Prin rechizitoriul nr.X/P/2015 din data de 10.07.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Olt, au fost trimişi în judecată în stare de libertate sub control judiciar inculpaţii: PR pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin.1, art. 250 alin.1 C.p. şi art. 360 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 38 C.p.; IEG pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi acceptarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin.1 C.p. şi art. 251 C.p. cu aplic art. 38 C.p. şi NN pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la acceptarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin.1 C.p. şi art. 48 C.p. rap la art. 251 C.p. şi art. 322 C.p. cu aplic art. 38 C.p., reţinându-se în fapt că:
În anul 2014 pe raza judeţului Olt au fost puse bazele unui grup infracţional organizat având ca scop crearea de avantaje materiale prin mijloace frauduloase, respectiv prin efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, în sensul că, membrii grupului au comis sau au fost complici la comiterea infracţiunilor de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fapte ce au constat în efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unor instrumente de monedă electronică şi Transfer de fonduri, prin utilizarea fără consimţământul titularului, a unui astfel de instrument de plată electronică şi accesarea ilegală de sisteme informatice, creând astfel prejudicii materiale semnificative unor persoane juridice.
S-a reţinut că, liderul grupului infracţional şi totodată cel care a stabilit legăturile infracţionale a fost inculpatul PR, care în calitate de analist credite IMM în cadrul Băncii T – Sucursala Slatina, avea acces la dosarele clienţilor persoane juridice, pe care le consilia, facilitând ori făcând posibilă contractarea de diferite credite de către clienţii băncii - ale căror dosare se aflau sub supravegherea sa - chiar şi în cazurile în care nu erau îndeplinite condiţiile impuse de bancă.
Astfel, activitatea infracţională a grupului a fost posibilă şi a căpătat consecinţe majore prin implicarea activă, nemijlocită a inculpatului PR, care din perspectiva funcţiei ocupate avea acces la informaţii financiare ale clienţilor şi conturilor acestora, pe care le administra, în sensul de gestionare, supraveghere şi consultanţă, folosind informaţiile financiar bancare obţinute în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, în interes personal împreună cu ceilalţi membrii ai grupului, pentru obţinerea fără drept, a unor sume substanţiale de bani. În acest scop inculpatul deţinea cunoştinţele financiar contabile şi bancare necesare pentru dezvoltarea unor mecanisme prin intermediul cărora a creat aparenţa îndeplinirii cerinţelor legale disimulând operaţiuni fictive, profitând de poziţia şi competenţele aferente, ca urmare a deţinerii funcţiei de analist credite IMM în cadrul Băncii T Sucursala Slatina.
În aceste împrejurări, în activitatea infracţională iniţiată de inculpatul PR s-au implicat reprezentanții SC PLC SRL, respectiv inculpații IEG - asociat unic al societăţii şi NN - administrator al acesteia, care având nevoie de contractarea unui credit bancar pentru societate „s-au adresat funcţionarului bancar PR, care nu a reuşit să realizeze demersurile necesare obţinerii unui credit în timp util, devenind intermediarul unor împrumuturi, Transferând din contul curent al SC AS SRL V suma de 100.000 lei în contul SC PLC SRL, precum şi din contul SC VT SRL P suma de 25.000 lei în contul aceleiaşi societăţi, fără ca între aceştia să existe raporturi comerciale sau de altă natură, Transferurile fiind nejustificate din punct de vedere legal”.
Revenind la activitatea infracţională a inculpatului PR descrisă în actul de sesizare se constată că aceasta vizează două aspecte.
Astfel , pe de o parte, dezvoltând relaţii cu mai multe societăţi comerciale printre care şi SC AS SRL, în contextul calităţii sale de analist credite inculpatul „a Transferat în perioada august -octombrie 2014 sume de bani din contul acestui client prin intermediul unor ordine de plată şi dispoziţii de Transfer” având în vedere că oph-urile erau semnate, ştampilate în alb de către reprezentanţii societăţii şi lăsate în posesia sa , înscrisuri pe care le-a înmânat colegilor săi din front-office ,spre operare.
O parte din sume au fost Transferate în contul de card al aceluiași client şi ridicate ulterior de către inculpat de la ATM – urile Băncii T, în perioada 28.08. 2014– 3. 11. 2014 fiind ridicată suma de 303.820 lei, cardul de credit utilizat în acest scop, eliberat pe numele clientului SC AS SRL, fiind remis însă, împreună cu PIN-ul aferent de către angajaţii societăţii bancare cu atribuţii în acest scop, inculpatului PR, urmare demersurilor frauduloase iniţiate de acesta.
Dintr-o altă perspectivă s-a reţinut în sarcina inculpatului PR că, în acelaşi context factual, în luna octombrie 2014 folosindu-se de un ordin de plată al aceluiaşi client, ajuns în posesia sa în aceleaşi împrejurări, în conţinutul căruia a inserat o factură fictivă, respectiv FF. X/01.09.2014, ( fila 198 dosar urmărire penală vol. VII) a Transferat suma de 100.000 lei în contul SC PLC SRL ,,după ce ar fi solicitat numitului BF, reprezentantul S.C. AS S.R.L. un împrumut pentru a ajuta un prieten acesta indicându-i să îl ia din contul firmei,, suma fiind ridicată de la bancă în numerar, în ziua următoare de inculpatul IEG – reprezentantul acestei societăţi.
S-a mai reţinut, de asemenea că, în luna noiembrie 2014, inculpatul PR a solicitat numitului BV – administratorul unui alt client al Băncii T, SC V T SRL P să Transfere suma de 25.000 lei în contul SC PLC SRL cu toate că nu exista nici un raport comercial sau de altă natură între cele două societăţi, acesta fiind de acord cu efectuarea Transferului solicitat, şi de această dată suma de bani fiind ridicată în aceiaşi modalitate de inculpatul IEG.
În sarcina inculpatului IEG s-a reţinut că, în calitatea sa de asociat unic la SC PLC SRL a acceptat realizarea unor împrumuturi neautorizate între persoane juridice, în sensul că a ridicat de la sediul Băncii T cele două sume de bani în valoare de 100.000 lei şi respectiv 25.000 lei, Transferate de la SC AS SRL V şi respectiv SC VT SRL P, în mod ilegal, fără ca între societăţi să existe raporturi comerciale sau de altă natură, acceptându-le aşadar în mod fraudulos, accept materializat prin prezentarea la ghişeu şi ridicarea acestora.
S-a susţinut că inculpatul a cunoscut caracterul fraudulos al acestor Transferuri bancare intermediate de inculpatul PR în considerarea calităţii sale de asociat al SC PLC SRL, societate care nu avea raporturi comerciale cu cele două societăţi mai sus menţionate.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul NN, în sarcina acestuia s-a reţinut că în calitate de administrator al SC PLC SRL a cunoscut activitatea infracţională a coinculpatului IEG şi a înlesnit desfășurarea acesteia prin aceea că, în data de 29.10.2014 s-a prezentat la sediul Băncii T şi a solicitat două extrase de cont, respectiv extrasul nr. X/03.10.2014 şi extrasul nr. X/06.10.2014, având cunoştinţă că în ziua imediat următoare, respectiv la data de 29.10.2014 va avea loc Transferul sumei de 100.000 lei din contul SC AS SRL, iar la scurt timp, respectiv, la data de 04.11.2014 Transferul sumei de 25.000 lei din contul SC VT E SRL.
După intrarea în posesie a celor două extrase de cont, inculpatul a falsificat extrasul de cont nr. X/03.10.2014 pe care l-a modificat prin scanare şi imprimare, completând ultima coloană a acestuia cu suma de 285.000 lei în scopul acoperirii activităţii infracţionale a coinculpatului IEG, înscris pe care l-a prezentat şi organelor de urmărire penală pentru „acoperirea activităţii infracţionale şi inducerea în eroare a anchetei judiciare.” Această activitate a inculpatului s-a realizat în scopul confirmării apărărilor constant formulate de reprezentanţii SC PLC SRL, în sensul încheierii unui contract de împrumut între această societate şi BANCA T, prin care ar fi primit , cu acest titlu, suma de 285.000 lei, considerent pentru care inculpatul IEG a ridicat de la ghişeul Băncii T cele două sume de bani, reprezentând ,,parte din credit,, .
Cu privire la acest aspect, în actul de sesizare s-a arătat că este necorespunzător adevărului, câtă vreme nu a fost identificată o cerere scrisă de obţinere a creditului şi nu s-a încheiat un contract de împrumut între societate şi bancă, urmărirea penală relevând că în fapt, numita IM, fost asociat unic la SC PL SRL, s-a deplasat la Banca T –Sucursala S pentru a solicita un credit bancar ocazie cu care inculpatul PR a întocmit o simulare de credit – draft - un înscris cu titlu informativ care se completează cu datele clientului, în scopul verificarii îndeplinirii condiţiilor generale de acordare a creditului şi pentru informarea ulterioară a clientului cu privire la îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a creditului solicitat.
Astfel, în contractul de credit nr. X/16.09.2014, înscris de care se prevalează reprezentanţii SC PLC SRL, la rubrica „e) Perioada de utilizare* Orice parte a creditului netrasă până la această dată va fi anulată” este înscrisă data de 16/09/2014-26/09/2014(pagina 49 vol. I dosar urmărire penală_), astfel că suma de 100.000 lei care se presupune că provin din acest credit nu ar fi putut fi retrasă în data de 29.10.2014, întrucât ar fi expirat perioada de utilizare a creditului .
De asemenea, la rubrica „d) data stabilirii dobânzii” este specificată data de 28/08/2014, în condiţiile în care contractul de credit datează din data de 16.09.2014, iar la rubrica „9) Clauze de derulare facilitate” sunt specificate următoarele aspecte: „Creditul poate fi utilizat sub formă de împrumut la termen printr-o singură tragere efectuată pe bază de cerere” deci era imposibil ca împrumutul să fie acordat în mai multe tranşe, din care prima să fi fost cea de 100.000 lei.
Toate aceste elemente au conturat cu certitudine împrejurarea că nu s-a încheiat un contract de credit, astfel că apărarea inculpaţilor în sensul ridicării celor două sume de bani cu acest titlu, a fost apreciată ca nesinceră, cu atât mai mult cu cât susţinerea inculpatului IEG, în sensul că pentru a intra în posesia celor două sume de bani nu a întocmit nici un document şi nu a depus nici un document justificativ, semnând chitanțele de primire a sumelor, este de asemenea neveridica în raport cu menţiunile din extrasele de cont referitoare la cele două tranzacţii, din care rezultă că cele două sume de bani au fost ridicate cu titlu de „restituire împrumut asociat” operaţiune care necesită prezentarea la bancă cu documente contabile justificative (balanţe, bilanţuri) din care să rezulte că inculpatul a împrumutat societatea cu sume de bani şi că prin cele două sume îi sunt returnate împrumuturile acordate în regim de „aport asociat”.
În pofida acestor argumente de fapt şi pentru a fundamenta aprecierea încheierii unui contract de împrumut, inculpatul NN a solicitat în data de 28.10.2014 eliberarea unor extrase de cont pentru SC PLC SRL fiindu-i eliberate extrasul nr. X/03.10.2014 şi extrasul nr. X/06.10.2014 de către angajata băncii, numita ED care le-a înmânat personal inculpatului NN, ambele extrase de cont atestând soldul 0 pentru contul SC PLC SRL.
