret modul cum s-a derulat procedura efectivă de lucru în cadrul certificării ISO.

A arătat că această procedură este stabilită de către societatea D S.R.L. Suceava, acreditată să emită certificările ISO, că activităţile de audit se desfăşoară atât pe teren cât şi ulterior cu ocazia verificării actelor întocmite, că a semnat cu bună credinţă actele întocmite de coinculpatul M. D. O., că nu avut nici un moment reprezentarea că încalcă vreo prevedere legală, neavând atribuţia de a verifica datele calendaristice trecute în actele pe care le verifica şi că nu avea îndreptăţirea de a aprecia dacă documentaţiei era legal întocmită sau nu, ea trebuind să verifice doar îndeplinirea condiţiilor de capabilitate a S.C. X S.R.L. în baza documentaţiei.

A mai arătat inculpata că nu a făcut nicio modificare în rapoartele de audit verificate, că cele două certificate emise au fost reevaluate şi în anii următori, ca fiind corecte, la care însă nu a participat, iar examenul de legalitate al actelor revine solicitantului certificării ISO şi nu altor persoane, adică S.C. X S.R.L.

Inculpaţii şi-au menţinut declaraţiile date la urmărirea penală, cu unele precizări relevate în cadrul audierilor.

S-a procedat la audierea martorilor din lucrările dosarului, care cu unele nuanţări şi-au menţinut declaraţiile date la urmărirea penală şi s-a încuviinţat proba cu acte; martori; audierea în calitate de martor a specialistului IT Scriminţi Ilie, respingându-se proba cu expertiză informatică solicitată de inculpaţii A. la termenul de judecată din data de 9 februarie 2017, aşa cum rezultă din motivarea încheierii pronunţate la acest termen de judecată.

Martorii audiaţi în cauză au arătat pe segmentele situaţiei de fapt următoarele:

Martorii G. M. E. Vol.VI fila 163; A. D. vol.II fila 61, vol. VI fila 181; V. P. N. vol.II fila 74 vol. VI fila 168; M. B. vol.II fila 99, vol.VI fila 166; M. C. vol.II fila 69; vol.VI fila 177; C. V. Vol.II fila 86, vol.VI fila 174 ds. up., cât şi în faţa instanţei, au făcut referire strictă la procedura de achiziţie publică, la semnarea actelor de procedură de către comisia desemnată de primarul municipiului Botoşani din care au făcut parte, că aceste proceduri s-au derulat în mod legal, fără să observe vreo imixtiune din partea inculpatului A. C. V..

Martora S. A. - vol.VI fila 17, vol.II fila 41; vol.V fila 308 ds. up., cât şi în faţa instanţei a făcut referire la modul de înfiinţare a S.C. X S.R.L. Şcheia, în care a avut calitate de asociat fondator şi care a avut un singur angajat că a făcut activităţi pe linia circuitului financiar al cauzei.

Martorii C. M. vol.VI fila 129; A. D. vol.VI fila 91; S. C. vol.VI fila 133; S. N. vol.VI fila 137; T. C. vol.VI fila 185; T. VN.C. vol.VI fila 147; T. M. A. vol.VI fila 40; U. E. vol.VI fila 55; V. R. F. vol.VI fila 48 şi 53; P. G. D. Vol.VI fila 152; C. C. L. vol. VI fila 45; H.  L. Vol. VI fila 100 – 123; H. T. Vol.VI fila 197; I. C. M. vol.VI fila 124; I. V. Vol.VI fila 149 ds. up., cât şi în faţa instanţei, au făcut referire la relaţiile acestora cu cei doi fraţi A.; cu referire la calitatea lor de experţi desemnaţi în cauză; cu referire la încheierea contractelor de subcontractare, menţinându-şi cu unele nuanţări declaraţiile de urmărire penală, evocate ca atare prin rechizitoriu.

Martorul V. R. F., fila 165 Vol. VI ds. instanţă, a arătat că îi cunoaşte pe inculpaţii A., că a fost contactat de inculpatul A. B. V. pentru a participa în calitate de expert în prezentul proiect, situaţie cu care a fost de acord, predându-i acestuia documentele de calificare.

A mai arătat martorul că acest inculpat a întocmit documentele de ofertă, după ce în prealabil s-a întâlnit cu el în municipiul Suceava, pentru a se pune de acord cu preţul oferte, această ofertă având suma minimă de 1.800.000 lei, cu toate că martorul a arătat că proiectul prezenta o complexitate deosebită, care presupunea un preţ mult mai mare de 2.500.000 lei.

Martorul a arătat că, după câştigarea licitaţiei a semnat un contract în numele şi pentru firma sa AK S.R.L. Suceava, cu societatea câştigătoare S.C. X S.R.L. pentru prestări servicii în cadrul proiectului; că a participat la şedinţa de deschidere a lucrărilor proiectului la sediul CET Botoşani (Moderncalor S.A. Botoşani), unde a participat şi inculpatul A. C. V. iar după şedinţă s-a întâlnit în maşina sa cu inculpatul A. B. V., care i-a predat în acele momente contractul de mai sus, pe care l-a semnat ulterior şi i l-a repredat inculpatului, în condiţiile în care contractul era deja semnat de S.C. XS.R.L., dar nu cunoaşte de către cine.

Martorul a arătat că a fost teamleader al proiectului, că a semnat foarte multe documente în cadrul acestuia, între care situaţie de lucrări, minutele şedinţelor de analiză, etc., dat fiind faptul că el se ocupa de partea tehnică a lucrărilor iar inculpatul A. B. V. se ocupa de toate celelalte relaţii cu partenerii, inclusiv partea financiară a proiectului.

Martorul a arătat că proiectul a fost dus la bun sfârşit, s-a întins pe o perioadă de 4 ani, s-a făcut raportul final către Ministerul Mediului, că munca a fost deosebit de grea, că proiectul a fost de o mare provocare, este funcţional şi realizează profit pentru beneficiarul MODERNCALOR S.A. Botoşani.

A mai arătat de asemenea martorul că nu a observat implicarea inculpatului A. C. V. în proiect, că i-a cunoscut pe numiţii T. A. N. şi S. A., căreia îi preda plicurile cu documentele întocmite de A. B. V., că natura contractului pe care l-a încheiat în numele S.C. AK S.R.L. Suceava nu a avut decât menirea de a intra în posesia banilor cuveniţi ca efect al muncii sale, adică acest contract nu a avut o natură de subcontractare, arătându-şi nemulţumirea despre faptul că a depus o muncă foarte intensă iar în prezent Primăria Botoşani îi cere banii înapoi, după cea finalizat o treabă cu succes.

Martorii B. I. vol.II fila 10; vol.VI fila 28; I. G. S. vol.VI fila 26; I. G. S. vol.VI fila 24; C. I. vol. VI fila 158 ds. up. cât şi în faţa instanţei, au făcut referire la procedura de susţinere a societăţii S.C. X S.R.L. Şcheia prin intermediul S.C. G S.R.L. Suceava şi a modului cum s-a derulat această susţinere.

Martorul R. M. vol.VI fila 11 ds. up. cât şi în faţa instanţei a făcut referire la procedura efectivă de certificare ISO, în care au fost implicaţi inculpaţii M. şi C..

Martorul a explicat noţiunea de auditor extern în cadrul activităţii de acreditare, care sunt persoane independente şi participă la activitate în afara oricăror obligaţii de muncă, că inculpatul M. D. O. înregistrează o activitate corespunzătoare din punct de vedere profesional; că raportul de audit în sine nu a influenţat certificarea ISO, că procedura de certificare ISO în prezent este modificată, în sensul că nu se mai solicită prezentarea de documente în vederea certificării; că la vremea întocmirii celor două rapoarte de audit nu era obligatorie vizitarea unei societăţi care avea ca obiect de activitate consultanţă, ci doar era obligatorie doar pentru activităţile de producţie; că activitatea de certificare era condusă de auditorul şef; că S.C. D S.R.L. Suceava nu s-a confruntat până în prezent cu probleme de genul celor din prezenta cauză.

În legătură cu activitatea de certificare ISO cât şi cu cele trei formulare purtând numerele X, X şi X, aduse în discuţie prin dispozitivul rechizitoriului, instanţa la cererea inculpaţilor A. a solicitat relaţii Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice Bucureşti cât şi Primăriei Botoşani, la termenul din xx.xx.xxxx, în legătură cu echipamentele informatice deţinute pe inventar de inculpatul A. C. V..

Primăria Botoşani a comunicat la dosar adresa de la fila 186 din Vol.VI ds. instanţă, cu referire la echipamentele informatice avute în inventar de către acest inculpat iar Agenţia a comunicat instanţei răspunsul său de la fila 179 Vol.VI ds. instanţă, prin care a arătat în raport cu solicitările din adresă, următoarele:

Conform art. 187 alin. 1 şi 188 alin. 2 lit. d şi e din fosta O.U.G. nr. 34/2006, Autoritatea contractantă, cum este în speţă municipiul Botoşani, are dreptul de a solicita operatorului economic, în speţă S.C. X S.R.L., care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică, să facă dovada capacităţi sale tehnice şi/sau profesionale, cum este dat de asemenea în cauză.

În acest scop, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante, următoarele:

- informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională, calificarea personalului de conducere, cât şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului;

- o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii trei ani;

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice de la care s-au solicitat lămuriri de către instanţă a mai comunicat faptul că în baza acestor prevederi legale, municipiul Botoşani a solicitat prin fişa de date a achiziţiei, formularele cu nr. X şi X despre care se face vorbire în rechizitoriu, iar prin completarea acestor formulare, S.C. X S.R.L., trebuie să furnizeze informaţiile referitoare la o personalul angajat şi de specialitate, care va fi implicat direct în realizarea contractului. Aceste două categorii de persona nu se includ una pe cealaltă, personalul cheie putând fi angajat în contract fără existenţa unui contract individual de muncă, semnat cu ofertantul. Pentru aceşti specialişti, autoritatea contractantă poate solicita cel mult prezentarea unei declaraţii angajament de disponibilitate privind participarea la îndeplinirea contractului.

Referitor la formularul nr. X, invocat prin rechizitoriu, despre care s-au solicitat relaţii de la această autoritate, Agenţia a arătat că acest document trebuia să fie prezentat doar pentru operatorii economici din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii şi care doreau să beneficieze de facilităţile acordate prin Legea nr. 346/2004, respectiv reducerea cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, criterii solicitate în procedura achiziţii publice de produse, lucrări şi servicii. Informaţiile înscrise de ofertant, pe propria răspundere, în Declaraţia privind încadrarea întreprinderilor în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie să fie cele reale şi existente la data întocmirii acesteia.

Agenţia a mai comunicat faptul că conform prevederilor art.186 alin.1 şi alin.3, art. 190 alin.1 şi alin.3 din O.U.G. nr. 34/2006, capacitatea economică şi financiară precum şi cea tehnică şi profesională a ofertantului/candidatului poate fi susţinută, pentru îndeplinirea unui contract, şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între ofertant/candidat şi persoana respectivă. Totodată, s-a mai arătat că în situaţia în care un grup de operatori economici depune ofertă/candidatură comună, iar capacitatea economică şi financiară precum şi cea tehnică şi profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Grupul de operatori economici asociaţi poate beneficia de susţinerea tehnică şi profesională a unei/unor terţe persoane.

În consecinţă, o societate nou înfiinţată, fără activitate anterioară, are dreptul să depună ofertă la procedură de achiziţie publică şi să devină contractant dacă poate demonstra îndeplinirea tuturor cerinţelor de calificare, tehnice şi financiare solicitate de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire, independent sau conform situaţiilor sus-menţionate.

A mai arătat agenţia că legislaţia în materia achiziţiilor publice nu prevede acordarea de facilităţi societăţilor nou înfiinţate, ci doar aplicarea tratamentului egal cu ceilalţi operatori economici participanţi la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord cadru.

*****

Instanţa constată din ansamblul situaţiei de fapt, că infracţiunile s-au consumat între anii 2011 – 2013, în exact la datele care se vor arăta în continuare.

Infracţiunile săvârşite de inculpatul A. C. V. s-au consumat în intervalul xx.xx.xxxx – xx.xx.xxxx, interval în care s-au derulat procedurile de achiziţie publică; la xx.xx.xxxx stabilindu-se termenul limită de punere a ofertelor, iar raportul de procedură, adică încheierea tuturor procedurilor de licitaţie s-a făcut la xx.xx.xxxx, când toţi membrii comisiei de licitaţie au semnat raportul de procedură nr. X/xx.xx.xxxx, inculpatul fiind preşedintele acestei comisii. (fila 82 şi următoarele vol. IX ds.u.p.)

Pentru inculpatul T. A. N. infracţiunile s-au săvârşit la xx.xx.xxxx, când s-a prezentat la Primăria Botoşani şi a depus oferta S.C. XS.R.L Şcheia conţinând date false, ofertă întocmită de coinculpatul A. B. V..

Pentru inculpatul A. B. V., infracţiunile s-au consumat în două perioade, prima în intervalul x – xx.xx.xxxx, când a întocmit oferta falsă de mai sus, însoţită de formularele cu numerele 18; 17; 23 conţinând la rândul lor date false, ce au fost depuse la primărie de coinculpatul T. A. N., pentru a se obţine cele trei categorii de fonduri arătate mai sus, adică din fonduri europene, naţionale şi locale.

Pentru acest inculpat infracţiunile de spălare a banilor s-au consumat în intervalul mai 2012 – noiembrie 2013, când au avut loc activităţile de spălare a banilor prin societăţile comerciale ce au subcontractat lucrări în mod nelegal de la S.C. X S.R.L. Şcheia, întocmindu-se facturi în acest sens (fila 69 – 74 din rechizitoriu), emise de societăţile comerciale S.C. Y S.R.L. Botoşani; S.C. Z Y. S.R.L. Botoşani; S.C. A S.R.L. Botoşani (constatare tehnico-ştiinţifică vol. VI fila 237 şi următoarele; 291 – 300).

Infracţiunile de spălare a banilor, reţinute în sarcina inculpatului H. M. s-au consumat în intervalul noiembrie 2012 – noiembrie 2013, în acelaşi context, iar infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor M. D. O. şi C. A. s-au consumat la datele de xx.xx.xxxx şi respectiv xx - xx.xx.xxxx, când s-au întocmit şi s-au semnat rapoartele de audit.

Încadrare juridică.

Legea penală mai favorabilă.

Înainte de toate, instanţa reţine că infracţiunile s-au consumat deci între anii 2011 – 2013, la datele sus-arătate.

Drept urmare, instanţa înainte de concluziile de fond a pus în discuţie faptul că la 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală, aşa încât se impune în cauză fie schimbarea calificării infracţiunilor, fie schimbarea încadrării juridice, conform art.49 alin.2 sau 386 Cod procedură penală, cu aplicarea după caz a principiului aplicării legii mai favorabile, prevăzut de art. 5 şi următoarele din Noul Cod penal, rezultând din analiză următoarea situaţie de excepţie, cât şi de fond, pentru care procurorul, a pus concluzii scrise la fila 116 din rechizitoriu, cât şi pentru termenul din 17 martie 2017 (fila 127 vol 7 ds. instanţă)

În sensul celor sus-arătate, procurorul, cât şi inculpaţii A. prin apărător au solicitat să fie schimbate încadrările juridice ale infracţiunilor pentru care inculpaţi au fost trimişi în judecată, după cum urmează:

Procurorul a solicitat, prin concluziile depuse la data de xx.xx.xxxx:

- pentru inculpatul A. C. V., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, să se reţină împotriva acestuia cauza de agravare prev. de art. 309 Noul Cod penal, rap. la art.183 noul Cod penal, avându-se în vedere că prejudiciul provocat în cauză este de 2.241.620,91 lei, ceea ce înseamnă că noua încadrare care trebuie avută în vedere este infracţiunea prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, rap. la art.297 alin. 1 şi art.309 noul Cod penal alături de cealaltă infracţiune de conflict de interese, prev. de art. 301 Cod penal;

- pentru inculpatul T. A. N. - Nicolae, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000; 52 alin. 3 rap. la art. 306 Cod penal; 244 alin. 1 şi 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal , 38 alin. 2 lit.a Cod penal, să se reţină o singură infracţiune de participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei prev. de art. 52 alin.3 Cod penal, rap. la art.181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.183 Cod penal şi art.5 Cod penal, dată fiind Decizia nr.4/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privind interpretarea unor chestiuni de drept, cât şi limita prejudiciului sus-arătat;

- pentru inculpatul A. B. V., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.52 alin.3 rap. la art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000; 52 alin. 3 rap. la art. 306 Cod penal cu aplic. art.5 Cod penal; art.244 alin. 1şi 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal; 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr.656/2002, art. 29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002, într-o singură infracţiune prev. de art.52 alin.3, rap. la art.181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.183 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu excepţia infracţiunilor de spălare a banilor, dată fiind aceiaşi decizie cu nr.4/2016 şi limita prejudiciului.

- pentru inculpaţii M. D. O. şi C. A., trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 Cod penal, cu aplic.art.5 Cod penal, în infracţiunea prev. de art. 322 Cod penal în formă continuată, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, şi art. 5 Cod penal, acte materiale, din datele de xx,xx şi xx.xx.xxxx.

În legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile s-a solicitat a fi aplicabilă legea nouă pentru inculpaţii A. C. V., T. A. N., A. B. V., H. M. şi legea veche pentru inculpaţii M. D. O. şi C. A..

La rândul lor inculpaţii A. C. V. şi A. B. V. au solicitat:

Pentru A. C. V. reţinerea aceleiaşi încadrări juridice aşa cum a solicitat iniţial şi procurorul, în aceea ce priveşte abuzul în serviciu, iar pentru conflictul de interese, vechea formă a legii prev. de art.2531 Cod penal 1969, cu aplic. art. 5 noul Cod penal, art. 33 lit.a şi 34 Cod penal 1969, ca lege penală mai favorabilă.

Pentru inculpatul A. B. V. o singură infracţiune prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 rap. la art.181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi o singură infracţiune prev. de art.29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 5 noul Cod penal, 33 lit. a şi 34 Cod penal, aducându-se în discuţie aceiaşi Decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

*****

Potrivit legii şi practicii judiciare, pronunţate de instanţe până în prezent, în special Decizia Curţii Constituţionale nr. 263 din 6 mai 2014, în materia aplicării legii penale mai favorabile, instanţa reţine că pot exista două situaţii distincte în raport de care se poate aprecia incidenţa acestei legi şi se pot defini textele aplicabile, după cum urmează:

Atunci când legea veche se regăseşte în aceeaşi formă în legea nouă, iar legea nouă este mai favorabilă, se schimbă calificarea infracţiunilor din textul vechi în textul nou, conform art. 49 alin. 2 Cod procedură penală, cauza urmând a fi soluţionată potrivit legii noi, iar atunci când textul vechi al unei infracţiuni nu se regăseşte în aceeaşi formă sau se regăseşte ca un element constitutiv al laturii obiective a unei alte infracţiuni din legea nouă, iar legea nouă este mai favorabilă, se schimbă încadrarea juridică conform art. 386 Cod procedură penală, cauza urmând să fie soluţionată, potrivit legii noi.

Când legea veche este mai favorabilă, aşa cum sunt definite infracţiunile în Codul penal din 1969, se aplică această lege, fără vreo schimbare a calificării sau a încadrării juridice, lucru de la care s-a abătut dispozitivul rechizitoriului, când a cuprins în sine doar noile prevederi legale, situaţie în care se impune a fi dispusă schimbarea calificării juridice pentru parte din infracţiune care fac obiectul judecăţii.

Potrivit distincţiilor de mai sus, rezultă că prevederile din legile succesive nu pot fi combinate între dânsele, pe instituţii autonome.

În acest sens s-a pronunţat şi decizia Curţii Constituţionale sus-arătate, care a arătat că dispoziţiile art. 5 din Noul Cod penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

După schimbarea calificării sau a încadrării juridice, potrivit distincţiilor de mai sus, se dispune soluţionarea cauzei potrivit legii mai favorabile din vechea lege sau din noua lege, dar cu aplic. art. 5 Cod penal, privind aplicarea legii mai favorabile, inclusiv cu referire la individualizarea judecătorească a pedepsei,; la interzicerea unor drepturi, menţinerea arestării, deducerea arestării, cheltuieli judiciare, chiar dacă privire distinct acest instituţii conţin prevederi mai grave sau mai blânde în cadrul legii care este aleasă a fi aplicată.

Rezultă că trebuie avut în vedere întregul complex infracţional, între care formele infracţiunii, circumstanţe, tratament sancţionator, modalităţi de executare etc., instanţa trebuind să stabilească care lege este mai favorabilă inculpaţilor, printr-o analiză globală, verificând toate instituţiile de drept penal, aplicabile în concret faptelor din legile succesive arătate în rechizitoriu şi nefăcând distincţie între codurile penale de pe o parte şi variantele diferite ale altor legi, în speţă Legea nr. 78/2000 şi legea nr. 656/2002, pe de altă parte, aplicându-se un tot unitar vechi sau un tot unitar nou.

Legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză trebuie înţeleasă în întregul ei, adică instanţa are obligaţia să analizeze dacă infracţiunile din cele două legi de mai sus, în formele ei înainte de 1 februarie 2014 şi vechiul Cod penal, în ansamblul lor, reprezintă legea penală mai favorabilă faţă de dispoziţiile actuale ale acestor două legi coroborate cu prevederile noul Cod penal (Curtea de Apel Suceava decizia penală nr. 440/28 aprilie 2016).

Drept urmare, instanţa va avea în vedere la soluţionarea aplicării legii mai favorabile şi a încadrării juridice pentru inculpaţi, atât veghile prevederi legale, cât şi noile prevederi legale, după cum urmează:

Ansamblul vechilor prevederi penale - Cod penal 1969

- art. 132 şi art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în vechea redactare;

- art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal 1969;

- art. 33 lit. a, 34 Cod penal 1969;

- art. 71 şi 64 Cod penal 1969;

- art. 861-6 Cod penal 1969;

- art. 81 şi următoarele Cod penal 1969;

- art. 248 şi 2481 Cod penal 1969;

- art. 253 şi 290 Cod penal 1969;

- art. 31 alin. 2 Cod penal 1969;

- Legea nr. 656/2002 în forma în vigoare în anii 2011 – 2013:

- O.U.G. nr. 34/2006, abrogată prin art. 238 alin. 1 lit. a din Legea nr. 98/2016, în vigoare de la 6 iunie 2016, aplicabilă în cauză conform principiului „tempus regit actum”

Ansamblul noilor prevederi penale – Cod penal 2009

- art. 132 şi 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în noua redactare;

- art. 244 alin. 1 şi 2 Cod penal;

- art. 38 alin. 1 şi 39 l Cod penal;

- art. 66 alin. 1 lit. a, b, g teza ultimă Cod penal;

- art. 91 şi următoarele Cod penal;

- art. 297 alin. 1 Cod penal;

- art. 301 Cod penal:

- art. 52 alin. 3 Cod penal;

- art. 306 Cod penal ;

- Legea nr. 656/2002, în forma în vigoare în prezent.

- Decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016; Deciziile Curţii Constituţionale în materie de abuz în serviciu, conflict de interese şi spălarea banilor; practică judiciară în materie.

Instanţa reţine că din analiza comparativă a textelor de lege sus-arătate şi luând în consideraţie Decizia Curţii Constituţionale sus-arătată care este obligatorie pentru instanţă, rezultă că în prezenta cauză pentru toţi inculpaţii sunt mai favorabile vechile prevederi ale codului penal, cât şi vechile prevederi ale celorlalte legi, după cum se va arăta în continuare pentru fiecare dintre cei şase inculpaţi, cu luarea în consideraţie şi a punctului de vedere exprimat de către procuror la fila 116 din rechizitoriu, cât şi în faţa instanţei( vol.7 fila 128).

În sensul aprecierilor de mai sus, instanţa reţine în principiu, în conformitate cu prevederile legale, cât şi cu practica judiciară punctual următoarele:

- Referitor la art.181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, rezultă din comparaţia textelor vechi cu textele noi că mai favorabilă este legea nouă, pedepsele din vechea lege sunt până la 20 de ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi iar pedepsele din noua redactare a legii sunt de la 3 la 10 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cel mult 5 ani, avându-se în vedere la individualizarea acestor limite dispoziţiile art. 181 alin. 3 din noua redactare a Legii nr. 78/2000.

Sintagma „cu rea credinţă”, chiar neconţinută în textul anterior, nemodificat, este doar o evidenţiere a formei de vinovăţie cu care se săvârşeşte infracţiunea, nici forma anterioară, de altfel, neincluzând şi nesancţionând infracţiunea săvârşită în forma culpei. Aşadar din acest punct de vedere textul legal nu introduce de fapt şi de drept vreo modificare a conţinutului constitutiv ci doar o subliniere, o evidenţiere a formei de vinovăţie necesare pentru reţinerea săvârşirii inacţiunii, ci, deosebirea rezidă doar în regimul sancţionator, situaţie pe care instanţa urmează să o aibă în vedere ca atare.

- Referitor la infracţiunea de înşelăciune din Vechiul Cod penal comparativ cu Noul Cod penal, rezultă din comparaţia textelor că mai favorabilă este legea nouă, întrucât comparând vechiul text din art. 215 din Cod penal 1969 cu noul text din art. 244 Cod penal, rezultă că sunt deosebiri sub aspectul regimului sancţionator.

În privinţa formelor agravate, ca element de continuitate, se păstrează modalitatea săvârşirii faptei, prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Sancţiunea prevăzută pentru această agravantă are limite reduse faţă de cea prevăzută în vechea reglementare pentru aceeaşi faptă.

Noul Cod penal a renunţat la agravarea pedepsei pentru înşelăciunea în convenţii; înşelăciunea prin emiterea de cec-uri fără acoperire; înşelăciunea care a produs consecinţe deosebit de grave, fapte care erau încriminate anterior ca variante agravate.

Se prevede în noua lege posibilitatea împăcării care înlătură răspunderea penală, iar din punct de vedere al legii penale mai favorabile, noua reglementare este mai favorabilă, deoarece renunţă la sancţionarea penală a unor modalităţi ale infracţiunii de înşelăciune. Acelaşi caracter de lege mai favorabilă îl are noul Cod penal şi în privinţa regimului sancţionator, pedepsele având limite mult reduse faţă de vechea reglementare. Astfel, înşelăciunea în formă simplă este sancţionată cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, pe când codul penal din 1969 sancţiona infracţiunea cu închisoare de 6 luni la 12 ani.

În ceea ce priveşte înşelăciunea reglementată în art. 244 alin. 2 Noul Cod penal, sancţiunea constă în închisoare de la 1 la 5 ani, spre deosebire de vechiul Cod penal care prevedea închisoare de 3 ani la 15 ani închisoare.

Caracterul mai favorabil decurge şi din posibilitatea împăcării părţilor.

- În legătură cu art. 290 din Vechiul Cod penal, comparativ cu art. 322 din noul Cod penal, vechea prevedere legală este mai favorabilă, dat fiind faptul că, vechea lege prevede închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă iar noua lege prevede închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

- În legătură cu legea nr.656/2002 privind spălarea banilor este mai favorabilă actuala redactare a legii, întrucât art. 29 din lege prevede închisoare de la 3 la 10 ani, faţă de redactarea din anul 2011 – 2013, art. 23 din lege care prevedea închisoare de la 3 la 12 ani.

- Prevederile art. 306 din noul Cod penal sunt mai favorabile inculpaţilor, în raport cu art. 215 alin. 1 şi 2 rap. la alin. 5 al acestui articol, prevederi în cadrul cărora era integrată anterior această infracţiune, aşa cum se arată şi la fila 116 din rechizitoriu, deoarece infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave era pedepsit cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

- Referitor la concursul de infracţiuni din Vechiul Cod penal comparativ cu Noul Cod penal, rezultă din comparaţia textelor că mai favorabilă este vechea prevedere legală cuprinsă în art. 33 lit. a, 34 Cod penal 1969, cu luarea în consideraţie şi a celor arătate mai sus privind infracţiunea continuată, cât şi cu luarea în consideraţie a Deciziei nr. 1/14 aprilie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

- Referitor la interzicerea unor drepturi din Vechiul Cod penal comparativ cu Noul Cod penal, rezultă din comparaţia textelor că mai favorabilă este legea nouă, întrucât, potrivit art. 12 alin. 1 din legea nr. 187/2012 „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă”.

În consecinţă, dacă una dintre legi a fost identificată ca fiind mai favorabilă, în raport cu pedeapsa principală, acea lege se va aplica şi în privinţa pedepsei complementare şi accesorii. Dacă legea nouă modifică doar pedeapsa complementară, se va aplica legea stabilită, ca fiind mai favorabilă, în raport de aceasta.

De asemenea noua reglementare condiţionează aplicarea pedepselor accesorii de aplicarea a pedepselor complementare, fără de care nu pot fi dispuse aşa cum rezultă din art. 65 alin. 1 Noul Cod penal, limita maximă fiind în prezent 5 ani.

- Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere şi instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei existentă în vechiul Cod penal, care nu se regăseşte în noul Cod penal, instituţie care comparativ cu alte instituţii penale vizând executarea pedepselor este mai favorabilă decât acestea inclusiv cu referire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.

- Alegerea legii penale mai favorabile, în situaţia în care potrivit ambelor coduri ar fi aplicabilă suspendarea sub supraveghere a pedepsei, cum este dat şi în prezenta cauză, se va face ţinând seama de prevederile înscrise în art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, care prevede faptul că pentru determinarea legii penale mai favorabile, în asemenea situaţii, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării, potrivit legilor succesive, cu prioritate, faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Textul nu stabileşte precis care este legea mai favorabilă, ci doar furnizează instanţei, criteriile pe baza cărora urmează să fie determinată această lege. Dacă se are în vedere că noua reglementare instituie o obligaţie importantă pe care nu o regăsim în Vechiul Cod penal – Munca în folosul comunităţii – şi în plus, elimină efectul reabilitării de drept asociat suspendării sub supraveghere, se poate concluziona pe baza criteriilor menţionate în art. 16 alin. 2 sus-arătat, că reglementarea veche este în realitate mai favorabilă.

Chiar şi în situaţia în care condamnatul nu ar fi obligat la prestarea unei munci neremunerate, în folosul comunităţii, în considerarea stării sale de sănătate, reglementarea art. 861 din Vechiul Cod penal, rămâne mai favorabilă prin prisma efectului reabilitării de drept, pe care îl atrage (Ministerul Justiţiei – F. Streteanu colaborator Documentare fila 21).

Dar aşa cum s-a arătat şi anterior, prevederile legale vechi cu cele noi nu se pot combina, întrucât instanţa este legată de a determina care este legea penală mai favorabilă în ansamblul ei, cuprinzând vechiul cod penal şi vechile legi aplicabile în cauză, comparativ cu noul Cod penal şi cu noile forme ale acestor legi, tot în ansamblul lor.

De altfel, din analiza practicii judiciare pronunţată în materia aplicării legii penale mai favorabile de după 1 februarie 2014, instanţa reţine că aplicarea legii penale mai favorabile a vizat în marea majoritate a cauzelor vechile prevederi ale Codului penal asociate cu vechile prevederi ale altor legi penale.

În sensul celor sus-arătate, Decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016 statuează cu titlu obligatoriu faptul că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal de la 1969, respectiv art. 244 alin. (1) şi (2) şi art. 306 din Codul penal, fapta de a folosi, în cadrul autorităţii contractante, printr-o acţiune a autorului, documente ori declaraţii inexacte, ce a avut ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi de fonduri din bugetul naţional întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Relativ la fiecare inculpat:

A) A. C. V.

Inculpatul A. C. V. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni, prima de abuz în serviciu prevăzută în actuala formă a disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 din noul Cod penal iar a doua de conflict de interese prevăzută în actuala formă a disp. art. 301 din noul Cod penal, procurorul opinând că, din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile noile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, adică Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în prezent şi conflictul de interese reglementat noul Cod penal.

Trimiterea în judecată s-a făcut însă în dispozitivul rechizitoriului, cu luarea în consideraţie a termenilor din noile forme ale legilor cu aplic. art. 38 alin. 1 din noul cod penal fără să se menţioneze că se aplică art. 5 din noul Cod penal, privind legea penală mai favorabilă despre care s-a făcut vorbire la fila 116 din rechizitoriu.

Faţă de cele sus-arătate, instanţa apreciază că în orice caz din analiza noilor reglementări ale Legii nr.78/2000 şi ale noului Cod penal, comparativ cu vechile reglementări ale aceloraşi legi, vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, în considerarea celor ce vor urma.

I.

Actualul art.132 din legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 din noul Cod penal, prevede limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare, iar prin sporirea acestor limite cu 1/3 rezultă că pedeapsa posibilă este de la 3 ani la 9 ani şi 3 luni închisoare, fără cauze de reducere sau atenuare. Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 din Noul cod penal pedeapsa este de la 2 la 7 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică, iar vechea reglementare prevedea închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, pedeapsa este de la 1 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale vechiului Cod penal 1969, comparativ cu actualele prevederi, privind individualizarea judecătorească a pedepselor şi circumstanţelor atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare pornind de la 1 an închisoare, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal conducând la concluzia că veghile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare doar prin schimbarea calificării juridice ale infracţiunilor pentru care inculpatul A. C. V. a fost trimis în judecată şi nu a încadrării juridice a acestora aşa cum a solicitat procurorul cu reţinerea stării de agravare prev de art. 309 şi 183 Cod penal.

II.

Aceleaşi considerente sunt date şi în legătură cu infracţiunea de conflict de interese prevăzută în prezent în art. 301 din Noul cod penal, anterior art. 2531 Cod penal 1969.

Actualul art. 301 Noul cod penal prevede închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică fără cauze de reducere sau atenuare.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 din Noul cod penal pedeapsa este de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 2531 Cod penal 1969 prevede închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă (adică pe o durată de 10 ani conform art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal 1969).

Interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică nu poate fi decât cea prevăzută de art. 64 lit. c Cod penal 1969, respectiv dreptul de ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, în speţă dreptul de a fi preşedinte al vreunei comisii de evaluare a ofertelor pentru achiziţii publice.

Dacă se reţin circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal 1969 pedeapsa este de la 15 zile la 5 ani închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

B) T. A. N.

Inculpatul T. A. N. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a trei infracţiuni, prima de participaţie improprie prev. de disp. art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 52 alin. 3 Noul Cod penal; a doua de participaţie improprie la infracţiunea prev. de art. 306 rap. la art. 52 alin. 3 Noul Cod penal şi a treia de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 Noul Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 2 Cod penal, procurorul opinând în rechizitoriul la fila 116 că, din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile, noile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, adică Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în prezent.

Trimiterea în judecată s-a făcut în dispozitivul rechizitoriului, cu luarea în consideraţie a termenilor din noile forme ale legilor cu aplicarea art. 38 alin.2 din Noul Cod penal.

Conform celor de mai sus, instanţa apreciază că în orice caz din analiza noilor reglementări ale Legii nr.78/2000 şi ale Noului Cod penal, comparativ cu vechile reglementări ale aceloraşi legi, vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, în considerarea celor ce vor urma.

I.

Actualul art.181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, prevede limite de pedeapsă de la 3 la 9 ani şi 3 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi de la 1 la 5 ani, conform art. 66 noul Cod penal.

 Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit.b rap. la art. 76 alin.1 din Noul cod penal cât şi art. 396, alin.10 Cod procedură penală, în succesiunea dată de art. 79 Cod penal, pedeapsa este de la 1 an şi 4 luni închisoare la 3 ani şi o lună închisoare şi interzicerea unor drepturi de la 1 la 5 ani, conform art. 66 noul Cod penal, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, în forma în vigoare în anul 2011, când s-au săvârşit infracţiunile, prevedea pedepse între 3 şi 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi; respectiv între 10 şi 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, când sunt date consecinţe deosebit de grave, întrucât de această dată sunt date consecinţe deosebit de grave ale infracţiunilor.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit.a rap. la art. 76 alin.1, lit.a din Codul penal din 1969 cât şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală, pedeapsa este de la 2 ani la 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani, conform art. 53 Cod penal 1969.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor, inclusiv judecata în cazul recunoaşterii învinuirii, cum este dată situaţia inculpatului T. A. N.; circumstanţele atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracţiuni; circumstanţele atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare.

II.

Aceleaşi considerente sunt date şi în legătură cu infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri prevăzută în prezent în art.306 din noul Cod penal, anterior cuprins în art.215 alin.1, 2 şi 5 Cod penal 1969.

Actualul art.306 din noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art.75 alin. 2 lit.b rap. la art.76 alin.1 din Noul cod penal cât şi art.396, alin.10 Cod procedură penală, în succesiunea dată de art. 79 Cod penal, pedeapsa este de la 10 luni şi 7 zile la 3 ani şi o lună închisoare şi interzicerea unor drepturi de la 1 la 5 ani, conform art. 66 noul Cod penal, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal 1969, în forma în vigoare în anul 2011, când s-au săvârşit infracţiunile, prevedea pedepse între 3 şi 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi; respectiv între 10 şi 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, când sunt date consecinţe deosebit de grave.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit.a rap. la art. 76 alin.1, lit.a din Codul penal din 1969 cât şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală, pedeapsa este de la 2 ani la 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani, conform art. 53 Cod penal 1969.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor, inclusiv judecata în cazul recunoaşterii învinuirii, cum este dată situaţia inculpatului T. A. N.; circumstanţele atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracţiuni; circumstanţele atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare.

III.

Aceleaşi considerente sunt date şi în legătură cu infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal, anterior cuprins în art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal 1969.

Actualul art. 244 alin. 1 şi 2 noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 1 an la 5 ani închisoare.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit.b rap. la art. 76 alin.1 din Noul cod penal cât şi art. 396, alin.10 Cod procedură penală, în succesiunea dată de art. 79 Cod penal, pedeapsa este de la 5 luni şi 4 zile la 2 ani şi 2 luni închisoare, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal 1969, în forma în vigoare în anul 2011, când s-au săvârşit infracţiunile, prevedea pedepse între 3 şi 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi; respectiv între 10 şi 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, când sunt date consecinţe deosebit de grave.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit.a rap. la art. 76 alin.1, lit.a din Codul penal din 1969 cât şi art. 396 alin.10 Cod procedură penală, pedeapsa este de la 2 ani la 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani, conform art. 53 Cod penal 1969.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor, inclusiv judecata în cazul recunoaşterii învinuirii, cum este dată situaţia inculpatului T. A. N.; circumstanţele atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracţiuni; circumstanţe atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare.

C) A. B. V.

Inculpatul B. V. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a cinci infracţiuni, prima de participaţie improprie prev. de disp. art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.52 alin.3 Noul Cod penal; a doua de participaţie improprie la infracţiunea prev. de art. 306 rap. la art.52 alin.3 Noul Cod penal, cu aplic. art. 5 noul Cod penal; a treia de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 Noul Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal; a patra de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de spălarea a banilor prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art.29 alin.1 lit.a din Legea nr. 656/2002, republicată şi a cincia de spălarea banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, republicată, toate cu aplic. art. şi art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal, procurorul opinând în rechizitoriul la fila 116 că, din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile, noile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, adică noul Cod penal şi Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în prezent.

Trimiterea în judecată s-a făcut în dispozitivul rechizitoriului, cu luarea în consideraţie a termenilor din noile forme ale legilor cu aplicarea art. 38 alin.1 şi 2 din Noul Cod penal.

Ca şi în cazul inculpatului T. A. N., instanţa apreciază că în orice caz din analiza noilor reglementări ale Legii nr.78/2000 şi ale noului Cod penal şi ale Legii nr. 656/2002, comparativ cu vechile reglementări ale aceloraşi legi, vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, în considerarea celor ce vor urma:

Considerentele arătate mai sus în legătură cu inculpatul T. A. N., de la punctele I; II; III, sunt valabile şi pentru inculpatul A. B. V., întrucât, între altele acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni.

IV.

Aceleaşi considerente sunt date şi în legătură cu cele două infracţiuni de spălare a banilor prevăzute în art. 29 alin. 1 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002.

După cum s-a arătat şi anterior, actualul art. 29 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002, prevede închisoare de la 3 ani la 10 ani, faţă de redactarea art. 23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002 din anul 2011 – 2013, care prevedea închisoare de la 3 ani la 12 ani.

În noul Cod penal, dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit.b rap. la art. 76 alin.1 din Noul cod penal, pedeapsa este de la 2 ani la 6 ani şi 6 luni închisoare.

În vechiul Cod penal, dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit.a şi 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, pedeapsa este de la 3 luni la 12 ani închisoare.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanţele atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracţiuni; circumstanţe atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare.

D) H. M.

Inculpatul H. M. este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, iar în legătură cu acest inculpat, cu referire la legea penală mai favorabilă ce îi este aplicabilă, situaţia este identică ca şi în cazul inculpatului A. B. V., legea penală mai favorabilă fiind Legea nr.656/2002, în vechea redactare, cât şi vechiul Cod penal.

Conform fişei de cazier, inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 3 ani şi 8 luni conform sentinţei penale nr. 569/09.03.2011 a Judecătoriei Botoşani, definitivă prin neapelare la xx.xx.xxxx.

Faptele din prezenta cauză s-au consumat în intervalul noiembrie 2012 – noiembrie 2013, ceea ce înseamnă că acestea au fost săvârşite în termenul de încercare sus-arătat, devenind aplicabile disp. art. 83 Cod penal 1969, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Aşa fiind, inculpatul H. M. faţă de ceilalţi inculpaţi implicaţi în cauză are o situaţie mai specială, în sensul că se află situat în stare de recidivă post-condamnatorie prev. de art.37 lit.a Cod penal 1969, respectiv art. 43 din noul Cod penal, recidivă care atât sub imperiul vechiului cod, cât şi sub imperiul noului cod, se pedepseşte în mod identic din punct de vedere al efectelor sale, prin adiţionarea pedepsei după cum urmează:

- art. 83 alin. 1 Cod penal 1969 statuează că, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, ceea ce înseamnă că ele se adiţionează.

- art. 43 alin. 1 di noul Cod penal dispune aproximativ în acelaşi fel, când statuează că pedeapsa stabilită pentru noua infracţiune se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată, ori la restul rămas neexecutat.

Pe de altă parte art.15 din Legea nr. 187/2012, privind punerea în aplicare a noului Cod penal arată regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei din vechiul Cod penal, după cum urmează:

Art. 15

(1) Măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.

(2) Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

a) Actualul art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, prevede limite de pedeapsă de la 3 ani la 12 ani închisoare.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 noul Cod penal, pedeapsa este de 2 ani la 8 ani închisoare.

b) Vechea reglementare cuprinsă în art. 23 lit. a din lege, prevedea închisoare de la 3 ani la 10 ani.

Dacă se reţin circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a şi 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, pedeapsa este de la 3 luni la 10 ani închisoare.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale noului şi vechiului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanţele atenuante şi modalităţile de executare ale pedepselor se poate ajunge în mod ipotetic, sub veghile reglementări, la aplicarea către inculpat a unei pedepse pornind de la 3 luni închisoare, toate aceste situaţii şi celelalte instituţii ale vechiului cod penal, în special circumstanţele atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepselor, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare, sub noul cod penal putându-se aplica o pedeapsă pornind de la 2 ani închisoare, chiar dacă unele din prevederile Legii nr. 656/2002 sunt mai aspre.

E) M. D. O.

Inculpatul M. D. O. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din noul Cod penal, cu aplic. art. 5 noul Cod penal.

a) Actuala prevedere a dispoziţiilor art. 322 din noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare sau cu amendă.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 noul Cod penal, pedeapsa este de 4 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă.

b) Vechea reglementare cuprinsă în art. 290 Cod penal 1969, prevedea limite de pedeapsă de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se reţin circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a şi 76 alin. 1 lit. e Cod penal 1969, pedeapsa este de la 15 zile la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanţele atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 4 luni, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal, în special circumstanţele atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare.

F) C. A.

Ca şi inculpatul M. D. O., inculpata C. A. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din noul Cod penal, cu aplic. art. 5 noul Cod penal.

a) Actuala prevedere a dispoziţiilor art. 322 din noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare sau cu amendă.

Dacă se reţin circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 noul Cod penal, pedeapsa este de 4 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă.

b) Vechea reglementare cuprinsă în art. 290 Cod penal 1969, prevedea limite de pedeapsă de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se reţin circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a şi 76 alin. 1 lit. e Cod penal 1969, pedeapsa este de la 15 zile la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se au în vedere celelalte instituţii ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanţele atenuante, cât şi concursul de infracţiuni şi modalităţile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 4 luni, toate aceste situaţii, cât şi celelalte instituţii ale vechiului Cod penal, în special circumstanţele atenuante şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului şi trebuie aplicate ca atare.

După cum s-a arătat şi mai sus, Decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016 statuează cu titlu obligatoriu faptul că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal de la 1969, respectiv art. 244 alin. (1) şi (2) şi art. 306 din Codul penal, fapta de a folosi, în cadrul autorităţii contractante, printr-o acţiune a autorului, documente ori declaraţii inexacte, ce a avut ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi de fonduri din bugetul naţional întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Situaţia de fapt:

Cu toată complexitatea deosebită a cauzei, rechizitoriul prin care a fost investită instanţa face fără îndoială, sub aspect obiectiv o expune completă a situaţiei de fapt dedusă judecăţii, cu unele excepţii privind aplicarea legii penale mai favorabile; ale încadrării juridice; latura civilă a cauzei; repunerea părţilor în situaţia anterioară; măsura confiscării pentru bunurile dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de spălarea a banilor care se vor arăta în continuare, situaţie pe care instanţa urmează să şi-o însuşească ca atare, după cum de asemenea se va arăta.

