Servitute

R O M Â N I A

J U D E C Ă T O R I A  CLUJ-NAPOCA

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185

 Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 2-4, cod poştal 400117

 Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033

DOSAR NR. .../.../2010

SENTINŢA CIVILĂ NR.10383/2015

Şedinţa publică din data de 09.11.2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: L. – E.  M.

GREFIER: C. M.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. A. R.  in contradictoriu cu pârâţii B. O., B. A. D., M. G., M. M., M. D. M. , S.  R. P. C.  L. AL M. C. N. si intervenientul P.  G., având ca obiect servitute.

Instanţa constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 30.10.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea hotărârii, în mod succesiv, pentru data de 05.11.2015, iar ulterior pentru data de 09.11.2015.

INSTANŢA

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10.11.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub număr unic de dosar …/…/2010, reclamanta P.  A. R. în contradictoriu cu pârâţii B. O.şi B. A. D. , ş.a., a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate că reclamanta este titulara dreptului de servitute de trecere asupra drumului de acces situat pe str. …,  in suprafaţa totala de 784 mp, cu o lăţime de 4 m pe toata întinderea sa, înscris in CF …,  nr.  topo.  … , sub  11+6,  respectiv  C+1, în favoarea imobilului proprietatea  sa, sa oblige paraţii sa-i permită exercitarea deplina si netulburat a acestui drept, obligându-i pe cale de consecinţa la desfiinţarea gardului ridicat de către aceştia cu încălcarea şi  îngrădirea dreptului său de servitute, în caz contrar să fie abilitată a executa personal aceste lucrări pe cheltuiala paraţilor, obligarea  acestora la  plata  de  despăgubiri civile,  daune cominatorii, pentru fiecare zi de întârziere pana la îndeplinirea obligaţiei sus solicitate, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că în fapt, este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului teren situat in … , str. …, nr. …, in suprafaţa de 500 mp, înscris in CF nr.  … (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. …), sub nr. topo. ...

Prin sentinţa civila nr. … pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr. … (reclamanta fiind numita C. M., de la care reclamanta  a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren mai sus identificat), s-a înscris in CF nr. …(provenita clin conversia pe hârtie a CF nr. …), dreptul  de proprietate a  Statului  Roman  in  administrarea  operativa  a …, asupra drumului de acces str. … în suprafaţă de 784 mp, identificat cu  nr.  topo. …, drum asupra căruia,  in  conformitate cu înscrierile de sub B+6, respectiv, C+1, se intabulează dreptul de servitute de trecere in favoarea mai multor parcele de teren, printre care şi a reclamantei.

Potrivit expertizei topografice efectuate in cadrul acelui dosar, care face parte integranta dintr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila, s-a statuat de către expert ca drumul de servitute are pe toata întinderea lui o lăţime de 4 m. Astfel, a fost stabilit cu titlu de autoritate de lucru judecat faptul ca dimensiunea acestui drum pe lăţime este de 4 m, pe toata lungimea lui.

Cu toate acestea, in prezent, faptic, lăţimea drumului de servitute a fost mult diminuata, măsurând aproximativ 2.5 m, întrucât pe ambele laturi, paratul de la rd. I, cu topo.. …, paratul de la rd. 2, cu topo.  … si paratul de la rd. 3, cu topo.  … au încălcat limitele acestuia prin construirea gardului ce le împrejmuieşte proprietăţile.

Procedând astfel, in momentul de faţă, drumul de servitute este practic o poteca, utilizabila doar ca drum de servitute de trecere cu piciorul, făcând imposibil accesul auto (al reclamantei, respectiv al salvării, politiei, pompierilor etc.).

Arată că este direct interesată  sa restabilească in teren limitele pe lăţimea acestui drum, întrucât a ridicai pe terenul proprietatea sa o casa in care doreşte sa locuiască si la care doreşte să aibă acces, pe acest drum de servitute, inclusiv cu maşina. Arată ca suprafaţa reala de 4 m ar permite acest lucru.

De-a lungul timpului a făcut numeroase sesizări la Primăria …, notificând acest aspect, la care i s-a răspuns favorabil, însă in lipsa unei reacţii din partea paraţilor si in lipsa unui titlu executoriu de care sa se poată prevala, starea de fapt este neschimbată, paraţii rămânând in pasivitate.

A procedat inclusiv la notificarea lor prin intermediul executorului

judecătoresc insa fără nici un rezultat.

Faţă de cele mai sus învederate, a hotărât sa intenteze prezenta acţiune confesorie, întrucât, potrivii art. 630 Cod civil, "acela căruia i se cuvine o servitute are dreptul sa facă toate lucrările trebuincioase spre a se folosi de servitute si pentru a o păstra.”

În drept au fost invocate prevederile art. 82 coroborat cu 112 si urm. Cod procedura civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 630 cod civ., 1073 si urm cod civ.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul M. G.  a solicitat respingerea în întregime a pretenţiilor formulate de către reclamanta P. A. R. , privitoare la obligarea sa  la a permite accesul acesteia la imobilul pe care acesta îl deţine în proprietate, prin mutarea gardului şi obligarea sa la plata de daune interese cominatorii pentru fiecare zi de întârziere şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecata reclamata, în calitate de proprietară a imobilului situat în … , str.  … nr. …, în suprafaţă de 500 mp, înscris în C.F.  … (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. …), sub top. … , solicită obligarea sa de a permite accesul reclamantei la terenul mai sus identificat, prin mutarea gardului care blochează drumul de acces.

În primul rând, susţinerea reclamantei potrivit căreia gardul ocupă în mod abuziv drumul de acces nu corespunde adevărului.

Arată că el nu poate fi obligat la mutarea sau demolarea gardului. Potrivit înscrierii din C.F., pârâtul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în  … str. … nr. …, cu titlu de drept de cumpărare şi partaj, iar gardul  său este amplasat pe terenul proprietatea sa, fără a aduce atingere dreptului de proprietate a reclamantei.

În aceste condiţii, edificarea gardului pe terenul aflat in proprietatea sa nu poate fi calificată ca un act abuziv.

Dreptul de proprietate este un drept absolut, iar exercitarea sa este limitată doar de normele legale de ordine publică şi de atingerea adusă raporturilor de vecinătate.