În raport de aceste aspecte, actul de sesizare a concluzionat că extrasul de cont nr. X/03.10.2014 (fila 17 rechizitoriu) utilizat de inculpatul NN cu ocazia solicitării adresate băncii de a pune la dispoziţia SC PC SRL în integralitatea sa creditul acordat şi prezentat organelor de urmărire penală în cauza prezentă pentru dovedirea aceluiaşi fapt, este contrafăcut prin inserarea sumei de 285.000 lei în mod fraudulos, versiunea susţinută de inculpat cu privire la modalitatea în care a intrat în posesia acestui înscris, respectiv că i-ar fi fost înmânat de martora IM, care la rândul său l-ar fi primit de la inculpatul PR, autorul falsului, nefiind reală.
Şi aceasta, deoarece în urma valorificării mandatului de supraveghere tehnică nr. din data de 23.06.2015, emis de Tribunalul Olt, au fost analizate Login-urile privind eliberarea extraselor de cont pentru contul curent ROXXXXXXXXX al SC PLC SRL aferente anului 2014, rezultând că niciunul din extrasele de cont nu a fost eliberat de către inculpatul PR, ci de angajata ED.
S-a apreciat că în drept, faptele inculpatului PR întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „ constituire a unui grup infracţional organiza” prev. de art. 367 alin. 1 C.p. „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 250 alin. 1 C.p. şi „acces ilegal la un sistem informatic” prev. de art. 360 alin. 1 C.p., cu aplic. art. 38 C.p. fapte circumscrise unui prejudiciu în sumă de 155.000 lei, faptele inculpatului IEG, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat” prev. de art. 367 alin. 1 C.p. şi „acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos „(două fapte) prev. de art. 251 C.p. cu aplic art. 38 C.p., circumscrise unui prejudiciu în sumă de 125.000 lei , iar faptele inculpatului NN, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „constituirea unui grup infracţional organizat” prev. de art. 367 alin. 1 C.p. „ complicitate la acceptare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. şi ped. de art. 48 C.p. rap. la 251 alin. 1 C.p. şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 322 C.p. cu aplic. art. 38 C.p., circumscrise unui prejudiciu în sumă de 125.000 lei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 10.07.2015 sub nr. X/104/2015.
Prin incheierea nr. X/12.10.2015 , pronunţată de judecatorul de cameră preliminară la data de 12.10.2015, conform art. 346 alin. 2 C.p.p. au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii IEG şi NN, ca neîntemeiate, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.X/P/2015 emis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Olt, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii PR, IEG şi NN şi s-a dispus începerea judecăţii.
La data de 31.08.2015 SC AS SRL V a depus la dosarul cauzei, în şedinţa de cameră preliminară, o cerere de constituire parte civilă, prin care a solicitat obligarea inculpaţilor PR, IEG şi NN, precum şi pe „ comitenta Banca T SA C” la plata sumelor de 321.800 lei daune materiale plus dobânzi şi accesorii calculate conform contractului de credit nr. X/23.10.2013 şi a actului adițional nr. A/18.12.2014, dobânzile şi accesoriile aferente sumei de 100.000 lei calculate până la data de 09.02.2015 ( data restituirii sumei de către SC PLC SRL) şi a sumei de 500.000 lei reprezentând daune morale.
Cu aceeaşi ocazie, partea civilă a solicitat introducerea în cauză a Băncii T SA C, în vederea angajării răspunderii civile a acesteia în temeiul art. 1573 C. Civil pentru fapta prepusului PR (fila 157-162 dosar instanţă vol. I), cerere admisă de instanţă prin încheierea din data de 19.01.2016, prin care s-a dispus introducerea în cauză a Băncii T şi citarea în cauză, în calitate de parte responsabile civilmente, în condiţiile art. 21 alin. 1 C.p.p., respectiv, la cererea părţii civile SC AS SRL V şi până la începerea cercetării judecătoreşti.
La data de 07.10.2015 SC V T E SRL P a comunicat instanţei că nu are pretenţii civile în cauză, prejudiciul fiind recuperat (fila 21 dosar instanţă vol. II).
La termenul din data de 08.03.2016, a fost ascultat inculpatul PR care a arătat că recunoaşte faptele aşa cum sunt descrise în actul de sesizare şi a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin.4 C.p.p. privind procedura simplificată.(filele 18-22 dosar instanţă vol. III)
La acelaşi termen de judecată, instanţa, având în vedere declaraţia inculpatului PR , în raport de situaţia de fapt descrisă în actul de sesizare, dar şi dispoziţiile art. 377 alin.5 C.p.p., a constatat că se impune efectuarea cercetării judecătoreşti, pentru stabilirea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respingând cererea formulată de inculpatul PR privind procedura aplicabilă în cazul recunoaşterii învinuirii.
La termenul de judecată din data de 21.06.2016 au fost audiaţi inculpaţii NN şi IEG, care nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor ( filele 53-57 dosar instanţă vol. III).
Au fost audiaţi martorii din acte BF, JP, PB (filele 97-102 dosar instanţă vol. III), MEA, SA (filele 118-122 dosar instanţă Vol. III), BV, TE (filele 135-138 dosar instanţă vol. III), MCE, SD (filele 132- 137, dosar instanţă vol. IV), NM, CO, (filele 162-165 dosar instanţă vol. IV) şi din oficiu, instanţa a dispus audierea martorilor rezultaţi din dezbateri RI ( filele 175-176 dosar instanţă vol. V) şi PV (filele 94-95 dosar instanţă vol. VII).
La solicitarea inculpatului PR prin apărătorul său ales, a fost administrată proba cu înscrisuri înaintate la dosarul cauzei de către SC PLC SRL ( filele 169-174 dosar instanţă Vol. V şi 45-216 dosar instanţă vol. VI).
La cererea inculpaţilor NN şi IEG a fost administrată proba testimonială, fiind audiaţi martorii IM (filele166-169 dosar instanţă, vol. IV), DP (fila 177 dosar instanţă Vol. V), TR( filele 176-177 dosar instanţă vol. VII), DE (filele 181-184 dosar instanţă vol. VII) şi PAF ( filele 81-82 dosar instanţă vol. VII), au fost solicitate fişele de cazier judiciar pentru cei trei inculpaţi ( filele 69-70, 74-76 dosar instanţă vol. III, 120-122 şi 143-144 dosar instanţă vol. VII ).
A fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar de către partea responsabilă civilmente Banca T SA cu adresa nr. X/27.09.2016: copie a raportului de investigaţie-suspiciune de fraudă internă având un număr de 7 pagini şi copie anexă la raportul de investigaţie-suspiciune de fraudă internă având un număr de 5 pagini (filele 3-16 dosar instanţă vol. IV) şi cu adresa nr. X/27.09.2016: borderourile de predare către Poşta Română privind livrarea extraselor de cont pentru cardurile de credit (76 pagini-copie), extrasele de cont pentru contul de card de credit al SC AS SRL, pentru lunile septembrie 2014, respectiv octombrie 2014, în formatul în care au fost Tmise prin poştă către client (11 pagini- copie), extras de cont nr. X/03.10.2014 aparţinând SC PLC SRL (1 pagina –copie), login-urile privind eliberarea extraselor de cont pentru SC AS SRL şi SC PLC SRL (2 pagini – copie), norma privind managementul riscului în activitatea cu carduri la nivel de unităţi BT-N.18.3.11.S (37 pagini –copie), O.P. şi dispoziţii de Transfer SC AS SRL (13 pagini- copie), ( filele 17-106, dosar instanţă vol. IV).
La solicitarea părţii responsabile civilmente Banca T SA a fost audiat martorul PAG (fila 178 dosar instanţă vol. V).
La solicitarea părţii civile SC AS SRL V a fost încuviinţată proba cu înscrisuri, fiind ataşate la dosarul cauzei (filele 221-309 dosar instanţă vol. VI, 126-137 dosar instanţă vol. VII).
De asemenea, la solicitarea părţii civile SC AS SRL V şi a inculpaţilor NN şi IEG prin apărătorul lor ales, partea responsabilă civilmente Banca T SA a înaintat la dosarul cauzei adresele nr. X/13.12.2016, nr. X/07.02.2017 şi nr. X/16.02.2017 însoţite de mai multe înscrisuri (filele 6-151 dosar instanţă vol. V, 45-217 dosar instanţă vol. VI şi 8-88 dosar instanţă vol. VII) şi adresa nr. X/02.03.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/02.03.2017 (fila 123 dosar instanţă vol. VII), adresa nr. X/25.05.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/25.05.2017 însoţită de mai multe înscrisuri (filele 198-201 dosar instanţă vol. VII).
A fost ataşată la dosar fişa informatizată din DEPABD privind pe martorul din acte MGC (fila 141 dosar instanţă vol. IV) care nu a putut fi audiat în mod nemijlocit de către instanţă, motiv pentru care cu ocazia dezbaterilor a fost citită declaraţia acestuia pentru a fi avută în vedere de către instanţă, conform art. 374 alin.10 C.p.p..
De asemenea, din oficiu a fost administrată proba cu înscrisuri, la solicitarea instanţei, fiind înaintate la dosar adresa SC V SRL nr. 04/05.01.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/06.01.2017( filele 20-21 dosar instanţă vol. V), adresa nr. X/12.01.2017 emisă de Banca Naţională a României înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/12.01.2017( filele 22-23, 28-29 dosar instanţă vol. V), precum şi adresele nr. X/01.02.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/02.02.2017 la care sunt ataşate extrasul contului RO XXXXXXXXXXXXRO din data de 04.11.2014, nr. X/17.02.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/20.02.2017 (filele 89-90 dosar instanţă vol. VII), nr. X/28.02.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr.X/01.03.2017 (fila 116 dosar instanţă vol. VII), nr. X/28.02.2017 înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. X/02.03.2017 (fila 124 dosar instanţă vol. VII, precum şi copia fişei cu specimenele de semnături pentru SC PLC SRL ( filele 33-37 dosar instanţă vol. VI), de către B G S G.
Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea unor referate de evaluare de către Serviciul de Probaţiune Olt pentru inculpaţii PR, NN şi IEG ( filele 148-151, X-165 dosar instanţă vol. VII), dar şi efectuarea unei expertize judiciare contabile de către expertul contabil SO, ce a fost ataşată la filele 6-19 dosar instanţă vol. VIII.
Analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, precum şi probele administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti şi apreciindu-le, în ansamblu şi în urma evaluării tuturor conform art. 103 alin. 1 C.p.p., instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 14.01.2015 Biroul Teritorial Olt din cadrul DIICOT a fost sesizat prin plângere de către SC AS SRL V prin directorul general BF cu privire la prejudicierea sa, prin comiterea unei fraude bancare, prezenta procedură judiciară confirmând realitatea sesizării ce a fost comisă, parţial, în împrejurările descrise în actul de sesizare.
Astfel, inculpatul PR şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Băncii T Sucursala Slatina în calitatea de analist credite IMM, începând cu anul 2007 până în luna ianuarie 2015, calitate în care, reprezenta angajatorul în relaţia cu societăţile comerciale, clienţi ai acestuia.