Pe baza constatărilor obiective făcute de organele de urmărire penală; de organele de control ale circuitului financiar al fondurilor europene cât şi pe baza unor raţionamente, deducţii şi concluzii logice, inclusiv prin concluzii, rechizitoriul a reţinut că şi din punct de vedere subiectiv, inculpaţii sunt cei care cu intenţie (rea-credinţă) au participat în mod propriu sau impropriu la săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, fiind vinovaţi de comiterea acestora, situaţie pe care însă instanţa nu poate să şi-o însuşească pe deplin, întrucât, aşa cum se va motiva în continuare, în cauză este dată o mare îndoială în legătură cu vinovăţia inculpatului H. M. şi a inculpatei C. A., lucru care atrage după sine fie aplicarea principiului de drept in dubio pro reo, potrivit căruia de îndoială profită inculpatul fie achitarea acestora pentru lipsa pericolului social al faptelor săvârşite sau pentru lipsa laturii subiective a infracţiunilor.

Astfel, instanţa reţine că prin rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava din xx.xx.xxxx s-a dispus trimiterea în judecată a celor şase inculpaţi, diferenţiat, sub aspectul infracţiunilor săvârşite şi ale numărului acestora, reţinându-se în esenţă că în calităţile pe care aceştia le-au avut la vremea respectivă au determinat încheierea nelegală a unui contract de servicii între partea civilă şi una dintre societăţile comerciale implicate în cauză, respectiv S.C. X S.R.L. Şcheia, judeţul Suceava pe baza unor situaţii premise false şi acte false sau cu conţinut fals, provocând perturbarea gravă a procesului de achiziţie publică premergătoare încheierii contractului de servicii şi determinând accesarea nelegală de fonduri europene, situaţie care trebuie sancţionată ca atare, cu consecinţa condamnării inculpaţilor, a restituirii fondurilor nelegal acordate; ale repunerii părţilor în situaţia anterioară, cu plata de dobânzi prin efectul legii şi alte dispoziţii prevăzute de lege în asemenea situaţii.

Reprezentând în mod grafic situaţia de fapt dedusă judecăţii, pentru înţelegerea deplină a acesteia şi pentru a se da o dezlegare legală întregii cauze, instanţa reţine următoarele.

Situaţia de fapt poate fi reprezentată ca fiind un segment de linie dreaptă punctată, la extremităţile cărora se află în partea de început partea civilă municipiul Botoşani prin primar, iar la extremitatea opusă se află S.C. X S.R.L. cu sediul la vreme respectivă în localitatea Şcheia, judeţul Suceava.

Interiorul liniei punctate punctat este marcat de mai multe momente esenţiale ale încheierii şi derulării contractului de servicii şi subcontractărilor, care au determinat săvârşirea infracţiunilor din prezenta cauză pentru care fiecare inculpat a fost trimis în judecată.

Primul moment îl constituie hotărârea părţii civile, Municipiul Botoşani, de a implementa în cadrul municipiului Proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Botoşani pentru perioada 2009-2028, în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice, proiect co-finanţat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu – POS Mediu 2007-2013, Axa prioritară 3 – „Reducerea”.

În acest sens Municipiul Botoşani a încheiat contractul de finanţare nr. X din xx.xx.xxxx cu Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru o perioadă de 34 de luni, ce a fost modificat ulterior prin mai multe acte adiţionale.

Pentru derularea finanţării de mai sus Municipiul Botoşani, în calitate de Beneficiar, a încheiat şase contracte de achiziţie publică pentru realizarea obiectivelor propuse, trei contracte pentru servicii şi trei pentru execuţie, după cum urmează:

1.Contractul de servicii „Asistenţă tehnică pentru Managementul Proiectului" nr. xx.xx.xxxx/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. H S.A. Atena Grecia (lider) – S.C. I S.R.L. Iaşi (asociat), cu subcontractant S.C. J S.R.L. Botoşani în valoare de 5.499.771,31 lei, fără TVA;

2.Contractul de servicii „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa şi reţele" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. X S.R.L. Şcheia în valoare de 1.849.230,40 lei, fără TVA, care stă la baza prezentei cauze.

3.Contractul de servicii „Servicii de audit" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu SC K SRL Bucureşti în Valoare de 14.000 RON fără TVA;

4.Contractul de lucrări „Demolare, demontare CAF2, CAF3 de 100 Gcal/h şi Cazanele de abur nr. 1 şi nr. 2 de 105 t/h din CET Botoşani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. L S.R.L. Botoşani (lider) – S.C. M S.R.L. Botoşani (asociat) în valoare de 5.950.000 lei, fără TVA;

5.Contractul de lucrări „Implementare proiect la sursa CET Botoşani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din SC E. SRL Botoşani (lider) – S.C. N S.R.L. Botoşani (asociat), cu subcontractant S.C. O S.R.L. Bucureşti, în valoare de 63.629.969 lei, fără TVA, despre care se face vorbire în cadrul laturii civile a cauzei de către partea civilă Municipiul Botoşani.

6. Contractul de lucrări „Implementare proiect reabilitare reţele de termoficare în municipiul Botoşani" nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. E. S.R.L. Botoşani (lider) - SC N SRL Botoşani (asociat) – S.C. L S.R.L. Botoşani (asociat) – S.C. P S.A. Timişoara (asociat), cu subcontractant S.C. Q SRL Iaşi, în valoare de 55.779.935,71 lei fără TVA.

În cauză este vorba despre modul cum a fost pus în executare contractul arătat la punctul 2 de mai sus, privind asistenţa tehnică pentru supervizarea lucrărilor, în legătură cu care partea vătămară s-a constituit parte civilă în cauză, aducându-se în discuţie de către partea civilă şi executarea contractului arătat la punctul 5 de mai sus, în legătură cu care de asemenea partea vătămată s-a constituit parte civilă, contract încheiat cu o altă societate decât societatea din prezenta cauză S.C. X S.R.L. , adică cu o asociere formată din mai multe societăţi.

Al doilea moment îl constituie declanşarea procedurii de achiziţie publică în vederea implementării proiectului de mai sus privind supervizarea lucrărilor şi organizarea acestor proceduri, în condiţiile în care la vreme declanşării acestor procedurii în anul 2011 municipiul Botoşani era condus de primarul acesteia pe nume F. C. M. şi viceprimarul A. C. V., acesta din urmă fiind unul dintre inculpaţii din prezenta cauză.

În cadrul acestor proceduri, Municipiul Botoşani a publicat la data de xx.xx.xxxx, în calitate de autoritate contractantă, anunţul de participare cu numărul X, procedura de licitaţie fiind de tip deschis, pentru atribuirea contractului de servicii, „Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor – sursa şi reţele” cu o valoare estimată de 2.190.023 lei fără TVA, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut.

Prin dispoziţia primarului nr. X din 14 septembrie 2011 a fost investită Comisia de evaluare a ofertelor formată din: inculpatul A. C. V., în calitate de preşedinte şi martorii V. P., G. M., A. D., M. C. şi alţii, în calitate de membrii, termenul limită de depunere a ofertelor fiind stabilit xx.xx.xxxx.

În acest moment al situaţia de fapt se reţine prin rechizitoriu că inculpatul A. C. V., în calitatea lui de preşedinte al comisiei de evaluare sus-arătate a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată de abuz în serviciu şi conflict de interese.

Al treilea moment al situaţiei de fapt îl constituie momentul în cadrul căruia inculpatul A. B. V., fratele inculpatului A. C. V., împreună cu inculpatul T. A. N. şi cu ajutorul inculpatului H. M. şi al martorei S. A. R., în scopul participării la licitaţia condusă de inculpatul A. C. V., iau hotărârea de înfiinţare şi chiar înfiinţează societatea comercial X SRL cu sediul la vremea respectivă în localitatea Şcheia judeţul Suceava, în prezent cu sediul în Botoşani, str. X nr. Y, pentru ca această societate să participe la procedura de achiziţie publică organizată de municipiul Botoşani şi să câştige această licitaţie prin acordarea preţului cel mai scăzut, lucru care s-a şi întâmplat la finalul procedurii de achiziţie când societatea a câştigat licitaţia la un preţ foarte mic cu toate că martorul V. R. F. a arătat la vremea respectivă atât inculpaţilor A. cât şi în prezent în faţa instanţei că preţul din oferte a fost foarte mic în raport cu complexitatea proiectului, care presupunea un preţ mult mai mare decât cel oferit, adică de circa 2.500.000 lei.

Al patrulea moment îl constituie întocmirea actelor necesare pentru participarea la licitaţia publică, când inculpatul A. B. V. întocmeşte în fals oferta de participare ce trebuia depusă la Comisia de evaluare a ofertelor, semnând în fals oferta şi cele trei formulare necesare documentaţiei, documentaţie care a fost depusă prin intermediul inculpatului T. A. N., cu toate că acesta nu o întocmise şi nu acesta o semnase, lucruri făcute fără nici o calitate de inculpatul A. B. V., după cum fără nicio calitate a semnat şi celelalte acte ce s-au întocmit în cauză pe tot parcursul derulării contractului de supervizare a lucrării.

În acest sens, în cadrul ofertei semnate în fals s-au depus între altele şi trei acte, de asemenea semnate în fals, aduse în discuţie prin rechizitoriu, obligatorii în cadrul documentaţiei conform caietului de sarcini, respectiv cele trei formulare cu nr.17, 18 şi 23, fiecare dintre aceste formulare reflectând o anumită situaţie a societăţii participante la licitaţie.

Semnificaţia acestor formulare, caracterul obligatoriu; imposibilitatea renunţării la depunerea acestora cât şi a unor negocieri în legătură cu aceste formulare este explicată prin răspunsul depus la dosar din partea Agenţiei Naţionale a Achiziţiilor Publice Bucureşti modul în care trebuie evaluate aceste situaţii făcând obiectul şi a unei hotărâri pronunţate de Curtea Europeană de Justiţie, aşa după cum se va arăta şi în continuare.

În cele două momente de mai sus, inculpaţii T. A. N. şi A. B. V. săvârşesc infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, prevăzute în art.18 din Legea nr.78/2000, întrucât în cadrul procedurilor de mai sus s-au folosit acte şi documente false, infracţiuni pentru care procurorul la finalul cercetării judecătoreşti a solicitat schimbarea încadrării juridice, dată fiind apariţia între timp a Deciziei de Recurs în Interesul Legii nr. 4 din 4 aprilie 2016.

Al cincilea moment îl constituie obţinerea sprijinului financiar al societăţii comercial G SRL Şcheia judeţul Suceava, ca terţ susţinător la depunerea ofertei financiare şi tehnice, demersuri efectuate de inculpatul A. B. V., susţinere absolut necesară în cadrul documentaţiei depuse pentru achiziţia publică.

Al şaselea moment, pe linia întocmirii documentaţiei de achiziţie publică, îl constituie obţinerea certificării ISO de către societatea SC X S.R.L. prin intermediul societăţii D S.R.L. Suceava, documentaţie întocmită de inculpaţii M. D. O. şi C. A., care conţine, în cadrul procedurii de audit, date false întrucât inculpatul M.u D. O. a fost cel care a întocmit în acest mod documentaţia în conivenţă cu inculpatul A. B. V. şi cu martorii T. V., în prezent decedată, şi S. A. R..

În acest moment se săvârşesc infracţiunile de fals pentru care inculpaţii M. D. O. şi C. A. au fost trimişi în judecată, întrucât în cadrul procedurii de audit, premergătoare eliberării certificării ISO, s-au consemnat date false cu privire la situaţia SC X S.R.L. care au fost consemnate ca atare în rechizitoriu la Capitolul „Obţinerea certificării ISO”, audit ce s-a efectuat în intervalul 26 octombrie – xx.xx.xxxx.

Urmează în succesiunea lui, momentul al şaptelea, ulterior câştigării licitaţiei, când s-a procedat la încheierea contractului de servicii dintre Municipiul Botoşani şi X SRL Şcheia; când această din urmă societate a subcontractat toate lucrările din cadrul acestui contract unui număr de 10 societăţi comerciale, cu toate că era interzis acest lucru prin clauzele contractului, atribuindu-se astfel lucrări din cadrul proiectului următoarelor societăţi comerciale: S.C. Y S.R.L. Botoşani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P.; S.C. Z Y S.R.L. Botoşani; S.C.AI S.R.L. Botoşani; S.C. A S.R.L. Botoşani; S.C. V S.R.L. Botoşani; S.C. AK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoşani; S.C. AN S.R.L. Suceava; S.C. AH S.R.L Botoşani - prin administrator judiciar X-Filiala Bucureşti SPRL; S.C.AV S.R.L. Curteşti, judeţul Botoşani.

Toate aceste contracte nu au fost semnate de inculpatul T. A. N., cum ar fi fost firesc, întrucât el era administratorul societăţii S.C. XS.R.L. ci au fost semnate de alte persoane care nu au fost determinate în cauză în exact, inculpatul A. B. V. nerecunoscând că el a semnat toate aceste contracte, cu excepţia contractelor încheiate cu excepţia contractului încheiat cu S.C. V S.R.L. Botoşani, logica lucrurilor conducând la concluzia faptului că în realitate, el a fost cel care a semnat toate aceste acte, după cum a semnat şi documentaţia de ofertă, întrucât o altă persoană nu putea să facă acest lucru, cu toate că nu recunoaşte această situaţie.

Acest moment este marcat şi de numirea în cauză a experţilor specialişti care trebuiau să ducă la bun sfârşi întregul proiect, aducă a unui număr de 17 experţi, aşa cum au fost ei evidenţiaţi în constatarea tehnico-ştiinţifică de la dosar, ce a vizat circuitul financiar al proiectului.

Urmează momentul al optulea, care cuprinde în sine derularea proiectului cu consecinţa achitării în cadrul contractului de servicii a sumei de 2.241.620,91 lei, în cadrul a nouă aplicaţii de plată întocmite fără nici o calitate de inculpatul A. B. V., inculpatul fiind cel care întocmeşte fără nicio calitate toate aceste acte.

După încasarea banilor, urmează al nouălea moment al situaţiei de fapt când parte din bani sunt spălaţi prin societăţile comerciale Y SRL Botoşani, Z SRL Botoşani, A SRL Botoşani, înfiinţate de inculpaţii A. B. V. şi H. M., aşa cum s-a determinat prin constatarea tehnico-ştiinţifică de la dosar, moment în care se consumă şi infracţiunile de spălare a banilor comise de către aceste două persoane.

Momentul zece al cauzei îl constituie faptul că proiectul a fost finalizat în prezent, este recepţionat, cu consecinţe deosebit de pozitive din punct de vedere al eficienţei, al protecţiei mediului, cu efecte deosebite în favoarea locuitorilor din municipiul Botoşani, după cum se va arăta şi în continuare.

Din analiza întregii situaţii de fapt expusă în rechizitoriu, din analiza sintetică a acesteia arătată mai sus, comparativ cu probele administrate în cauză, actele de control întocmite premergător începerii urmăririi penale; actele întocmite cu ocazia urmăririi penale; declaraţiile inculpaţilor, dintre care inculpatul T. A. N. recunoaşte săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată; declaraţiile martorilor audiaţi în cauză; constatarea tehnico-ştiinţifică de la dosar, rezultă cu excepţia inculpaţilor A. C. V., M. D.-O. şi C. A., că ceilalţi patru inculpaţi nu contestă în realitate situaţia de fapt descrisă prin rechizitoriu şi arătat sintetic mai sus.

Ceea ce se încearcă a se acredita de către inculpaţi este faptul că în realitate ei ar fi procedat în mod corect şi legal în legătură cu derularea întregului proiect ce face obiectul cauzei şi că nu socotesc că ar fi săvârşit pe tot lanţul derulării proiectului vreo infracţiune; inculpatul T. A. N. fiind singurul care a recunoscut faptele; inculpatul A. B. V. apreciind că a procedat legal, iar inculpatul H. M. că ar fi acţionat fără vinovăţie.

Drept urmare, instanţa trebuie să analizeze dacă în cauză este dată sau nu o încălcare a prevederilor legale pe tot parcursul derulării proiectului, atât în procedura de achiziţii publice, cât şi în procedura obţinerii de fonduri europene nerambursabile, dacă există în cauză o neregulă în sensul O.U.G. nr. 66/2011, care să atragă după sine restituirea acestor fonduri şi dacă în cauză s-a acţionat cu vinovăţie.

Pentru anii 2011 - 2013, definiţia neregulii este cuprinsă în art.2 lit.a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011, potrivit căruia „neregulă este - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.”

Situaţia de drept:

I.

- În legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care inculpatul A. C. V. a fost trimis în judecată, această infracţiune a fost anterior reglementată în disp. art.248 alin.1 Cod penal 1969, în prezent art.297 alin.1 noul Cod penal.

Art.248 alin.1 Cod penal 1969, prevedea faptul că fapta funcţionarului public care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare.

Art.297 alin.1 din noul Cod penal prevede faptul că fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Art.13^2 din Legea nr.78/2000, prevede faptul că în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Cu privire la aceste infracţiuni, cât şi la cea cuprinsă în art.132 din Legea nr.78/2000, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016, care este definitivă şi general obligatorie.

Această decizie a statuat între altele faptul că, că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Noul Cod penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a lămurit şi alte aspecte ale existenţei celor două infracţiuni, în paragrafele cu numerele 42, 50, 57, 60, 61, 65, 74, 75, 82, 83, 88 şi 89.

Astfel, Curtea a reţinut că Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică unei categorii de persoane clar circumstanţiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Dispoziţia cuprinsă în art.132 din acest act normativ reprezintă, astfel cum prevede şi titlul secţiunii din care acesta face parte, o infracţiune asimilată celor de corupţie, prin modul în care a fost incriminată constituind o formă specială a infracţiunii de abuz în serviciu.

S-a arătat că, fapta incriminată trebuie să fie săvârşită în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Curtea a reţinut că neîndeplinirea unui act şi îndeplinirea defectuoasă a unui act reprezintă modalităţi de realizare a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, Curtea a apreciat că acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infracţiunii de abuz în serviciu. Din această perspectivă, Curtea a observat că, privitor la îndatoririle legate de o anumită funcţie sau de un anumit loc de muncă, există un complex de norme, unele cuprinse în acte normative cu caracter general, privind îndatoririle angajaţilor în genere, altele, în acte normative cu caracter special. Îndeplinirea unei atribuţii de serviciu implică manifestarea de voinţă din partea persoanei în cauză, care se concretizează în acţiunile efective ale acesteia şi care are ca scop ducerea la bun sfârşit/realizarea obligaţiei prescrise.

Realizarea acestui demers se raportează atât la un standard subiectiv/intern al persoanei care exercită atribuţia de serviciu cât şi la un standard obiectiv. Standardul subiectiv ţine de forul intern al persoanei respective, iar măsura în care acesta este atins ţine de autoevaluarea acţiunilor întreprinse. Standardul obiectiv are ca element de referinţă principal normativul actului care reglementează atribuţia de serviciu respectivă.

Pentru toate aceste argumente, Curtea a constatat că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi cele ale art.297 alin.(1) din noul Cod penal încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), întrucât sintagma „ îndeplineşte în mod defectuos" nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată.

Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului (paragrafele nr. 60 – 66).

S-a arătat în decizia curţii că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin.(1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art.115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.

În concluzie, în materie penală, principiul legalităţii incriminării, „nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege", impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale.

Având în vedere aceste premise, Curtea a observat că sfera subiecţilor activi care pot săvârşi infracţiunea de abuz în serviciu se circumscrie dispoziţiilor art.175 din Codul penal, aceasta fiind determinată de persoanele care au calitatea de funcţionari publici în sensul legii penale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art.308 alin.(1) din Codul penal, „dispoziţiile art.297 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice ”. Din analiza acestor din urmă dispoziţii rezultă că sfera subiecţilor activi în cazul infracţiunii de abuz în serviciu excedează sferei persoanelor care au calitatea de funcţionari publici în sensul legii penale.

Astfel, subiect activ al acestei infracţiuni poate fi şi orice persoană fizică, ce exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Pe de altă parte, Curtea a reţinut că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu.

Astfel, referitor la termenul „act”, Curtea a observat că doctrina este unanimă în a considera că acesta este folosit în cadrul infracţiunii în cauză în înţelesul de operaţie care trebuie efectuată de funcţionar (sau alt salariat) potrivit solicitării făcute de o persoană şi conform atribuţiilor sale de serviciu.

Actul care trebuie îndeplinit se circumscrie unui act licit sau ilicit.

Curtea a constatat că, astfel cum s-a arătat anterior, „actul” la care face referire textul de lege criticat se circumscrie sferei atribuţiilor de serviciu pe care funcţionarul public le are.

Astfel, situaţia premisă este cea a obligaţiei îndeplinirii unui act licit, atribuţia de serviciu/îndatorirea pe care funcţionarul public o are în sarcina sa neputând fi caracterizată decât prin liceitate.

De altfel, Curtea a constatat că şi în doctrină s-a reţinut că situaţia premisă în structura infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor constă în prealabila existenţă a unui serviciu având competenţa de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârşirea abuzului. În cadrul acestui serviciu care constituie situaţia premisă îşi exercită atribuţiile funcţionarul care comite abuzul.

Prin urmare, Curtea a apreciat că analiza existenţei infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art.132 din Legea nr.78/2000 trebuie să se raporteze la dispoziţiile art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din noul Cod penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin prezenta decizie, dispoziţia respectivă fiind o normă incompletă.

De aici instanţa reţine că nu este dată o situaţie de dezincriminare a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A. C. V..

Curtea a apreciat că acesta presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisI.e, împrumuturi, premii, prestaţii de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu, dar şi avantaje nepatrimoniale, cu condiţia ca acestea să fie legal nedatorate. Expresia „pentru sine sau pentru altul ” se referă la destinaţia foloaselor, prin sintagma „pentru altul” legiuitorul înţelegând să incrimineze şi o destinaţie colaterală, deviată a foloaselor obţinute din săvârşirea acestei infracţiuni de către funcţionarul public.

Astfel, Curtea a considerat că nu are relevanţă existenţa unei relaţii de rudenie/prietenie între funcţionarul public şi persoana care a dobândit avantajul, esenţială fiind dobândirea de către o persoană (funcţionar public sau terţ) a unui folos necuvenit.

