Fond funciar

(Tribunalul Mehedinţi – d.c. 574/A/22.06.2017)

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 26.01.2015 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr. 581/225/2015, petenţii C.V., G.I., G.S. şi G.D. au chemat în judecată pe intimatele Comisia locală de fond funciar Devesel şi Comisia Judeţeană De Fond Funciar Mehedinţi, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.17724 / 03.10.1997, emis pe numele lui G.G., G.S., G.I., G.D., G.V. pe urma defunctului G.V.; să se dispună întocmirea şi înaintarea documentaţiei necesare emiterii unui nou titlu de proprietate cu vecinătăţile corecte şi completarea cu toate suprafeţele din intravilan avute în proprietate ce se cuveneau a fi trecute în titlul de proprietate, respectiv cu suprafaţa de 1017 mp în tarlaua 18,omisă a fi trecută în titlul, compusă din 262 mp vii, 42 mp categoria curţi construcţii şi 713 mp categoria arabil.

Petenţii au arătat că solicită anularea parţială a titlului de proprietate întrucât vecinătăţile terenului intravilan trecut în titlul de proprietate sunt greşite şi nu mai corespund situaţiei reale şi actului de proprietate, a procesului verbal de punere în posesie din anul 1991, a primului titlu de proprietate nr.17724/1997 intrat în circuitul civil, de asemenea în respectivul titlul nu a fost trecută întreaga suprafaţă avută în proprietate şi posesie încă din anul 1950.

În motivarea cererii petenţii au arătat că în anul 1950 părinţii şi autorii acestora, G.V. şi G. au cumpărat cu act autentic suprafaţa de 9.900 m.p. situată în vatra satului Batoţi ce se învecina la miază noapte cu fluviul Dunărea.

Autorii acestora au avut în intravilan curţii construcţii şi gradină aferentă suprafaţa de 3580 mp aşa cum rezultă şi din adeverinţa nr. 3898/ 24.10.2006 emisă de Primărie.

La apariţia legii 18/1991, autoarea G.G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe toate suprafeţele avute în proprietate.

În anul 1991,  autoarea G.G. a fost pusă în posesie atât cu teren extravilan cât şi cu teren intravilan, terenul intravilan având vecin la nord fluviul Dunărea .

În urma punerii în posesie a fost eliberat titlul de proprietate nr. 17401/17.08 .1995 atât pentru terenul extravilan în suprafaţa de 2.1900 mp cât şi pentru cel de 2.563 mp teren intravilan.

Vecinătăţile terenului aflat în intravilan au fost corect trecute în titlul de proprietate nr. 17401/ 1995 aşa cum îl şi au în posesie şi folosinţă, însă nu a fost trecută în titlu de proprietate întreaga suprafaţă avută în proprietate şi posesie având în vedere că autorii petenţilor nu au fost niciodată deposedaţi de terenul intravilan acesta fiind aferent casei, curţii şi grădinii.

În realitate şi conform actului de vânzare cumpărare din anul 1950 autorii petenţilor şi mai apoi petenţii aveau în intravilan suprafaţa de 3.580 mp şi nu 2.563 cum au fost trecuţi în titlu de proprietate.

Fără să aibă cunoştinţă, titlul de proprietate nr.17401/17.05.1995 a fost modificat şi s-a emis un nou titlu respectiv titlul de proprietate nr. 17724/03.10.1997 care deşi nu cuprindea întreaga suprafaţă avută în proprietate, cuvenită a fi trecută în titlu au fost schimbate şi vecinătăţile terenului intravilan terenului aferent curţii şi grădinii, vecinătăţi care nu corespund cu situaţia reală, cu posesia noastră efectivă şi cu actul de proprietate.

Astfel conform titlului de proprietate nr. 17724/03.10.1997 la Nord apare vecin De şi nu fluviul Dunărea cum este în realitate şi cum deţin terenul din anul 1950, cum au fost puşi în posesie. Şi din Certificatul nr.4589/ 12.10.2006 şi Procesul verbal din 12.10.2006 rezulta că vecin la nord este fluviul Dunărea.

Au menţionat că şi la punerea în posesie au avut vecin la nord fluviul Dunărea astfel că în mod nelegal au fost schimbate vecinătăţile terenului lor intravilan.

În momentul în care au observat schimbarea vecinătăţilor, au formulat plângere la Prefectura Mehedinţi şi în urma acesteia corpul de control a constatat că în urma solicitării reconstituirii dreptului de proprietate de moştenitorii G., a fost eliberat Titlul de proprietate nr.17401/1995 pentru suprafaţa de 2.4463 ha.

Cu adresa nr.1125/ 1997, după doi ani, Comisia Locală Devesel a solicitat Comisiei Judeţene anularea Titlului de proprietate nr.17401/1995, Comisia Locală Devesel necomunicând Comisiei Judeţene că Titlul de proprietate nr.17401/17.09.1995 a intrat în circuitul civil.

În baza HCJFF Mehedinţi nr.131/1997, s-a eliberat titlul de proprietate nr. 17724/03.10.1997  prin care suprafaţa de 600 mp a fost mutată în intravilan sat Batoţi Tarlaua 16, p-1 şi au fost modificaţi vecinii de la nord ai terenului intravilan sat Batoţi T 18 , înscriindu-se în loc de fluviul Dunărea, Drum exploatare, deşi niciodată nu a existat şi nu există la nord un astfel de drum de exploatare.

S-a reţinut de corpul de control că pentru terenul din titlul de proprietate nr.17724/1997 s-a întocmit carte funciara astfel:

- Suprafaţa de 3.800 mp extravilan tarla 18, parcela 4 face parte din suprafaţa de 9.900 din actul de vânzare cumpărare încheiat în anul 1950 ;

- Suprafaţa din intravilan pe care se află casa şi anexele gospodăreşti a fost identificată ca fiind de 3580 mp şi nu de 2564 mp cât a fost trecută în titlu nr. 17724/1997.

Însăşi corpul de control a constatat că Primăria Devesel a emis o adeverinţă în care se arată că suprafaţa reală este mult mai mare decât cea trecută în titlu, că apar diferenţe faţă de  suprafaţa reală după cum urmează : 1386 mp arabil, T-18 p-1/1, real fiind 2.108 mp ; 368 mp vie, T-18, p- VI, real fiind 630 mp ; 800 mp curţi construcţii, T-18, p-1, real fiind 842 mp.

În anul 2008, autoarea petenţilor  a sesizat Comisia de fond funciar că nu este înscrisă toată suprafaţa deţinută şi reală.

Deşi Corpul de control a solicitat lămuriri Comisiei de fond funciar aceasta nu a pus la dispoziţie nici un act din care să rezulte că terenul a fost expropriat, că este la dispoziţia Consiliului local.

Singurul lucru cert si real este că de terenul aflat în intravilan în suprafaţă totală de 3580 mp nu au fost vreodată deposedaţi, că din totdeauna au avut vecin la nord fluviul Dunărea şi că timp de 60 de ani nu am fost tulburaţi în folosinţa deplină a terenului.

Faţă de omisiunea de a fi trecut tot terenul în intravilan şi faţă de modificare nelegală şi nejustificată a vecinătăţilor faţă de Titlul de proprietate nr. 17401/ 1995, vecinătăţi înscrise de altfel şi în actul de vânzare cumpărare nr. 452/ 1950, Corpul de control a concluzionat că petenţii  trebuie să se adreseze instanţei în vederea anulării titlului nr. 17724/1997.