Aşa cum rezultă din fişa postului funcţionarului bancar, pe lângă activitatea principală de analiză a documentaţiei de credit, inculpatul asigura şi suportul clienţilor pe zone de operaţiuni. De-a lungul timpului între clienţii de tip IMM , cum este situaţia SC A V şi funcţionarii bancari - angajaţi ai băncilor - pe linie de analiză credite s-a dezvoltat o procedură neconvenţională, un raport de reciprocitate client - funcționar bancar, interesul clientului fiind de a obţine credite bancare, iar al funcţionarului bancar de a-şi crea avantaje profesionale şi materiale prin atragerea clienților.
În acest context, inculpatul PR a iniţiat şi finalizat demersurile necesare deschiderii unui cont de card, altul decât contul curent, pentru clientul SC AS SRL, în mod fraudulos, fără acordul titularului, intrând astfel, în posesia cardului de credit aferent, în aceeaşi modalitate, respectiv fără consimţământul titularului de cont.
Reţine instanţa astfel că, la data de 29.01.2014, numita MC, consilier IMM, a introdus o cerere de emitere card VBS cu oV-draft pentru SC AS SRL V, la solicitare inculpatului PR, iar la data de 04.02.2014, numita AM, gestionar carduri în cadrul Sucursalei Slatina a Băncii T, împreună cu numita DN, ofiţer front-office, gestionar PIN-uri în aceeaşi sucursală, au predat aceluiaşi inculpat, cardul şi PIN-ul aferent solicitării introduse în sistem, destinat titularului SC AS SRL V, cu scopul de a fi înmânat acestuia.
Inculpatul PR nu a înmânat acest card SC AS SRL V, persoana juridică nesolicitând emiterea acestuia, aspect confirmat de relaţiile comunicate instanţei la data de 07.02.2017 de către Banca T cu adresa nr. X/17.02.2017, în sensul neidentificării în evidenţele băncii, a contractului de credit pe card, din conţinutul aceluiaşi înscris rezultând de asemenea, că, urmare contractului încheiat între părţi (SC AS SRL V şi BANCA T) în ziua de 04.02.2014 ( data remiterii către inculpatul PR a cardului şi PIN - ului aferent) la dispoziția SC AS SRL a fost pusa suma de 10.000 lei „în baza documentelor prezentate de analistul de credite PR, analizate şi aprobate de Comitetul de credite a Sucursalei Slatina a băncii” ( fila 45 Vol. VI dosar instanţă).
Din examinarea dosarului de credit a rezultat că nu există un contract semnat între părţi, că aplicaţia generată din sistem la data de 29.01.2014 de către MC, consilier IMM la solicitarea inculpatului PR, nu este semnată nici de către clientul SC AS SRL V nici de către bancă, iar memo-ul de aprobare în Comitetul de Credite are o altă semnătură decât cea a directorului de sucursală. De asemenea, în ziua predării cardului, respectiv 04.02.2014, cardul a fost activat, fiind retrasă suma de 9700 lei de la un ATM bancar de pe raza municipiului Slatina.
Ulterior, în perioada august – decembrie 2014, folosind fără drept cardul astfel eliberat, inculpatul PR a efectuat numeroase retrageri de numerar din contul de card al SC AS SRL V, după ce contul de card era alimentat prin efectuarea de numeroase Transferuri bancare, din contul curent al aceleiaşi societăţi SC AS SRL, Transferuri dispuse de inculpatul PR şi operate de angajaţii băncii, fără acordul şi consimţământul reprezentanţilor legali ai SC AS SRL V.
Astfel, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, respectiv, din considerentele raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, în perioada august - decembrie 2014 din contul curent în contul de card al SC AS SRL V s-au efectuat următoarele Transferuri bancare: la data de 28.08.2014 suma de 11.500 lei, la data de 02.09.2014 suma de 11.300 lei, la data de 17.09.2014 suma de 20.000 lei, la data de 19.09.2014 suma de 15.000 lei, la data de 25.09.2014 suma de 5.000 lei, la data de 26.09.2014 suma de 20.000 lei, la data de 08.10.2014 suma de 50.000 lei, la data de 14.10.2014 suma de 50.000 lei, la data de 17.10.2014 suma de 10.000 lei, la data de 21.10.2014 suma de 40.000 lei, la data de 23.10.2014 suma de 30.500 lei şi la data de 29.10.2014 suma de 45.000 lei, în total suma de 311.800 lei.
Aceste Transferuri bancare au fost efectuate de angajaţii Băncii T Sucursala Slatina, respectiv, de administratorii de cont PAF şi DE, precum şi de numita TE, sef serviciu operaţiuni, cu ordine de plată sau dispoziţii de transfer, prezentate în acest scop de către inculpatul PR, fără acordul titularului SC AS SRL V, persoană juridică care nu avea cunoştinţă despre deschiderea contului de card şi pe cale de consecinţă, nu a autorizat aceste Transferuri.
Pentru a dispune efectuarea acestor transferuri inculpatul PR s-a folosit în mod fraudulos de instrumentele de plată, respectiv ordine de plată şi dispoziţii de Transfer, înscrisuri pe care le-a procurat de la reprezentanţii SC AS SRL V prin manopere dolosive, tocmai pentru folosirea ulterioare a acestora, în scopul efectuării Transferurilor bancare din contul curent al clientului, în contul de card( pe care îl deschisese în mod fraudulos în acelaşi scop) şi ulterior, însuşirii banilor, prin utilizarea cardului eliberat în acelaşi mod şi aflat în posesia sa nelegitimă.
În fapt, aşa cum a declarat administratorul societăţii, numitul PB, „ la semnarea contractelor de credit, domnul R, îmi cerea două, trei ordine de plată în alb, întrucât erau necesare pentru înscrierea la arhiva electronică a fondului de garantare şi nu se cunoştea de la început suma necesară. Domnul R cerea de fiecare dată un ordin de plată de rezervă, motivând că este posibil să greşească la completare”.
În ceea ce priveşte dispoziţiile de Transfer, utilizate de inculpatul PR pentru a ordona Transferurile bancare se reţine că acesta a intrat în posesia lor în acelaşi mod, nefiind recunoscute de reprezentanţii societăţii. Astfel, „în ceea ce priveşte dispoziţiile de Transfer din data de 28.08.2014, 02.09.2014, respectiv, 17.10.2014, pe care mi le-a prezentat doamna directoare a Sucursalei Băncii T Slatina, nu le recunosc şi nu m-am prezentat niciodată la ghișeu pentru a solicita aceste Transferuri de bani” ( declaraţie martor PB).
Aproximativ în aceeași perioadă, respectiv la data de 29.10.2014, inculpatul PR a dispus de fondurile bancare ale aceluiaşi client, în acelaşi mod fraudulos, fără ştiinţa şi acordul SC AS SRL V, utilizând de această dată ordinul de plată nr. 12 din data de 29.10.2014 „reprezentând FF. X/01.09.2014” (fila 198 vol. VII dosar urmărire penală), prin care s-a Transferat suma de 100.000 lei, din acelaşi cont curent al SC A SRL V, în contul SC PLC SRL cu sediul în comuna B, jud. Olt, reprezentată de inculpaţii NN şi IG E, Transfer efectuat de numita PAF, ( PC conform menţiunilor existente pe ordinul de plată) administrator de cont.
În aceeaşi zi, respectiv la data de 29.10.2014 ( potrivit chitanţei de ridicare numerar din data de 29.10.2014, ora 11:59, fila 6 dosar urmărire penală vol. VIII), la sediul Băncii T s-a prezentat inculpatul IEG, care în calitatea sa de asociat al SC PLC SRL B, a solicitat administratorului cont cash PV, eliberarea sumei de 100.000 lei, reprezentând „restituire împrumut asociat”, inculpatul intrând în posesia sumei de 99.400 lei , deşi în fapt suma provenea din contul SC AS SRL V.
De menţionat că în acea zi, la sediul băncii inculpatul a făcut deplasarea împreună cu martora IM, (soţia sa), care însă nu l-a însoţit la ghişeul băncii, rămânând în autoturism, persoană care a intrat în posesia banilor imediat după ce inculpatul a revenit la maşină, aspect susţinut de aceştia, suma de bani fiind depusă în aceeaşi zi la BRD Slatina de către martoră, în scopul achiziţionării unui utilaj (cifă beton) necesar desfăşurării activităţii SC PLC SRL.
Aşa cum rezultă din declaraţia martorei PV, în ziua respectivă, pentru a intra în posesia acestei sume de bani, inculpatul IEG a prezentat balanţa contabilă a societăţii, iar după remiterea sumei a semnat documentul justificativ, respectiv chitanţa fără număr din data de 29.10.2014, ce atestă eliberarea acestei sume cu titlu de „restituire împrumut asociaţi”.
În ceea ce priveşte ridicarea sumei de 25.000 lei de către acelaşi inculpat în aceeași modalitate, din contul SC PLC SRL, instanţa reţine că această sumă de bani a fost Transferată legal de reprezentantul SC VT SRL P, martorul BV, la solicitarea inculpatului PR, martorul declarând că „ în toamna anului 2014, în perioada octombrie –noiembrie a fost contactat de PR pe care îl cunoştea, angajat al Băncii T, cu care avea relaţii în calitate de administrator al SC VT E SRL P, ocazie cu care l-a rugat să dea o sumă de bani cu titlu de împrumut pentru câteva zile, suma respectivă fiind de 25.000 lei „ (fila 135-136 vol. III dosar instanţă)
Fiind de acord cu cererea inculpatului PR, în aceeaşi zi s-a prezentat la Banca T Sucursala P, dispunând acest Transfer cu un ordin de plată în contul SC PLC SRL, cont pe care i l-a comunicat inculpatul PR şi pentru că ulterior nu i-a fost restituit împrumutul, s-a deplasat la Banca T şi mai mult decât atât „a contactat-o pe soţia administratorului” societăţii împrumutate, iar la recomandarea inculpatului PR, în acelaşi scop, a contactat o persoană „despre care a înţeles că este fratele soţiei acestuia” recuperând ulterior suma împrumutată, respectiv după audierea sa de către organele judiciare în cauza prezentă.
Şi cu privire la această sumă de bani, Transferată în contul SC PLC SRL, reţine instanţa că la data de 04.11.2014, la sediul Băncii T s-a prezentat același inculpat IEG însoţit de martora IM, care a rămas în autoturismul cu care au făcut deplasarea, care s-a prezentat la ghişeul administratorului de cont PV şi a solicitat eliberarea acestei sume cu titlu de „ restituire împrumut asociat”, fiindu-i remisă suma de 24.850 lei. Si de această dată, inculpatul a prezentat balanţa contabilă a societății, document justificativ necesar eliberării sumei, de către administratorul de cont care în prealabil a verificat calitatea sa în cadrul societăţii, inculpatul semnând pe chitanţa de ridicare numerar fără număr, din data de 04.11.2014, ora 16:06, (fila 6 dosar urmărire penală vol. VIII).
În ceea ce priveşte activitatea infracţională a coinculpaţilor IEG şi NN, plecând de la declaraţiile date de aceştia în cursul cercetării judecătoreşti , instanţa reţine că reprezentau SC PLC SRL, persoană juridică cu capital român, cu sediul social în comuna B jud. Olt, având ca obiect de activitate „fabricarea şi comercializarea betonului”.
Aşa cum se reţine în considerentele actului de sesizare (pagina 17), societatea comercială s-a constituit iniţial dintr-un asociat unic în persoana numitei IM numită în funcţie la data de 23.08.2011, care deţinea şi funcţia de administrator cu puteri depline pe perioadă nelimitată.
