Decizie de imputare a unor drepturi de asigurări sociale considerate a fi încasate necuvenit. Nelegalitate.

Decizia de imputare a unor drepturi de asigurări sociale considerate a fi încasate necuvenit este nelegală în condiţiile în care casa judeţeană de pensii nu a emis anterior emiterii deciziei de imputare şi o decizie de suspendare sau sistare a pensiei (anterioară ori concomitentă) astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 12/2017  pronunţată în recurs în interesul legii.

Decizia ICCJ nr. 12/2017 - recurs în interesul legii

Art. 179 din Legea nr. 263/2010

Art. 113, 114 şi 116 din Legea nr. 263/2010

Cu nr. …/118/2016 din 21.04.2016 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Constanţa cererea formulata de reclamanta [...] in contradictoriu cu pârâtele CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CONSTANŢA ?i CASA LOCALĂ DE PENSII [...], solicitând anularea deciziei nr. [...]/06.04.2016 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de presta?ii de asigurări sociale.

In motivarea ac?iunii, reclamanta a arătat că potrivit deciziei contestate ar fi încasat necuvenit suma de 11.160 lei, reprezentând diferen?e de pensii încasate in perioada 01.01.2014 – 01.01.2015, sumă determinată conform buletinului de calcul ?i generată de incompatibilitatea plăţii pensiei anticipate par?iale in condi?iile realizării pe an calendaristic a unui venit brut de 4 ori câ?tigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Apreciază reclamanta ca este eronat calculul câştigului mediu brut utilizat si solicita anularea deciziei.

In drept, reclamanta a invocat  art. 172 – 173 din OUG nr. 92/2003, art. 153 lit. i ?i art. 154  alin. 1 din Legea nr. 263/2010.

Ac?iunea este scutită de la plata taxei de timbru.

In dovedire, reclamanta a folosit proba cu înscrisuri.

Prin întâmpinare, pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII CONSTANTA a solicitat respingerea ac?iunii. Potrivit declara?iei 200 privind veniturile realizate depusă de reclamantă la ANAF s-a constatat că aceasta a realizat venituri brute in cuantum de 18.799,45  lei, venituri brute ce sunt mai mari de 4 ori fa?ă de câ?tigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014. Având in vedere cele constatate, s-a procedat la stabilirea debitului in sarcina reclamantei.

Parata a depus înscrisuri – documenta?ia ce a stat la baza emiterii deciziei contestate.

Prin sentinţa civilă nr. 2334 din 3 octombrie 2016, Tribunalul Constanţa a respins ca nefondată cererea formulată de reclamant [...] în contradictoriu cu pârâtele Casa judeţeană de Pensii Constanţa şi Casa Locală de pensii [...].

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele :

Prin decizia nr. [...]/06.04.2016  privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de presta?ii de asigurări sociale emisa de parata  CASA LOCALĂ DE PENSII [...] s-a stabilit in sarcina reclamantei [...] un debit in sumă de 11.160 lei.

Debitul de 11.160 lei reprezintă pensii încasate necuvenit in perioada 01.01.2014 – 01.01.2015, fiind generat de incompatibilitatea plătii pensiei anticipate par?iale cu realizarea pe an calendaristic a unui venit brut de 4 ori câ?tigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat – art. 6, alin. 1, pct. IV din Legea nr. 263/2010.

Instan?a a reţinut că reclamanta [...]  este beneficiara unei pensii anticipate parţiale, aspect ce rezulta din decizia nr.  [...]/03.04.2014 si din cererea de chemare in judecata.

Debitul de 11.160 lei a rezultat din buletinul de calcul anexa la decizia nr.  [...]/06.04.2016, stabilit ca urmare menţiunilor declaraţia 200 depusă la ANAF, din care a rezultat că în perioada  01.01.2014 – 01.01.2015 reclamanta a realizat venituri brute de 18.799,45 lei.

Conform art. 114 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:  b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.

Potrivit art. 6 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care realizează venituri din activităţi profesionale.

Din cuprinsul art. 16 din Legea nr. 340/2013 se re?ine: câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei.

Comparând venitul brut obţinut de reclamantă în anul 2014 – 18799,45 lei cu valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, care este de  2.298 lei, s-a constatat că depăşeşte cu mai mult de 4 ori limita prevăzută de art. 6 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 179 din Legea nr. 263/2010 - 1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.

(2) În cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum şi casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii şi al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

(5) Debitele reprezentând contribuţii de asigurări sociale sau prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.

(6) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

(7) Sumele cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, rămase nerecuperate de pe urma asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, decedaţi, nu se mai urmăresc.

In ceea ce prive?te sus?inerile reclamantei referitoare la calcularea eronată a câ?tigului mediu brut utilizat, instan?a a apreciat că sunt nefondate, cuantumul acestuia rezultând din dispozi?ii legale, iar faptul ca veniturile brute ob?inute in anul 2014 depă?esc limita prevăzută de art. 6 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010 este evident.

In concluzie, rezultând ca reclamanta a încasat necuvenit drepturi de pensie, instan?a a respins ca nefondata ac?iunea.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamant [...], invocând următoarele: a formulat contestaţie prin care a solicitat anularea deciziei de pensie nr.[...]/06.04.2016, întrucât această decizie o obligă la restituirea sumei de 11.160 lei, reprezentând pensie încasată necuvenit în perioada 01.01.2014 – 01.01.2015; arată că a fost beneficiara unei pensii anticipate în baza deciziei din 03.04.2014, iar la data pensionării desfăşura activitate comercială sub forma juridică de P.F.A., iar în anul 2014, venitul brut realizat de PFA [...] a fost de 18.799,45 lei potrivit declaraţiei tip 200 înregistrată sub nr. 2200/30.03.2015. În această decizie sunt indicate şi alte elemente care trebuiau analizate, respectiv: cheltuieli deductibile - 15.381,48 lei şi venitul net anual 3.417,97 lei). Potrivit disp. Legii nr. 340/2013 – câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei; deci nu se poate susţine că venitul brut al PFA [...] este identic cu venitul brut al asigurătorului persoană fizică [...]; ţinând cont de natura activităţii desfăşurate de PFA  - acte de comerţ, consideră că instanţa trebuia să analizeze structura şi natura venitului brut realizat de PFA [...], întrucât nu suntem în prezenţa unei identităţi şi confuziuni de patrimonii şi nu putem susţine că venitul brut al PFA este unul şi acelaşi cu al persoanei fizice [...]; această activitate de comerţ s-a desfăşurat în cadrul unui magazin de bloc, unde a făcut cheltuieli deductibile de 15.381,48 lei, iar mare parte din această sumă a fost folosită pentru achiziţionarea produselor pe care le-a comercializat; instanţa de fond a trecut cu mare uşurinţă peste înscrisurile depuse la dossr, limitându-se doar a compara pragul impus de Legea nr. 340/2013 şi venitul brut atestat de declaraţia tip 200.

Pentru motivele expuse solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi pe fond să se dispună admiterea contestaţiei în sensul anulării deciziei emite de intimată.

Intimata pârâtă nu a  formulat întâmpinare.

În apel s-a administrat proba cu înscrisuri, în sensul că s-au solicitat relaţii de la Casa Judeţeană de Pensii Constanţa. 

Analizând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, a susţinerilor părţilor, a prevederilor legale aplicabile şi a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 476-480 Cod pr.civilă, Curtea constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

În cauză, Curtea are în vedere că prin decizia nr. 12/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii s-a stabilit că „[î]n interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din acelaşi act normativ, legalitatea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este condiţionată de suspendarea sau sistarea (anterioară ori concomitentă) pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii”.