În aceste condiţii faţă de cele relatate, au solicitat să se dispună anularea parţială a Titlului de proprietate nr.17724/1997, întocmirea şi înaintarea documentaţiei cadastrale necesare emiterii unui nou titlul de proprietate în care să fie trecute corect vecinătăţile şi întreaga suprafaţă pe care o au în posesie şi care li se cuvine de drept a fi trecută în titlu în intravilan, respectiv : Suprafaţa de 2.100 mp arabil T-18 p l/1 cu vecinii N - Dunăre, E- ogaş, S- Ds, V- Ds; Suprafaţa de 630 mp vie T-18 , p 1/2 cu vecinii N - Dunăre , E- ogaş , S- Ds, V-Ds; Suprafaţa de 842 mp curţi construcţii, T-18 , P-1, cu vecinii N- Dunăre, E- De, S- De, V- Ogaş;

În drept petenţii au invocat dispoziţiile legii 169/1997, legea privind modificarea şi completarea legii 18/1991.

În dovedirea acţiunii au depus în copie xerox: Actul de vânzare încheiat în anul 1950, procesul verbal de punere în posesie încheiat în 1991, titlul de proprietate nr. 17401/17.09.1995, Titlul de proprietate provizoriu, Titlul de proprietate nr.17724/1997, procesul verbal de identificare a terenul intravilan certificatul nr. 4589/12.10.2006, Adeverinţa nr. 3898/24.10.2006, Raportul nr.7308/29.09.2014 întocmit de Corpul de control din cadrul Prefecturii Mehedinţi.

În dovedirea  acţiunii au arătat că înţeleg să se folosească de proba cu înscrisuri, martori şi alte probe necesare.

Prin rezoluţia din 02.02.2015 aflată la fila 60 dosar instanţa a pus în vedere petenţilor să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată, respectiv: să indice sediul pârâtelor, să indice  codul numeric personal sau date de identificare fiscală ale pârâtelor, contul bancar al pârâtelor, să precizeze dovezile pe care se sprijină cererea formulată; în ceea ce priveşte dovada cu înscrisuri, li s-a pus în vedere să le depună la dosar în copii lizibile, certificate pentru conformitate cu originalul, în exemplare suficiente pentru instanţă şi părţile adverse; în ceea ce priveşte dovedirea cererii prin interogatoriul pârâtului, li s-a pus în vedere să ceară înfăţişarea  în persoană a acestuia, dacă pârâtul este persoană fizică, iar în cazul în care  solicită dovada cu martori, să arate numele, prenumele şi adresa martorilor.

La data de 11.02.2015 petenta C.V. a  formulat completare a cererii formulate ca urmare a solicitării instanţei de a complini lipsurile cererii de chemare în judecată.

Astfel, prin completarea la acţiune petenta C.V. a arătat că nu cunoaşte date de identificare ale pârâtelor şi a arătat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri şi proba testimonială constând în audierea martorilor H.P. şi G.V..

De asemenea, a precizat că în cauză va fi reprezentată de către avocat R.M.  şi a depus la dosar, în 3 exemplare, înscrisurile în copii lizibile.

Pârâtelor le-au fost comunicate cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, potrivit dovezilor aflate la filele 90-91 dosar, cu menţiunea că au obligaţia de a formula întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare, sub  sancţiunea decăderii din  dreptul de a mai  propune probe şi de a mai formula excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

La data de 27.02.2015 pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Pe cale de excepţie s-a solicitat să se constate prematuritatea introducerii acţiunii, tardivitatea introducerii acţiunii şi autoritatea de lucru judecat.

Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca fiind  netemeinică şi nelegală.

Cu privire la excepţia privind prematuritatea introducerii acţiunii, a solicitat să se constate că reclamanţii nu au respectat procedura legala, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin HG 890/2005 privind procedura de constituire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor, anterior introducerii acţiunii reclamanţii nesolicitând modificarea titlului de proprietate nici CLFF Devesel şi nici CJFF Mehedinţi ca procedura prealabila de contestare a titlului de proprietate in instanţa.

Susţinerile reclamanţilor privind faptul ca s-au adresat Instituţiei Prefectului judeţului Mehedinţi care prin Corpul de control a întocmit raportul nr.7309/29.09.2014 nu constituie un act prealabil de sesizare a CLFF Devesel si a CJFF Mehedinţi, acest raport neconstituind punctul de vedere al acestor comisii exprimat prin hotărâre.

Referitor la cea de-a doua excepţie invocată-privind tardivitatea formulării acţiunii de constatare a nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate contestat, a precizat că  a fost depăşit cu mult termenul legal de contestare a acestui titlu, ţinând cont atât de data eliberării sale şi implicit a intrării in circuitul civil - 03.10.1997, precum şi de faptul că titlul de proprietate provizoriu ce cuprinde toate elementele titlului contestat, a fost întocmit la punerea în posesie sub semnătura reclamantei G.I., a fost înscris sub semnătura în registrul agricol al localităţii Batoţi si ulterior în cartea funciara de către reclamanţi, intrând în circuitul civil.

În ceea ce priveşte excepţia invocata privind autoritatea lucrului judecat, a învederat  faptul ca acest titlul de proprietate contestat a făcut obiectul contestării în dosarul nr.3604/225/2008 al aceleiaşi instanţe, dosar în care deşi acţiunea este formulată în numele autoarei G.G.(decedată),  petenţii au avut calitate procesuala activă în acest dosar, fiind respinsa acţiunea formulată - definitiv si irevocabil prin SC nr.2629 23.05.2008.

Pe fondul cauzei reclamanţii au solicitat alături de defuncta G.G.(mama), reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar in calitate de moştenitoare a defunctului G.V., calitate în care le-a fost întocmit si eliberat iniţial TP nr.17401/1995, titlul ce a fost anulat în urma contestării sale si emiterii Hotărârii CJFF Mehedinţi nr.131/1997, în urma căreia a fost eliberat un nou titlu cu nr.17724/1997, contestat ulterior în dosarul nr.3604 225/2008 şi în prezenta cauză. În titlul iniţial a fost înscrisă, în intravilan, suprafaţa de 2563 m.p., aspect contestat de petenţi, iar în cel eliberat în urma contestaţiei, a fost înscrisă, în intravilan, suprafaţa de teren de 3164 m.p.. atât titlul provizoriu întocmit în urma contestaţie, cât şi titlul definitiv, fiind eliberate sub semnătura unui dintre moştenitori. Reconstituirea s-a făcut pentru suprafaţa totala înscrisă în registrul agricol 1959/1960.

Pe baza titlului contestat au fost înregistrate suprafeţele înscrise în acesta în registrul agricol de la data eliberării si pana in prezent, au fost plătite impozitele legale, titlul fiind folosit pentru înscrierea proprietăţii din intravilan în cartea funciara. În Cartea funciară a fost înscrisă însă o suprafaţa de teren mai mare faţă de cea înscrisa în titlul contestat de 3580 m.p., faţă de 3164 m.p.-înscrişi în titlul contestat, motiv pentru care a solicitat prin cerere reconvenţională formulată în dosarul nr.3604/225/2008 privind anularea aceluiaşi titlu, iar în prezent s-a formulat acţiune de rectificare a cărţii funciare, ce formează obiectul dosarului nr.9202/225/2014, motiv care a generat prezenta acţiune.

Căile prin care petenţii ar fi putut solicita reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafaţa înscrisă nelegal în cartea funciara - ce aparţine drumului de exploatare ce se afla între proprietatea reclamanţilor şi Fluviul l Dunărea  ar fi fost cele prevăzute de legile proprietăţii, căi pe care le urmat dar la care a renunţat conform sentinţei 2629/2008.mai sus menţionate.