La data de 10.04.2013, la solicitarea acesteia s-a dispus încetarea mandatului de administrator, în această funcţie fiind numit inculpatul NN şi la solicitarea asociatului unic IM, societatea a fost transformată din SRL cu mai muţi asociaţi în SRL unipersonal, prin cooptarea inculpatului IEG , soţul său şi transferul către acesta a tuturor acţiunilor societăţii.
Conform declaraţiilor inculpaţilor IEG şi NN care se coroborează cu declaraţia martorului audiat la solicitarea acestora în apărare, IM, dar şi cu a martorului RI, fratele acesteia, audiat din oficiu de către instanţă, aproximativ în luna august 2014 „ fiind o afacere de familie” cei patru au decis „contractarea unui împrumut de la o societate bancară, martora IM fiind cea care a depus acte la vreo trei bănci” (declaraţia martor RI fila 175 Vol. V dosar instanţă).
Instanţa reţine că potrivit depoziţiei acestuia „nu au convenit asupra sumei împrumutate, hotărând să ia cât se poate, că aşa e la bancă”, martora IM arătând că împreună cu soţul său, administratorul IEG şi fratele său RI „au decis să contracteze un credit de la Banca T, având nevoie de aproximativ 50.000 euro” sens în care, „ deşi legalmente nu avea o calitate în societate, s-a deplasat la Banca T şi a stat de vorbă cu inculpatul PR pe care îl cunoştea, expunându-i ce nevoi avea societatea, avansând nevoia sumei de 250.000 lei” ( fila 166 dosar instanţă vol. IV).
În acest scop, reţine instanţa, aşa cum rezultă din adresa nr. 1X/17.02.2017 a BRD Regiunea Oltenia (fila 89 dosar instanţă vol. VII), SC PC SRL a intenţionat în toamna anului 2014 să acceseze finanţări, „dar în urma verificărilor situaţiilor financiare prezentate s-a constata faptul că societatea nu a îndeplinit formalităţile de depunere a unei cereri de acordare credit”, rezultând aşadar refuzul acestei unităţi bancare de acordare a creditului către societatea SC PC SRL, din motive financiare.
În pofida acestei situaţii financiare în care se afla societatea, administratorii de fapt ai acesteia, martorii IM şi RIa, au continuat demersurile în vederea obţinerii unui împrumut, scop în care l-au abordat pe inculpatul PR, persoană pe care o cunoşteau, între aceştia existând relaţii anterioare de durată, aşa cum a declarat martorul RI, ca urmare a convenţiilor încheiate de societăţile la care acesta a funcţionat şi Banca T, al cărui angajat era inculpatul, dar şi martora IM dar şi inculpatul PR.
Astfel, acesta din urmă confirmă acest aspect, arătând că „a discutat cu IM şi RI, care au venit la bancă şi au spus că vor un credit de 285.000 lei pentru SC PLC SRL”, la cererea acesteia „imprimând pe calculator un draft al contractului”, inculpatul susţinând că i-a încunoștințat că nu pot obţine creditul la acel moment din lipsa garanţiilor necesare.(fila 124-137 dosar urmărire penală Vol. VI), înscrisul respectiv identificat în biroul inculpatului PR nefiind însă un contract de credit, în considerarea celor cuprinse în conţinutul său, din perspectiva duratei de derulare, a datei stabilirii dobânzii ca fiind 27.08.2014 (în condiţiile în care data contractului este 16.09.2014) şi a modului de utilizare a creditului acordat, respectiv „printr-o singură tragere efectuată pe bază de cerere” , înscris care de altfel, nu a fost înregistrat în evidenţa societăţii bancare, nefiind recunoscut de către aceasta.
Pentru a satisface solicitările repetate a numiţilor IM şi RI inculpatul PR a uzat de modalitatea frauduloasă descrisă în paragrafele anterioare ale prezentei hotărâri, solicitând administratorului de cont PA efectuarea transferului în sumă de 100.000 lei din contul SC AS SRL V în contul SC PL SRL la data de 29.10.2014, dată la care, la sediul Băncii T s-a prezentat inculpatul IEG însoţit de martora IM, „pentru a ridica parte din credit, aşa cum îi spusese la telefon, soţiei domnul PR” (declarație inculpat IEG fila 56-57 vol. III), cu menţiunea că martora „nu a intrat în bancă şi l-a aşteptat în maşină” ( depoziție martora IM fila 167 vol. IV).
În ceea ce priveşte activitate infracţională a inculpatului NN, administratorul SC PLC SRL, instanţa reţine că, în urma deciziei adoptate cu privire la necesitatea obţinerii unui împrumut de la societăţi bancare pentru această societate, decizie la care a participat alături de soţii I şi numitul RI, cunoscând demersurile efectuate de martora IM şi în pofida lipsei garanţiilor societăţii pentru obţinerea unui eventual credit, în aceeaşi perioadă a solicitat deschiderea unui cont bancar pe numele SC PLC SRL la Banca T, cererea fiind admisă, societatea devenind titulara contului cu nr.ROXXXXXXXXXXx.
Deşi inculpatul nu a făcut demersuri concrete pentru obţinerea sumelor de bani necesare societăţii pe care o administra, această activitate fiind desfăşurată de martora IM, a avut cunoştinţă de aceste demersuri, nevoia obţinerii acestor sume de bani fiind constatată împreună cu celelalte trei persoane direct interesate de activitatea societăţii , acesta fiind şi motivul solicitării de deschidere a unui cont pentru societate la Banca T, condiţie primordială pentru acordarea unui eventual credit.
În ziua de 28.10.2014 inculpatul NN s-a deplasat Banca T şi a solicitat eliberarea a două extrase de cont pentru SC PLC SRL, respectiv nr. 07/03.10.2014 şi nr. 8 din 06.10.2014, ce au fost eliberate de numita DE şi înmânate inculpatului, soldul contului la datele respective fiind „zero”.
Ulterior, la data de 04.12.2014, inculpatul s-a deplasat la Banca T şi a solicitat în scris „ disponibilizarea sumei de 285.000 lei în contul curent al SC PLC SRL” invocând în susţinerea cererii „extrasul aferent contului sus menţionat, extras din care rezultă că SC PLC SRL beneficiază de suma de 285.000 lei”.
În fapt, înscrisul în cauză este evidenţiat de fila 17 a actului de sesizare, observându-se în contul SC PLC SRL, ca şi credit neutilizat, suma de 285.000 lei.
Având în vedere relaţiile comunicate de Banca T în mod constant, în sensul că, extrasul de cont generat şi printat la data de 28.10.2014 de către DE la solicitarea inculpatului NN atesta soldul „ zero” pe contul clientului respectiv (fila 48 dosar instanţă vol. VI) şi faptul că sistemul informatic al băncii nu permite efectuarea de modificări în conţinutul unui extras de cont în sensul că nu se pot adăuga sau şterge informaţii şi nu se poate modifica soldul contului, neputându-se elibera două extrase de cont cu conţinut diferit pentru acelaşi interval de timp, instanţa reţine că inculpatul NN - persoană la solicitarea căreia, în calitate de administrator al SC PLC SRL a fost generat şi eliberat extrasul de cont nr. X/03.10.2014, fiind înmânat de angajatul băncii - a modificat conţinutul acestuia prin imprimarea numărului 285.000,00 în dreptul rubricii „credit neutilizat”, documentul fiind scanat şi apoi imprimat pentru a crea aparenţa încheierii unui contract de credit între Banca T şi societatea al cărui administrator era.
Cu ocazia audierii sale, inculpatul NN a negat implicarea sa în săvârşirea infracţiunilor , susţinând că în ziua de 28.10.2014 nu s-a prezentat la Banca T şi nu a solicitat extrase de cont ale societăţii. În calitatea sa de administrator al SC PLC SRL „nefăcând altceva decât să semneze pentru deschiderea unui cont la bancă, semnând nişte înscrisuri, deoarece luase hotărârea de a lua un credit de la bancă, societatea având nevoie de bani pentru a cumpăra un utilaj” ( fila 53 vol. III, fila 100 vol. VIII dosar instanță).
Aşa cum a declarat inculpatul, de „încheierea” contractului de credit s-a ocupat „asociatul I şi soţia acestuia, care deşi nu avea nicio calitate în societate era consultată tot timpul, deoarece era o afacere de familie” arătând că de la IM a cunoscut că iniţial s-au virat numai 100.000 lei „pentru că banca nu avea întreaga sumă”,de la aceeaşi persoană luând cunoştinţă şi de virarea sumei de 25.000 lei, sumă ce a fost ridicată de inculpatul I E.
În ceea ce priveşte modalitatea în care a intrat în posesia extrasului de cont incriminator, inculpatul a susținut că „ tot de la IM cunoaşte că PR i-a înmânat un extras de cont al societăţii, în care se afla creditul neutilizat, fără a putea preciza data acelui extras de cont” şi deoarece inculpatul PR nu mai răspundea la telefon lui IM, a mers la bancă pentru a solicita restul creditului având asupra sa extrasul de cont pe care „ i-l dăduse IM”.
În ceea ce priveşte condiţiile în care a fost încheiat contractul de credit, inculpatul a arătat că nu ştie cine a semnat acest înscris, de la IM „auzind că s-ar fi încheiat contractul de credit cu banca pentru că nu ar fi avut cum să intre banii în contul SC PLC SRL” .
Aceste susţineri ale inculpatului sunt necorespunzătoare adevărului şi nu vor fi avute în vedere de instanţă, având în vedere relaţiile comunicate de Banca T cu privire la condiţiile în care a fost eliberat extrasul de cont nr. X/07.10.2014, ca şi împrejurarea că versiunea acreditată de inculpaţi, în sensul că inculpatul PR ar fi fost cel care ar fi contrafăcut acest înscris, pe care l-ar fi înmânat ulterior, martorei IM în prezenţa martorului TR, este infirmată de informaţiile valorificate în temeiul mandatului de supraveghere nr. X/23.06.2015 emis de Tribunalul Olt, din care rezultă că pentru anul 2014 au fost generate automat de sistem, pentru contul SC PLC SRL deschis la Banca T ca urmare a solicitării exprese a administratorului NN, şi ca urmare a existenţei de tranzacţii pe cont în zilele respective, un număr de 18 extrase de cont, din care două extrase zilnice, cel din data de 03.10.2014 şi respectiv 06.10.2014, ce au fost expres solicitate şi ridicate de inculpatul NN în data de 28.10.2014 în forma în care au fost generate de sistemul informatic al băncii.
Din analiza LOGIN - urilor privind eliberarea extraselor de cont pentru contul societăţii respective rezultă că niciunul din extrasele de cont nu au fost eliberate de inculpatul PR, fiind expres solicitate de inculpatul NN şi eliberate de angajata băncii DE, acestuia, aspecte confirmate de depoziţia martorei DE, dar şi de declaraţia inculpatului PR.
În acest sens relevant este înscrisul de la fila 58 dosar urmărire penală vol. II care evidenţiază lista personalului bancar care a eliberat extrase de cont pentru SC PLC SRL (numitele PC şi ED), fiind exclusă astfel susţinerea inculpaţilor NN şi IEG cu privire la provenienţa extrasului de cont.
Chiar dacă Banca T a participat în proces în calitate de parte responsabilă civilmente, nu există minime indicii din care să rezulte nerealitatea datelor comunicate instanţei pe parcursul prezentei proceduri, din cuprinsul adreselor evocate anterior, rezultând că la data de 28.10.2014, inculpatul NN a intrat în posesia celor două extrase de cont cu sold „zero”.