Decizia şi motivarea Curţii Constituţionale este obligatorie aşa cum s-a statuat şi printr-o altă Decizie cu nr. 847/2008 a Curţii, care a reţinut că, decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia, prevederea neconstituţională încetându-şi aplicarea pentru viitor, iar prin decizia aceleiaşi Curţi cu nr. 1/1995, s-a statuat faptul că la puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentele pe care se sprijină acesta.

În acelaşi sens, prin decizia nr. 1415/2009, Curtea Constituţională a mai statuat că atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt obligatorii şi se impun cu aceiaşi forţă tuturor subiecţilor de drept. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curte în considerentele şi dispozitivul deciziei.

Se poate concluziona că, în speţă inculpatul A. C. V. se integrează prin faptele sale în tiparele legale sus-arătate încălcând în calitatea lui de preşedinte al Comisiei de Licitaţie Publică prevederile dispoziţiilor art.66 – 70 din O.U.G. nr.34/2006, privind incompatibilităţile în cadrul achiziţiilor publice, abrogată în prezent prin O.U.G. nr.98/2016, aşa cum a arătat şi procurorul prin concluzii scrise la fila 178 şi următoarele din Vol.I ds. instanţă.

De asemenea inculpatul a încălcat şi prevederile cuprinse în H.G. nr. 925/2006, privind aplicarea ordonanţei de mai sus, în prezent abrogată prin H.G. nr. 395/2016, hotărâre care însă nu se integrează în considerentele Curţii Constituţionale în decizia sus-arătată.

În sensul celor de mai sus se poate aprecia că inculpatul a încălcat şi art. 87 alin. 1 lit. d din Legea nr. 161/2003, care se referă de asemenea la incompatibilităţii, în cadrul funcţiilor publice, calitatea inculpatului de viceprimar fiind incompatibilă cu funcţia de administrator al societăţii comerciale V S.R.L. Botoşani, cât şi altor societăţi, după cum s-a arătat, cât şi art. 90 alin. 3 din acelaşi act normativ, care prevede termenele de renunţare la asemenea calităţi, inculpatul fiind beneficiar al propriei sale decizii, în calitate de administrator al societăţii de mai sus, alături de fratele său A. B. V., cu care a fost în conivenţă în perioada derulării contractului (Vol. V fila 74 şi următoarele ds.up.).

- În legătură cu infracţiunea de conflict de interese, prev. de art. 2531 Cod penal 1969 şi art. 301 noul Cod penal, Curtea constituţională a pronunţat două decizii succesive nr. 2 din 15 ianuarie 2014 şi nr. 603 din 6 octombrie 2015.

Conform art. 2531 Cod penal 1969, conflictul de interese este fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gR.l II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Conform art.301 alin. 1 noul Cod penal, conflictul de interese este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gR.l II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Potrivit primei decizii, conflictul de interese prevăzut de fostul Cod penal nu poate presupune doar obţinerea foloaselor materiale necuvenite, ci obţinerea oricărui tip de folos, întrucât încriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată.

Prevederile art. 2531 Cod penal 1969 au fost preluate în art. 301 din noul Cod penal, aşa încât Curtea Constituţională a reţinut că noţiunea de folos patrimonial din cuprinsul art. 301 alin. 1 din noul Cod penal are în vedere orice tip de folos patrimonial şi nu doar folosul patrimonial necuvenit.

Inculpatul A. C. V. nu şi-a apropiat pentru sine nici un folos de nicio natură ci a făcut acest lucru pentru altul, în sensul prevederilor legale sus-arătate, adică pentru fratele său, A. B. V. şi S.C. X S.R.L. Şcheia, judeţul Suceava, cu care a fost în conivenţă, situaţie pe care nu o recunoaşte, dar pe cale logică este de la sine-înţeleasă.

Prin a doua decizie cu nr. 603 din 6 octombrie 2015 Curtea a constatat că sintagmele „raporturi comerciale” şi „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul art. 301 alin. 1 şi 308 alin. 1 din Noul Cod penal sunt neconstituţionale.

Curtea a lămurit între altele în decizie, în paragrafele 14, 15, 17, 18, 19, 22, 24, 26, 31 şi 35 unele noţiuni, cum ar fi cea de funcţionar public, aşa cum este ea definită în art. 175 din noul Cod penal, precizând în acest sens că, funcţionarul public prevăzut de Legea nr. 188/1999, privind statutul funcţionarilor publici, se identifică întotdeauna cu subiectul activ al infracţiunii de conflict de interese, noţiunea de funcţionar public, în sensul legii penale, fiind însă mai cuprinzătoare.

De asemenea curtea mai lămureşte noţiunile de soţ, rudă şi afin. Prin soţ se înţelege, conform art. 258 alin.4 din Codul Civil, bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie. Rudenia firească este potrivit art. 405 alin. 1 din Codul Civil, legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că pe mai multe persoane au un ascendent comun, iar, potrivit alin. 2 al acestui articol, rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.

Curtea a constatat că în conformitate cui art. 407 alin. 1 Cod civil, afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ, art. 407 alin. 2 prevăzând că rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi în acelaşi grad afinii celuilalt soţ.

Art.301 alin.1 Noul Cod penal privind conflictul de interese nu distinge între rudenia firească şi cea civilă.

GR.l de rudenie sau de afinitate se stabileşte conform art. 406 alin. 3 cod civil, astfel: în linie dreaptă, după numărul naşterilor, astfel copii şi părinţii sunt rude de gR.l I, nepoţii şi bunicii sunt rude gR.l al doilea; în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă.

Curtea a definit noţiunea de raport de muncă, ce nu este expres definitivă în Codul Muncii, ca fiind relaţiile juridice care iau naştere între persoanele fizice, pe de o parte şi persoane fizice sau juridice pe de altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de către cele dintâi, în folosul celor din urmă, care, la rândul lor, se obligă se remunereze muncă prestată şi să creeze condiţiile necesare prestării acesteia.

Subiectele raportului juridic de muncă sunt angajatorul şi salariatul.

Raporturile de muncă ce au la bază un contract individual de muncă îşi găsesc reglementarea în Codul Muncii iar celelalte raporturi de muncă, sunt reglementate prin legi speciale, Codul Muncii fiind aplicabil şi acestora, în măsura în care reglementările speciale nu conţin dispoziţii specifice. Aceste din urmă categorii de raporturi de muncă vizează funcţionarii publici, magistraţii, militarii, membrii cooperatori, personalul cultelor etc.

Curtea a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. Cod penal imprimă un caracter lipsit de claritate precizie şi previzibilitate obiectului juridic al infracţiunii de conflict de interese, aşa încât această sintagmă a fost declarată neconstituţională, lucru pe care l-a declarat şi în legătură cu sintagma „ori în cadrul oricărei persoanei juridice” din cuprinsul disp.art. 308 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 301 Cod penal.

S-a statuat că, în legătură cu încriminarea faptelor de conflict de interese, aceasta a avut ca scop sancţionarea penală a funcţionarului public care în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice şi înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita funcţionarilor publici. În mod evident au fost excluse din acest demers al incriminării faptelor de conflict de interese restul persoanelor, care îşi desfăşoară activitatea în sistemul privat, acestea neîndeplinind atribuţii publice, în realizarea activităţilor pe care le desfăşoară.

Curtea a constatat că faptele persoanelor din mediul privat sunt cauzatoare de prejudicii, împotriva acestora putând fi angajată răspunderea civilă, de dreptul muncii, sau altă formă de răspundere, care nu implică forţa de constrângere a statului prin mijloace de drept penal.

Reglementarea conflictului de interese are în vedere sancţionarea funcţionarilor publici, în sensul dat de legea penală acestei noţiuni şi e determinată de nevoia de a evita potenţialele vulnerabilităţi, respectiv de a sancţiona astfel de fapte, acesta fiind şi motivul pentru care infracţiunea nu prevede în conţinutul său doar producerea unui rezultat, ci şi a unei stări de pericol.

Din această perspectivă, termenul de funcţionar public la care se raportează infracţiunea este cel cuprins în art. 175 Cod penal.

Textul care reia conţinutul reglementării anterioare, cuprinse la art. 253 ind. 1 Cod penal 1969, are în vedere şi conţinutul art. 8 din Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei din 2001, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004.

Acest articol statuează la alineatele 5 şi 6 faptul că fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente, toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public.

Fiecare stat parte are în vedere să ia conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, măsuri disciplinare sau alte măsuri care se dovedesc a fi necesare împotriva agenţilor publici care încalcă codurile ori normele instituite în baza prezentului articol.

Tot în legătură cu conflictul de interese, art. 19 din aceiaşi convenţie statuează faptul că fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune: în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie; faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.

Din această perspectivă, nu este dat un prejudiciu în sarcina inculpatului A. C. V. strict în legătură cu infracţiunile săvârşite şi cu toate pretenţiile civile formulate în cauză de municipiul Botoşani, cu excepţia daunelor de 16.165.397,35 lei care nu poate fi discutată în prezenta cauză, întrucât partea civilă, poate formula în legătură cu această sumă o acţiune civilă separată, după cum se va arăta şi în continuare la latura civilă a cauzei.

Ca şi în cazul infracţiunii de abuz în serviciu situaţia inculpatului A. C. V. se integrează în tiparele prevăzute de lege sus-arătate, acesta fiind cel care a încălcat dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, prevăzute în aceleaşi dispoziţii legale sus-arătate, art.69 lit.c, 70 din O.U.G. nr.34/2006; art.72, 75 din H.G. nr.925/2006; art.79 alin.1 lit.a, c, alin.2 din Legea nr.161/2003, fără încălcarea acestor dispoziţii legale, S.C. X S.R.L. Şcheia neputând participa la procedurile de achiziţii publice, oferta prezentată de acesta trebuind să fie declarată inacceptabilă conform art. 36 alin. 1 lit. b din H-G. nr. 925/2006 şi respinsă conform art. 81 din acelaşi act normativ.

Instanţa nu poate să reţină ca fiind adevărate susţinerile inculpatului A. C. V. din faţa instanţei, cu privire la faptul că nu cunoaşte nimic în legătură cu situaţia de fapt dedusă judecăţii, că nu a fost implicat în nici un fel în atribuirea procedurii de achiziţie către fratele său A. B. V., că nu cunoaşte despre faptul implicării sale ca administrator al S.C. V S.R.L. Botoşani în procedurile de derulare ale proiectului, că este străin de întreaga situaţie dedusă judecăţii.

Aceste susţineri se dovedesc a fi nesincere întrucât faptele deduse judecăţii în ceea ce-l priveşte s-au săvârşit cel puţin cu intenţie indirectă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.b Cod procedură penală, care statuează faptul că vinovăţia există şi este săvârşită cu intenţie indirectă când făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

În acest sens, instanţa reţine că inculpatul A. C. V. este fratele coinculpatului A. B. V., între care nu s-a dovedit faptul că ar exista relaţii de duşmănie; aceştia au desfăşurat anterior activităţi de comerţ în cadrul societăţile pe care le-au înfiinţat, aşa cum s-a arătat prin rechizitoriu, cât şi prin extrasele de la registrul comerţului; inculpatul a fost şi este administratorul S.C. V S.R.L. Botoşani, implicată în cauză în procedura de derulare a proiectului, situaţie publică pentru care inculpatul nu poate să susţină că nu are la cunoştinţă; momentul derulării proiectului a fost inaugurat la sediul F. SA Botoşani, aşa cum a arătat martorul V. R. unde a participat inculpatul A. C. V. dar nu şi coinculpatul A. B. V. cum ar fi fost şi firesc, care la finele acestei activităţi l-a aşteptat pe martorul V. R. într-o maşină pentru a prelua nişte acte, inculpatul a făcut declaraţii anterior procedurilor de achiziţii în care a arătat că nu se află într-o situaţie de incompatibilitate, lucru care nu este real, întregul comportament al inculpatului A. C. V. având ca efect doar perturbarea gravă a procesului de achiziţie publică, cu consecinţele pe care ceilalţi inculpaţi cât şi parte din societăţile responsabile civilmente, le-au săvârşit.

Contrar celor sus arătate, instanţa reţine că prin declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate datată xx.xx.xxxx, adică în chiar ziua deschiderii ofertei depusă în procedura de achiziţie publică din prezenta cauză, inculpatul A. C. V. a arătat, sub semnătură, că nu deţine părţi sociale şi altele în cadrul ofertanţilor şi nu face parte din conducerea acestora; nu este rudă cu aceştia; nu are nici un interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor; că nu există un conflict de interese în legătură cu dânsul aşa cum este el reglementat în Legea nr. 161/2003; că se obligă să păstreze confidenţialitatea procedurilor şi a informaţiilor din cadrul achiziţiilor publice.

Martorii din lucrările dosarului au arătat la urmărirea penală că inculpatul cunoştea despre implicarea sa şi a fratelui său în cadrul procedurilor, lucru pe care nu l-au mai susţinut în faţa instanţei, din motive mai mult sau mai puţin subiective (martor P. G. D., martor I. V. vol.VI-fila 149).

Pe de altă parte, chiar contractul încheiat între Municipiul Botoşani şi S.C. X S.R.L. statuează că această societate este răspunzătoare de toate prejudiciile pe care le va putea crea derularea contractului conform art.9 şi 10 din contract, privitor inclusiv la conflictul de interese.

Comparând situaţia de fapt dedusă judecăţii în legătură cu inculpatul A. C. V., cu situaţia de drept rezultată din prevederile vechiului Cod penal, cât şi din cuprinsul celor trei decizii ale Curţii Constituţionale sus-arătate, instanţa urmează să aprecieze că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi conflict de interese pentru care a fost trimis în judecată, în formele anterioare datei de 1 februarie 2014, când au intrat în vigoare noile prevederi penale, aşa încât, reţinând vinovăţia acestuia se va proceda la condamnarea lui potrivit legii, cu schimbarea calificării juridice a infracţiunilor, nu a încadrării lor aşa cum s-a solicitat prin cererea depusă de inculpaţii A. cât şi de către procuror.

Instanţa reţine că din cadrul situaţiei de fapt dedusă judecăţii şi probele administrate în timpul cercetării judecătoreşti, rezultă că toţi inculpaţii din prezenta cauză se află concomitent într-o situaţie pozitivă cât şi într-o situaţie negativă, în raport cu efectele pe care le-au avut infracţiunile deduse judecăţii.

Din punct de vedere pozitiv, rezultă că toţi inculpaţii sunt specialişti, cu studii superioare, fiecare specializat în domeniul său de activitate, care prin pregătirea lor profesională şi-au adus contribuţia efectivă şi neîndoielnică la implementarea proiectului din prezenta cauză şi la înlocuirea vechilor sisteme de distribuţie a apei calde şi căldurii din municipiul Botoşani, cu un nou sistem modern, de o folosinţă îndelungată şi cu realizare de profit, economic în ceea ce priveşte producerea acestor agenţi şi nu în ultimul rând de natură să protejeze mediul înconjurător.

Inculpaţii şi martorii audiaţi au evidenţiat în declaraţiile lor aceste deziderate, proiectul este finalizat, iar populaţia din municipiul Botoşani beneficiază efectiv de realizarea acestui proiect, relevându-se din declaraţiile martorilor faptul că sistemul termo-energetic realizat în municipiul Botoşani este unul dintre cele mai moderne din ţară, fiind în curs de realizare încă un asemenea proiect în municipiul Oradea.

Din punct de vedere negativ, rezultă că toţi inculpaţii, cu excepţia inculpatei C. A. şi-au adus contribuţia într-un fel sau altul la accesarea şi obţinerea de fonduri europene, cât şi la derularea acestora, însă cu încălcarea prevederilor legale privind accesarea acestora, cu încălcarea prevederilor privind achiziţiile publice, incompatibilităţile şi prin folosirea în mod nelegal a unei societăţi comerciale, în speţă S.C. X S.R.L. Şcheia, care nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate, fiind antrenată în proceduri de persoane fără nicio calitate, adică de inculpatul A. B. V..

Aşa fiind, urmează să se reţină vinovăţia inculpatului, iar la individualizarea judecătorească a pedepsei ce urmează a fi aplicată acestuia, instanţa urmează să aibă în vedere pe lângă prevederile art. 72 Cod penal 1969 şi pe cele referitoare la persoana inculpatului, infractor primar, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală relativă, împrejurările în care s-a săvârşit faptele, cu o conduită bună în familie şi societate, apreciindu-se că pentru condamnarea şi reeducarea acestuia este suficientă aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.b Cod penal 1969 pentru prima infracţiune şi respectiv prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.e teza I Cod penal 1969 pentru cea de-a doua infracţiune şi cu suspendarea condiţionată a executării acestei pedepse conform art. 81 şi următoarele Cod penal 1969.

În considerarea celor expuse mai sus în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile se va dispune schimbarea calificării juridice a infracţiunilor din rechizitoriu, cuprinse în noul Cod penal, în infracţiunile identice din vechiul Cod penal 1969, ambele cu aplic. art.5 din noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Se va face aplicarea în cauză a disp. art.33 lit. a, 34 lit.b şi 35 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.5 din noul Cod penal aplicându-i-se inculpatului atât pedepse complementare cât şi pedepse accesorii, pedepsele accesorii fiind de asemenea suspendate condiţionat, conform art.71 alin.5 Cod penal 1969.

Individualizarea judecătorească a pedepsei de mai sus are în vedere consecinţele faptelor inculpatului, care au fost de natură doar a afecta imparţialitatea în procesul de evaluare a ofertelor, fiind afectată doar integritatea procesului de achiziţie publică, nefăcându-se dovada faptului că în cauză personal inculpatul a săvârşit sau nu un prejudiciu real, într-o anumită limită, aşa cum statuează de asemenea Decizia Curţii Constituţionale, cu toate că prin concluziile depuse de procuror la filele 178 Vol. I ds. instanţă se aduce în discuţie faptul că acesta a r fi creat un prejudiciu de 801.452, 62 lei plus TVA din totalul de 2.241.620,91 lei.

În acest sens sunt date şi prevederile obligatorii ale Deciziei Curţii Constituţionale cu nr.687/2015, care a soluţionat o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin.4 din Legea spălării banilor nr.657/2002 şi care a statuat, între altele, la punctul 15 că, în acord cu art. 99 din Codul de procedură penală sarcina probei care serveşte la cunoaşterea împrejurărilor care dovedesc că o persoană avea la cunoştinţă de anumite aspecte referitoare la provenienţa bunurilor - în speţă crearea unui prejudiciu - aparţine procurorului, iar suspectul şi inculpatul nu sunt obligaţi să-şi dovedească nevinovăţia, acesta fiind sensul prevederilor legale criticate ca nefiind constituţionale analizate prin această decizie.

II.

Privitor la inculpaţii T. A. N. şi A. B. V., în cadrul situaţiei de drept, instanţa reţine următoarele:

- Din punct de vedere al regimului noţiunii de „neregulă” constatate în prezenta cauză în timpul urmăririi penale, cât şi de controalele efectuate de organele de specialitate din cadrul părţii civile, instanţa reţine că această noţiune a fost definită iniţial prin O.G. nr.79/2003, privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, cât şi în O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenire, constatare şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Definiţia neregulii, la data săvârşirii acesteia în prezenta cauză, adică anul 2010, era cuprinsă în art.2 lit.a) din Ordonanţa Guvernului nr.79/2003, modificat prin art.1 pct.2 din Ordonanţa Guvernului nr.20/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.613 din 20 august 2008, potrivit căruia „a) neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită”.

Pentru anii 2011 - 2013, definiţia neregulii este cuprinsă în art.2 lit.a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011, potrivit căruia „neregulă este - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.”

Definiţia neregulii cuprinsă în art.2 lit.a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011, este o preluare a prevederilor art.1 alin.2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.312 din 23 decembrie 1995, potrivit cărora „Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate”, precum şi a celor ale art.2 pct.7 din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr.210 din 31 iulie 2006, potrivit cărora „<<neregularitate>> înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general”.

Dreptul european arată că prevederile de drept naţional care sunt menite să pună în aplicare legislaţia Uniunii, inclusiv cele referitoare la procedura de achiziţii publice, incidente în prezenta cauză, trebuie să fie considerate ca intrând sub incidenţa art.1 alin.2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95.

Din compararea celor două definiţii, pe de-o parte cea cuprinsă în Ordonanţa Guvernului nr.79/2003 şi pe de altă parte cea cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011, rezultă că acestea nu au un conţinut identic, elementul cel mai important de diferenţiere constituindu-l potenţialitatea prejudiciului, care este reglementată numai în art.2 lit.a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011.

Cert este că în prezenta cauză este dată o „neregulă”, în sensul prevederilor legale de mai sus. Mai este cert faptul că aceste nereguli au fost create în primul rând de cei trei inculpaţi, A. C. V., T. A. N. şi A. B. V., întrucât în sensul art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 s-au folosit documente false, neinteresând prezenta cauză dacă ei însăşi au falsificat aceste acte, întrucât sunt trimişi în judecată doar pentru folosirea şi prezentarea acestora, nu pentru falsificarea lor.

- din punct de vedere al încadrării primei infracţiuni (aşa cum a solicitat procurorul) în art.181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000 (în forma existentă la data săvârşirii infracţiunilor), instanţa reţine că această infracţiune vizează la obiectul juridic special, relaţiile sociale privind interesele financiare al Uniunii Europene, iar la obiectul material se au în vedere documentele ori declaraţiile false, inexacte sau incomplete care sunt folosite pentru obţinerea pe nedrept, din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de Uniunea Europeană în numele Comunităţilor Europene, cât şi buna credinţă care trebuie să guverneze aceste relaţii.

Autor al acestei infracţiuni poate fi orice persoană care are capacitatea de a răspunde penal şi chiar persoana juridică poate răspunde penal pentru această infracţiune, dacă sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute de art. 135 şi următoare Cod penal.

Participaţia penală, proprie sau improprie este posibilă atât sub aspectul coauAYtului, cât şi al instigării sau complicităţii, iar subiectul pasiv este reprezentat de Uniunea Europeană prin instituţiile sale, ale căror interese au fost lezate prin activitatea făptuitorului.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de folosire sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete sau în omisiunea de a furniza cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, pentru obţinerea de fonduri europene. Documentele false, inexacte sau incomplete reprezintă o alterarea a adevărului, cu prezentarea unor informaţii denaturate în scopul obţinerii de subvenţii, fiind o variantă specială a infracţiunii de înşelăciune faţă de cea prevăzută în art. 215 din vechiul Cod penal şi art. 244 din noul Cod penal.

Falsul vizează cele două modalităţi cuprinse în art.290 rap. la art.288 Cod penal 1969, cu referire specială la înscrisurile oficiale, în prezent art.320 şi următoarele Cod penal.

