Despagubiri civile in caz de accident

Asupra cererii de faţă, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Balș sub nr. X/184/08.09.2016, reclamanţii HIC si SJJ, în contradictoriu cu pârâţii RB şi FPVS, au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispună obligarea pârâţilor, in solidar, la plata cu titlul de despăgubiri civile, astfel:

- suma de 170.000 lei, reprezentând daune materiale si 170.000 lei, reprezentând daune morale, pentru fiica SJJ, născuta la

- suma de 150.000 lei, reprezentând daune materiale si 150.000 lei, reprezentând daune morale, pentru HIC, născuta la data de 07.06.1985, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

In fapt, reclamanţii au motivat ca la data de 08.09.2013 au fost victime ale unui accident rutier.

La data producerii accidentului se aflau in maşina condusa de SR, reclamanta, HIC, fiica sa în vârsta de 4 ani, SJJ si fratele reclamantei, HPG.

 Reclamanţii au arătat că  accidentul nu a fost produs din vina lor, după cum s-a stabilit si de către organele de cercetare penala, respectiv organele de Politie Rutiera Slatina, jud. Olt, iar ulterior au aflat ca cel care a cauzat accidentul nu avea asigurare de răspundere civila obligatorie, iar maşina era înmatriculata in Anglia si era cu volan pe partea dreapta.

De asemenea reclamanţii au arătat că au formulat plângere penala si s-au constituit parte civila in dosarul penal X/P/2013, iar în luna iulie 2016 le-a fost comunicata Ordonanţa de clasare emisa la data de 08.06.2016.

 Reclamanţii au menţionat că limitele de despăgubiri pentru anul 2013 (data producerii accidentului este 08.09.2013) pentru vătămări corporale este de 5.000.000 euro si 1.000.000 Euro pentru daunele materiale produse in acelaşi accident, iar cererea lor de acordare de daune este mult inferioara acestor praguri, iar FPVSare in prezent suficiente rezerve pentru a acoperi cererile de despăgubire ale persoanelor îndreptățite.

Temeiul cererii de acordare a daunelor materiale si a daunelor morale îl constituie principiul reparării integrale a prejudiciului ( atât prejudiciul efectiv cat si beneficiul nerealizat de victima ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu) si principiul ca prin aceasta reparare se urmăreşte realizarea unei despăgubiri efective, conform art. 1349, art. 1457 si urmat. Cod civil. Prejudiciul pentru a fi susceptibil de reparare trebuie sa fie cert si sa nu fi fost reparat încă.

La stabilirea despăgubirilor acordate victimei urmează a se tine seama de valoarea reala a prestaţiilor ei in orice alt loc de munca, asigurându-se astfel, in asemenea situaţii o acoperire justa si integrala a pagubei suferite, corespunzătoare cantităţii de munca pe care nu o mai poate presta.

Pentru daunele materiale şi morale solicitate, reclamanţii au precizat că au cheltuit sume mari de bani pentru refacere pe care nici pana la data promovării acţiunii nu le-au recuperat.

 Minora a rămas cu cicatrice pe faţă, prejudiciu estetic fiind permanent, îi afectează copilăria si îi va afecta adolescenta, deoarece pana la vârsta de 18 ani nu se poate interveni chirurgical iar şansele de reuşita sunt incerte.

Pentru efectuarea operaţiei la vârsta potrivita urmează sa fie cheltuita o suma mare de bani, iar în ceea ce o priveşte pe HIC, la suferinţa fizica cauzata, obligarea purtării cordonului cervical, se adaugă si o mare suferinţa emoţionala, frica si mare îngrijorare pentru viitor, atât a restabilirii la nivel psihic cat si emoţional.

Toata familia a fost afectata psihic si emoţional de acest accident.

În drept, reclamanţii au invocat DIRECTIVA 2009/103/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi; Ordinul nr.13/2008 pentru modificarea Normelor privind FPVS, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr 1/2008; Legea nr.32/2000, privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor; Ordin CSA nr 1/2008, pentru punerea în aplicare a Normelor privind FPVS; art. 1349, art. 1457 si urmat Cod civil.

Pârâtul FPVSa depus întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Balș raportat la prevederile art. 94 alin. l pct. l lit. j)din  Noul Cod de procedură civilă, având în vedere că reclamanţii au solicitat pretenţii în cuantum total de 640.000 lei, competenta materială revenind Tribunalului  Olt.