În ceea ce priveşte apărarea inculpatului IEG, instanţa constată că, în egală măsură, ca şi coinculpatul NN, acesta a confirmat că în anul 2014, de comun acord cu administratorul societăţii şi cu soţia sa au decis achiziţionarea unui credit de la banca T, numita IM făcând demersuri pentru obţinerea acestuia, sens în care a stat de vorbă cu inculpatul PR, „ pe care personal nu îl cunoştea”. După știința sa, martora IM era împuternicită să efectueze plăţi pentru SC PLC SRL, aspect nereal, dovedit de susţinerile acesteia, dar şi de înscrisurile ce atestă situaţia juridică SC PLC SRL S.
Este relevantă susţinerea inculpatului cu privire la persoana care a semnat contractul de credit „ de la soţia sa, cunoscând că acesta a fost semnat de administratorul SC P, domul NN”, în raport cu susţinerea coinculpatului NN care „ nu ştie cine a semnat contractul de credit. Eu nu am semnat acel contract de credit”., inculpatul „necunoscând condiţiile şi modalităţile de restituire a creditului în sumă de 285.000 lei”. (declaraţii inculpaţi IEG şi NN)
Nesinceritatea inculpatului IEG vizează toate aspectele declarate de acesta cu ocazia audierii, inclusiv cu privire la împrejurarea că pentru a intra în posesia celor două sume de bani s-a prezentat la ghişeu având asupra sa actul de identitate fără a prezenta „ alte înscrisuri”, semnând de primirea acestora „ câte o chitanţă ca dovadă a acestei remiteri” fără a cunoaște „ ce scrie pe această chitanță, respectiv ce reprezentau aceşti bani pe care îi ridica , pentru că nu a citit chitanţa” , credinţa sa fiind că „sunt o parte din credit” („ Arăt că în octombrie 2014 soţia mea m-a trimis la bancă să ridic parte din credit aşa cum îi spusese la telefon domnul PR” declaraţie inculpat).
Este evident că inculpatul nu a ridicat o parte din credit, întrucât nu a existat un contract de împrumut valabil încheiat, aspect cunoscut de către acesta, în condiţiile în care, aşa cum a declarat martora PV la data de 28.10.2014 şi respectiv la data de 04.11.2014, a eliberat inculpatului NN sumele de bani solicitate de acesta, care i-a adus la cunoştinţă că „a împrumutat societatea cu sume de bani, iar aceste sume reprezintă restituirea împrumutului acordat societăţii”, sens în care, de fiecare dată a prezentat documentul justificativ , respectiv, balanţa contabilă a societăţii. În sensul caracterului ne veridic al declaraţiei inculpatului IEG cu privire la provenienţa celor două sume de bani în posesia cărora a intrat la data de 29.10.2014 şi data de 04.11.2014 sunt şi relaţiile comunicate de SC V SRL, din care rezultă că în perioada 11.07.2013-04.11.2014 inculpatul, asociat unic a împrumutat societatea cu suma de 428.050 lei , la data de 28.10.2014 suma de restituit fiind de 132.200 lei, şi provenind din scadenţa contractelor de împrumut în perioada 11.07.2013-17.10.2014, data restituirii sumei de 99.400 lei fiind 29.10.2014, în timp ce la data de 04.11.2014 a fost restituită suma de 24.850 lei, fiind astfel evident neveridica teoria potrivit căreia SC PL C SRL ar fi încheiat un contract de împrumut cu Banca T în valoare de 285.000 lei în scopul restituirii aportului împrumutat, către asociatul IEG.
De altfel aşa cum rezultă din înscrisul de la fila 33 vol. VI dosar instanță, respectiv din adresa BRD nr. X/01.02.2017, la data de 04.11.2014, numita IM, titular pe contul curent al SC PLC SRL a efectuat doua depuneri de numerar şi o plata externă în valoare de 107.376 lei, confirmându-se susţinerea martorei IM privind nevoia utilizării „creditului pentru achiziţionarea unei cife de beton de către fratele său RI din O”, astfel că sumele de bani ridicate de inculpatul I nu au reprezentat, aşa cum susţine inculpatul restituire aport propriu ( aşa cum a susţinut în faţa angajatului bancar care i-a remis cele doua sume de bani), suma de bani fiind, aşadar, utilizată în scopul şi interesul aceleiaşi societăţi, de la care tocmai îşi recuperase „ împrumutul” .
Coroborând ansamblul probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că acesta confirmă parţial situaţia de fapt şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare în ceea ce priveşte cei trei inculpaţi.
Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea unui asemenea grup prev. de art. 367 C.p. instanţa reţine că în cauză sunt întrunite trăsăturile specifice unui grup infracţional organizat şi anume, colaborarea dintre mai mult de două persoane, în care fiecare are sarcini stabilite, organizare pentru o perioadă de timp pentru săvârşirea de infracţiuni.
În cauza dedusă judecăţii, a existat o colaborare între mai multe persoane, manifestată în mod diferit, respectiv o colaborare directă, nemijlocită între inculpatul PR şi numiţii IM şi RI, persoane care au participat şi au contribuit de o manieră determinantă la declanşarea acestei activităţi, pe de o parte, iar pe de altă parte, o colaborare mediată a inculpatului PR cu coinculpaţii IEG şi NN, prin intermediul aceloraşi două persoane, administratorii de fapt ai SC PLC SRL Slatina.
Aşa cum au susţinut toate cele patru persoane implicate în drept sau în fapt şi interesate de activitatea SC PLC SRL , în cursul lunii august 2014 au hotărât efectuarea demersurilor pentru achiziţionarea unui credit bancar pentru această societate, stabilind ca efectuarea demersurilor să se realizeze de administratorul de fapt al societăţii, numita IM care s-a adresat mai multor societăţi bancare în acest scop, situaţia financiară a societăţii determinând refuzul BRD Grupe Societe Generale, de acordare a creditului solicitat.
Faţă de acest refuz şi de nevoile financiare ale persoanei juridice, având în vedere relaţiile dezvoltate de numiții IM - fost unic asociat, şi RI, cu inculpatul PR, aceştia au purtat discuţii cu inculpatul, solicitând acordarea unui împrumut pentru societate. Este cert că Banca T nu a acordat acest împrumut, câtă vreme în evidenţele sale nu s-a înregistrat un contract de împrumut pe care de altfel, niciunul dintre reprezentanţii SC PLC SRL nu l-au semnat ( potrivit celor susţinute de aceştia) deşi s-au prevalat cu vehemenţă de existenţa acestuia, nu au formulat cerere de acordare a creditului şi nu au intrat în posesia unui exemplar al contractului, însoţit de graficul de rambursare al creditului acordat.
Demersurile iniţiate de numiții IM şi RI pe lângă inculpatul PR au condus la întocmirea de către acesta din urmă a draftului identificat în biroul său, care însă nu a reprezentat un contract de credit, instanţa reţinând că inculpatul a comunicat SC PLC SRL prin reprezentanţii săi, că nu pot obţine acest împrumut din motive obiective.
În acest context factual este lipsit de relevanţă şi nu poate contura o altă apreciere a instanţei, deplasarea la faţa locului a martorului CO evaluator în cadrul Băncii T, care a evaluat un autoturism A , proprietatea martorei DP, în scopul acordării acestui credit, în condiţiile în care persoanele îndreptăţite a reprezenta legal SC PLC SRL, respectiv inculpaţii NN şi I E G, nu îşi asumă semnarea unui contract de credit, în posesia căruia nu s-au aflat de altfel în nicio împrejurare şi nu au formulat o cerere de acordare a creditului.
Este evident că martora IM, care a coordonat toate demersurile având ca scop obţinerea creditului bancar de către SC PLC SRL, a avut deplină cunoștință cu privire la faptul că societatea respectivă nu a dobândit un credit bancar de la Banca T, având în vedere cunoştinţele acesteia cu privire la astfel de circumstanţe, dată fiind calitatea sa de fost asociat al societăţii şi „relațiile cu băncile” pe care le-a dezvoltat în acest timp, fiind total nesinceră în susţinerile pe care le face, privind provenienţa extrasului de cont nr. X /07.10.2014 şi potrivit cărora ar fi intrat în posesia extrasului astfel falsificat, fiindu-i înmânat de inculpatul PR, deoarece materialul probator administrat în cauză infirmă susţinerile acesteia.
Revenind la conţinutul constitutiv al infracţiunii reglementată de dispoziţiile art. 367 C.p., aşa cum s-a statuat în practica judiciară, instanţa reţine că pentru existenţa acestei infracţiuni, iniţiatorul grupului este persoana care pune baza unei pluralități constituite de infractori, pentru a exista o anumită perioadă de timp şi a acţiona în mod coordonat.
În acest sens, instanţa reţine că la solicitarea martorei IM adresată inculpatului PR care avea acces la toate datele privind conturile societăţilor clienţi ai Băncii T, acesta a identificat această modalitate de „împrumut” a SC PLC SRL, utilizând fără drept un ordin de plată cu ajutorul căruia a ordonat transferul sumei de 100.000 lei la data de 29.10.2014 în contul societăţii.
De menţionat că anterior un alt membru al grupului infracţional, inculpatul NN a solicitat Băncii T deschiderea unui cont curent pentru societatea al cărui administrator era, iar după efectuarea Transferului de către angajata PAF, la cererea aceleiaşi IM, soţul acesteia, inculpatul IEG s-a deplasat la bancă pentru a ridica sumele de bani „reprezentând parte din credit” deşi pe documentele justificative de ridicare a acestora a semnat pentru „ restituire aport asociat”.
Se poate concluziona astfel că în ansamblu există o colaborare între toate aceste persoane, deşi cei trei inculpaţi nu recunosc existenţa acesteia, instanţa reţinând că activitatea inculpaţilor nu este identică, ci dimpotrivă, evidenţiază o implicare diferită de ordin personal, mai evidentă în cazul unora şi mai puţin făţişă în cazul altora. Ceea ce însă constituie un liant subiectiv în aprecierea contribuţiei fiecăruia este scopul urmărit atât de către cei trei inculpaţi cât şi de martorii IM şi RI (autoturismul evaluat aparţinea soacrei martorului RI, martora DP) fiind obţinerea unor sume de bani pentru SC PLC SRL prin intermediul şi profitând de poziţia ocupată de inculpatul PR în cadrul societăţii bancare al cărei angajat era.
Însăşi modalitatea în care se apără inculpaţii NN şi IEG , în sensul necunoaşterii persoanei care a încheiat contractul de credit, avansării cu vehemenţă a interesului manifestat şi a demersurilor desfăşurate în acest scop de martora IM, deşi reprezentanţii legali ai societăţii erau aceştia, fiind evident că într-o relaţie contractuală cu o societate bancară nu se poate admite, decât într-un context absolut fraudulos - ca cel dedus judecăţii - că s-au putut perfecta convenţii generatoare de drepturi şi obligaţiuni reciproce, constând în acordarea unei sume de bani cu titlu de împrumut, de alte persoane fără calitate în societatea care a contractat împrumutul, determină aprecierea unui caracter premeditat al întregii activităţi desfăşurate de cei implicaţi, încercând să inducă existenţa unui contact minim pe care l-ar fi avut cu banca şi cu inculpatul PR în scopul diminuării răspunderii penale.