În absenţa unor dispoziţii exprese în Legea nr. 78/2000 de lămurire a înţelesului conceptelor utilizate de lege, noţiunea de fals(e) utilizată în art. 18 ind. 1 alin. 1 are înţelesul atribuit falsului material şi a falsului intelectual din textele art. 320 alin. 1 şi art. 321 alin. 1 Cod penal (cu corespondent în art. 288 alin. 1 şi art. 289 alin. 1 Cod penal 1969) însemnând contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori alterarea materială a documentului, fie atestarea în cuprinsul documentului a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori omisiunea de a însera în document unele date sau împrejurări.

Noţiunea de inexact în sensul art. 181 alin.1 din lege vizează acel înscris sau acea declaraţie care, fără a fi supusă vreunei acţiuni de modificare prin alterare sau contrafacere a conţinutului, este întocmit incorect, astfel încât datelor pe care le conţine, li se dă o interpretare intenţionat greşită, ce are ca rezultat schimbarea eficienţei juridice a înscrisului în ansamblu. În acest fel înscrisul va avea aptitudinea de a fi folosit cu succes în obţinerea de fonduri comunitare.

În substanţa sa, înscrisul conţine date iniţiale reale şi complete, dar care, printr-o înregistrare/interpretare incorectă – cum este în cauză – va conduce la o denaturare a realităţii. În toate cazurile starea de fapt este astfel ilustrată, încât să permită s-au să dea loc, prin raportare la cerinţele impuse de autoritatea contractantă, la o interpretare din partea acesteia de natură a permite accesarea fondurilor comunitare.

Conceptul de inexact are deci valenţele conferite în limbajul obişnuit; neadevărat, eronat, greşit, incorect. În acest fel un document inexact este acela care nu exprimă fidel realitatea fără însă să se ridice la nivelul unui document fals.

Noţiunea de incomplet vizează înscrisul care nu conţine toate datele necesare interpretării corecte a realităţii la care se referă şi care din această cauză produce efecte juridice contrare celor pe care le-ar fi generat dacă ar fi fost cunoscute datele sau informaţiile lipsă.

Datele şi informaţiile lipsă trebuie să fie esenţiale în raport cu scopul în care este folosit înscrisul respectiv şi cu realitatea concretă pe care acesta este destinat să o probeze – accesul la fondurile europene -.

Aceste date pot fi cuprinse într-un singur document după cum se pot înfăţişa sub forma mai multor înscrisuri (documentaţie) sau set de înscrisuri (documente), după cum este dat şi în prezenta cauză.

Fapta constând în prezentarea de documente false are ca premisă falsificarea acestor documente. Astfel printre mijloacele de comitere ale infracţiunii scop de fraudare a fondurilor europene se încadrează şi infracţiunile de fals prev. de art. 288 şi 290 din vechiul Cod penal, situaţia în care avem de a face cu un concurs de infracţiuni cu conexitate etiologică, de la mijloc la scop, trebuind a se reţine atât infracţiunile de fraudă cât şi infracţiunile de fals.

Expresiile cu ştiinţă şi cu rea-credinţă vizează fără îndoială săvârşirea faptelor cu intenţie directă sau indirectă.

Reaua-credinţă, aşa cum s-a mai arătat, presupune o activitate de incorectitudine, o atitudine a unei persoane care săvârşeşte un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convieţuire socială pe deplin conştientă de caracterul ilicit al conduitei sale.

În dreptul penal reaua-credinţă desemnează intenţia ca formă a vinovăţiei, pentru săvârşirea unei infracţiuni, intenţie care poate fi directă sau indirectă, aşa cum rezultă din art. 16 alin. 3 Cod penal, pe de o parte când inculpatul prevede rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte (intenţie directă) sau pe de altă parte, când inculpatul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui (intenţie indirectă).

Sintagma rea credinţă nu are o altă semnificaţie decât cea arătată mai sus subliniind doar forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte infracţiunea, atât în vechea reglementare cât şi în noua reglementare adică intenţia directă sau indirectă, latură subiectivă prevăzută atât în vechea cât şi în noua reglementare.

Folosirea semnifică utilizarea sau întrebuinţarea documentelor ori declaraţiilor false, inexacte sau incomplete.

Prezentarea unor astfel de documente sau declaraţii, presupune înfăţişarea acestora pentru a fi examinate, neavând importanţă dacă declaraţiile sunt în formă scrisă sau făcute oral.

Nu se poate reţine în acelaşi timp infracţiunea, în concurs cu infracţiunile prevăzute de art. 291 Cod penal şi 292 Cod penal, întrucât infracţiunea din Legea nr. 78/2000 absoarbe în conţinutul său aceste infracţiuni, iar această infracţiune are ca situaţie premisă, falsificarea de documente.

În sfârşit, omisiunea de a furniza cu ştiinţă datele cerute potrivit legii, constă în acea inacţiune a făptuitorului de a nu da aceste date, ştiind că furnizându-le nu va obţine fonduri europene.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale protejate, fiind necesară stabilirea unui raport de cauzalitate între acţiune şi rezultat, infracţiunea putând fi comisă numai cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă, iar în modalitatea agravată prevăzută de art.181 alin.3 din Legea nr.78/2000, fapta se poate comite şi cu praeterintenţie.

Infracţiunea în cauză se consumă în momentul în care elementul material al laturii obiective este realizat şi a intervenit urmarea socialmente periculoasă, iar ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii, trebuie ca fondurile europene să fie obţinute pe nedrept, tentativa pedepsindu-se.

După cum s-a mai arătat, sub aspectul infracţiuni prevăzute de Legea nr.78/2000, prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2016, pronunţată într-un recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a statuat faptul că: fapta de a folosi în cadrul autorităţii contractante printr-o acţiune a autorului, documente ori declaraţii inexacte,ce au avut ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei, precum şi de fonduri din bugetul naţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Aşa fiind în aplicarea acestei decizii instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice de la Lg. nr. 78/2000 şi de la obţinerea ilegală de fonduri şi înşelăciune întruna singură aşa cum a solicitat şi procurorul, prin concluzii scrise.

În sensul celor de mai sus, tot în cadrul situaţiei de drept, instanţa reţine faptul că inculpaţii T. A. N. şi A. B. V. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea ca autor prin participaţie improprie a trei şi respectiv patru infracţiuni prev. de art.52 alin.3 Cod penal, rap. la art.181 alin.1 din Legea nr. 78/2000; art.306 Cod penal; art.244 alin.1 şi 2 Cod penal; art.29 alin.1 lit.a şi c din Legea nr.656/2002.

- În legătură cu spălarea banilor, pentru care inculpaţii A. B. V. şi H. M. au fost trimişi în judecată, conform art. 29 din Legea nr. 656/2002 se dispun următoarele:

 1. Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

 a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

 b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

 c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Tentativa se pedepseşte, dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. 3 lit. a) - c) din Codul penal.

Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective.

Dispoziţiile alin.1 - 4 se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.

Infracţiunea de spălarea a banilor, priveşte deci toate faptele de spălarea banilor provenind din orice infracţiune, indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă în România sau în străinătate.

Ea face parte din infracţiunile care aduc atingere patrimoniului iar obiectul material acesteia este prefigurat în art. 2 lit. c din lege, potrivit căruia, prin bunuri se înţeleg bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea.

Legea nr. 656/2002 cât şi Dreptul Internaţional nu consacră obligaţia de sancţionare a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor, infracţiunea neconfundându-se cu infracţiunea de tăinuire sau cu infracţiunea de favorizare a infractorilor, fiind în realitate o variantă nouă a infracţiunii de tăinuire, cu atât mai mult cu cât tăinuirea vizează doar bunuri mobile, iar spălarea banilor putând viza şi bunuri imobile.

Procesul de spălare a banilor este fragmentat în trei faze, respectiv plasare, stratificare şi integrare, cele trei faze putându-se repeta în cadrul procesului de spălare sau una dintre etape putând fi omisă.

Situaţia premisă a infracţiunii constă în existenţa unui bun care provine din săvârşirea unei infracţiuni fără de care infracţiunea de spălare a banilor nu poate fi concepută, fiindcă ar fi lipsită de obiectul ei material.

Infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, adică are drept consecinţă condamnarea pentru săvârşirea acesteia în absenţa unei condamnări anterioare sau simultane pentru infracţiunea premisă şi fără o determinare precisă a acesteia sau a autorului ei.

Existenţa infracţiunii presupune ca o provenienţă ilicită a bunurilor implicate într-o schemă de spălare de bani să fie stabilită pe bază de probe indirecte, elementul intenţional al infracţiunii urmând să fie analizat în lumina coroborării tuturor elementelor de fapt obiective.

Art. 9 paragraful 5 al Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea banilor adoptată la Varşovia în 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, prevede că fiecare parte se va asigura că o condamnarea anterioară sau simultană pentru o infracţiune predicat nu este o condiţie pentru o condamnare pentru spălare de bani, fiind posibilă condamnarea pentru spălare de bani acolo unde se dovedeşte faptul că bunurile provin dintr-o infracţiune predicat, fără a fi necesar să se stabilească exact care infracţiune.

Instanţa nu trebuie să demonstreze din care anume infracţiune derivă fondurile supuse spălării, legea neimpunând că, pentru a fi întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălare a banilor este necesară o condamnare prealabilă sau concomitentă pentru infracţiunea predicat din care s-au generat fondurile supuse spălării.

Constatarea de către instanţă a elementelor constitutive ale infracţiunii generatoare de bani murdari constituie o condiţie necesară şi suficientă.

Nu sunt necesare eforturi pentru a proba infracţiunea predicat însăşi, ci doar reprezentarea autorului infracţiunii de spălare în legătură cu sursa banilor, ceea ce poate fi realizat cu suficienţă şi prin intermediul probelor indirecte.

Sub aspectul laturii obiective infracţiunea de spălare de bani este descrisă în art. 29 din Legea nr. 656/2002, arătată mai sus.

Legiuitorul nu a ales să facă referire în cuprinsul textului la procesul de spălare a banilor, adică plasarea banilor; stratificarea banilor - implicând separarea banilor proveniţi din activitatea criminală de originea lor prin intermediul unor activităţi financiare - şi integrarea banilor, adică găsirea unei explicaţii plauzibile pentru banii iliciţi sau procesul de onorabilizare a lor.

a) Sub aspect obiectiv, prima variantă a infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută în art. 29 alin. 1 lit. a din lege, incidentă în cauză, se poate realiza printr-o acţiune de schimbare de bunuri sau printr-o acţiune transfer de bunuri, fiind prevăzut ca cerinţă esenţială, scopul schimbului sau transferului, şi anume ascunderea sau disimilarea originii ilicite a bunurilor sau ajutarea persoanei care a săvârşit infracţiunea să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Întrucât cele două variante au caracter alternativ, infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar acţiunea de schimbare sau doar acţiunea de transfer, iar în cazul în care sunt realizate ambele variante incriminate, infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente cu privire la stabilirea pedepsei.

În acest sens, în dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat cu titlu obligatoriu pentru toate instanţele, prin decizia nr. 16 din 8 iunie 2016 că:

1. Acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobândirea, deţinerea sau folosirea sunt modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii unice de spălare a banilor.

 2. Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi şi subiect activ al infracţiunii din care provin bunurile.

 3. Infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, nefiind condiţionată de existenţa unei soluţii de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile.

Elementul material al infracţiunii prevăzute în art.29 alin.1 lit.a din lege este schimbarea bunului care înseamnă o transformare fizică, o schimbare a primei înfăţişări, păstrându-se de regulă valoarea intrinsecă a obiectului, cu alte cuvinte înlăturarea acelor trăsături reale ale obiectului care ţin de modul ilegal de obţinere al acestuia şi înlocuirea cu alte trăsături care să creeze aparenţa de origine sau dobândire licită, cum ar fi de exemplu schimbarea culorii, seriei, numărul de înmatriculare a unor autoturisme furate.

Transferul de bunuri în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora este o altă modalitate a elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art.29 alin.1 lit.a din lege, situaţie incidentă în cauză.

Cea mai simplă formă de transfer de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită, într-un alt loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală.

Scopul schimbării sau transferului de bunuri, produs al infracţiunii principale trebuie să fie ascunderea sau disimularea originii ilicite, acesta putând fi dedus din circumstanţele de fapt obiective, atât ale producerii bunului, cât şi ale schimbării sau transferului efectiv al acestuia (art. 6 pct.2 lit.f din Convenţia Naţiunilor Unite, privind criminalitatea transnaţională organizată şi traficul de persoane aprobată prin Legea nr.. 565/2002).

Activitatea făptuitorului se poate realiza direct sau prin persoane interpuse.

Prin ascundere, se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii lui în circulaţie, fără temerea de a-i fi descoperită originea ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea.

Disimularea este tot o ascundere, urmată de mascarea, camuflarea bunului, acesta apărând ca având o provenienţă legală.

Acţiunea de schimbare sau de transfer descrisă în cuprinsul art.29 alin.1 lit.a din lege se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri, şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Acţiunea de schimb sau de transfer trebuie să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale.

Urmarea socialmente periculoasă, presupune introducerea pe piaţă a unui bun spălat care afectează libera concurenţă, reciclarea produselor infracţiunii, cauzarea de dezechilibre între investitorii cu capital curat şi cei ce investesc capital spălat, afectarea credibilităţii, a stabilităţii şi a eficienţei unor instituţii, infracţiunea fiind o infracţiune materială de rezultat.

Din punct de vedere al legăturii de cauzalitate, aceasta trebuie dovedită, existenţa infracţiunii fiind condiţionată de legătură de cauzalitate dintre actul interzis şi urmarea socialmente periculoasă.

Dovedirea legăturii de cauzalitate presupune identificarea circuitului banilor murdari, descoperirea tehnicilor de spălare, a instrumentelor, destinaţiilor şi tipologiilor folosite de spălătorul de bani pentru ascunderea produselor infracţiunii.

b) Cu privire la cea de-a treia variantă a infracţiunii de spălare a banilor elementul material al modalităţii de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art.29 pct.1 lit.c din lege, incidentă în cauză, constă în acţiunea de dobândire, deţinere sau folosire de lucruri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

A dobândi înseamnă a deveni proprietar al bunului, achiziţionarea unor bunuri imobiliare fiind caracteristică celei de a treia etape a procesului de spălare a banilor, integrarea, servind la introducerea bunurilor spălate în circuitul legal.

Deţinerea poate însemna exercitarea detenţiei precare asupra bunului ca atribute ale dreptului de proprietate, desemnând fapta unei persoane de a se bucura de un bun, de a-l întrebuinţa şi de a-l exploata pe o durată determinată sau nedeterminată, temporar sau continuu, dacă persoana în cauză cunoaşte că acel bun provine din săvârşirea de infracţiuni.

Pentru realizarea urmării imediate a infracţiunii în această variantă, trebuie ca acţiunea de dobândire, deţinere sau folosire să producă schimbare imediată a situaţiei de fapt a bunului, prin trecerea lui într-o altă sferă patrimonială, dar şi pagubele cauzate economiei legale prin deţinerea sau folosirea de bunuri provenite din infracţiuni.

Legătura de cauzalitate dintre urmarea imediată şi acţiunile incriminate rezultă din însăşi natura acţiunilor, aşa că, în majoritatea cazurilor nu este nevoie să fie special dovedită

Sub aspectul laturii subiective spălarea banilor poate fi comisă cu forma de vinovăţie a intenţiei directe sau indirecte, spălarea banilor din culpă nefiind incriminată.

Ca orice infracţiune comisivă, spălarea banilor este susceptibilă de o desfăşurare în timp, putând deci să existe acte de pregătire şi acte de executare, actele de pregătire nu sunt incriminate de lege dar tentativa se pedepseşte.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul când se produce urmare imediată naturală, potrivit specificului fiecăruia dintre actele care formează elementul material al laturii obiective.

Infracţiunea se epuizează fie imediat, cum este cazul transferului şi dobândirii, iar alte acte au un caracter continuu, cum ar fi ascunderea, disimularea, deţinerea şi folosire, momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare, fie prin încetarea voluntară a acţiunii, fie prin intervenţia autorităţilor.

De asemenea, actele încriminate se pot înfăţişa şi sub formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, caz în care epuizarea are loc la efectuarea ultimului act de spălare a banilor.

- În legătură cu instituţia participaţiei proprie şi improprie în care, potrivit rechizitoriului, se situează parte din inculpaţii ce au fost trimişi în judecată, instanţa reţine potrivit legii următoarele:

Participaţia penală presupune conlucrarea mai multor persoane la săvârşirea unei infracţiuni.

În vechiul Cod penal, potrivit căruia inculpaţii T. A. N. şi A. B. V. au fost trimişi în judecată prin rechizitoriu, participaţia improprie era reglementată în art. 31 Cod penal 1969 care prevede faptul că:

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea din culpă de către o altă persoană, a unei fapte prevăzute de legea penală, se sancţionează cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisă cu intenţie.

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune.

Dispoziţiile art. 28 - 30 se aplică în mod corespunzător.

În noul Cod penal participaţia improprie este reglementată în art. 52 Cod penal, care prevede faptul că:

Săvârşirea nemijlocită, cu intenţie, de către o persoană a unei fapte prevăzute de legea penală la care, din culpă sau fără vinovăţie, contribuie cu acte de executare o altă persoană se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenţie.

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea din culpă de către o altă persoană a unei fapte prevăzute de legea penală se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenţie.

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune (aplicabilă în speţă).

Dispoziţiile art. 50 şi art. 51 se aplică în mod corespunzător.

În ambele coduri penale participaţia penală propriu-zisă există atunci cânt toţi participanţii şi-au dat contribuţia cu intenţie la săvârşirea faptei prevăzută de legea penală, intenţia implicând şi voinţa comună de a coopera.

De asemenea în ambele coduri penale, participaţia penală improprie există atunci când persoanele care şi-au dat în mod voit contribuţia la efectuarea unei activităţi (voinţă comună); au urmărit rezultate diferite, nu au lucrat deci cu acelaşi fel de vinovăţie, aşa încât fapta prevăzută de legea penală la care a condus acea activitate a fost săvârşită de unii participanţi cu vinovăţie, sub forma intenţiei, iar alţii cu vinovăţiei în forma culpei sau fără nici un fel de vinovăţie.

Există aşadar participaţie penală improprie, când persoanele care au cooperat la săvârşirea faptei prevăzută de legea penală au lucrat unele cu vinovăţie în forma intenţiei – în speţă inculpaţii T. A. N. şi A. B. V., iar altele fără vinovăţie, în speţă S.C. X S.R.L. Şcheia şi S. A. R..

Participaţia improprie este caracterizată aşadar prin lipsa de omogenitate în conţinutul relaţiei subiective dintre participanţi.

În concret, participaţia improprie în ambele coduri prezintă două modalităţi şi anume:

- participaţie cu intenţie la o faptă săvârşită din culpă (modalitatea intenţie şi culpă);

- participaţie cu intenţie la o faptă săvârşită fără vinovăţie (modalitatea intenţie şi lipsa de vinovăţie), această din urmă modalitate fiind cea reţinută în sarcina a doi dintre inculpaţi.

Din punct de vedere al acestei modalităţi prevederea cuprinsă în art.31 alin. 2 din vechiul Cod penal este preluată identic în art.52 alin.3 din noul Cod penal, veche prevedere pe care instanţa urmează să o aibă în vedere la soluţionarea cauzei, ca lege mai favorabilă.

În această modalitate, se reţine că inculpaţii T. A. N. şi A. B. V. au fost cei care şi-au adus cu intenţie contribuţia la săvârşirea faptei prevăzută de lege penală de S.C. X S.R.L. şi S. A. R., fără vinovăţie.

Inculpaţii, sub forma participaţiei improprii, se reţine prin rechizitoriu că trebuie să răspundă penal, întrucât şi-au dat contribuţia cu intenţie, adică cu rea-credinţă la săvârşirea faptelor comise de celelalte persoane de mai sus, prevăzând rezultat acestor fapte sau trebuind să prevadă acest rezultat pe care îl va produce fapta lor şi urmărind obţinerea acestui rezultat, sau acceptând acest rezultat.

Din punct de vedere al probelor administrate în cauză şi al evaluării în exact al cesAY, instanţa reţine că potrivit art. 97 şi următoarele Cod procedură penală, privind probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii, cât şi potrivit jurisprudenţei C.E.D.O. şi practicii internaţionale, concretizată în hotărârea dată în cauza Ghiţă împotriva României din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul oficial nr. 151 din 21 martie 2013, există în principiu patru standarde mari pentru evaluarea şi aprecierea probelor care pot conduce la condamnarea inculpaţilor.

Potrivit doctrinei, aceste standarde sunt:

a) o cauză este probabilă, adică se apreciază că inculpatul probabil a săvârşit o infracţiune;

b) vinovăţia inculpatului poate fi stabilită doar pe baza preponderenţei probelor;

c)vinovăţiei inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială rezonabilă - standard preluat şi în art. 396 alin. 2 Cod procedură penală - când a statuat faptul că o condamnare se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat -;

d) există probe 100% că inculpatul a săvârşit o infracţiune, cum ar fi spre exemplu o infracţiune flagrantă.

Jurisprudenţa C.E.D.O. are în vedere la evaluarea probelor aplicarea standardului probei „dincolo de orice îndoială” iar legea penală română din art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, stabileşte standardul probei, potrivit căruia o persoană poate fi condamnată când proba este „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, standard pe care instanţa urmează să-l analizeze dacă este incident sau nu prezenţilor inculpaţi, existenţa reală a acestuia atrăgând răspunderea penală a inculpaţilor iar inexistenţa lui sau trebuind să atragă după sine achitarea inculpaţilor.

În cazul în care probele referitoare la vinovăţie nu sunt certe, sigure, complete ci există îndoială cu privire la vinovăţia inculpaţilor, instanţa reţine că se aplică principiul de drept penal în dubio pro reo, potrivit căruia de îndoială profită inculpatul iar orice îndoială operează în favoarea acestuia soluţia care se impune în aceste cazuri fiind achitarea inculpatului.

Pe lângă aplicarea acestui principiu instanţa reţine că trebuie avută în vedere prezumţia de nevinovăţie cât şi principiul aflării adevărului prev. de art. 4 şi 5 din actualul Cod de procedură penală, care preluând acest principiu statuează că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau a inculpatului iar organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

Prezumţia de nevinovăţie consacrată de lege corespunde următoarelor deziderate: vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces cu respectarea garanţiilor procesuale; sarcina probei revine organelor judiciare; persoana condamnată are statutul de persoană nevinovată până la rămânerea definitivă a cauzei; hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare.