Pe considerentul asigurării bunei vecinătăţi, legea prevede anumite limitări ale dreptului de proprietate. Solicitarea reclamantei privitoare la mutarea gardului şi dobândirea accesului pe terenul proprietatea subsemnatului tinde tocmai la restrângerea dreptului nostru de proprietate. Reclamata susţine că accesul la parcela mai sus identificată se face pe un drum asupra căruia s-a dispus prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de Judecătorie Cluj-Napoca dosar nr. …, în care reclamantă a fost numita C. M., de la care aceasta a dobândit dreptul de proprietate . Nu precizează insă reclamanta daca acea cauză s-a soluţionat în condiţii de contradictorialitate cu părţile din prezenta cauză. Daca răspunsul este da, atunci, reclamanta cunoaşte sau ar trebuii să cunoască ca pârâtul nu a adus nici o modificare împrejmuirii imobilului anterior anului 1996 şi prin urmare şi sub acest aspect acţiunea apare ca fiind nefondata.

Însuşi modul de amplasare al parcelei reclamantei face imposibilă constituirea unui drum de acces pe terenul proprietatea subsemnaţilor. Practic, orice trecere a unui proprietar pe terenului învecinat, aflat în proprietatea altei persoane reprezintă o încălcare şi o limitare a dreptului de proprietate.

Solicitarea reclamantei privitoare la calea de acces pe terenul proprietatea pârâtului este întemeiată pe susţinerea că ar fi existat, în trecut, un drum pe care se realiza accesul şi care în prezent este blocat de gardul edificat de subsemnatul pe terenul proprietatea noastră.

Acest drum de acces nu a existat niciodată în sensul învederat de către reclamantă.

În al doilea rând, reclamanta susţine faptul că se solicită mutarea gardului pentru a putea avea acces la parcela proprie, deoarece acest drum - care încalcă dreptul de proprietate al subsemnaţilor - „este singurul drum existent".

Aşa cum am menţionat anterior, accesul la parcela reclamantei se realizează pe altă cale, fără a fi necesară încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului.

Mai mult decât atât, apreciază că reclamanta a formulat cu rea-credinţă această cerere prin care a solicitat accesul pe terenul proprietatea pârâtului, deoarece,  aşa cum se poate observa din pansele fotografice anexate, există deja un drum folosit de către reclamantă împreună cu ceilalţi proprietari de parcele de teren învecinate.

Acest drum permite accesul pe terenul reclamantei şi este folosit de către acesta de mulţi ani.

În al treilea rând, cu toate că reclamanta nu foloseşte expressis verbis noţiunea de servitute, este evident că aceştia reclamă o servitute de trecere pe terenul său.

Aşa cum a arătat, orice restricţionam a dreptului de proprietate este permisă doar în cazurile expres prevăzute de lege, cu îndeplinirea întocmai a condiţiilor prevăzute de lege.

Astfel, art. 616 din Codul civil dispune: "proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporţie, cu pagubele ce s-ar ocaziona". „Locul este înfundat dacă nu are nici o ieşire la calea publică".

Parcela aflată în proprietatea reclamantei nu poate fi considerată ca fiind loc înfundat, în accepţiunea dispoziţiilor Codului civil, deoarece, aşa cum am menţionat, această parcelă are ieşire la drumul public.

În concluzie, având în vedere aspectele prezentate, reclamanta nu este îndreptăţită să obţină accesul pe terenul proprietatea subsemnatului, iar amplasarea gardului nu poate fi considerată abuzivă pe considerentul că blochează un drum de acces, care aşa cum a menţionat mai sus, este inexistent.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115-118 Cod de procedură civilă. 

Prin întâmpinarea formulată pârâta M. D. M. a arătat că faţă de cererile şi susţinerile reclamantei, arată următoarele:

Este proprietara imobilului teren situat în municipiul …, str. … nr. …, înscris în C.F. nr. … sub …, cu nr. top. ... De la data intrării în posesia terenului şi până în prezent, subsemnata nu a modificat limitele acestuia, ci le-a folosit aşa cum i-a fost predat de către antecesorul său în drepturi.

De altfel, şi în favoarea terenului său, aşa cum a fost descris în paragraful anterior, este înscris dreptul de servitute de trecere asupra imobilului cu nr. top.  … din C.F. nr. …, astfel încât este greu de crezut că prin propria sa fapta şi-a restrâns posibilitatea de acces la o parcela proprietatea sa.

La rândul său este direct interesată să se restabilească limitele acestui drum de servitute, însă până în prezent nu a procedat la retragerea gardului deoarece nu cunoaşte limitele acestui drum şi în ce măsură a fost sau nu încălcate prin construirea gardului ce împrejmuieşte proprietatea sa.

Având în vedere că potrivit disp. art.635 C.civ. "şi aceia care are un drept de servitute nu-l poate întrebuinţa decât după cuprinderea titlului sau, fără a putea face nici în fondul supus servituţii, nici în fondul pentru care servitutea este înfiinţată vreo schimbare împovărătoare celui dintâi fond", arată că este de acord să desfiinţeze gardul ce împrejmuieşte proprietatea sa în măsura şi în condiţiile care se vor stabili prin expertiza judiciară ce se va efectua în cauza.

Faţă de aceasta situaţie, solicită respingerea cererii de obligare la plata de despăgubiri civile, daune cominatorii, în ceea ce o priveşte, precum şi cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru motivele mai sus expuse, arătă că înţelege să nu se opună la admiterea în parte a acţiunii şi îşi rezervă totodată dreptul de a formula obiecţiuni faţă de expertiza tehnică judiciară ce se va efectua în cauza.

Prin întâmpinarea formulată pârâţii B. O. şi B. A.-D. au arătat instanţei că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat la adresa: str. … nr. …, …, compus din teren si construcţii, cu titlu de drept cumpărare si construire ca bun comun. Acest imobil este înscris in prezent in Cartea Funciara nr. … cu număr cadastral ...

Iniţial acest imobil era compus din următoarele parcele distincte: parcelele cu numere topografice  … înscrise in Cartea Funciara nr.  … compusa din " teren in strada … nr. … " in suprafaţa de 2850 mp precum si din parcela cu număr topografic  … înscrisa in Cartea Funciara nr.  … compusa din " loc de casa in strada … nr. … " in suprafaţa de 2966 mp.

In baza actului de parcelare de teren fără construcţii si a contractului schimb autentificate sub nr. … de către notar public B. M., pârâţii au parcelat imobilul înscris in Cartea Funciara nr.  … număr topografic  … compus din " loc de casa in strada  … nr. … " in suprafaţa de 2966 mp, prin împărţirea lui in 2 parcele:

- Parcela cu număr topografic nou număr  … compusa din teren in

suprafaţa de 2850 mp. - loc de casa in strada … nr. … care s-a

reînscris in vechea carte funciara nr. ...

- Parcela cu număr topografic nou număr  … compusa din teren in

suprafaţa de 116 mp. - situat in strada … nr ….