Chiar dacă cei trei inculpați au susţinut în mod univoc că se cunoşteau numai din vedere, se reţine că aceştia au colaborat în scopul obţinerii unor sume de bani pentru societatea de care erau interesaţi, în mod mediat, mijlocit de persoana martorei IM.
În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpatului PR, aşa cum este descrisă în actul de sesizare şi în contextul ansamblului probator administrat în cauză, atât cu înscrisuri, dar şi cu martori, instanţa reţine că aceasta se circumscrie infracţiunii de iniţiere a unui grup infracţional organizat, efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată şi de acces ilegal la un sistem informatic în forma continuata prev. si ped de art. 367 alin. 1 C.p. art. 350 alin 1 C.p. cu aplic art. 35 C.p. şi art. 360 alin. 1 C.p. cu aplic art. 35 C.p., sens în care în temeiul art. 386 C.p.p. se va dispune schimbarea încadrării juridice pentru ultimele două infracţiuni, din forma simplă, în forma continuată în considerarea caracterului repetat a actelor materiale desfăşurate de inculpat, astfel cum se reţine chiar în considerentele actului de sesizare.
Astfel, deşi activitatea infracțională a inculpatului aşa cum este descrisă în actul de sesizare se circumscrie unui concurs de infracţiuni mult mai complex , instanţa în considerarea art. 371 C.p.p. constată că este investită cu faptele incriminate de dispoziţiile art. 250 alin. 1 C.p. şi disp art. 360 alin. 1 C.p. , care constau în aceea că în urma obţinerii frauduloase a cardului de credit VISA BUSINESS aparţinând SC AS SRL, prin întocmirea frauduloasa a documentaţiei necesară eliberării acestuia, inculpatul PR s-a deplasat la diferite ATM – uri ale Băncii T unde a efectuat retrageri de numerar în data de 04.02.2014 şi ulterior în perioada august - noiembrie 2014, însuşindu-şi suma totală de 311.800 (conform raportului de expertiză contabilă).
Astfel, prin efectuarea de către inculpatul PR a mai multor operaţiuni de retrageri de numerar prin introducerea unui card bancar ( instrument de plată electronică) emis de Banca T, în diferite ARTM – uri ( sisteme informatice) şi accesarea acestuia prin tastarea PIN- ului aferent ( date de identificare care permit utilizarea cardului) fără consimţământul titularului cardului SC AS SRL, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 250 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. , respectiv de ” efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos.”
Pe de altă parte, prin introducerea cardului emis de Banca T în ATM şi accesarea acestuia cu diferite ocazii în vederea efectuării de retrageri de numerar fără drept, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de „acces ilegal la un sistem informatic „prev. si ped de art. 360 alin 1 C.p. cu aplic art. 35 alin 1 C.p.
Aşa cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 15/14.10.2013 pronunțată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, „folosirea la bancomat a unui card bancar autentic fără acordul titularului său, în scopul efectuării unor retrageri de numerar constituie infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia (prevăzută de art. 27 alin. 1 din legea nr. 365/2002 în reglementarea actuală prevăzută de art. 250 C.p.) în concurs ideal cu infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate (prevăzută de art. 42 alin 1, 2 şi 3 din Legea 161/2003 în reglementarea actuală art. 360 alin. 1 C.p.)”
Deşi pe parcursul cercetării judecătorești, respectiv prin încheierea din data de 21 februarie 2017, s-a pus în dezbaterea parților, din oficiu, necesitatea schimbării încadrării juridice din infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. şi pred. de art. 250 alin. 1 C.p. în infracţiunea de „participaţie improprie la fraudă informatică” prev. de art. 52 alin. 3 C.p. rap la art. 249 C.p. şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 322 C.p. in ceea ce îl privește pe inculpatul PR , în considerarea situaţiei de fapt descrisă la fila 60 paragraful 3 din actul de sesizare şi a datelor relevate de cercetarea judecătorească, în sensul că Transferul sumei de 100.00 lei neautorizat, din contul SC AS SRL în contul SC PLC SRL a fost numai dispus de inculpat, care a completat un ordin de plată cu menţiuni fictive referitoare la factura fiscală inserată în cuprinsul acestuia , Transferul fiind efectiv operat de administratorul de cont PAF, instanța, în considerarea art. 371 C.p.p. va constata că nu se impune a se dispune în acest sens.
Deşi activitatea desfăşurată de inculpatul PR astfel descrisă ar putea fi apreciată din perspectiva întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de „fals în înscrisuri sub semnătura privată” prev. de art. 322 C.p., în ceea ce privește completarea ordinului de plata X/29.10.2012, în sensul arătat anterior, şi a infracţiunii de „participaţie improprie la săvârşirea infracțiunii de frauda informatică” prev. de art. 52 alin. 3 C.p. rap. la art. 249 C.p., având în vedere că Transferul sumei a fost efectuat fără a cunoaşte circumstanţele frauduloase ale ordonării acestuia de către o altă angajată a Băncii T la solicitarea inculpatului, câtă vreme actul de sesizare nu cuprinde la secţiunea „în drept” , dispoziția expresă a procurorului de trimitere în judecată a inculpatului pentru aceste infracţiuni, instanţa constată că nu a fost legal învestită cu judecarea acestora.
Din această perspectivă se va reţine însă, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţă,că infracţiunea de „ frauda informată” incriminată de dispozițiile art. 249 C.p. reprezintă o forma specială de „înşelăciune” care constă în „introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste date, ori împiedicare în orice mod a funcţionării unui sistem informatic în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o paguba unei persoane”.
Pe de altă poarte, conform art. 250 alin. 1 C.p. constituie infracţiunea de” efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos”: „efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică, ori de Transfer de fonduri prin utilizarea unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia”.
Aşadar, pentru tipicitatea infracţiunii reglementată de dispoziţiile art. 250 C.p. este necesar ca retragerea de numerar să se realizeze prin utilizarea unui instrument de plată electronică, orice retragere frauduloasă de numerar de la un bancomat implicând o fraudă informatică, în măsura în care se produce o pierdere financiară pentru o parte şi un câștig pentru alta; având la baza utilizarea unui instrument de plată electronică, se va reţine infracţiunea de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 250 C.p. evidențiindu-se aşadar caracterul special a acestei infracţiuni , fată de infracţiunea de „ frauda informatică” prev. de art. 249 C.p..
Aceeași concluzie se păstrează şi în ipoteza în care agentul accesează sistemul informatic bancar şi Transferă în mod fraudulos fonduri dintr-un cont al unei terţe persoane în contul personal ori în contul unui intermediar, situaţie în care Transferul de fonduri este acoperit de textul art. 250 alin. 1 C.p. Cu toate acestea, având în vedere faptul că nu este utilizat un instrument de plată electronică şi nici datele de identificare ale acesteia, nu vor fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 250 alin. 1 C.p., ci aceea ce „fraudă informatica” prev. de art. 249 C.p., câtă vreme utilizarea datelor de identificare avute în vedere de art. 250 alin. 1 C.p. necesită ca acestea să fie puse într-o relaţie funcțională cu un instrument de plată electronică.
În consecință, în măsura în care un funcționar al unei instituţii bancare accesează conturile clienţilor şi Transferă fonduri într-un cont terţ, se va reţine infracțiunea de „fraudă informatică” (Noul Cod penal partea specială – Analiza explicării - comentarii Sergiu Bogdan pag 279).
Faţă de aceste considerațiuni, activitatea inculpatului PR de a solicita martorei PAF efectuarea Transferului sumei de 100.000 lei la data de 29.10.2014, solicitare acceptată de aceasta se circumscrie infracţiunii de „participaţie improprie la fraudă informatică”, fapta fiind comisă de martora respectivă fără vinovăţie, în sensul necunoaşterii caracterului fraudulos a ordinului de plată prezentat de inculpat.
Deşi inculpatul PR a susţinut constant că despre Transferul sumei de 100.000 lei a solicitat si obţinut acordul reprezentantului legal BF, „SC AS SRL V prin reprezentanţii săi având cunoştinţă despre eliberarea cardului şi deschiderea contului de card corespunzător,” aspecte reţinute în actul de sesizare la fila 48 (se reţine că inculpatul PR a solicitat reprezentantului legal BF un împrumut de 100.000 lei „pentru a ajuta un prieten”, iar acesta „i-ar fi indicat să o ia din contul firmei”) instanţa nu va reţine o astfel de situaţie de fapt, faţă de ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză din care rezultă că nu a existat un astfel de acord , tocmai, acesta fiind considerentul pentru care faptele inculpatului PR îmbracă caracter infracţional.
În acest sens, relevante sunt declaraţiile reprezentanţilor SC AS SRL, care au negat orice consimţământ dat inculpatului PR în ceea ce priveşte Transferurile bancare operate de Banca T prin funcţionarii săi, la cererea acestui inculpat, în contextul probator al cauzei de faţă şi ţinând seama de întreaga activitate frauduloasă desfăşurată de inculpatul PR, în ceea ce priveşte persoana juridică, societatea comercială prejudiciată. ( inculpatul a contrafăcut înscrisurile necesare încheierii contractului de cont de card, intrând în mod fraudulos în posesia cardului tocmai în scopul desfăşurării activităţii infracţionale ulterioare, constând în retragerile repetate de sume de bani din contul astfel deschis , pe care îl alimenta în mod fraudulos, dispunând Transferul unor sume de bani din contul curent al societăţii)
Se constată astfel că inculpatul a premeditat această activitate, procurându-şi în mod fraudulos instrumentele de plată ale SC AS SRL în scopul folosirii ulterioare a acestora, tocmai pentru a frauda conturile SC AS SRL, beneficiind cel puţin de neglijenţa angajaţilor societăţii bancare care au interacţionat cu inculpatul şi au efectuat operaţiuni bancare privind contul părții civile, la solicitarea acestuia.
Din această perspectivă sunt imputabile modalitatea în care angajaţii societăţii bancare şi-au efectuat atribuţiile de serviciu, partea responsabilă civilmente prin diversele structuri organizaţionale din cadrul său contribuind la rezultatul activităţii desfăşurate de inculpat.
Şi aceasta deoarece se poate observa că în lipsa înscrisurilor necesare, respectiv a încheierii unei convenţii între părţi, care , „nu a fost identificată fizic în evidenţele băncii”, Banca T a autorizat deschiderea unui cont de card pentru SC AS SRL, înțelegând să recunoască acest fapt prin adresa nr. X/2017 , în sensul prezentării documentelor în acest scop, (al încheierii convenţiei) nu de către titularul cererii SC AS SRL (aşa cum cereau normativele băncii) , ci de către angajatul său, analistul de credite PR,căruia i s-a înmânat cardul şi a pin-ului aferent şi nu beneficiarului SC AS SRL.
Or, tocmai această atitudine a angajaților societăţii bancare în exercitarea atribuţiilor de serviciu lipsită de o minimă responsabilitate în exercitarea atribuţiilor conferite de angajator şi inserate în fişele postului, a favorizat şi Transferul sumei de 100.000 lei din contul aceluiaşi client (partea civila SC AS SRL) în contul SC PLC SRL, printr-un ordin de plată semnat şi ştampilat de administratorul A S SRL, in condiţiile arătate anterior, pe care inculpatul PR l-a completat atașându-i o factură fictivă,transferul fiind efectuat în condiţii de maximă neglijenţă şi în lipsa ordonatorului titular, de către numita PAF.