În ceea ce priveşte vecinătatea din partea de nord(MN) ca fiind fluviul Dunărea, prin invocarea actului de vânzare din 1950, solicită a se observa  că asupra suprafeţelor înscrise în acest act a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţa existenta în RA 1959-196, anexele validate nu au fost contestate în termenele şi prin procedura prevăzuta de lege si chiar şi în actul invocat, vecinătatea nu este fluviul Dunărea, ci Frontiera Dunării, fiind îndeobşte cunoscut că de-a lungul Dunării şi deci şi în dreptul proprietăţii petenţilor  a existat fâşia de frontieră pe care este amplasat drumul de exploatare ce se caută a fi  introdus în titlul prin prezenta acţiune. Acest aspect rezulta chiar şi din PUG al localităţii Batoţi în care DF- este identificat în planul cadastral între proprietatea reclamanţilor şi fluviul Dunărea.

A mai majora încă odată prin schimbarea vecinătăţilor în partea de nord suprafaţa din intravilan, după ce a fost majorata de la 2563 m.p. din primul titlu, la 3164 m.p. din titlul contestat, la 3580 m.p. înscris nelegal în cartea funciara, înseamnă să se depăşească suprafeţele înscrise în registrul agricol de la colectivizare şi implicit, îmbogăţirea fără justa cauză pentru petenţi, drumul de exploatare cu care se solicita a fi majorată suprafaţa înscrisă în titlul contestat fiind limitrofă lacului de acumulare a SHN Porţile de Fier II, aflat în proprietatea publica a  statului, atribuită prin  hotărâre de Guvern.

Cu atât mai mult aceasta suprafaţă înscrisă în registrul agricol de la colectivizare ar fi depăşită dacă ar fi înscrise şi suprafeţele de teren menţionate în Raportul Corpului de control al Instituţiei Prefectului, ce au fost înstrăinate prin vânzare către numiţii D.I. si D. M., care deşi nu au fost înscrise în titlul contestat şi în cartea funciara întocmită în baza acestuia, au făcut în mod nelegal, obiectul vânzării de către petenţi, cărora din punct de vedere legal nu le fusese reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţelor vândute,acesta fiind un motiv de rezoluţiune a vânzărilor datorita lipsei calităţii de proprietar ai vânzătorilor, petenţi în prezenta cauză.

Reclamanţilor le-a fost reconstituit dreptul de proprietate conform registrului agricol, contestaţiile formulate fiind soluţionate prin instanţa definitiv si irevocabil.

Actele invocate de reclamanţi în dovedirea acţiunii nu constituie un just titlu pentru suprafaţa în litigiu, motiv pentru care solicită respingerea capătului  de cerere privind obligarea la eliberarea unui nou titlul de proprietate.

Suprafaţa de teren cu care se cere a fi majorata suprafaţa de teren înscrisa în intravilan în titlul contestat, este un drum de exploatare - fostă fâşie de frontiera a Dunării, s-a aflat dinainte de colectivizare continuu, netulburat şi sub nume de proprietar în administrarea comunei Devesel,fiind de utilitate publică.

În dovedirea susţinerilor a înţeles să se folosească de proba cu interogatoriul petenţilor si proba cu martori.

Ţinând cont de faptul că titlul de proprietate contestat nu a fost eliberat de CLFF Devesel, ci de CJFF Mehedinţi, de la care a fost ridicat de petenţi direct de la comisie sau OCPI Mehedinţi şi nu de la CLFF Devesel, în dovedirea susţinerilor a înţeles ca pe lângă înscrisurile anexate în probaţiune, să se solicite intimatei CJFF Mehedinţi hotărârea acesteia nr.131/1997 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, înscrisuri ce nu i-au fost comunicate şi care nu se regăsesc în evidentele CLFF Devesel.

În drept a invocat disp. art.205 cod proc.civ. dispoziţiile Legii nr.18/1991 cu modificările si completările ulterioare şi pe cele ale HG890/2005, privind aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a acestei legi.

A depus la dosar o serie de înscrisuri, respectiv: documentaţia care a stat la baza titlului contestat - proces verbal de punere în posesie -(titlu provizoriu), cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, copia RA 1959/1962, extras anexa 3 sat Batoţi, titlul de proprietate 17401/1995, anulat prin Hotărârea CJFF Mehedinţi nr. 131/1997, titlul provizoriu in baza căruia a fost întocmit titlul anulat de CJFF, extras registrul agricol sat Batoţi (2010-2014), copie proiecţie stereografică a  localităţii Batoţi cu terenul intravilan al reclamanţilor, sentinţa civila nr.2629/2008- definitiva şi irevocabila, notificările nr.3594/2008 si 5609/20014, urmând să depună şi orice alte probe utile cauzei.

Pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi nu a formulat întâmpinare.

Întâmpinarea formulată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Devesel  a fost comunicată petenţilor, potrivit  dovezilor  aflate la filele 123-126  dosar, cu menţiunea că are obligaţia de a formula răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.

La data de 03.04.2015  petenţii  au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepţiei prematurităţii acţiunii, având în vedere că au solicitat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr.17724 / 03.10.1997, emis pe numele lui G.G., G. S., G.I., G.D., G.V. pe urma defunctului G.V., nulitate ce poate fi solicitată doar în instanţă, instanţa având competenţa de a constata nulitatea titlului de proprietate emis cu încălcarea dispoziţiilor legii 18/1991 şi următoarele şi a dispune anularea titlului, nulitatea poate fi invocată de persoanele interesate ce justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererii este doar de competenţa instanţei de judecată.

Au solicitat respingerea excepţiei tardivităţii, având în vedere că nulitatea poate fi invocată oricând de orice parte interesată iar în altă ordine de idei deşi autorii au fost puşi în posesie pe întreaga suprafaţă cumpărată în anul 1950 cu act autentic, respectiv cu suprafaţa de 9.900 mp situată în vatra satului Batoţi ce se învecina la miază noapte cu fluviul Dunărea şi pentru care si au carte funciara, titlul de proprietate a fost eliberat pe o suprafaţă mai mică decât cea deţinută şi posedată dintotdeauna de familia acestora, mai mult chiar primăria recunoaşte ca autoarea petenţilor a solicitat, în timpul vieţii, modificarea titlului emis nelegal.

De asemenea, în cadrul răspunsului la întâmpinare, petenţii au reiterat susţinerile din cererea de chemare în judecată.

Petenţii au mai arătat că autoarea acestora G.G. când a observat că nu mai corespund vecinii a solicitat modificarea titlul de proprietate nr. 17724/1997 în instanţă, însă aceasta din cauza problemelor de sănătate a formulat o cerere de renunţare la judecată, însă nu şi la dreptul pretins.

Au precizat că acţiunea autoarei a fost înregistrată la data de 09.05.2008, deci ulterior înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, care s-a efectuat în anul 2006.

Înscrierea în Cartea funciară s-a realizat corect având la baza atât titlu de proprietate cât şi actul de vânzare din anul 1950.

Astfel, potrivit legii înscrierea în Cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial cât şi în baza unui act emis de autoritatea administrativă în cazul petenţilor înscrierea a avut la bază atât titlu de proprietate emis de comisia de fond funciar, cât şi actul notarial din anul 1950 privind întreaga proprietate deţinută .

Astfel şi potrivit dispoziţiilor codului fiscal atât în cazul clădirilor cât şi în cazul terenurilor, dacă se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/ 1996, se iau în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se înscriu în evidentele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară. În aceste condiţii înscrierea suprafeţei pe care au deţinut-o în baza actului de proprietate şi de care nu au fost niciodată deposedaţi efectiv s-a realizat corect.

Mai mult legea nr. 18/1991 si decretului lege 42 /1990 prevăd că terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti precum şi curtea şi gradina din jurul acestora în zonele cooperativizate constituie proprietatea particulară a deţinătorilor .

Potrivit art. 11 din legea 18/1991 suprafaţa adusă în cooperativa este ce a rezultat din actele de proprietate, în speţa,  din actul din 1950. Potrivit art. 23 sunt şi rămân în proprietatea privată terenurile aferente casei de locuit, curtea şi grădina ce sunt evidenţiate în actele de proprietate în CF.