Aceasta ultima parcela cu număr topografic nou număr  … compusa din teren in suprafaţa de 116 mp. situat in strada … nr. … a făcut obiectul contractului de schimb încheiat de către subsemnaţii paraţi cu S. R. prin C.  L. al M. C. N. , devenind in baza contractului de schimb proprietatea S. R. si fiind transcrisa in Cartea funciara nr. … cu număr topographic ... In baza aceluiaşi contract de schimb mai sus indicat, subsemnaţii paraţi au dobândit de la S. R. cu titlu de schimb parcela in suprafaţa de 116 mp, situata in …, str. … nr. …, cu număr topografic  … înscrisa in Cartea funciara nr. ....

Parcela dobândita de către pârâţi cu titlu de schimb cu număr topografic  … a fost înscrisa apoi in Cartea funciara nr. … alături de celelalte doua parcele cu numere topografice  …

Ulterior parcelele proprietatea subsemnaţilor situate in … str. … nr. … au făcut obiectul unui act de alipire in baza unei documentaţii cadastrale si au fost înscrise intr-o noua carte funciara.

Încă de la data dobândiţii dreptului de proprietate asupra parcelelor mai sus descrise, subsemnaţii paraţi au respectat limitele imobilelor si nu au făcut nimic de natura sa îngrădească exercitarea vreunui drept de servitute de trecere sau sa diminueze suprafaţa drumului de acces.

Dimpotrivă, încheierea contractului de schimb mai sus menţionat cu S. R.  prin care S. R. a dobândit o parcela de 116 mp din imobilul situat in str. … nr. …, judeţul …, cu număr topographic …, parcela situata lângă drumul de acces înscris in Cartea funciara nr. … a S. R. cu număr topographic … , tocmai pentru a nu exista probleme privind lăţimea drumului de acces.

In consecinţa, apreciază ca paraţi nu au făcut nimic de natura sa îngrădească dreptul de servitute al reclamantei, dimpotrivă prin încheierea contractului de schimb am încercat sa soluţionam problemele legate de acest drum de acces.

De remarcat ca analizând schiţa depusa la dosarul cauzei de către reclamanta, se poate constata ca expertul propune modificarea mejdiei parcelei reprezentând drumul de acces cu număr topografic  … fata de mejdia iniţiala a parcelei cu număr topographic … , probabil tocmai pentru a asigura lăţimea de 4 m a drumului de acces, bineînţeles in măsura in care aceasta lăţime a drumului de acces a existat faptic încă de la data efectuării dezmembrării. Insa prin modificarea limitei drumului de acces in conformitate cu schiţa din dosarul nr. … al Judecătoriei Cluj-Napoca, expertul practic a stabilit o noua mejdie faţă de parcela cu număr topographic … , modificând mejdia iniţiala si implicit si limitele parcelelor cu număr topographic .... Apreciază insa ca este necesar pentru a ne edifica sa fie prezentate atât sentinţa civila pronunţata cat si varianta finala a "expertizei efectuata in dosarul … al Judecătoriei Cluj-Napoca, respective acvirarea dosarului nr. ...

Menţionează totodată ca din aceasta schiţa rezulta ca construcţia aflata pe limita dinspre strada … nr. … a parcelei cu număr topografic  … - aşa cum apare in schiţa întocmită in dosarul nr. … - aparţinând paratului de rândul 2 este edificata parţial chiar pe drumul de acces, cu încălcarea limitei iniţiale. Acest fapt poate constitui de asemenea o explicaţie a faptului ca lăţimea de 4 m pretinsa a drumului de acces nu se regăseşte in toata lungimea acestui drum.

Un alt aspect care trebuie lămurit de către reclamanta este modul selectiv in care aceasta a înţeles sa cheme in judecata proprietarii doar ai anumitor parcele fora sa indice in concret de unde ar fi constatat încălcări ale dreptului sau de servitute in condiţiile in care este posibil ca lipsa lăţimii solicitate sa aibă si alte cauze si sa se datoreze altor persoane.

Pentru o justa soluţionare a prezentei cauze este necesara introducerea in prezenta cauza a titularului dreptului de proprietate asupra parcelei cu număr topografic  … reprezentând drumul de acces având in vedere natura acestei acţiuni.

Trebuie reţinut si faptul ca de-a lungul drumului de acces a fost realizata de către beneficiarii dreptului de servitute de trecere reţeaua de canalizare care sa deservească parcelele acestora si ca pe lungimea acestui drum de acces exista gurile de canal astfel încât nu putem aprecia cum va mai putea fi folosit acest drum de acces conform destinaţiei sale.

Subliniază încă o data ca paraţii au încheiat un contract de schimb cu proprietarul drumului de acces in litigiu prin care S. R. a dobândit in proprietate parcela de 116 mp din imobilul situat in sir. … nr. ... judeţul …, cu număr topografic  … înscrisa in Cartea Funciara nr. …, parcela situata lansa drumul de acces înscris in Cartea funciara nr. … a S. R. cu număr topografic  … tocmai pentru a nu mai exista probleme privind lăţimea drumului de acces, situaţie confirmata si prin HCL 15/2004 anexata la acţiunea introductiva.

In aceste condiţii nu înţeleg cum in ciuda faptului parcela cu număr topografic  … înscrisa in Cartea Funciara nr. … are destinaţia tot de drum de servitute in favoarea parcelelor cu numere topografice  … exista in continuare o problema cu lăţimea drumului de acces cu număr topografic  … înscris in Cartea Funciara nr. …, destinaţia de drum de acces a parcelei cu număr topografic  … fiind consfinţită prin HCL 15/2004 depus la dosarul cauzei. In acest sens apreciem ca este necesar a se întocmi o adresa la Primăria Municipiului … in vederea comunicării anexei 1 la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului … nr. …, anexa care cuprinde planul de situaţie pentru parcela cu număr topographic ....

Menţionează ca la data delimitării parcelei subsemnaţilor au fost prezenţi si reprezentanţi ai S. R., in speţa ai Primăriei Municipiului … tocmai pentru a evita nerespectarea limitelor parcelelor.

Raportat la situaţia mai sus prezentata, apreciem ca solicitarea reclamantei privind obligarea noastră la a-i permite exercitarea dreptului de servitute de trecere si la desfiinţarea gardului precum si solicitarea privind obligarea noastră la plata unor daune cominatorii a rămas fără obiect.

Arată că nu au îngrădit si nu dorim sa îngrădească dreptul de servitute de trecere al nici unei persoane pe drumul de acces insa apreciază ca nu a făcut nimic de natura sa reprezinte o încălcare a acestui drept, dimpotrivă tocmai pentru a evita o astfel de situaţie şi-au dat concursul la soluţionarea acestei probleme încheind cu S. R. contractul de schimb mai sus indicat.

In drept au fost invocate prevederile art.115 si urm. Cod Procedura Civila.