În ceea ce priveşte transferul sumei de 25.000 lei în contul SC PLC SRL, de către administratorul SC VT SRL P la cererea inculpatului PR , instanţa constată că această situaţie de fapt, deşi descrisă de procuror la secţiunea „ în drept” a actului de sesizare ca fiind de natură a constitui conţinutul constitutiv al aceleiaşi infracţiuni de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 250 alin. 1 C.p. aceasta nu îmbracă caracter infracţional câtă vreme Transferul sumei de bani a fost efectuat de reprezentantul legal al titularului contului din care s-a operat Transferul.
Plecând de la aceste considerente teoretice, având în vedere situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare ca şi încadrarea juridică dată infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor IEG şi NN, instanţa reţine că se impune schimbarea încadrării juridice în conformitate cu art. 386 C.p.p. din infracţiunea de „acceptare a operațiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 251 C.p. în ceea ce îl priveşte pe inculpatul IEG şi respectiv, din infracţiunea de „complicitate la acceptarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 48 C.p. rap la art. 251 C.p. în infracţiunea de „complicitate la fraudă informatică” prev. şi ped de art. 48 C.p. rap. la art. 249 C.p. motivat de următoarele aspecte: conform art. 251 C.p. constituie infracțiunea de „acceptare a operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos”: „ acceptarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de Transfer de fonduri, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său”.
Raţiunea incriminării acestei infracţiuni rezidă în împrejurarea că anumite operaţiuni bancare sunt supuse unui proces de verificare, valoarea socială ocrotită prin textul de lege incriminator fiind atât patrimoniul titularului instrumentului de plată electronică cât şi încrederea publică în instrumentele de plată electronice şi activităţile ce derivă din utilizarea acestora.
Subiectul activ al infracţiunii este calificat, infracţiunea putând fi săvârşita fie de funcționarul unei instituții bancare de credit ori financiare, fie de angajatul unei persoane juridice ce utilizează un POS în tranzacţiile comerciale cu clienţii acesteia .
Astfel, în măsura în care angajatul unei persoane juridice cunoaşte provenienţa cardurilor, dar acceptă un Transfer de fonduri prin punerea la dispoziţie al unui POS şi remite ulterior produse în cuantumul Transferului efectuat, activitatea sa întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni. ( S.p. nr. 612/2009 Judecătoria Sector 2 ‚Bucureşti)
Elementul material din conţinutul tipicităţii se referă la iniţierea, continuarea sau aprobarea procedurii de tranzacţionare .
Or în cauza dedusă analizei inculpaţii NN si IEG nu au calitatea de funcționar al unei instituții financiar bancare neputând fi subiect activ al acestei infracţiuni.
Plecând de la considerentele expuse anterior in ceea ce priveşte infracţiunea de „fraudă informatică” prev. de art. 249 C.p. instanţa apreciază că fapta inculpatului IEG de a ridica suma de bani Transferată în mod fraudulos din contul SC A SRL V în contul SC PLC SRL în condiţiile anterior descrise, atrage incidenţa unei complicităţi intelectuală la infracţiunea de „fraudă informatică”, câtă vreme inculpatul ,cunoscând caracterul fraudulos al sumei de bani transferată în contul societăţii al cărui asociat era, după consumarea infracțiunii, având ca urmare prejudicierea titularului de cont, beneficiază de produsul infracţional, fapta sa neputând îmbrăca forma unei complicităţi materiale deoarece la momentul transferului de fonduri, infracțiunea se consumase.
Evident că în raport cu ansamblul probator administrat, numai ridicarea sumei de 100.000 lei din contul SC PLC SRL este de natura a atrage răspunderea penala a inculpatului, având in vedere legalitateat transferului sumei de 25.000 lei efectuat de administratorul de drept al SC VT SRL P.
Aceleaşi consideraţiuni reţine instanţa şi în privinţa infracţiunii de „ complicitate la acceptare de operațiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 48 rap la art. 251 alin. 1 C.p. reţinută în sarcina inculpatului NN, motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 386 C.p.p. se va dispune schimbarea încadrării juridice, în sensul arătat în paragrafele anterioare ale prezentei hotărâri, respectiv din infracţiunea de „complicitate la acceptare de operațiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 48 rap la art. 251 alin. 1 C.p. în infracţiunea de „complicitate la fraudă informatică” prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 249 C.p.
Vinovăţia inculpaţilor sub aspectul infracţiunilor astfel reţinute îmbracă forma intenţiei directe deoarece inculpaţii au prevăzut rezultatul faptelor şi au urmărit producerea acestora prin săvârşirea infracţiunilor şi rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, respectiv din plângere penală SC AS SRL, sesizare Banca T şi înscrisuri anexate, copie extras cont din 03.10.2014, draft contract de credit pe numele SC PLC SRL, Raport de investigaţie suspiciune fraudă internă, ordine de plată în alb SC AS SRL, contracte de credite SC AS SRL cu BANCA T, declaraţii martori BF, JP, PB, BV, SA, MEA, TE, MCE, SMD, NM, RI, IM, PA, PV, DE, declaraţii inculpaţi PR, IEG şi NN, raport de expertiză contabilă.
Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii penale prev. de art. 396 alin. 2 C.p.p. deoarece instanţa a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşită de inculpaţi, va dispune condamnarea acestora la câte o pedeapsă cu închisoarea având în vedere la individualizarea acesteia criteriile prev. de art. 74 C.p., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, fiind vătămate relaţiile sociale ce protejează patrimoniul persoanei titulare a instrumentului de plată electronică şi încrederea publică în instrumentele de plată electronică şi în activităţile ce derivă din utilizarea acestora, precum şi siguranţa, integritatea şi confidențialitatea informatică şi a sistemelor informatice, legiuitorul urmărind să asigure îndeplinirea acestor activităţi cu respectare valorilor sociale ocrotite, prin incriminarea acestor infracţiuni, dar şi conduita inculpaţilor după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal cu referire la atitudinea constantă de negare a faptelor comise de către inculpaţii NN şi IEG şi de recunoaştere parţială, circumstanţiată a inculpatului PR, cu privire la care instanţa va avea în vedere gradul de participație şi contribuţia efectivă la săvârșirea infracțiunilor.
Astfel, instanţa va reţine că faptele inculpaților prezintă un grad ridicat de pericol social, tocmai în raport de aspectele prezentate anterior, respectiv modul în care inculpații au realizat în concret acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunilor informatice, prin asociere în scopul săvârşirii acestora, urmarea produsă fiind prejudicierea părţii civile, prin intermediul unei societăţi bancare, de caracterul şi importanţa obiectului material lezat, de urmarea produsă, de modalitatea concreta de comitere a faptelor, de natură a crea un puternic sentiment de insecuritate societăţii civile cu privire le siguranţa convenţiilor încheiate cu societăţile bancare, al căror obiect îl constituie împrumuturi ori depozite privind mijloacele financiare dobândite licit de persoane fizice sau juridice, mijloace financiare de care dispun în mod fraudulos alte persoane juridice cu ajutorul funcţionarilor bancari.
Pentru toate aceste considerente, instanţa va dispune condamnarea inculpatului PR, în baza art. 367 alin. 1 C.p., la 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.p. respectiv, „dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice”, „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat”şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii”, în baza art. 250 alin. 1 C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 C.p., la 3 ani închisoare şi în baza art. 360 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. la 1 an închisoare.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p. şi art. 45 alin. 1 C.p. va contopi aceste pedepse şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1 an ( 1/3 din totalul celorlalte pedepse ) în total 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.p., respectiv, „dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.” şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracţiunii”.
În baza art. 67 C.p. va aplica inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g, respectiv, „ dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” , „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.”şi „dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracţiunii”.
Conform art. 72 C.p. instanţa va deduce din pedeapsă, timpul reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu, începând cu data de 04.02.2015 pana la data de 07.05.2015 inclusiv.
Totodată, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul IEG, în conformitate cu dispoziţiile art. 386 C.p.p. va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de „acceptare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. si pred. de art. 251 alin. 1 C.p. ( doua fapte) în infracţiunile de „complicitate la fraudă informatică” prev. si ped de art. 48 C.p. rap la art. 249 C.p. ( două fapte) şi pe cale de consecinţă, în baza art. 367 alin. 1 C.p. va dispune condamnarea inculpatul IEG, la 1 an închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. respectiv, „ dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.” şi în baza art. 48 C.p. rap. la art. 249 C.p. la 2 ani închisoare (fapta comisa în dauna părţii civile SC AS SRL V).
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p. si art. 45 alin. 1 C.p. va contopi aceste pedepse si va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă un spor de 4 luni ( 1/3 din cealaltă pedeapsă) în total 2 ani şi 4 luni închisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. respectiv, „dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.”
În baza art. 67 C.p. va aplică inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, respectiv, „dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.”
Conform art. 72 C.p. va deduce din pedeapsă timpul reținerii şi arestării preventive începând cu data de 04.02.2015 pana la data de 10.02.2015, inclusiv.
Se va constata, în cauză că, nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii penale prev. de art. 396 C.p.p. privind pe inculpatul IEG, cu privire la săvârşirea infracţiunii de „complicitate la fraudă informatică” prev. de art. 48 C.p rap la art. 249 C.p. ,fapta comisa în dauna părţii civile SC V T E SRL P, astfel că, în baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C.p.p. se va dispune achitarea inculpatului IEG pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
În conformitate cu dispoziţiile art. 386 C.p.p. se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de „ complicitate la acceptare de operaţiuni financiare în mod fraudulos” prev. şi pred. de art. 48 C.p. rap. la 251 alin. 1 C.p. în infracţiunea de „complicitate la fraudă informatică” prev. si ped de art. 48 C.p. rap la art. 249 C.p. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul NN şi pe cale de consecinţă,în baza art. 367 alin. 1 C.p. condamnarea inculpatului NN, la 1 an închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. respectiv, „ dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.”şi în baza art. 322 C.p. condamnarea aceluiaşi inculpat la 1 an închisoare .
În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p. si art. 45 alin. 1 C.p. va contopi aceste pedepse şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care se adaugă un spor de 4 luni ( 1/3 din cealaltă pedeapsă) în total 1 an şi 4 luni închisoare si 1 an pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. respectiv, „ dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.”
În baza art. 67 C.p. va aplica inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, respectiv, „ dreptul de a fi ales în autorităţile publice ori în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.”
Conform art. 72 C.p. va deduce din pedeapsă timpul reținerii şi arestării preventive începând cu data de 04.02.2015 pana la data de 10.02.2015, inclusiv.
Totodată, în cauză instanţa va constata că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii penale prev. de art. 396 C.p.p. privind pe inculpatul NN, cu privire la săvârşirea infracţiunii de „complicitate la fraudă informatică” prev. de art. 48 C.p. rap la art. 249 C.p. ,fapta comisa in dauna părţii civile SC AS SRL V, astfel că, în baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C.p.p. se va dispune achitarea inculpatului NN pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
Cu privire la măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de cei trei inculpaţi încă din faza de urmărire penală şi menţinută în cursul procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, se constată că potrivit art. 399 alin. 1 C.p.p. „ instanţa are obligaţia ca prin hotărâre , să se pronunţe asupra menţinerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat”.