Ca şi în cazul inculpatului A. C. V., comparând situaţia de fapt cu situaţia de drept a inculpaţilor T. A. N. şi A. B. V., cât şi cu cele patru standarde de evaluare şi apreciere a probelor sus-arătate, instanţa concluzionează că îşi poate forma, pe baza probelor de la dosar, convingerea dincolo de orice îndoială rezonabilă, asupra vinovăţiei celor doi inculpaţi, probe care sunt sigure şi certe, existând în cauză probe în exact cu privire la faptul că inculpaţii au fost cei care cu intenţie, fie directă sau indirectă, au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, prevăzând rezultatul pe care-l va produce fapta şi urmărind obţinerea acestui rezultat, folosind documente false de-a lungul derulării întregului proiect, ce au fost întocmite şi stampilate de persoane fără nicio calitate, ştampila fiind depistată cu ocazia percheziţiilor ce s-au efectuat în cauză la societatea inculpatului A. B. V.. Rezultatele celorlalte percheziţii, inclusiv cea informată neavând un rol determinant în cauză, după cum nu are relevanţă dacă finanţarea în cauză era trecută sau în bugetul local al Municipiului Botoşani.

Dovezile administrate în cauză, reflectă într-o foarte mare măsură realitatea; sunt suficiente pentru susţinerea vinovăţiei inculpaţilor, întrucât conţin şi informaţii certe tocmai cu privire la vinovăţia acestora cât şi strict în legătură cu faptele imputate, instanţa putându-şi aşadar forma o convingere care să se constituie într-o certitudine, cu atât mai mult cu cât inculpatul T. a fost cel care a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa şi a solicitat să fie judecat după procedura de judecată în cazul recunoaşterii învinuirii.

Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, aşa cum au fost reţinute prin rechizitoriu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, în forma prevăzută de Cod penal 1969, cât şi în celelalte legi anterioare datei de 1 februarie 2014, cu schimbarea încadrării juridice a acestora aşa cum a solicitat procurorul şi cu aplicarea în cauză s-a menţionat cu aplicarea în cauză a Deciziei nr.4/2016 amintită mai sus.

Natura şi efectele actelor false prezentate de inculpaţi cu ocazia procedurilor de achiziţie publică, adică cele trei formulare 17, 18 şi 23 sunt explicate din punct de vedere legal şi al necesităţii existenţei acestora, de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice Bucureşti în răspunsul său de la fila 179 din vol. VI ds. instanţă, după cum s-a arătat şi mai sus.

Necesitatea acestor acte în cadrul documentaţiei de achiziţie este necesară şi obligatorie chiar dacă inculpaţii critică necesitatea acestora, lucru care s-a consacrat inclusiv în practica judiciară a Curţii Europene de Justiţie de la Luxembourg, care în cauza C-561/12 Nordecon şi Ramboll Eest referitoare la problema negocierilor în cadrul achiziţiilor publice, mai concret la posibilitatea autorităţii contractante de a negocia cu privire la oferte neconforme cerinţelor obligatorii ale specificaţiilor tehnice stabilite în caietul de sarcini, a decis faptul că „art. 30 alin. 2 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi servicii trebuie interpretat în sensul că nu permite unei autorităţi contractante să negocieze cu ofertanţii şi cu privire la oferte care nu îndeplinesc cerinţele obligatorii stabilite în specificaţiile tehnice ale contractului”.

Aşa fiind se va reţine vinovăţia inculpaţilor iar la individualizarea judecătorească a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor T. A. N., care a recunoscut săvârşirea faptelor şi A. B. V. instanţa urmează să aibă în vedere pe lângă prevederile art.72 Cod penal 1969 şi pe cele referitoare la persoana inculpaţilor, infractori primari, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală corectă pentru inculpatul T. A. N. şi relativă pentru inculpatul A. B. V.,, împrejurările în care s-a săvârşit fapta, cu o conduită bună în familie şi societate, apreciindu-se că pentru condamnarea şi reeducarea acestora este suficientă aplicarea unor pedepse cu închisoare, şi interzicerea unor drepturi, cu reţinerea pentru ambii inculpaţi a circumstanţelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.a Cod penal 1969, pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestora şi cu suspendarea condiţionată a executării acestor pedepse conform art.81 şi următoarele Cod penal 1969 pentru inculpatul T. A. N. şi sub supraveghere pentru inculpatul A. B. – V..

Cu referire şi la aceşti inculpaţi, instanţa va avea în vedere şi considerentele pozitive şi negative în care fiecare dintre inculpaţi se află, arătate mai sus, consecinţele conduitei infracţionale ale acestora, faptul că inculpatul A. B. V. este figura centrală a întregului proces penal iar din conduita acestuia au izvorât toate celelalte situaţii deduse judecăţii, acţionând în cauză ca un adevărat administrator de fapt al S.C. X S.R.L. Şcheia, de conivenţă cu fratele său, inculpatul A. C. V. şi cu inculpatul T. A. N., dar în acelaşi timp prin încălcarea prevederilor legale vizând achiziţiile publice şi accesarea de fonduri europene, pe de altă parte el fiind un bun specialist fără de care nu s-ar fi putut realiza implementarea proiectului în chiar condiţiile de nelegalitate în care s-a săvârşit acest lucru.

De asemenea inculpaţii şi-au adus contribuţia din plin la prejudicierea municipiului Botoşani, ei fiind principalii răspunzători de acest prejudiciu alături de S.C. X S.R.L. Şcheia, prejudiciu strict doar în legătură cu contractul încheiat între această societate şi municipiul Botoşani, după cum se va arăta şi în continuare.

Ca şi în cazul inculpatului A. C. V., în legătură încadrarea şi cu cu aplicarea legii penale mai favorabile se va dispune schimbarea calificării şi încadrării juridice, după caz, a infracţiunilor din rechizitoriu, cuprinse în noul Cod penal, cât şi în legea de spălare a banilor, în infracţiunile identice din vechiul Cod penal 1969, cât şi în vechea lege de spălare a banilor, toate cu aplic. art.5 din noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, în concorD.ţă şi cu decizia în interesul legii nr. 4/2016.

Se va face aplicarea în cauză a disp. art.33 lit.a, art.34 lit.b şi art.35 alin.2 Cod penal 1969, cu aplic. art.5 din noul Cod penal, aplicându-i-se inculpaţilor atât pedepse complementare cât şi pedepse accesorii, pedepsele accesorii fiind de asemenea suspendate condiţionat, conform art.71 alin.5 Cod penal 1969 doar pentru inculpatul T..

Strict pentru inculpatul T. A. N. instanţa urmează să reţină în favoarea acestuia şi prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind efectele procedurii de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, în situaţia când cererea inculpatului este respinsă, aşa cum este dat şi în cazul acestui inculpat, pentru care instanţa a respins la termenul din data de xx.xx.xxxx, cererea acestuia, întrucât a fost nevoie de cercetarea judecătorească pentru lămurirea situaţiei de fapt dedusă judecăţii, instanţa ajungând în legătură cu acest inculpat la aceiaşi situaţie de fapt, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, caz în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru inculpat se reduc cu o treime.

Strict în legătură cu inculpatul A. B. V., care este autorul principal de care se leagă săvârşirea tuturor infracţiunilor din prezenta cauză, instanţa apreciază că se impune suspendarea sub supraveghere a pedepsei ce urmează a-i fi aplicată, cu instituirea în sarcina acestuia a obligaţiilor stabilite de lege pe perioada termenului de încercare.

III.

Considerentele sus-arătate sunt valabile în parte şi în legătură cu inculpatul H. M., trimis în judecată doar pentru săvârşirea unei infracţiuni de spălare a banilor.

Sumele de bani spălate prin transfer prin intermediul societăţilor comerciale ale acestui inculpat au fost determinate ca atare prin raportul de constatare financiar-contabilă depusă la dosar şi efectuată în timpul urmăririi penale, raport preluat şi în cuprinsul rechizitoriului, Vol.VI fila 237 şi următoarele, după cum s-a mai arătat, din care rezultă că acesta a efectuat operaţiuni de transferare a banilor până la intrarea în posesia lor de către inculpatul A. B. V., folosind societăţile comerciale S.C. Y SRL şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, prin care banii încasaţi de la societatea comercială S.C. X S.R.L. s-au transferat pe de o parte în contul societăţii comerciale S.C. BB S.R.L. şi pe de altă parte, în mâinile inculpatului.

În acest sens raportul a expus la filele 291 – 300 din vol.V al dosarului activitatea de spălare a banilor prin transfer, raportul preluat şi la fila 69 şi următoarele din rechizitoriu.

Inculpatul are însă o situaţie cu totul specială faţă de ceilalţi inculpaţi, activitatea sa infracţională fiind minimă în raport cu activitatea infracţională a primilor trei inculpaţi.

Din punct de vedere grafic societăţile inculpatului H. prin care s-au spălat banii se află pe aceeaşi linie orizontală cu celelalte societăţi citate în cauză ca părţi responsabile civilmente, iar el personal pe aceeaşi linie orizontală cu administratorii acestora, singura diferenţiere dintre ele fiind faptul că prin rechizitoriu s-a reţinut că societăţile inculpatului au fost implicate şi în infracţiunile de spălare de bani.

Pe linia mediană a cauzei, din punct de vedere al implicării reprezentanţilor societăţilor din prezenta cauză, inculpatul se află în aceeaşi situaţie cu reprezentanţii celorlalte societăţi, care nu sunt trimişi în judecată, lui, imputându-i-se în plus faptul că a favorizat transferul banilor murdari prin societăţile sale până la A. B. V., care a fost beneficiarul final al acestora şi coordonatorul circuitului financiar, situaţie care este dată şi pentru celelalte societăţi.

Judecând în echitate, rezultă că inculpatului H. şi societăţilor sale nu li se pot face o situaţie mai grea decât celorlalte societăţi, activitatea lor fiind minimă în cadrul mecanismului infracţional dedus judecăţii şi subordonată voinţei lui A. B. V. care a coordonat tot acest mecanism.

Aşa fiind, evaluând activitatea infracţională a inculpatului H., instanţa reţine, pe de o parte, că ea există ca atare, dar pe de altă parte, că ea a fost efectul conduitei infracţionale a celuilalt inculpat care în realitate a dispus transferul banilor pornind de la societatea S.C. X S.R.L. la societăţile S.C. Y SRL şi Z Y S.R.L., iar de aici la societatea S.C. BB S.R.L., pentru plata unor sume legal datorate cât şi în mâinile inculpatului A. B. V..

Activitatea inculpatului H. nu a fost însă rodul preocupărilor infracţionale ale acestuia, ci a fost rodul activităţii infracţionale ale celuilalt inculpat, activitatea inculpatului H. fiind minimă, adică de un pericol social care a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, pericol care nu reprezintă o infracţiune în sensul art.18 ind.1 Cod penal 1969, dacă se au în vedere criteriile prevăzute de art.18 ind.1 alin.2 din acelaşi Cod.

Rezultatul analizei sus arătate îndreptăţeşte instanţa să aprecieze că această analiză nu poate duce decât la achitarea inculpatului în condiţiile legale sus arătate care sunt incidente în cauză ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, cât şi ca efect disp. art. 19 din Legea nr. 187/2012.

Situaţia pozitivă şi negativă valabilă pentru ceilalţi inculpaţi va fi avută în vedere şi pentru inculpatul H. M., intenţia acestuia în legătură cu săvârşirea infracţiunii fiind de natură indirectă, în sensul art.16 alin.3 lit.b Cod penal 1969 care statuează faptul că există intenţie indirectă când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui.

Această soluţie se impune datorită faptului că, aşa cum s-a arătat şi anterior la aplicarea legii penale mai favorabile, inculpatul se află într-o situaţie de recidivă post condamnatorie, prev. de art.37 lit. a Cod penal 1969, faţă de o pedeapsă anterioară, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. X din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani, definitivă prin neapelare la xx.xx.xxxx, având cea mai grea situaţie personală în raport cu ceilalţi inculpaţii, în condiţiile în care contribuţia sa infracţională este minimă.

În considerarea celor expuse mai sus în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile se va dispune schimbarea calificării juridice a infracţiunilor din rechizitoriu, cuprinse în noul Cod penal, cât şi în legea privind spălarea banilor, în infracţiunile identice din vechiul Cod penal 1969 şi în vechea lege de spălare a banilor, toate cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, şi cu achitarea inculpatului.

IV.

În legătură cu latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunilor pentru care inculpaţii M. D. O. şi C. A. au fost trimişi în judecată şi cu privire la existenţa reală şi legală a acestor infracţiuni, instanţa reţine că în prezent infracţiunea de fals este încadrată în art. 322 din noul Cod penal pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată.

Vechiul Cod penal reglementa în art. 290 doar falsul material în înscrisuri sub semnătură privată, care făcea trimitere la art. 288 Cod penal 1969.

Analiza se impune deoarece în cuprinsul art. 290 Cod penal 1969, era încriminată falsificarea unui înscris sub semnătură privată doar în modurile prev. de art. 288 Cod penal, privind doar înscrisurile oficiale, prin contrafacerea scrierii, subscrierii sau prin alterarea în orice mod de natură să producă consecinţe juridice.

Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie înscrisul sub semnătură privată contrafăcut sau alterat care în acelaşi timp este şi produsul activităţii infracţionale.

Contrafacerea scrierii înseamnă reproducerea în mod fraudulos, plăsmuirea, ticluirea unui înscris, atribuindu-i-se aparenţa unui înscris oficial autentic, adevărat.

Contrafacerea subscrierii înseamnă a executa pe un înscris oficial, adevărat sau plăsmuit, semnătura pretins autentică a celui care trebuia să semneze înscrisul.

Alterarea înscrisului presupune denaturarea materială a unui înscris oficial prin adăugiri sau ştersături, modificarea punctuaţiei executate în cuprinsul înscrisului.

În legătură cu latura obiectivă a infracţiunii prev. de art. 290 Cod penal, practica judiciară atât anterior apariţiei noului Cod penal, cât şi ulterior, a statuat următoarele:

Referitor la infracţiunea prevăzută în art. 290 Cod penal 1969, se pot concluziona următoarele:

a) Practica Înaltei Curţi Casaţie şi Justiţie a reţinut că falsul în înscrisuri sub semnătură privată este fapta persoanei care contraface, plăsmuieşte, în tot sau în parte, ori alterează, modifică un astfel de înscris, pentru a obţine, prin aceasta, o probă scrisă, neconformă cu realitatea.

Falsificarea unui astfel de înscris înseamnă alterarea adevărului, operată asupra unui lucru, asupra unei chestiuni, care are legal însuşiri probatorii.

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată nu este posibilă fără preexistenţa unei stări de fapt sau de drept, stare în detrimentul căreia se creează o probă falsă, prin plăsmuirea sau alterarea unui înscris sub semnătură privată, căci în caz contrar, un înscris fals, care nu are nicio întrebuinţare, care nu corespunde niciunei cerinţe impuse de o stare de fapt, este un fals inutil şi inofensiv, care nu cade sub incidenţa legii penale.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că elementul material al infracţiunii prevăzute în art. 290 Cod penal constă în acţiunea de falsificare prin vreunul din modurile arătate în art. 288 Cod penal, adică prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod a unui înscris.

 În cazul alterării prin adăugire, inserare, apare ca necesară o contrafacere a scrierii, fiind vorba despre acelaşi scris, de mână sau dactilografiat, tehnoredactat, existând situaţii când, pentru a nu deveni suspect, datorită unor ştersături, modificări, adăugiri, falsificatorul preferă să contrafacă înscrisul în întregime.

Totodată, contrafacerea scrierii înseamnă şi o imitare prin reproducerea conţinutului obişnuit al înscrisului falsificat (de exemplu, un act constitutiv al unei societăţi ori fundaţii trebuie să conţină menţiunile obişnuite, reale ale unui astfel de înscris), fără o astfel de reproducere a conţinutului înscrisul fals neputând avea aparenţa unui înscris adevărat.

Aşadar, contrafacerea scrierii înseamnă şi plăsmuirea, respectiv confecţionarea unui înscris similar cu cel care trebuia să conţină menţiuni adevărate, deoarece o condiţie a existenţei infracţiunii prevăzute în art. 290 Cod penal 1969 este ca înscrisul falsificat să fie susceptibil de a produce consecinţe juridice în cazul când ar fi folosit, cerinţă care este îndeplinită din moment ce înscrisul falsificat are doar aparent însuşirile şi conţinutul unui înscris adevărat, ce ar putea, prin folosire, să producă aceleaşi efecte ca şi acesta din urmă.

Toate cele de mai sus se regăsesc comentate în literatura juridică de specialitate, semnificativă fiind lucrarea „Explicaţii teoretice ale Codului penal român” – vol. IV pag. 378, 379, 390 - 395, unde autorii V. Dongoroz şi colaboratorii s-au exprimat în sensul celor de mai sus.

 De asemenea, din analiza dispoziţiilor art. 290 Cod penal în lucrarea „Codul penal comentat şi adnotat” - partea specială vol. II, pag. 251, 252 şi 276, autorii Teodor Vasiliu, George Antoniu, V. Papadopol ş.a. au reţinut că acţiunea de falsificare poate îmbrăca fie forma contrafacerii scrierii ori a subscrierii, fie forma alterării în orice mod.

Aşa cum s-a mai arătat, a contraface înseamnă a reproduce ceva în mod fraudulos, a imita, a plăsmui, a ticlui, a alcătui ceva, atribuindu-i caracter de adevăr, de autenticitate. Făcând trimitere la dispoziţiile art. 288 Cod penal, autorii lucrării au arătat că, datorită specificului înscrisurilor oficiale de a fi confecţionate prin folosirea unor mijloace de imprimare mecanică (n.n. în prezent acest lucru este valabil şi în privinţa înscrisurilor sub semnătură privată, care pe scară largă şi în mod obişnuit sunt tehnoredactate), expresiei „contrafacerea scrierii” trebuie să i se acorde un sens mai larg, şi anume acela de alcătuire, de plăsmuire a înscrisului, iar nu numai de imitare a scrierii manuscrise a conţinutului său.

S-a menţionat în aceeaşi lucrare că Tribunalul Suprem, cu ocazia pronunţării deciziei de îndrumare nr. 1/1970, fiind chemat să se pronunţe asupra problemei dacă plăsmuirea în întregime a unui înscris cade sub incidenţa art. 288 Cod penal, a dat o soluţie afirmativă arătând că, în ce priveşte elementul material, contrafacerea poate fi totală, când autorul plăsmuieşte înscrisul în întregime, sau parţială, acest din urmă mod de falsificare constând de cele mai multe ori în semnarea falsă a pretinsului emitent (I.C.C.J., Secţia penală decizia nr. 2696 din 12 iulie 2011).

Aşa cum de asemenea s-a mai arătat săvârşirea faptei de falsificare a unui înscris sub semnătură privată nu poate fi concepută fără preexistenţa unei stări de fapt ori de drept pozitive ori negative, stare în detrimentul căreia se creează o probă falsă prin plăsmuirea sau alterarea unui înscris sub semnătură privată. Înscrisul sub semnătură privată fals ar fi inutil şi inofensiv dacă folosirea lui nu ar crea, contrar adevărului, o probă împotriva unei stări de fapt sau de drept existente. Starea de fapt sau de drept preexistentă în privinţa căreia se urmăreşte alterarea adevărului prin falsificarea înscrisului sub semnătură privată constituie situaţia premisă.

Pentru a constitui obiectul material al falsului în înscrisuri sub semnătură privată, un înscris trebuie să îndeplinească patru cerinţe esenţiale: a) să emane de la o persoană particulară, condiţie care este îndeplinită dacă înscrisul întocmit de o persoană privată este semnat şi datat de aceasta b) să fie producător de consecinţe juridice, adică să poată servi ca dovadă a conţinutului său, chiar dacă nu a fost întocmit în acest scop c) să aibă putere probatorie, adică să fie susceptibil de a proba faptul în dovedirea căruia este invocat d) să aibă semnificaţie juridică. Eficienţa juridică a clauzei falsificate trebuie examinată în raport cu destinaţia actului.

În literatura juridică se apreciază că data „în actele sub semnătură privată, este o menţiune generatoare de efecte de drept, deoarece constituie un element legal al acestora, a căror valabilitate poate depinde adesea de ziua în care au fost încheiate”.

În privinţa infracţiunii vizate de art.290 Cod penal, aceasta există numai dacă, după falsificarea înscrisului sub semnătură privată, autorul falsului foloseşte el însuşi înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane, dar cu finalitatea de a-l folosi.

Dacă înscrisul falsificat este folosit de către autorul falsului, uzul de fals este absorbit în conţinutul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi nu se va putea reţine ca infracţiune distinctă de uz de fals.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite (încrederea publică în valoarea probantă a înscrisurilor sub semnătură privată) decurgând din producerea efectivă a unui înscris sub semnătură privată cu aparenţa de înscris adevărat, care a fost folosit ori dat spre folosinţă. În cazul acestei infracţiuni, actul poate fi prezentat unei autorităţi sau unui particular, poate fi depus la o autoritate şi poate fi invocat în faţa acesteia.

Nu este necesar ca înscrisul să fi fost folosit potrivit destinaţiei juridice, fiind suficient ca utilizarea lui să fie aptă a produce consecinţe juridice, chiar şi altele decât cele avute în vedere iniţial de autorul înscrisului.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care autorul falsului foloseşte înscrisul falsificat sau îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, moment în care se produce şi urmarea periculoasă. Infracţiunea are forma consumată indiferent dacă respectiva consecinţă juridică urmărită de inculpat a fost sau nu produsă.

În jurisprudenţa instanţei supreme se arată că „potrivit art. 290 Cod penal, infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată include, sub aspectul laturii obiective şi folosirea înscrisului falsificat de autor, cu cerinţa ca, pe linia laturii subiective, scopul urmărit de acesta să fie producerea unei consecinţe juridice. Prin urmare, această formă a infracţiunii de fals cuprinde şi folosirea actului, deci uzul de fals, motiv pentru care nu se pot reţine în concurs infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi cea de uz de fals”. (Curtea de Apel Cluj sentinţa penală nr. 128 din 15 noiembrie 2013)

Comparând practica judiciară de mai sus cu situaţia de fapt dedusă judecăţii din prezenta cauză, rezultă că falsificarea unor înscrisuri provenind de la S.C. D. S.R.L. Suceava nu constituie infracţiunea de fals intelectual şi uz de fals deoarece această societate nu este o persoană juridică de interes public iar bunurile acesteia, de asemenea nu sunt de interes public, în sensul art. 145 şi 10 alin. 2 Cod penal 1969;

Ca atare faptele menţionate în prezenta cauză în legătură cu certificatele ISO, constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal 1969. (în acest sens C.S.J. sentinţa penală nr. 660 din 6 februarie 2002)

b) Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea prev. de art. 290 Cod penal se comite numai cu intenţie directă; mai mult este necesar ca subiectul să acţioneze în vederea unui anumit scop: producerea unei consecinţe juridice. Este vorba deci de o intenţie calificată (dolus specialis).

În acest sens disp. art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal 1969 statuează faptul că fapta este săvârşită cu intenţie directă când infractorul prevede rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.