De asemenea, pârâtul FPVS a invocat excepţia de necompetenţă teritoriale a Judecătoriei Balş, motivând că reclamanţii au introdus acţiunea în pretenţii la Judecătoria Balș, contrar prevederilor art. 107 din Codul de Procedură Civilă: “cererea se face la instanța domiciliului pârâtului”. Reclamanţii, în mod eronat, au introdus acţiunea la Judecătoria Balș, interpretând greşit prevederile art. 115 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă: “În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: 1.domiciliul asiguratului, 2.bunurile asigurate; 3.locul unde s-a petrecut accidentul''.

Pârâtul FPVS a invocat  excepţia lipsei timbrării cererii de chemare în judecata formulata de reclamanţi, motivând că aceştia au formulat o cerere în pretenţii şi, prin aceasta au înţeles să dea un caracter comercial litigiului, pe cale de consecinţa impunându-se obligaţia timbrării cererii la valoarea pretenţiilor formulate.

Pârâtul a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a FPVS în prezenta cauza, motivând că datorită faptului că evenimentul rutier a avut loc pe teritoriul României, având implicat un autovehicul înmatriculat in alt stat (LS  - Marea Britanie) competenta de soluţionare aparţine Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) conform art. 54, alin. 2 din Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România: „Drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercita împotriva asigurătorului prin reprezentanțele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, după caz, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 48 alin 2.”

Instanţa a pus în discuţia părţilor şi a respins excepţia lipsei timbrării cererii de chemare în judecata, invocată de către pârâtul FPVS prin întâmpinare, constatând că este neîntemeiată, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin.(l) lit. i) din OUG 80/2013 care stabilesc faptul că sunt scutite de plata taxei cererile referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea.

Instanţa apreciază că despăgubirile solicitate sunt cauzate printr-o acţiune pentru care a fost întocmit dosarul penal nr. X/P/2013 privind infracţiunea de vătămare corporală din culpă în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională a României, prin Decizia 387 din 27 mai 2015 dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din OUG 80/2013 sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.

În ce priveşte excepţia de necompetenta materială invocată de către pârâtul FPVS, instanţa prin sentinţa  civilă nr.X/29.11.2016  a admis excepţia şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 11.01.2017.

 In temeiul dispoziţiilor art. 258 rap. la art. 255 Cod procedură civilă a încuviinţat pentru reclamanţi,  proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriu pârâtului RB, proba testimonială şi a respins proba cu expertiză de specialitate

În baza rolului activ şi dispoziţiilor art. 254 alin 5 Cod procedură civilă a dispus ataşarea dosarului  de cercetare penală X/P/2013.

Instanţa a administrat proba testimonială.

La data de 06.04.2017 reclamanţii au formulat o cerere de chemare în garanţie a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), prin reprezentant legal şi obligarea acestuia la plata sumei de 170.000 lei, reprezentând daune materiale si 170.000 lei, reprezentând daune morale, pentru fiica SJJ; suma de 150.000 lei, reprezentând daune materiale si 150.000 lei, reprezentând daune morale, pentru HIC, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că solicită chemarea in garanţie având in vedere dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse persoanelor prin accidente de vehicule şi de tramvaie, prin care se dispune că în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, BAAR va prelua întregul patrimoniu al FPVS şi se va reorganiza în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. Fondul naţional de protecţie, ca structură proprie a B.A.A.R, se va constitui din Fondul comun Carte Verde deţinut şi administrat de B.A.A.R şi din 95% din disponibilul care va fi preluat de la FPVS; diferenţa de 5% din disponibilul respectiv va fi utilizată pentru cheltuielile de funcţionare ale B.A.A.R.

 De la data preluării patrimoniului de către B.A.A.R, FPVS se va dizolva.

De asemenea s-a depus şi o cerere precizatoare referitoare la cheltuielile materiale solicitate de reclamante pentru care s-au emis facturi fiscale pentru reclamanta HIC

S-a învederat că diferenţa dintre sumele solicitate si sumele cuprinse in facturile si chitanţele anexate rezulta din sumele cheltuite pentru care nu a primit factura fiscala si chitanţa.

De asemenea, diferenţa reprezintă cheltuieli pe care le va face in continuare pentru investigaţii periodice ca urmare a durerilor de cap si spate pe care le are in mod permanent, precum si amorţeli ale membrelor inferioare si superioare.