Reclamanta P. A. R. a formulat EXTINDERE DE ACŢIUNE împotriva pârâtului S. R.prin C. L. C. N.  ( vol I) şi, ulterior,  împotriva paraţilor  Municipiul  … prin Primar,  C. O. ,  P. G. (f. 362, vol II), solicitând obligarea acestora să  permită exercitarea deplina si netulburata a dreptului său de servitute

de trecere, constituit pe drumul de acces in suprafaţa totala de 784 mp, cu o

lăţime de 4 m pe toata întinderea sa, astfel cum este Înscris in CF …,

nr. Topo. …, sub. … , respective … , prin desfiinţarea gardurilor

ridicate de către aceştia cu încălcarea si îngrădirea acestui drept, in caz contrar

sa fie abilitata a executa personal aceste lucrări pe cheltuiala paraţilor; obligarea  la plata de despăgubiri civile, daune cominatorii, pentru fiecare zi de

întârziere de la pronunţarea hotărârii si pana la îndeplinirea obligaţiei de mai sus; cu cheltuieli de judecata in caz de opunere.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S. R. prin C. L. C. N.  a fost admisă de către instanţă la data de 18.06.2013 (f. 509-510).

În motivarea în fapt a cererii extinse(f. 362, vol II), în privinţa paraţilor de la pct. 2,3, reclamanta a arătat următoarele:

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de exp. C. D. M. s-au constat încălcări ale drumului de servitute, care au dus la îngustarea acestuia, de către susnumiţii C. O. si P. G., după cum urmează:  la limita dintre parcela cu numărul topo.  … proprietatea paratei

M.D. si parcela cu numărul topografic  … proprietatea lui

C. O. si C. O. se constata ca fata de 25,20 m cat era

lungimea acestei laturi in 1996, in prezent este de 27,23 m, ceea ce ne duce la

concluzia ca gardul a fost amplasat cu 2,03 m înspre drumul se acces acesta

îngustându-se; la limita dintre parcela cu numărul topografic  … proprietatea

lui P. G. si parcela cu numărul … proprietatea lui P.

A. R., se constata ca fata de 24,20 m, cat era lungimea acestei laturi in

1996, in prezent este de 25,26 m, ceea ce ne duce la concluzia ca gardul a fost

amplasat cu 1,06 m înspre drumul de acces acesta îngustându-se.

Fata de concluziile raportului de expertiza/ având in vedere faptul ca obiectul acţiunii introductive de instanţa este tocmai restabilirea suprafeţei drumului de servitute, mai exact a lăţimii acestuia, care a fost afectata prin deplasările limitelor proprietăţilor Învecinate din anul 1996 si pana in prezent, apreciem ca este necesara împrocesuarea paraţilor de la rd. 2, 3, in vederea obligării lor la desfiinţarea gardurilor construite cu încălcarea limitelor de proprietate si care îngustează drumul de acces in dreptul proprietăţilor lor.

Aşa fiind in ceea ce le priveşte pe paratele de la rd. 2 si 3, se constata p deplasare care îngustează drumul de servitute pe o suprafaţa de 2,03 m, iar in ceea ce priveşte paratul de rd. 3, se constata o deplasare care îngustează drumul de servitute pe o suprafaţa de 1,06 m.

In privinţa paratului de la rd. 1, fata de excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S. R., prin C. L. al M. C. N, in principal solicită respingerea acesteia, având in vedere faptul ca in CF , nr. Topo.  … sub. … , respective … , proprietar al drumului de servitute este S. R.  in administrarea operativa a G.I.G-C.L a jud. …, iar reprezentantul acestuia, atât timp cat nu se pune problema in speţa de vreo despăgubire pecuniara nu este M. F., potrivit decretului 31/1954.

Cu toate acestea, in condiţiile in care instanţa de judecata apreciază ca excepţia este întemeiata, solicitam extinderea cadrului procesual fata de M. C. N., prin instituţia Primarului.

Reclamanta a formulat din nou PRECIZARE DE ACŢIUNE (f. 368, vol II) raportat la concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de exp. C. D. M., solicita instanţei de judecata sa dispună: 1. obligarea paraţilor B. O. si B. A. D. sa-si mute limitele proprietăţii, prin desfiinţarea gardului care încalcă lăţimea drumului de servitute si mutarea acestuia, astfel:- cu 0,45 m înspre proprietatea lor la limita cu parcelele cu numărul topografic  … proprietatea paratului M. G.; (a se vedea planul de situaţie anexa la expertiza de unde rezulta ca: lăţimea actuala a drumului de acces pe aceasta porţiune este 2, 52 m + 1,03 m, suprafaţa cu care a depăşit limita proprietăţii paratul M. + 0,45 m, suprafaţa cu care paratul B. trebuia sa-si mute gardul potrivit Hotărârii 407/2003 = 4-m);2. obligarea paratului M. G. sa-si mute limitele proprietăţii, prin demolarea pârtii din construcţie care încalcă lăţimea drumului de servitute astfel:- cu 1,03 m înspre proprietatea sa la limita dintre parcela cu număr topografic  … si parcela cu număr topografic  … ambele proprietatea sa; (a se vedea planul de situaţie anexa la expertiza de unde rezulta ca: lăţimea actuala a drumului de acces pe aceasta porţiune cate 2, 52 m + 1,03 m, suprafaţa cu care a depăşit limita proprietăţii paratul M. + 0,45 m, suprafaţa cu care paratul B. trebuia sa-si mute gardul potrivit l lotararii 407/2003 = 4 m).- cu 1,37 m înspre proprietatea sa la limita dintre parcela cu număr topografic … proprietatea sa si parcela cu număr topografic  … proprietatea paratei M. D. M. ; (a se vedea planul de situaţie anexa la expertiza de unde rezulta ca: lăţimea actuala a drumului de acces pe. aceasta porţiune este. 2, 68 m + 1,37 m, suprafaţa cu care a depăşit limita proprietăţii paratul M. = 4,05 m);3. obligarea paratei M. D. M. sa-si mute limitele proprietăţii,prin desfiinţarea  gardului care  încalcă  lăţimea  drumului  de servitute si mutarea acestuia astfel:- cu 1,37 m înspre proprietatea sa la limita dintre parcela cu număr topografic  … proprietatea paratului M. G. si parcela cu număr topografic  … proprietatea sa ; (a se vedea planul de situaţie anexa la expertiza de unde rezulta ca: lăţimea actuala a drumului de acces pe aceasta porţiune este 1, 68 m + 1,37 m, suprafaţa cu care a depăşit limita proprietăţii parata M. D. M. = 4,05 m); 4. obligarea  paraţilor  B.  O.  si  B. A. D.,

M. G., M. D. M. la plata de despăgubiri civile, daune

cominatorii in cuantum de 150 lei fiecare, pentru fiecare zi de întârziere de la

pronunţarea hotărârii si pana la îndeplinirea obligaţiei de mai sus;

În motivarea acţiunii precizate a arătat că expertul a efectuat măsurători la limitele dintre cele 6 parcele, proprietatea paratului M. G., M. D. M. si numiţilor C. O. si P. G., prin raportare la limita cu proprietatea paratului B., concluzionând faptul ca acest parat din urma nu a mutat gardul conform Hotărârii nr. 407/2003, doar parţial, iar ceilalţi paraţi au intrat deopotrivă pe drumul de servitute îngustându-l fiecare.