În cazul falsului în înscrisuri sub semnătură privată, autorul săvârşeşte cu voinţă atât acţiunea de falsificare, prin contrafacere sau alterare, cât şi acţiunea de folosire sau de încredinţare, spre folosire, a înscrisului falsificat, autorul având reprezentarea survenirii unei urmări de drept ca rezultat al acţiunilor sale şi urmăreşte acest rezultat. (Teodor Vasiliu ş.a. Codul penal comentat şi adnotat Vol. II fila 280 Editura ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti 1977)

Mai mult, în cauză nu este vorba întotdeauna despre înscrisuri oficiale definite ca atare de art. 150 alin. 2 din vechiul Cod penal şi de art. 178 alin. 2 din noul Cod penal rap. la art. 176 şi 175 alin. 2 din acest cod, termenul public din aceste prevederi legale, vizând instituţiile calificate ca atare de Constituţia României, în Titlul III, cât şi în concret în legi speciale

Rămâne a fi luat în consideraţie doar existenţa sau nu în cauză a disp. art. 290 Cod penal 1969, în formă simplă în prezent art. 322 Cod penal, ca lege mai favorabilă, după cum sus s-a arătat.

În considerarea celor expuse mai sus referitor la infracţiunea prev. de art. 290 Cod penal şi a practicii judiciare în materie, rezultă că se poate reţine din punct de vedere legal, sub aspectul acestei infracţiuni doar a vinovăţiei inculpatului Molovanu D. O., întrucât acesta este persoana care a instrumentat procedura de evaluare şi emitere a celor două certificate de tip ISO, înscriind cu intenţie directă în cadrul acestor acte date nereale, încredinţate ulterior spre a fi folosite de S.C. X S.R.L. inculpata C. A. nefăcând decât să semneze din culpă aceste acte, întrucât, pe de o pare nu putea verifica realitatea şi exactitatea datelor cuprinse în cele două înscrisuri, iar pe de altă parte nu avea nici un interes în cauză să semneze un act care nu reflecta adevărul.

Situaţia care a dus la clasarea cauzei în legătură cu S.C. D S.R.L. SUCEAVA este valabilă întru-totul şi pentru C. A., întrucât rapoartele de audit întocmite în vederea certificării ISO a activităţii S.C. X S.R.L. Şcheia, din xx.xx.xxxx,; xx şi xx.xx.xxxx au fost întocmite de inculpatul M. D. O. şi doar au fost semnate de acesta şi de inculpata C. A., în calitate de auditori. C. A. a exercitat şi atribuţiile de director tehnic al S.C. D S.R.L. Suceava verificând documentaţia de specialitate predată de T. V., cea care a întocmit-o, iar apoi a exercitat atribuţiile de auditor, fiind desemnat membru în echipa de audit.

Inculpatul M. D. O. a fost desemnat ca auditor şef în cadrul echipei de verificare, motiv pentru care avea obligaţia de a conduce această activitate. Datele nereale înscrise în rapoartele de audit, aşa cum au fost prezentate la capitolul privind obţinerea certificării ISO de către S.C. X S.R.L. Şcheia, au fost consemnate de inculpatul M. D. O.. Rapoartele de audit astfel întocmite, au fost semnate de auditori, în nume personal, fără a fi confirmat de unul dintre angajaţii S.C. D S.R.L. Suceava şi fără a purta ştampila societăţii pentru autenticitate.

Semnătura inculpatei C. A. a fost doar formală şi nu a fost menită să confirme sau să infirme date calendaristice sau de altă natură din cadrul celor două certificate, ci a verificat doar conformitatea acestor acte cu procedura standard de certificare, vizând examenul de capabilitate al S.C. X S.R.L. Şcheia, aşa cum a arătat şi inculpata în declaraţia sa.

În acest sens, nu avea obligaţia de a verifica datele înscrise de auditori, întocmirea rapoartelor de audit fiind atributul exclusiv al inculpatului M. D. O., care trebuia să-şi desfăşoare activitatea în mod independent şi obiectiv.

În consecinţă, instanţa urmează să aprecieze că faptele săvârşite de inculpatul M. D. O. cu intenţie directă, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, aşa încât reţinându-se vinovăţia acestuia se va dispune condamnarea lui potrivit legii, cu schimbarea încadrării juridice în infracţiunea continuată prev. de art. 290 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 şi art. 5 Cod penal, schimbare valabilă şi pentru inculpata C. A., şi cu aplicarea legii penale mai favorabile.

La individualizarea judecătorească a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa urmează să aibă în vedere pe lângă prevederile art. 72 Cod penal 1969 şi pe cele referitoare la persoana inculpatului, infractor primar, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală relativă, împrejurările în care s-a săvârşit fapta, cu o conduită bună în familie şi societate, apreciindu-se că pentru condamnarea şi reeducarea acestuia este suficientă aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin. 1 lit.e teza I Cod penal 1969 şi cu suspendarea condiţionată a executării acestei pedepse conform art. 81 şi următoarele Cod penal 1969.

Situaţia pozitivă şi negativă valabilă pentru ceilalţi inculpaţi va fi avută în vedere şi pentru inculpatul M. D. O..

V.

Cu luarea în consideraţie şi a celor de mai sus, instanţa reţine că inculpata C. A., din punct de vedere penal, se află într-o situaţie contrară situaţiei inculpatului M. D. O., ea fiind cea care fără intenţia directă de a contraface sau altera certificatele ISO şi rapoartele de audit a semnat aceste acte, pentru care nu a cules personal date şi nu a înserat în cuprinsul acestora vreuna dintre datele neconforme adevărului pe care actele le reflectau, îndeplinindu-şi doar sarcina de membru al comisiei de emitere a celor două certificate, nefăcând decât să semneze din culpă aceste două acte cu date nereale, întrucât pe de o pare nu putea verifica realitatea şi exactitatea datelor cuprinse în cele două înscrisuri, iar pe de altă parte nu avea nici un interes în cauză să semneze un act care nu reflecta adevărul.

În acest sens, aşa cum s-a arătat în faţa instanţei, inculpata nu a făcut decât să participe în partea a doua a procedurii de audit în vederea cerificării ISO, nu a participat la partea de teren a acestei proceduri, nu a făcut decât să verifice actele decât pentru conformitate, nu a modificat în nici un fel actele prezentate de inculpatul M., nu şi-a adus în nici un fel contribuţia la crearea acestor acte, semnând cu bună credinţă actele în considerarea obligaţiilor formale pe care le avea în cadrul procedurii de certificare, martorii audiaţi în cauză şi chiar inculpatul M. confirmând situaţia de mai sus, fiind dată în ceea ce o priveşte aceeaşi situaţie ca şi în cazul S.C. D S.R.L. Suceava.

În legătură cu soluţionarea laturii penale a infracţiunii pentru care inculpata C. A. a fost trimisă în judecată, cât şi în legătură cu cauzele care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, în noul Cod procedură penală s-au păstrat în general cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale din art. 10 din Cod procedură penală 1969, cu unele modificări. Totodată, prin introducerea principiului oportunităţii urmăririi penale şi înlăturarea din definiţia legală a infracţiunii (art. 15 noul Cod penal), a pericolului social, ca trăsătură esenţială a infracţiunii, a fost înlăturat cazul de la art. 10 alin. 1 lit. b1 Cod procedură penală 1968.

În art. 16 alin. 1 lit. a Noul Cod procedură penală, într-o formulare identică cu cea din vechiul Cod, se prevede că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare sau exercitată atunci când fapta nu există. Codul are în vedere inexistenţa unei fapte în materialitatea ei.

La art. 16 alin. 1 lit.b Noul Cod procedură penală au fost reunite într-o singură cauză care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege) cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. b şi d Cod procedură penală 1968, care determină inaptitudinea funcţională a acţiunii penale prin lipsa temeiului de drept al acesteia.

Astfel, sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală” va cuprinde, pe lângă faptele care pot constitui contravenţii sau abateri disciplinare, şi pe cele care ar fi putut constitui infracţiuni, însă le lipseşte unul dintre elementele constitutive, cu excepţia elementelor ce ţin de latura subiectivă a infracţiunii, care sunt acoperite de sintagma „nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

Această din urmă situaţie este dată şi în cauză, aşa încât instanţa urmează să dispună achitarea inculpatei C. A., în aplicarea art. 16 alin. 1 teza II; lit. b teza II Cod procedură penală.

Latura civilă

În legătură cu soluţionarea laturii civile a cauzei, noul Cod procedură penală prevede în art. 397 că instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile.

Din acest punct de vedere, instanţa reţine că partea vătămată municipiul Botoşani – prin primar s-a constituit parte civilă în cauză cât şi în instanţă, în mod identic, conform constituirii de parte civilă depusă în Vol. V fila 136 şi următoarele dosar urmărire penală şi filele 77 şi următoarele Vol. II în cursul procedurilor de cameră preliminară.

S-a solicitat ca inculpaţii împăună cu toate societăţile comerciale implicate în cauză fie obligaţi în solidar la trei categorii de daune, structurate la rândul lor pe categorii bugetare, după cum urmează:

a) suma de 2.241.620,91 lei, reprezentând plăţi efectuate către S.C. X S.R.L. Şcheia în baza contractului de servicii din prezenta cauză cu nr. X/xx.xx.xxxx, din care 903.879,40 lei din fonduri UE; 1.247.353,57 lei de la bugetul de stat; 90.387,94 lei din bugetul local (Vol. III fila 122 şi următoarele ds. u.p).

S-a arătat că suma a fost determinată de constatările D.L.A.F reţinute în Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, cu nr. X din xx.xx.xxxx depusă între alte acte la dosar.

b) suma de 16.165.397,35 lei, aferentă unei cereri separate de restituire de la bugetul de stat, formulată de partea civilă sub nr. XXXX/XXXX, privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, conform O.U.G. nr. 15/2013, din care 6.749.787,13 lei corecţie aferentă finanţării din fondul european de dezvoltare regională şi fondul de coeziune; 6.074.808,44 lei reprezentând corecţia financiară de la bugetul de stat şi 3.340.801,78 lei reprezentând TVA aferent sumelor de corecţie.

S-a arătat că cererea părţii civile de suportare de la bugetul de stat a acestor sume a fost respinsă de Autoritatea de Management POSmediu prin nota acestei autorităţi întocmită în baza art. 6 lit. b din O.U.G. nr.15/2013.

Aşa cum s-a arătat şi la începutul prezentei hotărâri, instanţa reţine că această sumă îşi are izvorul într-o altă cauză decât cea dedusă judecăţii, adică într-un alt contract decât cel analizat prin prezenta sentinţă, respectiv contractul nr.X/xx.xx.xxxx „Implementare proiect reabilitare reţele de termoficare” încheiat între acelaşi municipiu Botoşani şi S.C. E. S.R.L. Botoşani, ŞI după cum rezultă din documentaţia depusă în Vol. II al dosarului de cameră preliminară filele 103 – 147, după cum s-a mai arătat inclusiv cu ocazia audierii inculpatului A. B. V. (situaţie expusă şi în Vol.V fila 120 ds.up. de către reprezentanţii DLAF, cât şi filele 66, 166 şi 174).

c) suma de 5.463,35 lei, achitată de partea civilă cu O.P. nr.X/xx.xx.xxxx, reprezentând dobânzi datorate de municipiul Botoşani pentru neachitarea debitului de 2.241.620,91 lei din Nota de constatare a neregulilor cu nr.Xdin xx.xx.xxxx.

În mod distinct s-a arătat cum au fost implicate societăţile comerciale în derularea contractului de finanţare sus-arătat de la care se solicită daunele, aşa cum sunt ele expuse în rechizitoriu.

În concret partea civilă a arătat că S.C. XS.R.L. Şcheia a subcontractat în mod nelegal toate lucrările aferente contractului încheiat cu partea civilă, prin nouă (corect zece) contracte de subcontractare, în valoare totală de 1.733.030 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 94 % din valoarea totală a contractului, cu toate că era interzis acest lucru, prin contractul de servicii încheiat cu Municipiul Botoşani.

S-a apreciat că cele zece contracte s-au încheiat în mod nelegal, iar societăţile au beneficiat în mod nelegal de diferite sume izvorâte din contractul de bază, fiind vorba de următoarele societăţi comerciale, citate în cauză ca părţi responsabile civilmente, după cum urmează:

1.S.C. Y S.R.L. Botoşani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P. – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 400.000 lei, plus 96.000 lei TVA; (Vol.III fila 143 ds. u.p.)

2.S.C. Z Y S.R.L. Botoşani – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 298.030 lei, plus 71.527,20 lei TVA; (Vol.IV fila 389 ds. u.p.)

3.S.C.AI S.R.L. Botoşani – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 104.000 lei, plus 24.960 lei TVA; (Vol.III fila 160 ds. u.p.)

4.S.C. A S.R.L. Botoşani– contractul nr.X/xx.xx.xxxx pentru suma de 170.000 lei, încasată necuvenit la data de 5 decembrie 2013; (Vol.IV fila 394 ds. u.p.)

5.S.C. V S.R.L. Botoşani – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 150.000 lei plus 36.000 lei TVA; (Vol.VI fila 257 ds. u.p.)

6.S.C. AK S.R.L. Suceava – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 230.000 lei plus 55.200 lei TVA; (Vol.III fila 134 ds. u.p.)

7.S.C. BD S.R.L. Botoşani – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 110.656,33 lei plus 26.557,51 lei TVA; (vol. III fila 148 ds. u.p.)

8.S.C. AN S.R.L. Suceava – contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 35.000 lei plus 8.400 lei TVA; (Vol.III fial 139 ds. u.p.)

9.S.C. AH S.R.L Botoşani - prin administrator judiciar X-Filiala Bucureşti SPRL – contractul nr.X/xx.xx.xxxx pentru suma de 100.000 lei plus 24.000 lei TVA; (Vol. III fila 158 ds. u.p.)

10.S.C.AV S.R.L. Curteşti ¬– contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 100.000 lei plus 24.000 lei TVA (Vol.III fila 162 ds. u.p.).

*****

Faţă de cele de mai sus, instanţa reţine că, aşa cum s-a statuat şi în practica judiciară, încălcarea obligaţiilor contractuale referitoare la existenţa conflictului de interese atrage caracterul neeligibil al sumelor acordate ca finanţare nerambursabilă, indiferent dacă a fost probată sau nu producerea vreunei pagube, obligaţia de recuperare a fondurilor europene existând în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenţei vreunui prejudiciu.

Împrejurarea că proiectul finanţat a fost finalizat, investiţia a fost realizată şi recepţionată, iar obiectivul a fost pus în funcţiune, nu are consecinţe exoneratoare asupra debitului stabilit în sarcina beneficiarului contractului de finanţare, cu titlul de cheltuieli neeligibile (Decizia nr. 3764 din 27 septembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

În contractul încheiat între partea civilă şi S.C. X S.R.L. s-a prevăzut expres faptul că daunele ce vor rezulta din contract vor fi suportate doar de această societate, aşa cum rezultă din art. 9 - 10 din contract şi că subcontractarea este interzisă.

Pentru recuperarea daunelor instanţa apreciază că nu se poate dispune confiscarea sumelor rezultate din prezenta cauză, ca efect al infracţiunii de spălare a banilor şi nu numai, dat fiind faptul că toate aceste sume trebuie să servească dezdăunării părţii civile, art.112 alin. 1 lit. e Cod penal statuând faptul că sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite părţii vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Printre altele, instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă în cauză, se pronunţă prin hotărâre şi asupra desfiinţării totale sau parţiale a unui înscris, restituirii lucrurilor sau restabilirii situaţiei anterioare, conform art.25 alin.3 noul Cod procedură penală, chiar în condiţiile achitării inculpatului.

În aceste cazuri, raţiunea rezidă în principiul de drept că repararea în natură a prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită trebuie să intervină obligatoriu, ori de câte ori est posibilă, iar în ceea ce priveşte desfiinţarea unui înscris, raţiunea este dată de necesitatea prevenirii altor infracţiuni care ar putea fi săvârşite cu ajutorul acelui înscris, cu condiţia ca situaţia să rezulte în mod vădit din comiterea infracţiunii, iar restabilirea să fie posibilă.

Situaţia este valabilă în cauză inclusiv şi cu privire la inculpatul H. M., ce urmează a fi achitat, dar care trebuie totuşi să răspundă din punct de vedere civil, aşa cum se va arăta în continuare.

Cele de mai sus sunt statuate şi în practica judiciară curentă, potrivit căreia atunci când se constată că s-au falsificat acte oficiale sau sub semnătură privată, instanţa este obligată să dispună din oficiu anularea acestora, indiferent dacă acţiunea penală a fost soluţionată prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal. (ÎCCJ, s.p., dec. Nr. 5761/2003, www.scj.ro; Noul Cod procedură penală, editura Hamangiu 2014, Nicolae Volonciu şi alţii, pag. 46 şi urm., 986 şi urm. şi subscris fila 987), cu anularea celor două acte despre care se face vorbire că au fost folosite în prezenta cauză de inculpaţi.

De asemenea, tot în rezolvarea laturii civile a cauzei, instanţa apreciază că această rezolvare trebuie să se realizeze în mod legal şi corect prin instituţia repunerii părţilor în situaţia anterioară, despre care face vorbire aceeaşi prevedere legală, întrucât această rezolvare va înlătura toate efectele pe care le-a produs situaţia de fapt şi de drept din prezenta cauză, inclusiv plata de dobânzii prin efectul legii ce sunt datorate în cauză conform art. 42 alin. 2 din OUG nr. 66/2011.

Instanţa reţine că în speţă trebuie să se determine dacă activităţile inculpaţilor şi ale societăţilor comerciale implicate în cauză se înscriu în conceptul legal de persoane cauzatoare de prejudicii, atât ca persoane fizice, cât şi ca persoane juridice părţi responsabile civilmente, cu luarea în consideraţie a situaţiei răspunderii pentru fapta proprie cât şi a comitentului pentru fapta prepusului şi care este limita pentru care trebuie să răspundă.

Răspunderile sunt personale, persoanele putând răspunde penal cât şi civil pentru aceste activităţi, doar raportat la calitatea deţinută sau activitatea prestată în cadrul societăţii respective, aşa cum se va arăta în continuate, cât şi aşa cum se desprinde din Deciziile Curţii Constituţionale expuse în cadrul situaţiei de drept sus-arătate.

Parte din părţile responsabile urmează să răspundă în cauză în acest mod, alături de parte din inculpaţi din punct de vedere civil, întrucât potrivit art. 21 din Noul Cod de procedură penală, ele au fost legal citate în prezenta cauză, iar potrivit art. 86 din Noul Cod de procedură penală partea responsabilă civilmente este persona care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces, în cauză fiind dată o situaţie de răspundere a comitentului pentru fapta prepusului prevăzută de noul Cod Civil în vigoare la data săvârşirii faptelor, în solidar cu răspunderea pentru fapta proprie, în special în legătură cu infracţiunea de spălare a banilor.

Răspundea persoanei pentru fapta altuia, cum este dat şi în cauză, reglementată şi în vechiul Cod Civil în art. 1000 iar în prezent în art. 1372 – 1374 din noul Cod Civil, este o răspundere care incumbă, între altele, comitentului – în speţă părţilor responsabile civilmente - ce au autorizarea legală, contractuală sau judecătorească de supraveghere, dirijare sau/şi control asupra altei persoane, denumită prepus, răspunderea fiind instituită pentru a proteja persoana care a suferit un prejudiciu împotriva insolvabilităţilor acestora din urmă, ca autori ai faptelor prejudiciabile, în speţă inculpaţii.

Potrivit practicii judiciare, în concret, instanţa reţine cu caracter de principiu că pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, cum este dat şi în speţă este necesară întrunirea cumulativă a două condiţii, respectiv existenţa raportului de prepuşenie şi săvârşirea faptei în funcţiile încredinţate.

Raportul de prepuşenie se naşte pe baza unui acord de voinţă, comitentul, în speţă părţile responsabile civilmente, încredinţând prepusului, adică inculpaţilor, o anumită funcţie ori însărcinare şi având dreptul de a direcţiona activitatea prepuslui, de a-l îndemna şi controla.

Pentru stabilirea raportului de prepuşenie, importantă este identificarea persoanei în interesul căreia se desfăşoară activitatea şi care, la momentul săvârşirii faptei ilicite, cauzatoare de prejudicii, avea autoritatea de a da instrucţiuni şi directive celui care îndeplinea atribuţiile încredinţate, de a-i supraveghea, îndruma şi controla activitatea desfăşurată în exercitarea acestor atribuţii.

Pentru a fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, trebuie să se dovedească existenţa raportului de prepuşenie, precum şi culpa prepusului.

Răspunderea persoanei juridice este actuală chiar dacă autorul faptei cauzatoare de prejudicii nu mai are calitatea de prepus ulterior producerii pagubei, obligaţia de reparare a prejudiciului născându-se la data săvârşirii faptei şi nu la o altă dată.

Tot în legătură cu latura civilă a cauzei, instanţa reţine că între condiţiile privind exercitarea acţiunii civile în procesul penal, se înscriu următoarele:

Prima condiţie este aceea referitoare la existenţa unei fapte ilicite, de natură să producă prejudicii materiale sau morale.

Izvorul acţiunii civile, promovată în cadrul procesului penal trebuie să fie identic cu cel ala acţiunii penale, deoarece în caz contrar nu există o acţiune penală căreia să-i fie alăturată acţiunea civilă.

Dacă în cauză este dată doar o acţiune penală, pentru comiterea unei anumite infracţiuni, cum este şi în speţă, nu se poate exercita acţiunea civilă pentru alte delicte civile, chiar dacă acestea ar fi adus prejudicii părţii civile, caz în care poate fi exercitată o acţiune separată pe cale civilă, cum este de asemenea în speţă, originea sumei de 16.165.397,35 lei fiind străină de prezenta cauză, aceste pretenţii urmând a fi respinse, partea civilă având aşadar deschisă calea unei acţiuni civile separate, motive pentru care în actuala cauză asemenea pretenţii fiind inadmisibile.

O altă condiţie este cea referitoare la faptul că infracţiunea trebuie să fi fost comisă cu vinovăţie deoarece în cazul existenţei unei cauze justificative sau a lipsei oricărei culpe a inculpatului, acesta sau partea responsabil civilmente nu pot fi obligaţi la despăgubiri civile, cu este dată C. A..

Infracţiunea trebuie să fi produs efectiv un prejudiciu material sau moral, prejudiciul putând fi unul actual sau poate fi şi unul viitor iar între acţiunea comisă şi prejudiciu trebuie să existe o legătură de cauzalitate.