A menţionat că pârâta a formulat acţiune în anul 2014 privind rectificarea Cărţii funciare a petenţilor şi în urma acestei acţiuni au făcut un  memoriu  la  Prefectura Mehedinţi. Urmare a memoriului corpului de control din cadrul Prefecturii Mehedinţi a întocmit un Raport în care a constatat că Comisia locală şi primăria Devesel nu au pus la dispoziţie nici un act din care să rezulte că aşa zisul teren ce se susţine că este de exploatare a fost expropriat că terenul de 30 ml este de utilitate publică, că este la dispoziţia consiliului local.

De asemenea,  faţă de actele de proprietate şi faţă de faptul că prin emiterea titlului de proprietate nr. 17724/1997 s-au schimbat vecinătăţile din partea de nord a terenului intravilan din tarlaua 18 parcela 1, 1/1, ½  faţă de titlul nr. 17401 /l 995 eliberat iniţial şi anulat la solicitarea comisiei locale, vecinătăţi de altfel înscrise în actul de proprietate nr. 547/1950 . În Raport s-a concluzionat că se impune anularea titlului de proprietate nr. 17724/1997 care nu corespunde realităţii şi actelor de proprietate.

Prin rezoluţia din 06.04.2015 instanţa a fixat primul termen de judecată la data de 14.05.2015 şi a dispus citarea părţilor.

La data de 12.05.2015 petenta G.I. a formulat note scrise prin care a solicitat admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată.

Potrivit actului de vânzare nr.124 din 20 iunie 1950, înregistrat la fostele Notariate de Stat, autorii  petenţilor au cumpărat un teren în suprafaţă de 9.900 mp situat în vatra satului Batoţi, delimitat prin următorii vecinii: la răsărit – G.I.N. B.; la apus – C.N. B.; la miazăzi – A.G. şi alţii; la miazănoapte - Frontiera Dunării.

De la momentul achiziţionării acestui teren, atât autorii cât şi petenţii, în calitate de moştenitori,  au avut posesia asupra terenului cumpărat, parte din acesta fiind înstrăinat către D.M., parte donat/vândut numitului D.I..

Potrivit art. 6 alin. I1 din Legea nr. 1/2000, titlurile obţinute anterior intrării în vigoare a legii nr.18/1991 şi existenţa liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Faţă de aceste dispoziţii exprese, coroborat cu împrejurarea că petenţii deţineau un titlu de proprietate din 1950, pe acelaşi amplasament care era ocupat de noi în integralitate, comisia era obligată să valideze cererea de reconstituire, consfinţind starea de fapt şi de drept prin eliberarea unui titlu de proprietate.

CLFF Devesel a îndeplinit în parte obligaţia dispusă de lege în virtutea actului de proprietate nr.124/1950, însă prin titlul iniţial nr.17401/17.08.1995 nu a fost trecută întreaga suprafaţă, fiind diminuată nejustificat şi contrar actului de vânzare din 1950, în loc de 3580 mp intravilan fiind trecut 2563 mp.

Ulterior acest titlu, deşi intrase în circuitul civil, putând fi modificat doar de instanţă, a fost modificat unilateral în sensul schimbării vecinătăţilor terenului, în loc de vecin la Nord - Dunărea, fiind trecut un drum de exploatare înfundat.

Procedându-se astfel, s-a încălcat atât dreptul de proprietate dovedit cu acte recunoscute de lege cât şi principiul stabilităţii unui act juridic, fiind stabilit expres în art. 1 alin. 6 din Legea 554/2004, că un act juridic intrat în circuitul civil şi care a produs efecte juridice, nu poate fi anulat decât de instanţa competentă, în acelaşi fel fiind stabilit şi de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 478/2011.

În condiţiile în care din procesul verbal de punere în posesie, din Adeverinţa emisă de pârâtă sub nr. 3898/24.10.2006, respectiv Extrasul CF nr. 15123/24.11.2006, a rezultat cu forţa evidenţei că susţinerile petenţilor sunt reale, apare cu evidenţă că pârâta, cu încălcarea prevederilor legale a emis titlul contestat, astfel încât se impune ca în baza înscrisurilor depuse la dosar, să se constate nulitatea absolută parţială a TP nr. 17724/03.10.1997, cu consecinţa emiterii unui nou titlu de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren intravilan deţinută cu vecin la miază-noapte Dunărea, nicidecum cu drumul de exploatare cum în mod fals a fost trecut în titlul contestat.

Faţă de dispoziţiile exprese ale art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, care statuează că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi ale Legii nr. 169/1997, s-a  reţinut următoarea situaţie juridică cu consecinţe evidente.

Astfel, din interpretarea declarativă a textului legal învederat coroborat cu prevederile exprese  ale art. 6 alin.11  din Legea nr. 1/2000, a rezultat că, dacă un act de reconstituire sau constituire a  dreptului de proprietate a fost emis cu încălcarea prevederilor la care a făcut referire, acesta este lovit de nulitate absolută.

Referitor la regimul juridic al nulităţii absolute, s-a subliniat că acesta este de notorietate, în sensul că, aceasta poate fi invocată oricând atât pe cale de acţiune cât şi pe cale de excepţie (imprescriptibilitatea acţiunii), poate fi invocată de oricine are interes (art. III alin. 2 şi 21 din lg. 169/1997) şi nu poate fi acoperită prin confirmare (fiind inadmisibil să se confirme un act lovit de nulitate absolută, deoarece el interesează întreaga ordine publică).

În condiţiile exprese ale regimului juridic al nulităţii absolute, văzând şi prevederile art. III alin. 1 din lg. 169/1997, care fac trimitere la efectele nulităţii, care sunt aplicabile de la data încheierii actului juridic, respectiv la principiile care o guvernează retroactivitatea, repunerea în situaţia anterioară şi anularea actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial, urmează ca instanţa să aprecieze că este vorba de o  încălcare evidentă a legislaţiei în materia fondului funciar.

Că lucrurile sunt astfel, a fost constatat şi de către Corpul de control al Prefectului, prin Raportul nr. 7308/29.09.2014 aprobat de Prefect, în calitatea sa de Preşedinte al CJFF Mehedinţi, motiv pentru care constatările sale se constituie un motiv în plus pentru admiterea prezentei cereri.

Drept urmare, raportat la cele arătate prin acţiunea introductivă, răspunsul la întâmpinare şi prezentele note scrise, a solicitat ca instanţa să aprecieze  ca pe deplin dovedită şi întemeiată acţiunea şi pe cale de consecinţă să o admită.

Referitor la susţinerile pârâtei CLFF Devesel prin întâmpinare a arătat că potrivit doctrinei, prematuritatea unei cereri presupune că dreptul invocat nu este actual, nu s-a născut şi că poate fi recunoscut doar după ce acesta s-a născut.

De partea cealaltă, tardivitatea presupune că, dreptul la acţiune a fost exercitat după expirarea termenului în care putea fi exercitat.

Cum cele două excepţii sunt invocate de pârâtă prin întâmpinare, este cât se poate de logic că, un drept la acţiune nu poate fi în acelaşi timp şi prematur dar şi tardiv, excepţiile fiind antagonice.

Dincolo de acest aspect, dreptul la acţiune s-a născut din momentul în care s-a emis primul titlu de proprietate, respectiv când cel de al doilea l-a modificat pe primul, încălcând flagrant dreptul reclamanţilor.

Pe cale de consecinţă, dreptul la acţiune în nulitate fiind născut şi actual, se poate conchide că excepţia prematurităţii este nefondată, întrucât dreptul la acţiune subzistă tot atâta timp cât există cauza care îl determină, deoarece suntem în prezenţa unei cauze de nulitate absolută, imprescriptibilă sub aspectul dreptului la acţiune.

Susţinerea că prematuritatea cererii este determinată de nerespectarea unei procedurii prealabile, este nefondată, deoarece nulitatea absolută a unui act juridic intrat în circuitul civil, aşa cum am subliniat mai sus, poate fi constatată numai de către instanţă.

Raportul aprobat de prefect nu reprezintă decât un act administrativ, care în cadrul competenţelor sale administrative, poate verifica orice sesizare adresată de cetăţeni, însă dacă se constată existenţa unor cauze de nulitate absolută a unui titlu de proprietate, chiar în calitatea sa de preşedinte al CJFF, nu poate revoca actul, deoarece a intrat în circuitul civil, art. III alin. 2 din lg. 169/1997 stabilindu-i calitatea procesuală activă pentru promovarea acţiunii în nulitate, instituţia putând direcţiona partea interesată, aşa cum a şi făcut-o prin raport, în sensul adresării instanţei competente pentru anularea titlului nelegal.

Pentru identitate de raţiune în condiţiile în care este vorba de o cauză de nulitate absolută, fără a  mai relua regimul juridic al nulităţii absolute, explicat mai sus, a subliniat doar că, acţiunea în constatarea a nulităţii absolute este imprescriptibilă, putând fi introdusă oricând, prevederile fiind exprese în acest sens, motiv pentru care a solicitat respingerea  excepţiei tardivităţii.

În ceea ce priveşte autoritatea de lucru judecat, invocată, a subliniat faptul că aceasta nu este incidentă, deoarece S.civ. 2629/23.05.2008, nu a cercetat şi nici nu s-a pronunţat pe fondul cererii, astfel încât această excepţie nu poate fi admisibilă.

De altfel, după cum se poate observa, acţiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, urmare a renunţării dreptului la acţiune, iar nu renunţării la drept.

Dincolo de acest aspect, la momentul tratării regimului juridic nulităţii absolute, a subliniat că  nulitatea absolută nu poate fi confirmată expres sau tacit, fiind vorba de o normă de ordine publică de interes general, pentru care există interesul general ca act lovit de nulitate absolută să nu poată produce efecte juridice.

 Potrivit art. 430 alin. 1 C.proc.civ., există autoritate de lucru judecat, numai când hotărârea judecătorească soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident. Or, sentinţa invocată pentru susţinerea acestei excepţii nu a soluţionat nici fondul şi nici vreo excepţie, astfel încât nu sunt întrunite condiţiile textului legal, punând astfel concluzii de respingere excepţiei.

Referitor la dreptul exhibat, a solicitat a se observa  din actele depuse la dosarul cauzei, că suprafaţa  de 9.900 mp ce a făcut obiectul Actului de vânzare nr. 124/1950 este situată într-un singur loc, aşa cum este desfăşurată în planul de amplasament din schiţa anexată.

Din procesul verbal de punere în posesie, Adeverinţa emisă de pârâtă sub nr. 3898/24.10.2006, respectiv Extrasul CF nr. 15123/24.11.2006, rezultă cu forţa evidenţei că vecinul  de la Nord pentru T. 18, P. 1; 1/1 şi 1/2 este fluviul Dunărea  şi această suprafaţă are 3580 mp, ori din TP nr. 17724 rezultă o suprafaţă de 3.164 mp, diminuată exact cu suprafaţa reţinută în titlu cu denumirea „DE".

Aşa cum a reţinut şi Corpul de Control al Prefectului şi cum rezultă şi din schiţa anexată, suprafaţa  de 9.900 mp este alcătuită din: T. 18 P.4.- 3.800 mp; T.16. P. l,.- 600 mp; teren vândut lui D.  (schiţă 1134 mp - în acte 991 mp) şi terenul deţinut în suprafaţa de 3.580 mp (vii hibride - 630 mp, arabil intravilan - 2108 mp, curţi construcţii 842 mp), în total o suprafaţă  de 9114 m.p.

A rezultat o diferenţă de 786 mp (chiar mai mare), parte din diferenţă de teren a fost acoperită Dunăre prin creşterea lacului de acumulare Porţile de Fier 2.

 Drept urmare, instanţa analizând înscrisurile depuse la dosar, împreună cu cele anexate la prezenta, a constatat nemijlocit că, pârâta a încălcat prevederile exprese ale legii, titlul contestat fiind lovit de nulitate absolută parţială, sens în care solicită admiterea acţiunii.

A depus la dosar  adeverinţa nr. 3898/24.10.2006, plan de amplasament al suprafeţei de 9.900 mp din actul de vânzare nr. 124 din 20 iunie 1950, extras CF, contractele de vânzare a unor bele din suprafaţa de 9900 mp către D., contract donaţie 600 mp, plan de situaţie, delegaţie avocaţială.

Sub aspect probator  instanţa a  încuviinţat pentru petenţi proba cu înscrisuri şi proba testimonială constând în audierea martorilor H.P.şi G.V..

În temeiul rolului activ reglementat de disp. art. 22 C.p.civ. rap. la disp. art. 254 al. 5 C.p.civ., instanţa a dispus emiterea unei adrese către CLFF Devesel pentru a înainta documentaţia  care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 17401/17.05.1995 şi nr. 17724/03.10.1997,  eliberate pe numele autorului G.V., respectiv cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, actele doveditoare depuse în susţinerea  cererii de reconstituire, Hotărârea Comisiei Judeţene de Validare, anexele aferente, procesul verbal de punere în posesie, schiţa terenului, etc, precum şi copia Registrului Agricol c u privire la suprafeţele de teren menţionate în aceste titluri, de la data  la care au fost înscrise până  în prezent.

Relaţiile solicitate de la Comisia Locală de Fond Funciar Devesel au fost înaintate la data de 08.10.2015.

De asemenea, instanţa a dispus emiterea unei adrese  şi către OCPI Mehedinţi pentru a înainta actele care a stat la baza întocmirii actului de vânzare din 20.06.1950 şi pentru a înainta extrasul de carte funciară pentru imobilul situat în satul Batoţi, comuna Devesel, înscris în CF sub nr. 452/N.

Relaţiile solicitate de la OCPI Mehedinţi au fost înaintate la data de 13.11.2015.

La data de 26.11.2015 petenţii au depus la dosar copie a certificatului de grefă privind dosarul nr. 9202/225/2014 emis de Tribunalul Mehedinţi, copie a încheierii din data de 22.06.2015 pronunţată în dosarul nr. 9202/225/2014 prin care s-a dispus suspendarea cauzei până la soluţionarea prezentului dosar.

În temeiul rolului activ instanţa a dispus  emiterea unei adrese către Comisia Locală de Fond Funciar Devesel pentru a înainta la dosar toată documentaţia care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 17401/17.05.1995 şi nr. 17724/03.10.1997, eliberate pe numele autorului G.V..

Relaţiile solicitate  de la Comisia Locală de Fond Funciar Devesel au fost înaintate la data de 21.01.2016.

În temeiul art. 254 al. 5 C.p.civ. şi art. 330 C.p.civ. instanţa a dispus suplimentarea probatoriului cu expertiză  în specialitatea topografie, având ca obiective:

să precizeze dacă reclamanţilor le-a fost eliberat titlul de proprietate pentru toate suprafeţele deţinute anterior de autorul G.V., conform actelor de proprietate,

- să se identifice terenul de 9900 m.p. menţionat în actul de vânzare încheiat la data de 20.06.1950, situat în vatra satului Batoţi, comuna Devesel, judeţul Mehedinţi, prin suprafaţă, puncte cardinale şi vecinătăţi, şi să se precizeze cine are posesia asupra acestuia,

- să se precizeze dacă terenul de 9900 m.p. este divizat în mai multe porţiuni, iar în caz afirmativ să precizeze întinderea fiecărei suprafeţe, categoria de folosinţă dacă sunt împrejmuite,

- să stabilească dacă terenul de 9900 mp este cuprins în registrul agricol al autorului G.V.,

- să stabilească dacă porţiuni din acest teren se regăsesc printre terenurile pentru care s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie, iar în caz afirmativ să indice suprafaţa şi vecinătăţile,

- să stabilească dacă porţiuni din acest teren se regăsesc printre terenurile pentru care s-a eliberat Titlul de proprietate nr.17724/1997, iar în caz afirmativ să indice suprafaţa şi vecinătăţile.