S-a susţinut că, daunele materiale trebuie sa acopere: consecinţele pe termen lung asupra sănătății; fragilitatea emoţionala care va rămâne pentru tot restul vieţii si dificultăţile in adaptare si încadrarea intr-un loc de munca.

In ceea ce o priveşte pe reclamanta SJJ au fost depuse chitanțe fiscale pentru dovedirea daunelor materiale solicitate precizând că diferenţa dintre sumele solicitate si sumele cuprinse in facturile si chitanţele anexate rezulta din sumele cheltuite pentru care nu a primit factura fiscala si chitanţa.

De asemenea, diferenţa reprezintă sumele necesare efectuării intervenţiei chirurgicale, deoarece SJJ, a rămas cu acea cicatrice pe fata, prejudiciu estetic si permanent care ii afectează copilăria si ii va afecta adolescenta, deoarece pana la vârsta de 18 ani nu se poate interveni chirurgical iar şansele de reuşita sunt incerte.

Prin încheierea din 18.04.2017 instanţa a dispus comunicarea către  Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, a cererii de chemare în garanţie,  precum şi a unei copii de pe cererea de chemare în judecată, precizarea de acţiune formulată,  întâmpinarea şi înscrisurile de la dosar.

Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România a depus întâmpinare  la acţiunea exercitata de reclamantele HIC si SJJ prin reprezentanţi legali HICsi SR.

Arată că BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA nu are calitate procesuala pasiva in cauza, solicitând totodată introducerea in cauza in calitate de parat a BIROULUI NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE ca urmare a LIPSEI CALITĂŢII PROCESUALE A BIROULUI ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA.

În motivarea solicitării arată că potrivit documentelor dosarului, la data de 08.09.2013 numitul RB, conducând autovehiculul marca Volkswagen Golf legal înmatriculat in Marea Britanie sub numărul, dar neasigurat pentru răspundere civila auto, a pătruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autovehiculul marca Mercedes Benz cu număr de înmatriculare, cu consecinţa vătămării corporale a numitei HIC si a fiicei sale minore SJJ, pasagere in autovehiculul Mercedes.

Pentru repararea prejudiciului înregistrat, reclamantele au chemat in garanţie Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România deși, in conformitate cu prevederile art. 54 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 48 alin. 2 din Legea nr. 136/1995, B.A.A.R. are calitatea de mandatar legal al societăţilor de asigurare din străinătate care eliberează documente de asigurare «Carte Verde» valabile pe teritoriul României la data accidentului.

Întrucât nici B.A.A.R. si nici BIROUL NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE nu au reuşit sa identifice vreun asigurător RCA/Carte Verde pentru autovehiculul Vw Golf cu numărul, in lipsa existentei unei poliţe de asigurare valabila si, implicit, a unui asigurător, in temeiul Acordului Multilateral de Garantare, BIROUL NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE trebuie sa gestioneze dauna, in condiţiile in care autoturismul mai sus menţionat, implicat in accident, nu avea asigurare de răspundere civila auto «Carte Verde» valabila.

Ca atare, in lipsa unei poliţe de asigurare valabile, nu exista nici o societate de asigurare din Marea Britanie care sa poată sta in proces in calitate de asigurător si, prin urmare, nu sunt îndeplinite cumulativ nici prevederile art. 48 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in România, in vigoare la data producerii accidentului si care dispun, ca: «Persoanele care intra pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate in afara teritoriului României se considera asigurate, in condiţiile prezentei legi, in una dintre următoarele situaţii: a) daca numărul de înmatriculare atesta asigurarea potrivit legii statului in care este înmatriculat autovehiculul sau acordurilor internaţionale de asigurare valabile in România; b)daca poseda documente internaţionale de asigurare valabile in România.

De asemenea, art. 54 alin. 2 din aceeaşi Lege statuează in sensul ca «Drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de autovehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in străinătate se exercita împotriva asigurătorului prin reprezentantele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, după caz, daca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 48 alin. 2 din Legea nr. 136/1995.

 Aşadar  legea specială conţine norme procedurale obligatorii, indiferent de natura civilă sau penală a litigiului dedus judecăţii, după cum aceasta stabileşte, ÎN  PRINCIPIU,  un mandat legal în favoarea Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), în calitate de Birou Naţional Gestionar al «Cărții Verzi», ca REPREZENTANT AL ASIGURĂTORILOR STRĂINI DE RĂSPUNDERE  CIVILA AUTO  în  România,  condiţia  fiind  aceea  ca autovehiculul înmatriculat in străinătate si implicat in accident sa aibă o poliţa de asigurare «Carte Verde» (RCA) valabila la data accidentului.