Pe cale de consecinţă şi analizând subzistenţa temeiurilor de fapt şi de drept avute în vedere la luarea măsurii preventive, respectiv existenţa indiciilor temeinice privind săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt acuzaţi ca şi necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi împiedicării sustragerii inculpaţilor de la judecată şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa reţine că acestea nu au încetat, ci dimpotrivă s-a dispus condamnarea inculpaţilor chiar nedefinitiv, pentru infracţiuni de care sunt acuzaţi, astfel că va constata legalitatea şi temeinicia măsurii preventive şi la acest moment procesual şi în baza art. 399 alin. 1 C.p.p. va menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpații PR, IEG şi NN.
În ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal , se constată că în cursul judecăţii, până la începerea cercetării judecătoreşti, prin cererea de constituire parte civilă din data de 31.08.2015 depusă la dosarul cauzei de SC AS SRL V , în şedinţa de cameră preliminară, partea civilă a solicitat obligarea inculpaţilor PR, IEG şi NN, precum şi pe „ comitenta Banca T SA C” la plata sumelor de 321.800 lei daune materiale, plus dobânzi şi accesorii calculate conform contractului de credit nr. X/23.10.2013 şi a actului adițional nr. X/18.12.2014, dobânzile şi accesoriile aferente sumei de 100.000 lei calculate până la data de 09.09.2015 şi suma de 500.000 lei reprezentând daune morale, în timp ce persoana vătămată SC V T E SRL P nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Analizând cererea formulată de partea civilă prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului a infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată fiind reţinută vinovăţia acestora, se constată următoarele :
Temeiul răspunderii inculpaților pentru prejudiciul cauzat părţii civile îl constituie răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie reglementată de art. 1357 C.civ. conform căruia „ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.”
În cauză, instanța constată îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, câtă vreme prin acţiunea frauduloasă conjugată a inculpaţilor s-a cauzat prejudicierea părţii civile, aşa cum reţine expertiza judiciară contabilă efectuată în cauză pe parcursul cercetării judecătorești.
În acest sens se reţine că în perioada 01.08.2014-31.12.2014 din contul curent în contul de card al SC AS SRL V s-a dispus transferul fraudulos al sumei totale de 311.800 lei .
Pe de altă parte, la data de 29.10.2014 SC AS SRL V avea în derulare 7 contracte de credit încheiate cu Banca T, contractul nr. X/23.10.2013 în valoare de 700.000 lei pentru finanţarea activităţii curente a anului agricol 2013-2014, fiind scadent la data de 20.10.2014.
Aşa cum rezultă din extrasul de cont corespunzător, la data respectivă, SC AS SRL V avea în contul curent deschis la Banca T suma de 340.000 lei până la aceeași data suma totală Transferată fraudulos fiind de 196.300 lei, ulterior, respectiv în perioada 21.10.2014-29.10.2014 fiind Transferată din contul curent în contul de card suma de 115.500 lei , precum şi suma de 100.000 lei în contul SC PLC SRL.
Expertiza contabilă efectuată a reţinut că în contextul în care creditul nu a fost rambursat la scadenţă, au fost calculate şi încasate dobânzi, comisioane si penalităţi,( pe care partea civilă nu ar fi trebuit să le plătească, dacă în contul său bancar existau sumele necesare), în valoare de 95.069 lei, sumă calculată de expert prin raportare la sumele Transferate din contul curent în contul de card ( 311.800 lei) şi în contul SC PLC SRL ( 100.000 lei)..
In ceea ce priveste angajarea raspunderii civile a BĂNCII T SA în calitate de parte responsabila civilmente, calitate atribuita acesteia la solicitarea părții civile SC AS SRL V prin încheierea din data de 19.01.2016 instanța retine următoarele :
Partea responsabila civilmente este persoana fizică sau juridică care potrivit legii civile are obligația legală sau convenționala de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar prejudiciul cauzat prin infracțiune şi care este chemată să răspundă în proces ( art. 86 C.p.p.)
Potrivit dispozițiilor legale precizate poate fi parte responsabilă civilmente, printre alții şi comitentul pentru pagubele produse de prepușii lor.
Conform art. 1373 alin.2 Cod civil, comitentul care în procesul penal va avea calitatea de parte responsabilă civilmente este persoana fizică sau juridică care în virtutea unui contract sau în temeiul legii exercită direcția, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul sau ori al altuia.
Din interpretarea art. 1373 al.2 C. civ. rezultă că elementele constitutive ale raportului de prepuşenie sunt :
- comitentul sa exercite direcția, supravegherea şi controlul asupra prepusului, având competenţa de a emite dispoziții obligatorii sau de a da îndrumări prepusului cu privire la activitatea pe care acesta o desfăşoară ;
- raportul dintre comitent si prepus sa-si aibă izvorul într-o lege sau un contract;
- prepusul trebuie să îndeplinească o anumită funcție sau însărcinare (chiar cu caracter temporar sau ocazional) fie in interesul comitentului, fie al altei persoane .
Potrivit art. 1373 al1 Cod civil comitentul este obligat însă, să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de cate ori fapta săvârșita de aceștia are legătura cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a comitentului fiind așadar necesar să existe un raport de prepuşenie, faptă ilicită – infracțiunea săvârșită de prepus să aibă legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ori însărcinărilor încredințate şi să existe o legătură de cauzalitate în prejudiciul produs şi fapta ilicita .
Codul civil instituie prin dispoz. art. 1373 alin.3 ca excepție, o situație în care răspunderea delictuală a comitentului nu poate fi angajată pentru fapta prepusului, stipulând :”comitentul nu răspunde daca dovedește ca victima cunoștea sau, după împrejurări putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sale sau cu scopul funcțiilor încredințate”.
În ceea ce priveşte primul argument, tribunalul reţine că în evaluarea condiţiei ca fapta ilicită şi prejudiciabilă a prepusului să fie săvârşită în legătură cu atribuţiile sau funcţiile încredinţate, practica instanţelor naţionale a admis o interpretare extensivă a textului legal, stabilind că această condiţie este îndeplinită atât în situaţiile în care prepusul a acţionat în interesul direct ori la ordinul comitentului, dar şi atunci când prin acţiunile întreprinse deviază de la funcţia sa, îşi depăşeşte atribuţiile, sau chiar îşi exercită în mod abuziv funcţia, sub condiţia însă ca fapta să aibă legătură cu atribuţiile sau să fi existat cel puţin aparenţa că acesta acţionează în legătură cu scopul funcţiei pe care o îndeplineşte în interesul comitentului.
Această legătură dintre fapta ilicită a prepusului şi atribuţiile sau scopul funcţiilor ce îi sunt încredinţate poate ţine de timp, de loc sau de mijloacele folosite pentru producerea faptei prejudiciabile (în practică s-a apreciat că este îndeplinită condiţia atunci când prepusul a acţionat în timpul serviciului, la locul de muncă sau pur şi simplu folosind un bun pe care comitentul i-l încredinţase pentru îndeplinirea atribuţiilor sale). Ori, în cauză este evident că faptele ilicite ale inculpatului PR au fost săvârşite în timpul programului său de lucru , utilizând bunuri care erau folosite în derularea activităţii curente în bancă ( ordinele de plată lăsate de reprezentanţii părţii civile, datele de identificare ale părţii civile aflate în custodia societăţii bancare ca urmare a calităţii de client al acesteia, de care inculpatul a uzat, procedând la întocmirea frauduloasă a documentaţiei de „ încheiere” a convenţiei de cont de card şi implicit la eliberarea cardului pe care l-a folosit ulterior) şi cu largul concurs al celorlalţi angajaţi ai societăţii bancare ale căror atribuţii de serviciu se impuneau a fi îndeplinite în condiţii de responsabilitate şi prudență cu respectarea strictă şi riguroasă a normativelor bancare.
Prin urmare angajarea răspunderii comitentului BANCA T SA pentru prepusul său , inculpatul PR este pe deplin justificată în condiţiile în care inculpatul (prepus) a săvârşit fapta în timpul programului, sub controlul, coordonarea şi supravegherea directă a comitentului, respectiv în prezenţa şi cu concursul altor angajaţi.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 25 C.p.p. şi art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 şi 1382 C.C., instanţa va admite acţiunea civilă promovată de partea civilă SC AS SRL V şi va obliga inculpatul PR în solidar cu partea responsabilă civilmente BANCA T SA la plata sumei de 311.800 lei şi pe inculpaţii PR şi IEG în solidar cu aceeaşi parte responsabilă civilmente la plata sumei de 95.006 lei.
În ceea ce priveşte solicitarea formulată prin actul de sesizare ( fila 75) de confiscare a următoarelor bunuri: laptop T, seria şi telefon marca S, model, aparţinând inculpatului IG E., telefon marca N, model , IMEI1, IMEI 2, aparţinând inculpatului NN, telefon marca S, model , aparţinând inculpatului PR, HDD marca S seria de capacitate 500 GB, aparţinând Băncii T SA Sucursala S, în considerarea dispoziţiilor art. 112 alin.. 2 lit. a C.p., instanţa constată că, sunt suspuse confiscării speciale „ bunurile care au fost folosite în orice mod sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală dacă sunt ale făptuitorului sau dacă aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor”
În cauză, nu există probe din care să rezulte cu certitudine că inculpaţii au utilizat în săvârşirea infracţiunilor telefoanele mai sus menţionate, ori laptopul individualizat ; în ceea ce priveşte HDD – ul aparţinând Băncii T, deşi se constată că a fost folosit de inculpatul PR la săvârşirea infracţiunilor, acesta nu ii aparţine , iar partea responsabilă civilmente nu a cunoscut scopul folosirii sale, prin raportare la materialul probator administrat în cauză.
Pe cale de consecință, în cauză nu este incidentă măsura de siguranţă a confiscării, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, ci măsura procesuală a „restituirii lucrurilor” reglementată de dispoziţiile art. 255 C.p.p., bunurile enumerate anterior impunându-se a fi restituite aparţinătorilor, astfel că, în baza textului de lege evocat, instanţa va dispune restituirea acestora, după cum urmează:
- laptop T seria şi telefon marca S, model, către inculpatul IG E.
- telefon marca N, model, către inculpatul NN;
- telefon marca S, model, către inculpatul PR;
- HDD marca S seria de capacitate 500 GB, către Banca T SA Sucursala S.
În baza art. 274 alin. 1 şi 2 C.p.p. se va dispune obligarea inculpaţilor: PR la plata sumei de 4100 lei cheltuieli judiciare statului, din care 1000 lei avansaţi la urmărirea penală ( incluzând suma de 600 lei contravaloare expertiză contabilă ), IEG la plata sumei de 3600 lei cheltuieli judiciare statului, din care 1000 lei avansaţi la urmărirea penală ( incluzând suma de 600 lei contravaloare expertiză contabilă) şi NN la plata la plata sumei de 3000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 1000 lei avansaţi la urmărirea penală.
Data publicarii pe portal:10.10.2017
Judecătoria Târgu Bujor
Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, violenţa în familie și ameninţare
Judecătoria Bârlad
Plangere contraventională
Tribunalul Arad
Trafic ilicit de droguri. Legea nr. 143/2005
Curtea de Apel Oradea
Conducerea unui vehicul având permisul de conducere suspendat. Revenirea asupra declaraţiei iniţiale de recunoaştere integrală a acuzaţiilor formulate de parchet. Comiterea infracţiunii în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere
Judecătoria Galați
Săvârşirea infracţiunii de ”punere în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat”