Competenţă organ de executare fiscală

Decizie 1502 din 17.10.2017


Decizia civilă nr. 1502

Data - 17.10.2017

Autor  - POPESCU AURA DANIELA

Domeniu asociat – Contestaţie la executare

Titlu – competenţă organ de executare fiscală

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17.06.2016 contestatoarea XXX în contradictoriu cu intimata Comuna YYY prin Primar a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea înştiinţării de plată nr. ---şi a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. ---, precum şi suspendarea executării silite.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a primit înştiinţare de plată nr. ---prin care i s-a notificat existenţa unei obligaţii bugetare în cuantum de 12.250 lei cu titlu de amenzi de circulaţie.

Contestatorul a susţinut că înştiinţare de plată şi executarea însăşi nu sunt conforme cu dispoziţiile legale în materie.

În drept, contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile codului de procedură fiscală şi ale codului de procedură civilă.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 717,50 lei, conform art. 10 alin. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Intimata a formulat întâmpinare la data de 25.07.2016 prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulate.

Intimata a arătat că susţinerea petentei în sensul că a luat cunoştinţă de existenţa debitului doar cu ocazia primirii înştiinţării de plată nu corespunde adevărului, având în vedere că la data de 30.01.2015 a formulat o cerere de eşalonare a plăţii.

La termenul de judecată din data de 15.11.2016 instanţa a admis excepţia netimbrării cererii de suspendare e executării silite.

Prin sentinţa civilă nr.800 pronunţată la data de 11.04.2017, Judecătoria Ploieşti a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea XXX în contradictoriu cu intimata Comuna YYY prin Primar, a anulat executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. --- şi a dispus restituirea taxei de timbru judiciar achitată, în cuantum de 717,50 lei, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, în dosarul de executare nr. --- al comunei YYY a fost începută executarea silită împotriva contestatorului pentru suma de 12.250 lei, reprezentând amenzi aplicate prin procese-verbale de contravenţie întocmite de către Compania Naţională de Autostrăzilor şi Drumuri Naţionale din România SA pentru săvârşirea faptei de a circula pe drumurile publice fără a deţine rovinietă valabilă.

În drept, potrivit art. 260 alin. 1 din Legea nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală „persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii”.

Art. 220 alin. 1 din Legea nr. 207/2015 prevede că „în cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organul fiscal competent, pentru stingerea acestora, procedează la acţiuni de executare silită, potrivit prezentului cod, cu excepţia cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluţionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală datorată de debitor”.

Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 204/2015 „administrarea creanţelor fiscale datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetului asigurărilor pentru şomaj se realizează prin organul fiscal central, cu excepţia cazului când prin lege se prevede altfel”.

Conform art. II din OUG nr. 101/2013 „Amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice şi persoanelor juridice, până la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, de către personalul cu atribuţii de inspecţie şi control din cadrul I.S.C.T.R. şi de către personalul împuternicit al C.N.A.D.N.R. - S.A. pentru nerespectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.777/2004 privind introducerea restricţiei de circulaţie pe unele sectoare de autostrăzi şi de drumuri naţionale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică şi de sărbătoare legală, cu modificările şi completările ulterioare, şi neîncasate până la această dată constituie venit la bugetul de stat. În acest scop, C.N.A.D.N.R. - S.A. transmite procesele-verbale de constatare a contravenţiei unităţilor din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vederea executării silite a sumelor neîncasate. Procedura de transmitere a proceselor-verbale se stabileşte pe bază de protocol încheiat între C.N.A.D.N.R. - S.A. şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”.

Prin pct. 6.5 din Ordinul nr. 3631/2015 s-a stabilit că organul fiscal central competent pentru localitatea YYY este Serviciul Fiscal Orăşenesc Boldeşti Scăeni.

Instanţa a constatat că în cauza de faţă executarea silită a fost începută de către Primăria YYY.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa a reţinut că executarea silită a fost începută de către un organ care nu era competent, motiv pentru care instanţa a admis contestaţia la executare formulată de către contestatoare şi a dispus anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. ---.

Potrivit art.45 alin.1 lit. f) din OUG nr.80/2013, procentul din taxa de timbru aferentă părţii din acţiune admise se restituie la cererea contestatorului, astfel că instanţa a admis cererea contestatoarei şi a dispus restituirea taxei de timbru achitată prin chitanţa seria SB nr. 8785 din 17.10.2016, în cuantum de 717,50 lei, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Împotriva sentinţei civile nr. 800/11.04.2017 pronunţată de Judecătoria Ploieşti, intimată Comuna YYY prin Primar a  formulat apel, prin care a solicitat instanţei de control judiciar ca, prin hotărârea ce o va pronunţa în baza probelor ce vor fi legal administrate, să dispună: admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate în temeiul dispoziţiilor art.480 alin.(2) Cod Procedură Civilă în sensul respingerii contestaţiei la executare formulată şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar, având în vedere următoarele motive: în fapt, prin sentinţa civila nr. 800 pronunţată la data de 11 aprilie 2017 de Judecătoria Ploieşti, s-a dispus admiterea contestaţiei formulată de contestatoarea XXX în contradictoriu cu intimata Comuna YYY prin Primar. În acest sens s-a dispus anularea executării silite ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. ---.

Apelanta – intimată Comuna YYY prin Primar a considerat nelegală şi netemeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond întrucât din întreg material probatoriu administrat în cauză rezultă că, contestatoarea a ştiut de existenţa acestui debit pe care trebuia să-l achite către intimata Comuna YYY prin Primar, încă din data de 30.01.2015, când s-a adresat d-lui primar al Comunei YYY, cu o cerere prin care a solicitat eşalonarea plaţii acestei sume de 12 250 lei pe o perioada de doi ani.

Această cerere a intimatei a fost înregistrată la sediul intimatei Comuna YYY prin Primar sub nr. --, întrucât ulterior acestei date nu s-a mai prezentat, la data de 02.06.2015, i-a fost comunicată înştiinţarea de plată nr. ---, înştiinţare care a fost primită de către soţul acesteia.

În vederea recuperării acestui debit, intimata Comuna YYY prin Primar a întocmit la data de 01 iunie 2016, dosarul de executare nr. 1171 în baza căruia i-a fost emisă înştiinţarea de plată nr. 5552 din 01 iunie 2016.

Având în vedere aceste considerente, apelanta – intimată Comuna YYY prin Primar a solicitat să se dispună admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei la executare.

În probaţiune, apelanta – intimată Comuna YYY prin Primar a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimata–contestatoare XXX a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat pentru următoarele considerente: sentinţa civilă criticată este temeinică şi legală şi nu există motive pentru reformarea ei.

Instanţa de fond a reţinut corect şi în concordanţă cu dispoziţiile legale în materie că nu este de competenţa autorităţii locale să colecteze creanţe bugetare datorate bugetului de stat ci, are competenţa de a colecta numai creanţe datorate bugetelor locale.

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. II din OUG 101/2013 şi au fost corect aplicate în speţă de instanţa de fond.

Astfel, potrivit acestui text de lege, amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice în baza OG nr.15/2002 de către CNADNR şi neîncasate până la data ordonanţei constituie venit la bugetul de stat.

Totodată, prin acelaşi act normativ, se stabileşte competenţa de colectare a acestor creanţe bugetare de către ANAF. Astfel că executarea silită promovată în 2015 de apelantă este nelegală şi în mod corect a fost desfiinţată de instanţa de fond.

Tribunalul, examinând  cauza în raport de situaţia de fapt reţinută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate şi ţinând seama de dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat, pentru  următoarele considerente:

Apelanta – intimată Comuna YYY prin Primar a apreciat nelegală şi netemeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond motivat de faptul că din probatoriul administrat în cauză rezultă că, contestatoarea a avut cunoştinţă de existenţa acestui debit pe care trebuia să-l achite către intimata Comuna YYY prin Primar, încă din data de 30.01.2015, când s-a adresat d-lui primar al Comunei YYY, cu o cerere prin care a solicitat eşalonarea plaţii acestei sume de 12 250 lei pe o perioada de doi ani.

Verificând hotărârea atacată, tribunalul constată că instanța de fond a admis contestația la executare formulată reţinând că executarea silită a fost efectuată de către un organ de executare necompetent, avându-se in vedere dispoziţiile art. II din OUG nr.101/2013 conform cărora „Amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice şi persoanelor juridice, până la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, de către personalul cu atribuţii de inspecţie şi control din cadrul I.S.C.T.R. şi de către personalul împuternicit al C.N.A.D.N.R. - S.A. pentru nerespectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.777/2004 privind introducerea restricţiei de circulaţie pe unele sectoare de autostrăzi şi de drumuri naţionale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică şi de sărbătoare legală, cu modificările şi completările ulterioare, şi neîncasate până la această dată constituie venit la bugetul de stat. În acest scop, C.N.A.D.N.R. - S.A. transmite procesele-verbale de constatare a contravenţiei unităţilor din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vederea executării silite a sumelor neîncasate. Procedura de transmitere a proceselor-verbale se stabileşte pe bază de protocol încheiat între C.N.A.D.N.R. - S.A. şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”.

Prin pct. 6.5 din Ordinul nr. 3631/2015 s-a stabilit că organul fiscal central competent pentru localitatea YYY este Serviciul Fiscal Orăşenesc Boldeşti Scăeni, iar atât timp cât în cauza de faţă executarea silită a fost începută de către Primăria YYY, în mod întemeiat instanţa a constatat că executarea silită a fost efectuată de către un organ de executare necompetent.

Tribunalul constată că apelanta nu a formulat critici cu privire la acest aspect reţinut de către instanţa de fond, al necompetenţei organului de executare, referindu-se exclusiv la aspectul recunoaşterii de către intimata a datoriei pe care o avea.

Având în vedere dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul apreciază hotărârea instanţei de fond ca legală, neavând din aceasta perspectivă vreo relevanţă faptul că intimata contestatoare avea cunoştinţă despre debitul reprezentând contravaloarea amenzilor aplicate de către CNADNR, încă din anul 2015.

Faţă considerentele arătate, tribunalul apreciază criticile formulate de către apelantă ca fiind neîntemeiate, astfel că în baza dispoziţiilor art.480 cod de procedura civilă, va respinge ca nefondat apelul formulat împotriva sentinţei civile nr.800 din 11.04.2017 pronunţată de Judecătoria Ploieşti.