Expertiza dispusă în cauză a fost efectuată de expert I.C.V. şi a fost depusă la dosar la data de 12.05.2016.

La data de 08.06.2016 expertul I.C. a depus la dosar  completare la raportul de expertiză efectuat în cauză,  completare care  reprezintă răspunsul la obiectivele nr. 5 şi 6  pentru care a fost necesar un studiu mai laborios.

Petenta G.I.  a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză,  acestea fiind depuse la dosar la data de 13.05.2016.

La data de 09.06.2016 petenţii prin apărător  au învederat că nu mai susţin obiecţiunile  formulate la raportul de expertiză  întrucât expertul a răspuns tuturor obiectivelor stabilite.

La data de 21.09.2016 Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză şi concluzii scrise.

La data de 30.09.2016 petenta G.I. a formulat o  cerere prin care solicită respingerea obiecţiunilor la raportul de expertiză formulate de Comisia Locală de Fond Funciar Devesel.

Prin încheierea  pronunţată la data de 10.11.2016 instanţa  a respins  obiecţiunile la raportul de expertiză formulate de Comisia Locală de Fond Funciar, apreciind că expertul a răspuns la toate obiectivele stabilite.

În considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, prin sentinţa civilă nr.3485/24.11.2016 Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a respins acţiunea, pentru următoarele considerente:

La data de 26.01.2015 petenţii C.V., G.I., G.S. şi G.D., în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar Devesel şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, au solicitat instanţei să constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.17724/ 03.10.1997, emis pe numele lui G.G., G.S., G.I., G.D., G.V. pe urma defunctului G. V., să dispună întocmirea şi înaintarea documentaţiei necesare emiterii unui nou titlu de proprietate cu vecinătăţile corecte şi completarea cu toate suprafeţele din intravilan avute în proprietate, respectiv cu suprafaţa de 1017 mp situată în T 18, compusă din 262 mp vii, 42 mp categoria curţi construcţii şi 713 mp categoria arabil.

Prin întâmpinarea depusă în cauză la data de 27.02.2015, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Devesel a invocat excepţiile prematurităţii, tardivităţii şi autorităţii de lucru judecat. 

 Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin.1 C. proc. Civ., instanţa s-a pronunţat mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Cu privire la excepţia prematurităţii, pârâta a susţinut faptul că reclamanţii nu au respectat procedura legală, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin HG 890/2005 privind procedura de constituire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor, şi că  anterior introducerii acţiunii reclamanţii nu au solicitat modificarea titlului de proprietate de către CLFF Devesel şi CJFFMehedinţi, ca procedură prealabilă de contestare a titlului de proprietate în instanţă.

Instanţa a respins această excepţie, având în vedere că nulitatea unui titlu de proprietate emis se poate contesta, pentru motivele invocate în cerere, doar în instanţă. A mai reţinut că HG 890/2005 se referă la procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, etape premergătoare eliberării titlului de proprietate.

A învederat şi faptul că titlul de proprietate nr.17724/ 03.10.1997, a fost eliberat ca urmare a anulării Titlului de proprietate nr.17401/1995, dispusă prin Hotărârea nr.131/08.09.1997 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Mehedinţi.

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării acţiunii de constatare a nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr.17724/ 03.10.1997, instanţa a respins-o, având în vedere că potrivit prevederilor art.2 din Decretul nr.167/1958 nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie iar în speţa de faţă este evident vorba de o nulitate absolută a actului şi nu de o nulitate relativă.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, a reţinut că este neîntemeiată deoarece, deşi dosarul nr.3604/225/2008 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin a avut aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, ca prezentul dosar, prin sentinţa nr.2629/23.05.2008 instanţa nu a analizat fondul cauzei, ci a respins acţiunea deoarece reclamanta G.G. a renunţat la acţiune.

Pe fondul cauzei: titlul de proprietate având nr.17401/1995, a fost eliberat pe numele G.G., după autorul G.V., pentru suprafaţa totală de 2,4463 ha, din care, în intravilan un total de 2563 mp, respectiv, 1395 mp teren arabil situat în T1 P1, 368 mp teren vie situat în TI P2 şi suprafaţa de 800 mp categoria curţi construcţii situată în T1 P3, pentru toate fiind trecut ca vecin la Nord – Dunărea.

Titlul de proprietate nr.17724/1997 a fost eliberat ca urmare a anulării primului titlu, pentru suprafaţa totală de 2,4464 ha.

Acest titlu cuprinde în intravilan suprafaţa totală de 3164 mp, din care: 600 mp teren arabil situat în T 16 P1 cu vecin la Nord - DJ, 1396 mp teren arabil situat în T 18 P1/1 cu vecin Nord - DE, 368 mp teren vie situat în T 18 P /2 cu vecin la Nord - DE, şi 800 mp teren curţi construcţii situat în T 18 P1 cu vecin la Nord - DE.

În principal reclamanţii au invocat faptul că în Titlul de proprietate eliberat în anul 1997 nu este cuprins tot terenul de 9900 mp menţionat în contractul de vânzare cumpărare transcris sub nr.547/1959, încheiat între P.P. C. în calitate de vânzător şi G.G. în calitate de cumpărător şi că pentru suprafeţele din T 18 nu figurează ca vecin la Nord - Dunărea aşa cum a fost iniţial înscris în Titlul de proprietate emis în anul 1995 şi în contractul de vânzare cumpărare din anul 1959.

Cu privire la vecinătăţile terenului din T 18, a reţinut că în contractul  de vânzare cumpărare este menţionat  ca vecin la M-N frontiera Dunării şi nu Dunărea.

Din declaraţia martorului G.V., propus de reclamaţi a rezultat că atunci când era copil, terenul se întindea până la fâşia aflată lângă Dunăre.

Până la intrarea în vigoare a OUG nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, la Dunăre exista fâşia de protecţie a frontierei de stat şi prin urmare pentru terenul amintit nu se poate menţiona ca vecin la Nord Dunărea.

 Referitor la susţinerile cum că în titlul de proprietate emis în anul 1997 nu este cuprinsă toată suprafaţa din contractul de vânzare cumpărare, a învederat că autorul G. V. a fost înscris în Registrul Agricol cu suprafaţa totală de 2,45 ha, pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Titlului de proprietate nr.17724/1997, că anexele validate nu au fost contestate, şi că G.I. a semnat Titlul de proprietate provizoriu întocmit la punerea în posesie.

În raportul de expertiză întocmit în cauză s-a reţinut că terenul din contractul de vânzare cumpărare se regăseşte parţial în registrul agricol al autorului G.V., şi parţial în Titlul de proprietate nr.17724/1997, respectiv, 3800 mp în T18 P4, 600 mp în T16 P1, 800 mp în T18 P1, 1396 mp în  T18 P1/1 şi 368 mp în T 18 P1/2, rezultând o suprafaţă totală de 6964 mp. 

Din moment ce contractul de vânzare cumpărare a fost folosit pentru înscrierea terenului în registrul agricol al autorului, iar conform expertizei întocmită în cauză o suprafaţă consistentă în cei 9900 mp se regăseşte în registrul agricol, fiind eliberat şi titlul de proprietate pentru aceasta, rezultă că autorul s-a înscris în Registrul agricol cu suprafaţa pe care o mai deţinea din totalul de 9900 mp.

În concluzie, a apreciat neîntemeiată cererea reclamanţilor şi cu privire la solicitarea de înscriere în Titlul de proprietate nr.17724/1997 a diferenţei de teren, sens în care acţiunea a fost respinsă integral…

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel petenţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Susţin că instanţa de fond le-a respins cererea cu motivarea că o suprafaţă „consistentă", din cei 9.900 mp cumpăraţi cu contractul de vânzare nr. 124 din 20 iunie 1950, înregistrat la fostele Notariate de Stat, se regăseşte în registrul agricol.

Deși instanţa motivează respingerea cererii, cu trimitere la raportul de expertiză judiciară, solicită a se observa că acest mijloc ştiinţific de probă vine în contradicţie cu reţinerile instanţei de fond.

Susţine judecătorul fondului că o suprafaţă consistentă din cei 9.900 mp se află în RA, însă nu toată suprafaţa, existând o lipsă considerabilă din dreptul de proprietate al subsemnaţilor. Astfel, din raportul de expertiză tehnic, precum si planul de amplasament al imobilului, rezultă faptul că, din cei 9.900 mp, subsemnaţii deţinem doar 7.935 mp, lipsind o suprafaţă de 1.965 mp.

Potrivit răspunsului dat de expert la Obiectivul nr. 6, conform Contractului autentificat sub nr. 124/1950, suprafaţa totală găsită în teren, potrivită măsurătorilor, este de 9.114 mp, diferenţa până la 9.900 mp (786 mp) fiind acoperită de fluviul Dunărea, respectiv erodarea ogasului.

Or, prin modificarea titlului de către pârâte, s-au modificat vecinătăţile suprafeţei de 9.900 mp si totodată s-a luat abuziv de către pârâte suprafaţa de 1.179 mp, reprezentând diferenţa dintre terenul ocupat de Dunăre si suprafaţa deţinută conform contractului din 1950.

Deși o parte din terenul trecut în Registrul Agricol, face parte din terenul trecut în Contractul nr. 124/1950, acest lucru nu înseamnă că nu sunt îndreptăţiţi la a avea toată suprafaţa deţinută conform contractului.

Soluţia instanţei de fond este în contradicţie atât cu prevederile legale interne ce recunosc dreptul de proprietate, precum si cu art.1 Protocolul 1 al CEDO, dar si cu dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000.

Astfel, prin prevederile acestei norme, legiuitorul a statuat expres că, „titlurile de proprietate obţinute anterior intrării Legii nr. 18/1991 si existenta liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate

În condiţiile în care au depus la dosarul cauzei un act autentic obţinut anterior legii 18/1991, iar expertul constată că terenul solicitat se află pe vechiul amplasament, deţinut de petenţi, însă pârâtele în mod nelegal au modificat atât suprafaţa cât si vecinătăţile din titlu de proprietate, este evident că acţiunea lor este întemeiată, fiind respinsă în mod contrar actelor si legii exprese.

De altfel, instanţa de fond implicit recunoaşte că, există o suprafaţă lipsă din cei 9.900 mp, însă în mod neînţeles, se ignoră această suprafaţă lipsă, care este distinctă de cea ocupată de Dunăre si reprezintă un total de 1.179 mp.

Retine instanţa de fond că, referitor la vecinătăţile terenului din T 18, vecinul de la Nord - este frontiera Dunării, care nu este totuna cu Dunărea.

Sub un prim aspect, aşa cum se va observa din Adresa emisă de ITPF Timişoara, frontiera României este la mijlocul Dunării, fiind denumită si „talveg", nicidecum cum se retine de instanţa de fond.

În al doilea rând, de îndată ce o suprafaţă de 700 mp a fost ocupată de lacul de acumulare al PF II, este evident că, limita de proprietate la Nord, conform contractului nr. 124/1950, este în prezent undeva prin Dunăre.

În al treilea rând, de îndată ce, dincolo de suprafaţa de 9.900 mp, expertul găseşte doar 7.935 mp, conform planului de amplasament, lipsind 1.179 mp, afară de cei 700 mp ocupaţi de Dunăre, rezultă că în realitate concluziile instanţei de fond sunt eronate, deoarece pleacă de la premize greşite, fapt ce determină netemeinicia hotărârii apelate, sens în care solicită să se constate.

Dintr-o altă perspectivă, dacă vecinul la Nord ar fi Frontiera Dunării, iar nu Dunărea, este evident că, fosta fâşie de frontieră a Dunării, este în prezent sub apele Dunării, situaţie în care fiind acoperită de Dunăre această fâșie, proprietatea lor are drept vecin la Nord Dunărea.

Drept urmare, având în vedere aceste chestiuni evidente, precum si răspunsul dat de ITPF Timişoara, precum si procesul verbal de punere în posesie, solicită să se aprecieze că apelul este fondat, cu consecinţa admiterii acestuia si a acţiunii formulate.

Tot în ceea ce priveşte netemeinicia hotărâri apelate, solicită să se observe si înscrisurile existente la dosarul cauzei.

Astfel, în condiţiile în care, din procesul verbal de punere în posesie, din adeverinţa emisă de pârâtă sub nr. 3898/24.10.2006, respectiv extrasul CF nr. 15123/24.11.2006, rezultă cu forţa evidentei că susţinerile apelanţilor sunt întemeiate, este cert că intimatele, cu încălcarea prevederilor legale au emis titlul contestat.

Drept urmare, se impune ca în baza înscrisurilor depuse la dosar, să se constate nulitatea absolută parţială a TP nr. 17724/03.10.1997, cu consecinţa emiterii unui nou titlu de proprietate, pentru întreaga suprafaţă de teren intravilan deţinută cu vecin la miaza-noapte Dunărea, nicidecum cu drumul de exploatare cum în mod eronat a fost trecut în titlul contestat.

Aşa cum retine si expertul în răspunsurile formulate, punerea în posesie s-a făcut pe 3.175 mp, iar în TP nr. 17724/1997, este trecută suprafaţa de 2.564 mp, lipsind 611 mp.

Faţă de dispoziţiile exprese ale art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, care statuează că, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 si ale Legii nr. 169/1997, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii apelate şi rejudecând să se admită acţiunea aşa cum a fost formulată.

Astfel, să se constate nulitatea absolută parţială a TP nr. 17724/03.10.1997 si să se dispună obligarea pârâtelor de a emite un nou titlu de proprietate, cu vecinătăţile corecte (la Nord Dunărea) si cu suprafeţele din intravilan avute în proprietate, conform CVC nr. 124/1950, respectiv completată T18 cu suprafaţa de 1.017 mp omisă (262 mp vii, 42 curţi construcţii si 713 mp arabil).

Intimata CLFF Devesel a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea apelului si menţinerea hotărârii apelate ca fiind temeinica si legala.

Motivele invocate de apelanţi în calea de atac sunt neîntemeiate si sunt contrazise de probele aflate la dosar, efectuate în prima instanţa.

În mod corect, instanța de fond a constatat valabilitatea titlului de proprietate contestat, ce a fost eliberat pentru întreaga suprafaţa de teren pe care autorii apelanţilor au avut-o înscrisa în registrul agricol din perioada 1959-1962, la colectivizare şi cu care aceştia s-au înscris în fostul CAP Batoți.

Tot în mod corect instanța de fond a concluzionat că nu poate constitui motiv al anularii titlului contestat, actul invocat de apelanţi din 1950, din moment ce situaţia nu mai corespundea la data colectivizării, fapt confirmat de înscrierile din registrul agricol de la acea data.

Chiar în calea de apel, apelanţii arata ca prin modificarea titlului de proprietate-apelantele solicita o suprafaţa în plus de 1179 m.p., reprezentând o diferenţa dintre terenul ocupat de Dunăre şi suprafaţa deţinută prin contractul din 1950.

Ori aşa cum se invoca in calea de atac, apelantele solicita reconstituirea dreptului de proprietate care în opinia lor şi conform raportului de expertiza, reprezintă o porţiune din fluviul Dunărea, cerere lovita de nulitate absoluta, nulitate dovedita prin acelaşi contract din 1950, în care se arata ca proprietatea G. se învecinează la Nord cu frontiera Dunării, care avea şi la acea data o fâșie de frontiera.

O interpretare contrara, ar conduce la idea că ori de câte ori apele fluviului Dunărea scad se măreşte proprietatea apelanţilor in funcţie de nivelul ape, aspect imposibil care ar încălca de fiecare data proprietatea publică a statului aflata în administrarea Hidroelectrica în lacul de acumulare al Hidrocentralei -PFII-.

În ceea ce priveşte celelalte motive invocate, solicită să fie respinse ca fiind neîntemeiate, din moment ce titlul de proprietate al apelantelor a mai fost modificat o dată prin mărirea suprafeţei înscrise în intravilan şi din moment ce chiar din actul de control al Prefecturii nr.7308/2014-invocat de apelante rezultă în mod cert ca acestea au mai înstrăinat şi alte suprafeţe de teren către alte persoane fizice (D. şi D.), suprafețe ce au fost înstrăinate nelegal, în baza unor titluri provizorii, ulterior nemaifiind înscrise în titlul de proprietate definitiv, contestat în speţă. Pe fond, reclamanţii au solicitat alături de defuncta G. G.(mama), reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar in calitate de moştenitoare a defunctului G.V., calitate in care le-a fost întocmit si eliberat iniţial TP nr. 17401/1995, titlu ce a fost anulat în urma contestării sale şi emiterii Hotărârii CJFF Mehedinţi nr.131/1997 în urma căreia a fost e eliberat un nou titlu cu nr. 17724/1997, contestat ulterior in dosarul nr.3604/225/2008 şi în prezenta cauză. În titlul iniţial a fost înscrisă în intravilan suprafaţa de 2563 mp aspect contestat de reclamanţi, iar în cel eliberat în urma contestaţiei a fost înscrisă în intravilan suprafaţa de teren de 3164 m.p., atât titlul provizoriu întocmit în urma contestaţiei, cât şi titlul definitiv având eliberate sub semnătura unui dintre moştenitori. Reconstituirea s-a făcut pentru suprafaţa totală înscrisă în registrul agricol 1959/1960.

În ceea ce priveşte vecinătatea din partea de nord(MN), ca fiind fluviul Dunărea, prin invocarea actului de vânzare din 1950, solicită să se observe că asupra suprafeţelor înscrise în acest act,a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţa existentă în RA 1959-1962, anexele validate nu au fost contestate în termenele şi prin procedura prevăzută de lege şi chiar şi în actul invocat, vecinătatea nu este fluviul Dunărea, ci Frontiera Dunării, fiind îndeobște cunoscut ca de-a lungul Dunării şi deci şi în dreptul proprietăţii reclamanţilor a existat fâșia de frontiera, pe care este amplasat drumul de exploatare ce se caută a fi introdus în titlul, prin prezenta acțiune. Acest aspect rezultă chiar şi din PUG al localităţii Batoți în care DE-este identificat în planul cadastral intre proprietatea reclamanţilor şi fluviul Dunărea.

Suprafaţa de teren cu care se cere a fi majorată suprafaţa de teren înscrisă în intravilan în titlul contestat, este un drum de exploatare-fosta fâşie de frontiera a Dunării, s-a aflat dinainte de colectivizare continuu, netulburat şi sub nume de proprietar în administrarea comunei Devesel, fiind de utilitate publică.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispoziţiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, tribunalul constată că s-a solicitat de către reclamanţi  nulitatea absolută parţială a titlului definitiv de proprietate nr. 17724/1997 şi emiterea unui nou titlu, susţinând că s-au trecut eronat vecinătăţile terenului intravilan ,menţionate în tarlaua 18 , în sensul că s-a trecut la Nord- DE în loc de fluviul Dunărea, dar şi o suprafaţă mai mică (2564 mp în loc de 3580 mp.), invocând procesul verbal de punere în posesie şi contractul de vânzare-cumpărare 124/1950, prin care autorii acestora au dobândit suprafaţa de 9900 mp,  teren situat în vatra satului Batoţi.

Se reţine că a fost validată cererea  de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la întreaga suprafaţă de teren cu care autorul G.V. a figurat în registrul agricol al anilor 1959-1962, respectiv 2ha şi 4463 mp, fiind întocmit iniţial titlul de proprietate nr. 17401/1995 ,  în care era menţionat  ca vecin la Nord - fluviul Dunărea, însă ulterior acesta a fost anulat  şi emis titlul de proprietate nr.17724/1997, în care este înscris ca vecin DE( drum de exploatare).

 Se constată că sub acest aspect, titlul contestat nu coincide cu  procesul verbal de punere în posesie ( fila 9 dosar fond), act administrativ premergător emiterii titlului de proprietate ,  întocmit în conformitate cu disp. art. 27 din Legea nr. 18/1991, respectiv după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători,stabilirea vecinătăţilor ,a amplasamentului, fiind înscris la rubrica teren intravilan, ca vecin la Nord-Dunărea.

Prin urmare, criticile apelanţilor referitoare la nerespectarea vecinătatea  din partea de Nord a terenului intravilan din T18,  sunt întemeiate.

Nu pot fi primite susţinerile potrivit cărora suprafaţa de 2564 mp ,teren intravilan din t18, cu parcelele 1,1/1, 1/2 este  mai mică decât cea la care sunt îndreptăţiţi, respectiv 3580 mp., compusă din 2108 mp teren arabil ,630 mp teren –vie şi 800 mp curţi construcţii, pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 8 rap. la art. 11 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor de producţie  se face în baza actelor de proprietate ,carte funciară, cadastru, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei  sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

În speţă, tribunalul reţine că actul doveditor al suprafeţelor de teren cu care s-a înscris autorul G.V. în CA.P. Devesel ,este  registrul agricol( fila 100 dosar fond) în care figurează cu 2,45 ha ,teren deţinut la momentul respectiv în proprietate şi  reconstituit de cele două comisii de fond funciar , prin eliberarea titlului de proprietate contestat.

Deşi reclamanţii au susţinut că nu a fost menţionată în titlu toată suprafaţa de 9900mp dobândită cu contractul de vânzare cumpărare din 1950, nu au contestat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate, respectiv, anexele validate de cele două comisii, procesul verbal de punere în posesie, astfel că, adeverinţa nr. 3898/2006 emisă de Primăria Devesel pentru suprafaţa de 3580 mp, teren intravilan din tarlaua 18, după finalizarea procedurii administrative prevăzută de Legea fondului funciar, nu prezintă relevanţă.

Pentru considerentele expuse, apreciind că sunt întemeiate criticile apelanţilor ce vizează vecinătatea din partea de nord a terenului intravilan din tarlaua 18, urmează a admite  apelul şi în conf. cu disp. art. 480 alin. 2 c. pr. civ. , a schimba parţial sentinţa ,în sensul admiterii în parte a acţiunii , a anulării parţiale a titlului de proprietate contestat, în sensul  că se va trece ca vecin la Nord – fluviul Dunărea în loc de DE, pentru terenurile menţionate în parcelele 1, 1/1, 1/2 ale tarlalei 18.

Obligă intimatele să întocmească documentaţia necesară emiterii unui nou titlu, în sensul celor de mai sus. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

În temeiul art. 453 c. pr. civ., obligă intimatele la plata către apelanţi a cheltuielilor de judecată din apel în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariul de avocat, achitat cu chitanţa din 15.06.2017.

Domenii speta

Spete similare