Revenind la hotărârile Curţii Constituţionale arătate mai sus, abuzul în serviciu poate produce două consecinţe: prima prin crearea unui prejudiciu fără a i se preciza limitele şi a doua prin crearea oricărei vătămări unei persoane fizice sau juridice, ultima variantă fiind valabilă pentru inculpatul A. C. V., trimis în judecată pentru această infracţiune.

Conflictul de interese este o infracţiune de rezultat şi de prejudiciu, aşa cum s-a arătat mai sus.

În decizia Curţii Constituţionale nr.2/2014, prejudiciul presupune obţinerea oricărui tip de folos, însă inculpatul A. C. V. nu a obţinut pentru sine nici un fel de folos, ci doar fratele său şi parte dintre celelalte persoane implicate au avut asemenea foloase.

În general se consideră că prejudiciul trebuie să reprezinte o consecinţă directă a infracţiunii dedusă judecăţii, în procesul penal putând fi obligaţi la despăgubiri numai inculpaţii condamnaţi pentru infracţiuni prin care se cauzează pagube, între fapta penală şi daună trebuind să existe un raport de cauzalitate, determinat pentru fiecare societate.

Inculpatul condamnat sau achitat pentru infracţiunea de fals, prev. de art. 290 Cod penal 1969, cum este situaţia inculpaţilor M. D. O. şi C. A., nu pot fi obligat la despăgubiri deoarece fapta penală reţinută în sarcina lor nu este susceptibilă de cauzarea unui prejudiciu, în cauză inculpatul M. D. O. urmând să fie condamnat iar inculpata C. A. achitată, aşa încât, oricum aceasta din urmă nu poate fi obligată la daune.

În acest caz cererea de daune materiale este inadmisibilă, deoarece falsul în înscrisuri, inclusiv falsul în înscrisuri sub semnătură privată este o infracţiune de pericol şi nu de rezultat. Cu alte cuvinte, în cazul acestora infracţiunea se consumă în momentul în care apare starea de pericol şi nu are legătură cu producerea vreunui prejudiciu.

Prin urmare, aceste infracţiuni nu pot fi prin ele însele cauzatoare de prejudicii materiale, ci doar cauza favorizantă a acestora (Tribunalul Suprem – Secţia Penală - Decizia nr.348/1987 în C.D. 1987 pag.331; Curtea de Apel Târgu Mureş – Decizia penală nr.36A/28.01.2016).

În considerarea celor de mai sus, potrivit legii şi practicii judiciare, pretenţiile formulate de partea civilă sunt inadmisibile, ca urmare a izvorului lor, cât şi ca urmare al infracţiunii de fals ce stă la originea acestora.

În practica judiciară mai veche, prin decizia de îndrumare nr. 1/1968 a fostului Tribunal Suprem s-a statuat că infracţiunile pericol nu sunt susceptibile de produce nici un fel de prejudicii fie el material ori moral.

Ulterior într-o nouă orientare a practicii judiciare, s-a admis că infracţiunile de pericol nu pot cauza prejudicii materiale, (DRIL nr. 43/2008 şi DRIL 29/2008).

În deciziile citate instanţa supremă nu statuează expressis verbis că infracţiunile de pericol pot produce prejudiciu moral, dar afirmă, în schimb că aceste infracţiuni sunt susceptibile de produce prejudicii materiale.

Trebuie observat însă că infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu este cauzatoare de pagube materiale prin ea însăşi, întrucât, pentru producerea acestora, inculpaţii trebuia să mai săvârşească cel puţin un act comisiv sau omisiv, pentru care să fi fost trimişi în judecată, şi care să fi avut drept urmare producerea prejudiciului, neexistând aşadar o legătură de cauzalitate între faptele inculpaţilor M. şi C..

În raport cu condiţiile legale şi de practică judiciară sus-arătate, instanţa apreciază că în cauză este dată răspunderea solidară doar a inculpaţilor: T. A. N., A. B. V., H. M.; a părţilor responsabile civilmente S.C. X S.R.L.; S.C. S.C. Y S.R.L. Botoşani; S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, S.C. A S.R.L. Botoşani în solidar şi diferenţiat în funcţie de activităţile concrete pe care le-au desfăşurat în cadrul situaţiei de fapt, cei trei inculpaţi T. A. N., A. B. V. şi H. M. acţionând ca prepuşi ai acestor societăţi comerciale şi încadrându-se în tiparele legale de mai sus, răspunderea inculpatului H. izvorând din infracţiunea de spălare a banilor pentru care urmează să fie achitat, pentru pericolul social scăzut al faptelor sale, dar cu obligaţia de dezdăunare a părţii civile.

În acest sens, instanţa apreciază că inculpatul T. A. N. a acţionat atât în nume propriu, cât şi ca prepus al S.C. XS.R.L.; inculpatul A. B. V. a acţionat în nume propriu, cât şi ca prepus al S.C. Y S.R.L. şi S.C. A S.R.L. Botoşani; inculpatul H. M. a acţionat atât în nume propriu cât şi ca prepus al S.C. Y S.R.L. Botoşani şi al S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, activitatea lui fiind minimă.

În sensul celor sus-arătate, instanţa are în vedere concluziile Raportului de constatare financiar-contabilă, depuse în Vol.VI fila 237 şi următoarele dosar, concluzii care au fost preluate integral şi în rechizitoriu, la filele 50 - 69, datele rezultate din consultarea Bazei de date a Registrului Comerţului, raportat la condiţiile legale de antrenare a răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie cât şi pentru fapta altei persoane, expuse mai sus.

În considerarea situaţiei de fapt dedusă judecăţii, cât şi în considerarea condiţiilor de antrenare a răspunderii civile sus-arătate, comparativ cu situaţia de drept cuprinsă în cele două decizii ale Curţii Constituţionale amintite mai sus, instanţa apreciază că nu este dată răspunderea civilă a inculpatului A. C. V., întrucât Decizia Curţii constituţionale cu nr. 405 din 15 iunie 2016, statuează cu titlu obligatoriu erga omnes, că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Nu s-a făcut dovada faptului că inculpatul A. C. V. a creat municipiului Botoşani un prejudiciu aşa cum s-a arătat prin concluziile scrise depuse de parchet la dosar, ci doar că a creat o vătămare acestuia şi că a pus în pericol integritatea procesului de achiziţie publică.

De asemenea curtea a statuat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării rezultate din comiterea faptei, prag valoric care nu a fost stabilit legislativ nici până în prezent, la data pronunţării prezentei sentinţe, existând doar preocupări în acest sens.

Aşadar, în cauză aşa cum rezultă din probele de la dosar, este dată vinovăţia inculpatului A. C. V. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dar nu s-a dovedit faptul că acesta a provocat în mod direct vreo pagubă părţii civile municipiul Botoşani, ci a cauzat doar o vătămare a intereselor legitime ale acestei părţi civile, care a fost pusă în situaţia de a atribui în mod nelegal prin licitaţie publică, contractul de finanţare din cauză către S.C. X S.R.L., câtă vreme această societatea nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate, iar în numele şi pentru aceasta a acţionat o persoană interpusă, reprezentant nelegal al societăţii, adică inculpatul A. B. V..

Aşa fiind, acţiunea civilă îndreptată asupra acestui inculpat urmează să fie respinsă, iar pentru identitate de raţiune, acţiunea civilă urmează să fie respinsă şi împotriva celorlalte societăţi comerciale citate în cauză, pentru care nu sunt date condiţiile de existenţă ale răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, cât şi a calităţii de parte responsabilă civilmente.

Societatea S.C. AI S.R.L nu poate fi obligată la daune deoarece nu s-a făcut dovada spălării banilor prin această societate, constatarea ştiinţifică de la dosar făcând doar vorbire despre această situaţie dar arătând că nu sunt elemente de identificare ale spălării banilor, ea fiind în aceeaşi situaţie ca şi marea majoritate a celorlalte societăţi citate în cauză.

Nu este dată, în prezenta cauză răspunderea civilă pentru inculpaţii M. D. O. şi C. A., întrucât ei sunt trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de fals care este o infracţiune de pericol şi nu de prejudiciu, partea civilă municipiul Botoşani putându-se îndrepta împotriva inculpatului M. D. O. pe calea unei acţiuni civile separate, inculpata C. A. neputând să răspundă civil nici în prezenta cauză şi nici pe calea unei acţiuni civile separate, întrucât inculpata C. A. urmează să fie achitată, dat fiind faptul că infracţiunea ce i-a fost reţinută în sarcină este prevăzută de lege dar nu a fost comisă cu intenţie directă, adică cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Rezumând acţiunea civilă a cauzei, din punct de vedere al admisibilităţii acesteia, rezultă următoarele:

Pretenţiile părţii civile sunt întemeiate pentru sumele de 2.241.620,91 lei şi respectiv 5.463,36 lei, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii T. A. N. şi A. B. V., în solidar cu S.C. X S.R.L. Botoşani, din care în parte şi cu inculpatul H. M. şi S.C. A. S.R.L. Botoşani, cât şi S.C. Y S.R.L. ŞI Z Y S.R.L. implicaţi într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin, în comiterea infracţiunilor de spălare a banilor.

Pentru aceleaşi pretenţii acţiunea îndreptată împotriva inculpatului A. C. V., cât şi a societăţilor comerciale S.C. AK S.R.L. Suceava: S.C. BK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoşani; S.C. AH S.R.L Botoşani – prin administrator judiciar X – Filiala Bucureşti S.P.R.L.; S.C. V S.R.L. Botoşani; S.C. AX S.R.L. Curteşti; S.C. AI S.R.L. Botoşani, este neîntemeiată, întrucât pe de o parte inculpatul A. C. V. nu a creat pentru sine şi nu şi-a apropiat pentru sine nici un fel de prejudiciu, el nefăcând decât să perturbe grav procedurile de achiziţii publice şi să le afecteze în timpul derulării acestora, iar pe de altă parte societăţile comerciale de mai sus nu sunt în culpă şi nu le incumbă în sarcină răspunderea civilă delictuală sau contractuală.

Privitor la aceleaşi pretenţii îndreptate împotriva inculpatului M. D. O., ele sunt inadmisibile în prezenta cauză, în considerarea faptului că, aşa cum s-a arătat mai sus infracţiunea de fals ce i-a fost reţinută în sarcină este o infracţiune pericol şi nu de rezultat, aşa încât această infracţiune nu este prin ea însăşi cauzatoare de prejudicii, ci doar cauza favorizantă a acestora, partea civilă având deschisă în legătură cu aceste pretenţii calea unei acţiuni civile separate.

De asemenea privitor la aceleaşi pretenţii, ele sunt nefondate în legătură cu inculpata C. A., care urmează să fie achitată, ceea ce înseamnă că ea nu a creat nici un fel de prejudiciu care să fie pretins fie pe actuala cale, fie pe vreo eventuală cale separată.

În sfârşit cu privire la prejudiciul de 16.165.397,35 lei, acţiunea civilă în prezenta cauză este inadmisibilă dat fiind faptul că în legătură cu aceste pretenţii partea civilă are deschisă calea unei acţiuni separate, după cum s-a arătat şi mai sus, având în vedere izvorul acesteia.

Instanţa urmează aşadar să admită în parte acţiunea civilă a cauzei, cu obligarea ca atare a părţilor responsabile civilmente arătate, parte prin lichidatorii lor, la plata în parte a daunelor solicitate, în conformitate cu art.1373 şi următoarele din noul Cod Civil, reglementări care sunt aplicabile în cauză, în raport cu perioada când s-au săvârşit faptele, cât şi în raport cu disp. art.6 din Noul Cod Civil şi art.220 din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia noul cod Civil a intrat în vigoare al data de 1 octombrie 2011.

Se va face aplicarea în cauză a disp. art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, cu privire la desfiinţarea înscrisurilor cu conţinut fals de la dosar.

Se va dispune comunicarea prezentei hotărâri organelor financiare pentru a se face cuvenitele menţiuni în cazierul fiscal, doar în legătură cu inculpaţii A. C. V., T. A. N., A. B. V. pentru care prevederile legale prevăd expres că se fac aceste menţiuni pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.

Instanţa urmează să menţină măsurile asiguratorii stabilite prin Ordonanţa din xx.xx.xxxx a D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava doar pentru inculpaţii T. A. N., A. B. V. şi H. M. şi să ridice măsurile asiguratorii dispuse prin aceiaşi ordonanţă, în legătură cu inculpatul A. C. V., care nu a creat în prezenta cauză nici un prejudiciu material, izvorât direct din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Instanţa, în temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură penală, va obliga partea responsabilă civilmente la plata tuturor cheltuielilor judiciare din prezenta cauză, înţelegându-se per a contrario din această prevedere legală că, atunci când obligaţia de reparare a pagubei nu este în solidar cu inculpatul în niciun fel, cheltuielile judiciare trebuie suportate integral de parte responsabilă civilmente.

Văzând şi art. 272 şi următoarele Cod procedură penală,

Pentru aceste considerente,

În numele legii:

H O T Ă R Ă Ş T E:

1. Condamnă pe inculpatul A. C. V., fiul lui M.-E. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Suceava, judeţul Suceava, cu domiciliul în municipiul Botoşani, Str. X, nr.Y, judeţul Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX:

- pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 (forma în vigoare în anul 2011), rap. la art.248 Cod penal 1969, cu aplic. art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.c Cod penal 1969; art.5 noul Cod penal; prin schimbarea calificării juridice a infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 (actual modificată), rap. la art.297 alin.1 noul Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.71 şi 64 lit.a teza II şi b Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an.

- pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.2531 Cod penal 1969, cu aplic. art.74 alin.1 lit.a; 76 alin.1 lit.e teza II Cod penal 1969; art.5 noul Cod penal, prin schimbarea calificării juridice a infracţiunii prev. de art. 301 Noul cod penal, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare şi 10 (zece) ani interzicerea dreptului de ocupa o funcţie publică prev. de art. 64 lit. c Cod penal 1969.

În temeiul art. 33 lit. a şi 34 lit. b, 35 alin. 2 Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 noul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare ca pedeapsă principală şi interzicerea drepturilor prev. de art. 71 şi 64 lit. a teza II şi b Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, cât şi interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal 1969 pe o durată de 10 ani, ca pedepse complementare.

Face aplic. în cauză a disp. art. 71 şi 64 lit. a teza II şi b şi c Cod penal 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 81, 82 şi 71 alin. 5 Cod penal 1969, suspendă condiţionat executarea pedepsei principale şi a celor accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani şi atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal 1969.

2. Condamnă pe inculpatul T. A. N., fiul lui G. şi E., născut la data de xx.xx.xxxx, în comuna Hudeşti, judeţul Botoşani cu domiciliul în sat Şcheia, Str. X, nr. Y, com. Şcheia, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX:

- pentru săvârşirea unei singure infracţiuni prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 , rap. la art. 181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală; 74 lit. a; 76 alin. 1 lit.b Cod penal 1969 cât şi art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) închisoare şi interzicerea drepturilor prev, de art.71, 64 alin. 1 lit.a teza II şi b Cod penal 1969, pe o perioadă de 1 an, prin schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată în prezent; a infracţiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 306 noul Cod penal; cât şi a infracţiunii prev. de art. 244 alin 1 şi 2 din noul Cod penal.

Face aplic. în cauză a dispoziţiilor art. 71 şi 64 lit. a teza II, b Cod penal 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 81, 82 şi art.71 alin.5 Cod penal 1969, suspendă condiţionat executarea pedepsei principale şi a celor accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani şi, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal 1969.

3. Condamnă pe inculpatul A. B. V., fiul lui M.-E. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Botoşani, cu domiciliul în municipiul Botoşani, Str. X, nr. Y, judeţul Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX:

- pentru săvârşirea unei singure infracţiuni prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 , rap. la art. 181 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. 74 lit. a; 76 alin. 1 lit.b Cod penal 1969 şi art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev, de art.71, 64 alin. 1 lit.a teza II şi b Cod penal 1969, pe o perioadă de 1 an, prin schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată în prezent; a infracţiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 306 noul Cod penal; cât şi a infracţiunii prev. de art. 244 alin 1 şi 2 din noul Cod penal.

- pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 rap. la art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. art. 74 alin. 1 lit.a şi 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, art. 5 noul Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, prin schimbarea calificării juridice a infracţiunii prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, modificată.

- pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. art. 74 alin. 1 lit.a şi 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, art. 5 noul Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, prin schimbarea calificării juridice a infracţiunii prev. de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002, modificată.

În temeiul art. 33 lit. a şi 34 lit. b, 35 alin. 2 Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 noul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare ca pedeapsă principală şi interzicerea drepturilor prev. de art. 71 şi 64 lit. a teza II şi b Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, ca pedepse complementare.

Face aplic. în cauză a dispoziţiilor art. 71 şi 64 lit. a teza II, b Cod penal 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 861 Cod penal 1969 şi art.71 alin.5 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale, cât şi a celor accesorii, aplicate inculpatului, pe o perioadă de 4 ani, conform art.862 Cod penal 1969.

Încredinţează supravegherea inculpatului Serviciului de Probaţiune Botoşani.

În temeiul art.863 Cod penal 1969 pe durata termenelor de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Botoşani ;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.864 Cod penal 1969 privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

4. În temeiul art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală rap. la art.19 din Legea nr.255/2013; cât şi art. 181 Cod penal 1969 achită pe inculpatul H. M., fiul lui I. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx, în com. Ungureni, jud. Botoşani, cu domiciliul în municipiul Botoşani, Str. X, nr.Y, judeţul Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.23 lit.a din Legea 656/2002, în vigoare în anul 2011, prin schimbarea calificării juridice a infracţiunii prev. de art. 29 lit.a din Legea nr. 656/2002, modificată în prezent.

5. Condamnă pe inculpatul M. D. O., fiul lui A. şi L., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Suceava, judeţul Suceava, cu domiciliul în municipiul Suceava, Str. X nr. Y, judeţul Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.290 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 şi 42 Cod penal 1969; art. 5 noul Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev. de art. 322 din noul Cod penal. la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare.

Face în cauză aplic. art. 71 şi 64 lit. a teza II, b Cod penal 1969.

În temeiul art. 81, 82 şi art. 71 alin. 5 Cod penal 1969, suspendă condiţionat executarea pedepsei principale şi a celor accesorii pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni şi atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal 1969.

6. În temeiul art. 16 alin.1 teza II; lit.b teza II Cod procedură penală achită pe inculpata C. A. (fostă S.), fiica lui M. şi E., născută la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, cu domiciliul în municipiul Suceava, Str. X, nr.Y, Bl. Z, sc. T, ap. U, judeţul Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 şi 42 Cod penal 1969 şi art.5 noul Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev. de art.322 din noul Cod penal.

În temeiul art.25 alin.3 teza I Cod procedură penală desfiinţează actele false din dosarele de urmărire penală, respectiv:

- rapoartele de audit din xx, xx şi xx.xx.xxxx, depuse în copie la filele 439 – 457 Vol.IV ds.u.p.;

- formularul de ofertă nr. xx din xx.xx.xxxx şi anexa la acest formular depus la filele 25 – 26 Vol.IX ds.u.p.;

- contractul de servicii nr.X din xx.xx.xxxx depus la fila 1 – 17 din Vol.IX al ds.u.p.;

- formularul nr.17 din xx.xx.xxxx, depus la fila 40 Vol.IV ds. u.p.;

- formularul nr.18 din xx.xx.xxxx, depus la fila 42 - 44 Vol.IV ds. u.p.;

- formularul nr.23 din xx.xx.xxxx, depus la fila 196 Vol.IX ds. u.p.

Admite în parte acţiunea civilă a cauzei.

1. Obligă pe inculpaţii T. A. N. şi A. B. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. X S.R.L. Botoşani (cu fostul sediu în Şcheia, judeţul Suceava) să plătească părţii civile Municipiul Botoşani – prin primar sumele de 2.241.620,91 lei şi 5.463,36 lei, cu titlul de daune, plus dobânzile calculate conform art.42 alin.2 din OUG nr.66/2011, de la data achitării sumelor de către partea civilă şi până la restituirea efectivă a acestora din care:

- 490.136,32 lei în solidar şi cu inculpatul H. M. şi cu S.C. Y S.R.L. Botoşani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P.,

- 359.559,20 lei în solidar şi cu inculpatul H. M. şi S.C. Z Y S.R.L. Botoşani;

- 170.000 lei în solidar şi cu S.C. A S.R.L. Botoşani, aceste trei sume implicând şi infracţiunea de spălare a banilor.

2. Respinge, ca nefondată, acţiunea civilă privind daunele de mai sus îndreptată împotriva inculpatului A. C. V., cât şi a societăţilor comerciale S.C. AK S.R.L. Suceava: S.C. BK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoşani; S.C. AH S.R.L Botoşani – prin administrator judiciar C.I.T.R – Filiala Bucureşti S.P.R.L.; S.C. V S.R.L. Botoşani; S.C. AX S.R.L. Curteşti; S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoşani.

3. Respinge acţiunea civilă privind daunele de mai sus îndreptată împotriva inculpatului M. D. O., ca inadmisibilă.

4. Respinge acţiunea civilă privind daunele de mai sus îndreptată împotriva inculpatei C. A., ca nefondată.

5. Respinge, ca inadmisibile, celelalte pretenţii civile formulate în cauză de către partea civilă Municipiul Botoşani – prin primar, privind obligarea tuturor inculpaţilor şi a tuturor societăţilor comerciale sus-arătate la plata sumei de 16.165.397,35 lei, cu titlul de daune; în legătură cu această sumă, cât şi împotriva inculpatului M. D. O. pentru daunele de mai sus, partea civilă având deschisă calea unei acţiuni civile separate.

Menţine în parte măsurile asiguratorii luate în cauză prin Ordonanţa din xx.xx.xxxx a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava (fila 181 şi următoarele Vol.V ds.u.p), pentru inculpaţii A. B. V., T. A. N. şi H. M..

Ridică măsurile asiguratorii dispuse prin aceiaşi ordonanţă privind pe inculpatul A. C. V.

În temeiul art.4 pct.1 din O.G. nr.39/2015; art.1 din H.G. nr.1000/2015; cât şi literele f şi j din Anexa la această hotărâre, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri dispune comunicarea acesteia Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi – Administraţia Finanţelor Publice Botoşani pentru a se dispune cuvenitele menţiuni în cazierul fiscal în legătură cu inculpaţii A. C. V., T. A. N. şi A. B. V..

Obligă inculpaţii A. C. V.; T. A. N.; A. B. V., H. M. şi M. D. O. în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. X S.R.L. Botoşani, S.C. Y S.R.L. Botoşani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P., S.C. Z Y S.R.L. Botoşani, S.C. A S.R.L. Botoşani să plătească fiecare statului câte 3.500 lei.

Cheltuielile judiciare în legătură cu inculpata C. A. rămân în sarcina statului.

Suma de 750 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpata C. A., rămâne în sarcina statului şi se va achita Baroului de Avocaţi Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE,GREFIER,