Solicită a se observa faptul ca toate parcelele măsurate ( a se vedea planul de situaţie anexa la raportul de expertiza), atât ale paraţilor, cat si ale vecinilor riverani sunt mai mari ca suprafaţa in teren decât suprafaţa evidenţiata in CF. Doar suprafaţa drumului de acces este micşorată, de la 900 m la 627 m. Aşa fiind, restabilirea suprafeţei acestuia si implicit a lăţimii nu va diminua in nici un fel dreptul de proprietate al paraţilor.

Fata de concluziile raportului de expertiza, având in vedere faptul ca obiectul acţiunii introductive de instanţa este tocmai restabilirea suprafeţei drumului de servitute, mai exact a lăţimii acestuia, care a fost afectata prin deplasările limitelor proprietăţilor învecinate din anul 1996 si pana in prezent, apreciază ca este necesara obligarea paraţilor la desfiinţarea gardurilor si a construcţiilor efectuate cu depăşirea limitelor de proprietate si care îngustează drumul de acces in dreptul proprietăţilor lor.

La această cerere precizată pârâtul M. G. a formulat întâmpinare (f. 380-382, vol II).

Reclamanta a formulat cerere de renunţare la judecată faţă de pârâţii C.O. şi P.G. (f. 370, vol II) , cerere de care instanţa a luat act, cei doi pârâţi nemaifiind citaţi în prezenta cauză.

Ulterior, având în vedere decesul pârâtului M. G., reclamanta a formulat extindere de acţiune (f. 245 vol III) în contradictoriu cu M. G. şi M.  M., moştenitorii pârâtului decedat

 P. G., a formulat CERERE DE INTERVENŢIE ÎN INTERES PROPRIU (f. 22-25 vol III) , în  contradictoriu  cu:  P. A. R. , B. O. şi B. A. D. , M. G. şi M. M.,  M. D. M., Municipiul … prin Primar, solicitând: Admiterea in principiu a cererii de intervenţie in interes propriu; Obligarea pârâţilor B. O. şi B. A. D. să-şi mute gardul care încalcă lăţimea de 4 m a drumului de servitute ce face legătură între Str. … şi Str. …, drum de acces în suprafaţă de 784 mp, având nr. topo  … şi înscris în CF nr. …, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. C. D. M. ; Obligarea pârâtului M. G. la demolarea părţii din construcţie ce încalcă lăţimea de 4 m a drumului de servitute ce face legătură între Str. … şi Str. …, drum de acces în suprafaţă de 784 mp, având nr. topo  … şi înscris în CF nr. …, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. C. D. M. ; Obligarea pârâtei M. D. M. să-şt mute gardul care încalcă lăţimea de 4 m a drumului de servitute ce face legătură între Str. … şi Str. … drum de acces în suprafaţă de 784 mp, având nr. topo 21153/1/9 şi înscris în CF nr. …, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. C. D.  M.;

În motivarea în fapt a cererii, a arătat următoarele:

 Prezenta cerere de intervenţie are legătură cu cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta P. A. R.;

Din simpla lectură a prezentei cereri se poate observa faptul că între cererea subsemnatului şi cererea reclamantei există o strânsă legătură.

Practic, şi intervenientul  şi reclamanta urmăresc acelaşi lucru, respectarea dreptului de servitute înscris în cartea funciară şi asigurarea în concret a accesului la terenurile proprietatea lor pe întreaga lăţime a drumului de servitute.

Cererea de intervenţie este depusă în termen, potrivit art. 50 alin. (2) din vechiul Cod de procedură civilă se poate face „numai în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor."

Şi această condiţie este îndeplinită în speţă, având în vedere că încă nu s-a intrat în dezbateri asupra fondului litigiului, nefiind depus de către expert răspunsul la obiecţiunile încuviinţate la termenul din 03.04.2014.

În raport cu natura litigiului dintre reclamantă si pârâţi, intervenţia voluntară este admisibilă.

Având în vedere faptul că obiectul prezentului dosar îl reprezintă respectarea dreptului de servitute ce a fost constituit prin Sentinţa civilă nr. …, pronunţată în dosar nr.  … al Judecătoriei Cluj-Napoca, cererea de intervenţie este perfect admisibilă, neaflându-ne într-un litigiu în care intervenţia voluntară este inadmisibilă.

 Referitor la fondul cererii de intervenţie, a arătat următoarele:

Potrivit Titlului de proprietate eliberat la data de 20 noiembrie 1995, subsemnatului mi s-a constituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 500 mp, situat în Cluj-Napoca şi care se învecinează la Est cu drum de acces.

Prin Sentinţa civilă nr. …, pronunţată în dosar nr. … al judecătoriei Cluj-Napoca s-a dispus instituirea unui drept de servitute de trecere asupra terenului cu nr. top nou  … în favoarea parcelelor cu nr. top  …

La data de 18 martie 1997 intervenientul şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 500 mp având nr. Topo … , precum si dreptul de servitute asupra drumului de acces … în suprafaţă de 784 mp, înscris în CF nr. …, identificat cu nr. Topo ...

Potrivit raportului de expertiză topografică întocmit de către expert B. G. în dosar nr. …, şi care face parte integrantă din hotărârea pronunţată, drumul de acces din Str. … în Str.  …are pe toată întinderea lui o lăţime de 4 m.

În ciuda acestui fapt, de a lungul timpului, lăţimea drumului de servitute a fost cu mult diminuată pe ambele laturi, pârâţii din prezenta cauză extinzându-şi dreptul de folosinţă şi asupra unor porţiuni din drumul de servitute. Astfel, conform celor constate prin raportul de expertiză întocmit în prezentul dosar de către dl. expert C. D. M.:  În ceea ce îi priveşte de pârâţii B. , gardul dinspre proprietatea acestora (adică limita dintre nr. topo  … şi nr. Topo … ) a fost mutat înspre drumul de acces cu 0,45 m, în loc să se mute înspre terenul proprietatea pârâţilor B. cu 1 m conform Hotărârii nr. 407/2003; La limita dintre parcela cu nr. topo  … şi parcela cu nr. topo  … ambele proprietatea pârâtului M. G., gardul a fost amplasat cu 1,03 m înspre drumul de acces care s-a îngustat;  La limita dintre parcela cu nr. topo  … proprietatea pârâtului M. G. şi parcela cu nr. topo  … proprietatea pârâtei M. D. M., gardul a fost amplasat cu 1,37 m înspre drumul de acces, acesta îngustându-se; practic, concluzia expertului este aceea că lăţimea drumului de acces poate fi realizată prin retragerea gardurilor, mai puţin în zona construcţiilor C2 şi C3 proprietatea pârâtului M. G., unde cu toate că s-a mutat gardul de către pârâţii B., lăţimea drumului de acces are în unele locuri doar 2,28 m. fapt care se datorează atât amplasării construcţiilor pârâtului M. G. parţial pe terenul drumului de acces cât si faptului că pârâtul B. nu a mutat gardul conform Hotărârii nr. 407/2003 pe distanta de 1 m, ci doar parţial.

Mai mult decât atât, decizia de atribuire a terenurilor în baza Legii nr. 44/1994 prevedea obligativitatea ca veteranii de război să edifice construcţii pe parcelele atribuite, în termen de cei mult 5 ani de la constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Cu toate acestea, autorizaţiile de construcţie nu au putut st nu pot fi eliberate din cauza nerespectării lăţimii drumului de servitute.

Potrivit adresei nr. 143477/43 din data de 01.09.2008 emisă de Serviciul Urbanism din cadrul Municipiului…, ni se aduce la cunoştinţă faptul că „parcela este construibilă dacă are asigurat un acces carosabil din circulaţia publică de minim 3 m lăţime, în mod direct sau prin servitute de trecere”. Or, în condiţiile în care lăţimea dreptului de servitute are, faptic, în unele locuri doar 2,28 m (după cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză) este evident că subsemnatul sunt în imposibilitate de a obţine autorizaţia de construcţie necesară.

În vederea soluţionării situaţiei, a înregistrat la Primăria mun. … numeroase adrese prin care a solicitat, stabilirea faptică a dimensiunilor drumului de servitute, astfel încât să mi se poată elibera autorizaţia de construcţie. De fiecare dată i s-a comunicat de către Municipiul …faptul că „înţelege că situaţia actuală a drumului împiedică obţinerea autorizaţiilor de construire pentru deţinătorii parcelelor", însă problema nu poate fi reglementată pe cale administrativă, sugerându-se drept soluţie iniţierea unei acţiuni în instanţă.

Raportat la cele mal sus arătate, consideră că este imperios necesară reglementarea judiciară a situaţiei de fapt a dreptului de servitute, în sensul retragerii gardurilor ce încalcă lăţimea drumului de acces şi demolarea construcţiilor edificate pe terenul afectat de dreptul de servitute, astfel încât să pot obţine autorizaţia de construcţie ce ii este necesară pentru a putea îndeplini o obligaţie legală ce a fost stabilită în sarcina sa.

În drept au fost invocate disp. art. 630,1073 şi urm. din vechiul Cod Civil, art. 49 şi urm din vechiul Cod de procedură civila.

În probaţiune, a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu cercetare la faţa locului, procesul verbal fiind ataşat dosarului cauzei (f. 647, vol II) , precum şi proba cu expertiză tehnică, specialitatea topografie, drumuri şi poduri şi geologie, raportul de expertiză întocmit de către expert topo C. D.  (f. 298-314 vol II) şi răspunsul la obiecţiunile formulate de părţi (f. 42-45 vol III, f. 235 şi următ vol III), raportul de expertiză specialitatea geologie întocmit de către expert Z. L. (f. 298-318 vol III) şi raportul de expertiză specialitatea drumuri şi poduri întocmi de către expert C. (f. 320-334, vol. III) fiind ataşate dosarului cauzei.

Instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra celor două excepţii invocate de către pârâtul  M. G. , excepţii care au fost unite cu fondul cauzei: excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţia lipsei de interes a reclamantei.

Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi ulterior asupra excepţiei lipsei de interes, întrucât este prioritar a se stabili dacă persoana care a formulat acţiunea are calitate procesuală şi ulterior să se analizeze interesul pe care aceasta îl justifică în promovarea acţiunii.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, reţine următoarele :

Potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. 1 din vechiul  Cod proced. civ., instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Calitatea procesuală reprezintă  o condiţie esenţială pentru ca o persoană să fie parte în proces - legitimatio ad causam -  condiţie care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp împotriva căreia se poate exercita acţiunea.

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

Lipsa calităţii procesuale active  poate fi invocată pe cale de excepţie, care este o excepţie de fond, peremptorie sau dirimantă, absolută.

În speţă, raportat la obiectul cererii dedus judecăţii, reclamanta justifică calitatea procesuală activă, astfel încât excepţia va fi respinsă.

Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamantei reţine următoarele:

Interesul reprezintă o condiţie esenţială pentru exerciţiul drepturilor procesuale şi este strâns legat de calitatea procesuală, care reprezintă o altă condiţie esenţială în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului la acţiune, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care îşi dispută dreptul în litigiu iar  calitatea procesuală (legitimatio ad causam) contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp împotriva căruia se poate exercita acţiunea. Sub acest aspect, calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii şi se determină în concret, la speţă, în raport de litigiul dedus judecăţii iar interesul conferă calitatea de parte.

Interesul , astfel cum s-a arătat anterior, este o cerinţă esenţială şi necesară pentru existenţa dreptului la acţiune, cerinţă care conferă calitatea de parte . Pentru a justifica sesizarea instanţei de judecată, interesul trebuie să fie legitim, să fie născut şi actual şi să fie personal şi direct, adică să fie născut şi actual în momentul în care este formulată cererea iar  folosul practic urmărit prin declanşarea procedurii judiciare trebuie să aparţină celui care recurge la acţiune.

În speţă, raportat la obiectul cererii dedus judecăţii, reclamanta justifică interes în promovarea prezentei acţiuni, astfel încât excepţia va fi respinsă.

Analizând actele dosarului, reţine următoarele:

Instanţa a fost investită cu soluţionarea unei cereri de chemare în judecată cu mai multe petite şi cu soluţionarea unei cereri de intervenţie care are, de asemenea, mai multe petite.

În ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta P. A. R. , astfel cum a fost aceasta ulterior precizată în mai multe rânduri, instanţa reţine că petitele cu care a fost investită sunt următoarele: obligarea pârâţilor să  permită exercitarea deplină si netulburată a dreptului său de servitute

de trecere, constituit pe drumul de acces in suprafaţa totala de 784 mp, cu o

lăţime de 4 m pe toata întinderea sa, astfel cum este înscris în CF …,

nr. Topo. … , sub. … , respective … , obligarea paraţilor B. sa-si mute limitele proprietăţii, prin desfiinţarea gardului care încalcă lăţimea drumului de servitute si mutarea acestuia, astfel:- cu 0,45 m înspre proprietatea lor la limita cu parcelele cu numărul topografic  … proprietatea paratului M. G.;  obligarea paraţilor M. sa-si mute limitele proprietăţii, prin demolarea părţii din construcţie care încalcă lăţimea drumului de servitute astfel:- cu 1,03 m înspre proprietatea sa la limita dintre parcela cu număr topografic  … si parcela cu număr topografic  … ambele proprietatea sa; obligarea paratei M. sa-si mute limitele proprietăţii, prin desfiinţarea  gardului care  încalcă  lăţimea  drumului  de servitute si mutarea acestuia astfel:- cu 1,37 m înspre proprietatea sa la limita dintre parcela cu număr topografic  … proprietatea paratului M. G. si parcela cu număr topografic  … proprietatea sa;. obligarea  paraţilor  B.,

M. şi  M. la plata de despăgubiri civile, daune

cominatorii in cuantum de 150 lei fiecare, pentru fiecare zi de întârziere de la

pronunţarea hotărârii si pana la îndeplinirea obligaţiei de mai sus.

Peitul principal este astfel primul, cel privitor la obligarea pârâţilor să  permită exercitarea deplină si netulburată a dreptului său de servitute

de trecere, constituit pe drumul de acces in suprafaţa totala de 784 mp, cu o

lăţime de 4 m pe toata întinderea sa, astfel cum este înscris în CF…,

nr. Topo. …, sub. …, respective …, celelalte petite având un caracter subsidiar primului petit, admisibile numai în măsura în care este admis petitul principal.

Cu privire la petitul principal, faţă de temeiul de drept invocat, respectiv art. 630 din vechiul cod civil, potrivit căruia ,,acela cărui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrările trebuincioase spre a se sluji de dânsa şi spre a o păstra,,  reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 576 C civ., servitutea este o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar, servitutea fiind astfel un drept real imobiliar, un dezmembrământ al dreptului de proprietate.

Potrivit dispoziţiilor art. 616-619 Cod civil , proprietarul locului înfundat poate să ceară vecinului său dreptul de trecere spre calea publică pentru folosirea fondului. Locul înfundat este cel care nu are nicio ieşire la calea publică, iar dreptul de trecere este pe drumul cel mai scurt la calea publică.

Prin ,,loc înfundat,, se înţelege acel loc care nu are nicio ieşire la calea publică sau, deşi nu există imposibilitatea absolută de a ieşi la calea publică, ieşirea ar reprezenta inconveniente grave ori ar fi periculoasă.

În speţă, reclamanta nu a solicitat instituirea unui drept de servitute de trecere, ci obligarea pârâţilor să  permită exercitarea deplină si netulburată a dreptului său de servitute de trecere, constituit pe drumul de acces in suprafaţa totala de 784 mp, cu o

lăţime de 4 m pe toata întinderea sa, astfel cum este înscris în CF …,

nr. Topo. … , sub. … , respective …, scopul acestei cereri fiind, potrivit precizării de la f. 362, vol II,  restabilirea suprafeţei drumului de servitute, mai exact a lăţimii acestuia, care a fost afectata prin deplasările limitelor proprietăţilor învecinate din anul 1996 si până în prezent . În ceea ce priveşte constituirea acestui drept de servitute , reclamanta a arătat că prin sentinţa civila nr.  … pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr.  … (reclamanta fiind numita C. M. , de la care reclamanta  a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren mai sus identificat), s-a înscris in CF nr.  …(provenita din conversia pe hârtie a CF nr. …), dreptul  de proprietate a  S.  R. in  administrarea  operativa  a G.I.G.C.L. C., asupra drumului de acces str.  … în suprafaţă de 784 mp, identificat cu  nr.  topo. … , drum asupra căruia,  in  conformitate cu înscrierile de sub … , respectiv,  … , se intabulează dreptul de servitute de trecere in favoarea mai multor parcele de teren, printre care şi a reclamantei. De asemenea, a arătat că, potrivit expertizei topografice efectuate în cadrul acelui dosar, care face parte integrantă dintr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, s-a statuat de către expert că drumul de servitute are pe toata întinderea lui o lăţime de 4 m. Astfel, a fost stabilit cu titlu de autoritate de lucru judecat faptul că dimensiunea acestui drum pe lăţime este de 4 m, pe toata lungimea lui.

Potrivit disp. art. 129 al. 6 din vechiul Cod pr. Civ., judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii.

Instanţa reţine că, este adevărat,  potrivit CF  … ( f. 10, vol I) provenită de conversia CF …,  prin sentinţa civilă  … pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.  … s-a dispus întabularea dreptului de servitute asupra imobilului cu nr. top  … din CF … iar potrivit CF  …(f. 12-13 vol I)provenită din conversia CF … , sub nr.  … s-a întabulat drept de servitute asupra imobilului cu nr top  … - parcelă în suprafaţă rezultată din acte de 784 mp., fără a fi măsurată -  în favoarea imobilelor de sub  … cu nr top … însă în niciuna dintre cărţile funciare nu se prevede că dreptul de servitute se întinde pe întreaga suprafaţă de 784 mp., suprafaţă care, de altfel, nu a fost măsurată efectiv şi, cu atât mai puţin, nu se prevede că acest drum de servitute are o lăţime de 4 m pe toată lungimea sa.

În ceea ce priveşte sentinţa civila nr. … pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. …, izvorul dreptului de servitute în ceea ce o priveşte pe reclamantă, instanţa reţine că prin această sentinţă (f. 134-135 vol I) , pronunţată în litigiul dintre  reclamanta C. M. şi pârâţii I. V. şi S. R. reprezentat prin C. L. C. N. s-a dispus ,,instituirea unui drept de servitute de trecere pe terenul cu nr top nou  … pentru celelalte parcele cu nr top  …

În ceea ce priveşte raportul de expertiză tehnică întocmit de către exp. B. G. ( f. 136-139 vol I), raport care a fost avut în vedere la pronunţarea sentinţei civila nr. …, reţine că expertul a făcut mai multe variante de partajare şi implicit de instituire a servituţii, variante care ar fi presupus fie deplasări  de perspectivă, fie mutări de gard, fie ,,îndreptarea mejdiei,,. Instanţa a optat pentru varianta I  care prevedea ,,o mică îndreptare de mejdie ,, (f. 138) care urma a fi realizată fie prin ,,înţelegerea vecinilor,, , fie prin ,,mutarea chioşcului,, însă, sub acest aspect, instanţa nu a individualizat modalitatea în care urma a fi realizată efectiv varianta I din raportul de expertiză. Cu toate acestea, reclamanta nu a uzat de calea de atac, hotărârea fiind investită cu formulă executorie. De altfel, în cuprinsul sentinţei , deşi se menţionează un drum de acces în suprafaţă de 784 mp., nu este menţionată lăţimea de 4 m a acestuia. Aceste aspecte au fost avute în vedere şi de către expertul C. D., numit în prezenta cauză, care a concluzionat că această lăţime rezultă dintr-un calcul simplu de împărţire a suprafeţei de 784 mp. la 196 m, cât reprezintă lungimea . Instanţa apreciază că acest punct de vedere nu este întemeiat, cu atât mai mult cu cât, raportat la sentinţa civila nr. … nu s-a individualizat modalitatea în care urma să fie efectiv realizată varianta I propusă prin raportul de expertiză efectuat de către B. G.

În ceea ce îi priveşte pe pârâţii M. , instanţa reţine că  în CF … (f. 69 vol I) provenită din conversia CF nr. …, asupra nr cad … nu este înscrisă nicio sarcină privitoare la servitute , situaţia fiind identică şi în  CF … (f. 39 vol I)provenită din CF … unde, asupra nr. cad 5805, proprietatea pârâţilor B., nu este înscrisă nicio sarcină privitoare la servitute.

În ceea ce priveşte HCL 407/2003 (f. 94 vol I), HCL 15/2004 (f. 96, vol I) şi HCL 19/2004 (f. 99, vol I), instanţa apreciază că acestea nu au nicio relevanţă cu privire la cererea reclamantei, cu atât mai mult cu cât , pe de o parte, nu rezultă că ar fi fost vreodată comunicate pârâţilor iar, pe de altă parte, reclamanta îşi justifică dreptul de servitute raportat la sentinţa civila nr. ...

În ceea ce priveşte expertizele specialitatea geologie şi drumuri şi poduri, instanţa apreciază că acestea nu au nicio relevanţă în cauză, atâta vreme cât obiectul principal al cererii nu este reprezentat de instituirea unui drept de servitute , ci se solicită obligarea pârâţilor să  permită exercitarea deplină si netulburată a dreptului său de servitute de trecere, constituit pe drumul de acces in suprafaţa totala de 784 mp, cu o

lăţime de 4 m pe toata întinderea sa.

Raportat la ansamblul probator administrat în cauză ( raport de expertiză topo, hotărâri ale consiliului local, extrase CF) coroborat cu susţinerile reclamantei şi intervenientului în interes propriu , rezultă că dreptul de servitute în varianta arătată de către reclamantă nu a fost niciodată exercitat astfel, în aceste limite iar sentinţa civila nr. … nu a fost pusă efectiv în executare niciodată , la dosar nu există nicio dovadă a modului în care a fost realizată acea ,,mică îndreptare de mejdie ,, care era necesară potrivit concluziilor expertului B.

Având în vedere considerentele expuse, raportat la textele legale menţionate, instanţa apreciază că cererea de chemare în judecată nu este întemeiată sub aspectul petitului principal, astfel încât cererea va fi respinsă sub aspectul acestui petit.

Având în vedere modul de soluţionare al petitului principal, faţă de caracterul subsidiar al restului petitelor, cererea de chemare n judecată va fi respinsă în integralitate.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către intervenientul P. G., având în vedere considerentele expuse anterior, aceasta va fi respinsă. În plus, instanţa reţine că în cuprinsul acestei cereri nu a fost formulat niciun petit cu privire la servitutea de trecere, singurele petite vizând obligarea la mutarea gardurilor sau la demolarea parţială a construcţiilor.

Pârâţii M. şi pârâţii B. au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată. Potrivit înscrisurilor depuse la dosar , instanţa constată că, în ceea ce îi priveşte pe pârâţii M., cuantumul cheltuielilor este de 5678 lei, iar în ceea ce îi priveşte pe pârâţii B., cuantumul acestor cheltuieli este de 530 lei.

Având în vedere culpa procesuală a reclamantei şi intervenientului, faţă de disp. art. 274 şi următ. din vechiul cod de procedură civilă, instanţa îi va obliga pe aceştia la plata cheltuielilor de judecată pentru pârâţi, în proporţie de 2/3 parte pe reclamantă şi în proporţie de 1/3 parte pentru intervenient, după cum urmează: reclamanta va fi obligată la plata sumei de 3785,33 lei către pârâţii M. I. şi M. M. şi  la plata sumei de 353,33 lei către pârâţii B. O. şi B. A. , cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu expert iar intervenientul în interes propriu va fi obligat la plata sumei de 1892,66  lei către pârâţii M. I. şi M. M. şi la plata sumei de 173,66 lei către pârâţii B. O. şi B. A. , cu titlu de cheltuieli de judecată constând, de asemenea, în onorariu avocaţial.

Faţă de disp. art. 274 şi următ. din vechiul cod de procedură civilă, va lua act că restul pârâţilor nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de către pârâtul  M. G.

Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, invocată de către pârâtul  M. G.

Respinge cererea de chemare în judecată precizată şi extinsă formulată de către  reclamanta P. A. R., cu domiciliul în …, str. … nr.  … ap. …, jud. … în contradictoriu cu pârâţii B. O. şi B. A. D., ambii cu domiciliul în…, str.  … nr. …, jud. … , M. G.  şi M. M., ambii cu domiciliul în …, str.  … nr. …, jud. Cluj, O. (M.)  D. M. , cu domiciliul în …, str. … nr. …, bl. …, ap.  …, jud.  …şi MUNICIPIUL  … prin PRIMAR , cu sediul în …a, str. … nr. …-, jud.  …

Respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către intervenientul P.  G. , cu domiciliul în …, Bld…, bl…, sc. …, et. …, ap.  …, jud. …şi domiciliul procesual ales la SCA … şi …, în …, str. …, nr. …, jud. …, în contradictoriu cu pârâţii  P. A. R., M.  G.  şi M. M., M. (O.) D. M. şi MUNICIPIUL … prin PRIMAR.

Obligă reclamanta P. A. R.  la plata sumei de 3785,33 lei către pârâţii M. I. şi M. M.  , cu titlu de cheltuieli de judecată

Obligă intervenientul P. G. la plata sumei de 1892,66  lei către pârâţii M. I. şi M. M., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanta P. A. R. la plata sumei de 353,33 lei către pârâţii B. O. şi B. A. , cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă  intervenientul P. G. la plata sumei de 173,66 lei către pârâţii B. O. şi B. A. , cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ia act că restul pârâţilor nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 09.11.2015.

JUDECĂTOR GREFIER

L.  E. M. C. M.

Red/dact. LEM/ 10 ex/13.11.2015

Domenii speta

Spete similare