Această decizie este obligatorie, potrivit dispozi?iilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Între altele, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în considerentele respectivei decizii şi următoarele:

„26. Pentru ipoteza în care s-a procedat direct la emiterea deciziei de recuperare a debitului (operaţiunile de suspendare sau încetare a plăţii pensiei fiind total ignorate de emitent), se consideră că soluţionarea contestaţiei în privinţa acestei decizii nu poate ignora apărările ce vizează nerespectarea dispoziţiilor art. 113, 114 şi 116 din Legea nr. 263/2010, fie ca o condiţie de admisibilitate de fond - asigurarea premiselor pentru demonstrarea susţinerilor contestatorului, fie ca apărare de fond - contestarea împrejurărilor care au condus la întrerupere, suspendare, a relevanţei lor pentru cauza pendinte etc.

27. Se apreciază că, într-o astfel de ipoteză, constantă a unui număr semnificativ de litigii pendinte, instanţele trebuie să manifeste un rol activ, potrivit art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, întrucât nu numai jurisprudenţa constantă sau cea unificată prin decizii în interesul legii, ci şi exigenţa dezbaterilor din faţa judecătorului trebuie să evidenţieze ideea de respectare a legii, a procedurilor, într-o materie sensibilă şi extrem de importantă din perspectiva persoanelor fizice vizate.”

În exercitarea rolului activ, Curtea a solicitat pârâtei să indice dacă anterior sau concomitent deciziei de imputare s-a emis o decizie de suspendare sau de sistare a drepturilor de pensie de care a beneficiat reclamanta.

Cu adresa nr. …/03.11.2017, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a comunicat Curţii că nu a emis astfel de decizii, susţinând următoarele: în urma protocolului încheiat de CNPP şi ANAF cu privire la schimbul de informaţii referitoare la declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale au fost preluate şi completate fişiere cu informaţii extrase din bazele de date ale CNPP şi înaintate caselor judeţene de pensii pentru a identifica situaţiile de incompatibilitate a prestaţiilor de asigurări sociale cu venituri din activităţi independente; anual, casele judeţene de pensii primesc în a doua parte a anului în curs pentru anul anterior situaţia pensionarilor care se regăsesc în una din situaţiile de la art.6 al.1 pct.IV şi art.114 din Legea nr. 263/2010 şi astfel nu se pot emite decizii de suspendare retroactivă a plăţii pensiilor, ci doar decizii de debit pentru sumele încasate necuvenit în perioada de incompatibilitate; la pe parcursul anului 2016 s-a primit situaţia pensionarilor cu debite constituite corespunzător veniturilor realizate şi declarate la ANAF pentru perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 iar la data de 06.04.2017 s-a emis decizia contestată, considerând că a procedat în mod legal.

Or, argumentele prezentate de pârâtă contravin celor stabilite cu caracter obligatoriu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie astfel încât nu pot fi reţinute.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai reţinut în considerentele deciziei indicate şi următoarele:

„31. S-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 263/2010, care impun Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Casei Naţionale de Pensii Publice şi caselor de pensii sectoriale obligaţia de a-şi corela bazele proprii de date, scopul acestei operaţiuni fiind realizarea unei evidenţe corecte şi unitare a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul public de pensii.

32. O evidenţă corectă şi unitară a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul public de pensii exclude posibilitatea coexistenţei unei decizii definitive de acordare a pensiei (conformă dispoziţiilor legale la momentul stabilirii ei şi care beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie) cu o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ambele emise pe numele aceleaşi persoane, în lipsa unei decizii de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie.

33. Dificultăţile practice de aplicare a textului legal de către casele de pensii nu pot face inaplicabil un text legal în vigoare, iar încălcarea de către pensionar a obligaţiei de a anunţa intervenirea uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 114 din Legea nr. 263/2010 nu poate valora juridic cauză de exonerare a casei de pensii de obligaţia de emitere a deciziei de suspendare, potrivit art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010”.

Se constată astfel că decizia de imputare contestată este nelegală întrucât nu s-a dispus suspendarea sau sistarea (anterioară ori concomitentă) a pensiei printr-o decizie emisă de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa.

Aceste considerente sunt suficiente pentru a admite contestaţia, nefiind necesar a mai analiza alte argumente.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art.480 Cod procedură civilă se va admite apelul şi se va schimba în tot sentinţa apelată în sensul admiterii contestaţiei.

Domenii speta

Spete similare