Pentru a  proteja totuşi interesele persoanelor prejudiciate ca urmare a accidentelor in cazul in care autovehiculul înmatriculat in Spaţiul Economic European nu are asigurare, devin aplicabile prevederile din Preambulul acestei cereri, respectiv: Decizia 91/323/CEE; Decizia 2003/564/CE; Decizia 2007/432/CE si Addendumul nr. 3, sens in care, in prezentul litigiu, BIROULUI NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE are calitatea de GARANT al celor prejudiciaţi prin evenimentul rutier, exercitându-si atribuțiunile in România prin intermediul mandatarului sau - BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA a cărei activitate se subordonează regulilor esenţiale ale mandatului civil..

BIROUL NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE - chiar si in lipsa unei poliţe de asigurare valabile - stă, totuşi, in proces in calitate de GARANT pentru respectarea obligaţiei de despăgubire, fără însa a putea opune persoanei păgubite beneficiul de discuțiune in raport cu persoana celui vinovat de producerea accidentului, împotriva căruia are însa acţiune in regres pentru recuperarea despăgubirilor plătite.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor «Birourile care intră sub incidenţa dispoziţiilor prezentei secţiuni garantează unele pentru celelalte rambursarea tuturor sumelor plătibile în temeiul prezentului regulament general care rezultă din orice cerere de despăgubire generată de orice accident în care este implicat un vehicul care staţionează în mod obişnuit pe teritoriul statului în care este competent fiecare din aceste birouri, indiferent dacă acesta este asigurat sau nu.»

In temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. 2 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, aprobate prin Ordinul nr. 8/2008 al Preşedintelui CSA «Pentru vehiculele care staţionează in mod obişnuit intr-un stat membru, plăcutele de înmatriculare atesta ca biroul naţional din statul membru este garant al plaţii despăgubirii către persoana prejudiciata intr-un accident de vehicul.»

Dispoziţiile art. 4 alin. 1 din normele privind FPVS, adoptate  prin  Ordinul  nr.  1/2008  al  Preşedintelui  Comisiei  de Supraveghere a Asigurărilor,  stabilesc,  in  acord  cu  paragraful  53 din Preambulul Directivei 2009/103/CE, ca Fondul acorda despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin accidente de autovehicule produse:

a)pe teritoriul României, de autori neidentificați ori de vehicule neasigurate care au locul obişnuit de staţionare in România. In scopul lichidării daunelor produse prin accidente pe teritoriul României, se considera ca au locul obişnuit de staţionare in România si vehiculele neasigurate care nu au o plăcuta de înmatriculare sau au o plăcuta de înmatriculare care nu corespunde ori nu mai corespunde vehiculului respectiv;

b)pe teritoriul României, de vehicule neasigurate din alte state decât cele in care se aplica Acordul Multilateral.

Din interpretarea dispoziţiilor mai sus menţionate rezulta ca in situaţia in care prejudiciile sunt cauzate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule neasigurate, care au locul obişnuit de staţionare (înmatriculate) intr-un stat in care se aplica Acordul Multilateral (este si cazul Marii Britanii), despăgubirea victimelor accidentului este efectuata de Biroul din statul in care este înmatriculat vehiculul, in prezenta speţa BIROUL NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE.

Aceeaşi soluţie este prevăzuta si de Paragraful 53 din preambulul Directivei 2009/103/CE potrivit căruia «(53) în cazul în care întreprinderea de asigurare a vehiculului nu poate fi identificată, trebuie prevăzut că debitorul final al sumei care trebuie vărsată persoanei vătămate este fondul de garantare prevăzut pentru acest scop, situat in statul membru în care vehiculul neasigurat a cărui circulaţie a provocat accidentul staţionează în mod obişnuit.

În cazul în care identificarea vehiculului este imposibilă, ar trebui prevăzut că debitorul final este fondul de garantare prevăzut pentru acest scop, situat în statul membru în care s-a produs accidentul.»

Din cele ce preced rezultă, în afara oricărui dubiu, ca BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA nu este parte la raportul juridic obligaţional născut prin producerea faptului delictual şi, ca atare, NU EXISTĂ IDENTITATE ÎNTRE PERSOANA ACESTUIA ŞI ACEEA A PERSOANEI OBLIGATE LA PLATA DESPĂGUBIRILOR, ÎN TEMEIUL LEGII RĂSPUNDERII CIVILE DELICTUALE, BIROUL NATIONAL «CARTE VERDE» DIN MAREA BRITANIE având calitatea exclusiv de garant, chiar si in condiţiile in care autoturismul nu avea poliţa de asigurare, in temeiul prevederilor deja arătate.

În consecinţă, faţă de toate dispoziţiile imperative, s-a susţinut că BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA nu are legitimarea procesuală in prezenta cauza şi, ca atare, se impune să se dispună introducerea in cauza, in calitate de parat a BIROULUI NATIONAL «CARTE VERDE» din MAREA BRITANIE si citarea acestuia la mandatarul sau - BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE din ROMÂNIA, cu sediul in Bucureşti, , adresa unde urmează sa-i fie comunicate toate actele de procedura din prezenta cauza.

Cu privire la pretenţiile de despăgubire formulate de reclamante, temeinicia şi cuantumul urmează să fie apreciate în funcție de probele ce se vor administra

Astfel, daca pentru cheltuielile efectuate in beneficiul minorei au fost depuse acte , in ce priveşte daunele solicitate de reclamanta HIC numai contravaloarea medicamentelor poate fi admisa ca un prejudiciu provenit din accident, celelalte cheltuieli fiind, in mare parte, aferente autoturismului care nu era proprietatea reclamantei ci a societăţii Mercedes Benz Leasing IFN SA, care are un drept propriu de a pretinde si primi despăgubirea pentru pagubele înregistrate.

De asemenea, s-a solicitat respingerea cererii de despăgubire pentru cazare - întrucât accidentul s-a produs pe raza localităţii B jud. Olt, reclamantele au rezidenta in Italia, iar cazarea s-a făcut in jud. Mehedinţi si avea sa fie făcuta indiferent de implicarea in accident - după cum si cumpărarea de carburant auto in 2015 si 2016 nu are justificare din accident.

Aşadar raportat la faptul juridic delictual in care își au izvorul pretenţiile reclamantelor - accidentul rutier, si la dispoziţiile Normei CSA, cheltuielile prilejuite de vătămarea prin accident rutier sunt suportate de asigurător numai in măsura in care sunt întrunite cumulativ cele trei condiţii prevăzute in dispoziţia legala mai sus menţionata, respectiv : au fost necesare si s-au efectuat in baza unor prescripţii medicale (condiţie care stabileşte existenta unei legături de cauzalitate intre fapta si prejudiciu), sunt probate cu documente justificative (condiţie necesara pentru cuantificarea prejudiciului) si nu au fost suportate din fondurile de asigurări sociale (condiţia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat încă).

S-a solicitat admiterea in parte a cererii de despăgubiri pentru daune materiale formulata in cauza, in limita sumei de 38,21 lei pentru reclamanta HIC si a sumei de 1.434,04 lei pentru minora SJ, si respingerea celorlalte pretenţii cu acest titlu formulate in cauza.

Referitor la  daunele morale solicitate în cuantum de 150.000 lei pentru reclamanta HIC si de 170.000 lei pentru minora SJ, pretinse pentru leziunile traumatice suferite, care au necesitat pentru vindecare un număr de 45 de zile de îngrijiri medicale si, respectiv 8-9 zile de îngrijiri medicale, nu au pus in primejdie viața victimelor si nu au avut urmările prevăzute de art. 194 Cod Penal, astfel cum rezulta din Rapoartele de prima expertiza medico-legala nr. X/A1/154 din 12.05.2015 privind pe HIC si nr. X/A1/2014 din 25.04.2016 privind pe SJ, ambele întocmite de SJML Olt, s-a învederat  să se aibă în  vedere că în conformitate cu regulile esenţiale ale răspunderii civile delictuale - reparaţiunea consecinţelor dăunătoare ale faptului delictual (accidentul de circulaţie) trebuie să vizeze prejudiciul real şi cert încercat de persoanele păgubite, finalitatea acestui tip de despăgubiri fiind aceea de acordare a unei compensaţii băneşti pentru suferinţa înregistrata.

La stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avut in vedere principiul proporționalității intre echitate si nevoia sociala, repere la care doctrina Curţii Europene a Drepturilor Omului mai adaugă încă un principiu, cel al raportării nivelului daunelor morale la nivelul veniturilor din tara de origine.

În probatoriu a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, atașarea dosarului penal nr. X/315/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Balș;

Tribunalul, prin încheierea din data de 16.05.2017 a admis în principiu cererea de chemare în garanţie formulată de reclamanţi şi a dispus  conceptarea în cauză în calitate de chemat în garanţie a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România.

Reclamanţii au depus o cerere precizatoare şi totodată şi răspuns la întâmpinarea formulată de  Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.).

Au solicitat respingerea excepţiei invocate de BAAR privind lipsa calităţii procesuale pasive motivat de faptul că (B.A.A.R.) are calitate procesuala pasiva si a chemat-o in garanţie având in vedere dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie.

De asemenea au înţeles să cheme în judecata BIROUL NAŢIONAL CARTE VERDE DIN MAREA BRITANIE, prin mandatar Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.). la sediul BAAR din Bucureşti,

Prin întâmpinarea formulată de către Biroul Asigurătorilor din România, aceasta din urmă invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, menţionând că entitatea ce ar trebui introdusă în proces ca şi pârât este Biroul Naţional «Carte Verde» din Marea Britanie în susţinerea acestei excepţii chematul în garanţie B.A.A.R invocă, în mod eronat, prevederile art. 54 alin. (2) şi ale art. 48 alin. (2) din Legea nr. 136/1995.

Reclamantele au chemat în garanţie Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România având în vedere că, începând cu luna aprilie 2017, atribuţiile FPVS(FPVS) de Organism de plată a despăgubirilor, Organism de Compensare şi Centru de Informare vor fi exercitate de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România. Mai mult, FPVS îşi va continua activitatea ca şi o Direcţie în cadrul B.A.A.R.

In drept invocă Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie.

Tribunalul, prin încheierea de la termenul din 20.06.2017, potrivit dispoziţiilor  art. 248 Cod de procedură civilă  a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.).

Raportat la dispoziţiile  art. 75 şi art. 76 Cod de procedură civilă, având în vedere şi motivele inserate în întâmpinare a admis cererea precizatoare şi a dispus introducerea în cauză a Biroului Naţional Carte Verde din Marea Britanie – prin mandatar Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.).

La termenul din data de 05.09.2017 tribunalul a respins proba cu expertiza medico legală solicitată, motivat de faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 21.03.2017, proba cu expertiza medico legală a fost respinsă ca nefiind utilă soluţionării cauzei, încuviinţându-se proba cu înscrisuri şi proba testimonială, constatând totodată că la dosarul cauzei nu au fost depuse acte medicale noi, din care să reiasă necesitatea reanalizării admisibilităţii probelor solicitate.

Analizând cererea, prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, raportat la probatoriul administrat si la dispozițiile legale incidente in cauza, tribunalul retine următoarele:

Aşa cum rezultă din înscrisurile de la dosar la data de 8.09.2013 pe DN 65, pe raza localităţii B, județul Olt, s-a produs un accident rutier .

In accident au fost implicate autoturismul marca Mercedes Benz de culoare neagră cu nr. de înmatriculare condus de SR şi  în care se aflau reclamantele şi autoturismul  cu nr. de înmatriculare  condus de pârâtul RB, înmatriculat în Marea Britanie.

Autoturismul condus de pârâtul RB  a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autoturismul unde se aflau reclamantele şi care circula regulamentar.

În urma accidentului de circulaţie a rezultat vătămarea reclamantelor a pârâtului şi a altor pasageri .

In cauză au fost efectuate cercetări penale în dosarul nr. X/P/2013  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Balş, iar prin Ordonanţa din .06.2016 s-a dispus clasarea sub aspectul săvârșirii  infracţiunii prevăzute de art.196 alin 2,3 cod penal.

În urma accidentului rutier, reclamanta HIC a suferit leziuni care au necesitat un nr. de 40-45 zile de îngrijiri medicale.

Din raportul de expertiză  medico-legală, efectuat în dosarul nr.X/P/2013, rezultă că leziunile nu au pus în primejdie viața reclamantei şi nu determinat infirmitate.

 La efectuarea raportului de expertiză medico-legală au fost avute în vedere actele medicale, începând cu fişa U.P.U. eliberată de SJU Slatina la data examinării, respectiv 8.09.2013, din care a rezultat diagnosticul policontuzionat prin accident rutier, FOC eliberata de SJU Slatina din care rezultă internarea reclamantei în perioada 9.09.2013-10.09.2019 cu diagnosticul „fractură apofiză spinoasă.”

De asemenea a avut în vedere şi fisa medicală eliberată de UPU-Spitalul, clinic de urgenţă Bagdasar Arseni .

Din analiza concluziilor raportului de expertiză medico-legală rezultă că leziunile suferite au legătură cu accidentul rutier, internările evidenţiază legătura de cauzalitate între accidentul suferit şi afecțiunile suferite  pentru a căror îngrijire au fost necesare un nr. de 45 zile îngrijiri medicale.

Reclamanta SJJ  a suferit leziuni care au necesitat un nr. de 8-9 zile îngrijiri medicale

Din raportul de expertiză medico-legală rezultă că la data efectuării probei, minora prezintă un prejudiciu estetic minim reprezentat de cicatricea de la nivelul buzei, acest prejudiciu urmând să fie evaluat periodic până la intervenţia chirurgicală plastică corectoare.

In conformitate cu dispoziţiile art.49 alin 1 lit. d) din Norma anexă la Ordinul nr.14/2011 a CSA la stabilirea despăgubirilor pentru vătămările corporale se au în vedere cheltuielile prilejuite de accident, constând în cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru proteze, recuperare, probate cu documente justificative, si care nu au fost suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de lege.

Deși reclamanta HIC a solicitat despăgubiri materiale în cuantum de 150.000 lei şi pentru reclamanta SJJ, suma de 170.000 lei, cu probele administrate în cauză, respectiv actele depuse s-a făcut dovada cheltuielilor ocazionate de accident în cuantum total de 7399,58 lei pentru ambele reclamante.

Susținerea reclamantelor că nu dețin dovezi pentru toate cheltuielile ocazionate de accidentul suferit, întrucât nu li s-au emis acte doveditoare nu poate fi reţinută în lipsa dovezilor din care să  rezulte efectuarea acestora pentru leziunile suferite în accident.

De asemenea nu pot fi acordate despăgubiri materiale pentru eventualele intervenţii pe care minora ar urma să le efectueze datorită leziunilor suferite, nefiind un prejudiciu cert, dovedit şi actual.

Despăgubirile materiale dovedite în cuantum de 7399,58 lei , au fost necesare raportat la leziunile suferite, nu au fost suportate din fondurile de asigurări sociale, motiv pentru care cererea reclamantelor va fi admisă în parte dispunându-se obligarea Biroului National Carte Verde Marea Britanie , prin mandatar, la plata acestei sume.

Se va dispune obligarea pârâtului Biroului National carte Verde Marea Britanie, întrucât așa cum  s-a reţinut, nu s-a făcut dovada că la data producerii accidentului, autoturismul avea o poliţă de asigurare valabilă pentru răspundere civilă auto.

In lipsa unei asigurări valabile, în temeiul Acordului Multilateral de Garantare şi Regulamentului general al consiliului Birourilor adoptată prin Decizia 2007/482/CE, Biroul Naţional Carte Verde din Marea Britanie este cel care gestionează dauna.

Cu privire la cererea de acordare a daunelor morale, prin art.253 din codul civil se stabilesc  mijloacele de apărare a persoanelor fizice ale căror drepturi patrimoniale au fost încălcate ori ameninţate, stabilindu-se cadrul general al protecţiei drepturilor persoanei, precum şi a răspunderii civile delictuale.

In ce priveşte daunele morale solicitate de reclamante, instanţa are în vedere dispoziţiile art.26 din Constituţie referitoare la respectarea şi ocrotirea vieţii familiale şi private de către autorităţi, precum şi art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la ocrotirea aceloraşi valori, prejudiciul moral reprezentând consecinţele negative, rezultatele dăunătoare ale lezării valorii respective , în cauza de faţă fiind vorba de un prejudiciu moral ce constă în suferinţa fizică şi psihică ce a fost cauzată reclamantelor în urma accidentului din

8.03.2013.

In cauză s-a făcut dovada producerii prejudiciului a laturii de cauzalitate dintre fapta şi acesta.

La stabilirea cuantumului daunelor morale se vor avea în vedere o serie de criterii cum ar fi consecinţele negative suferite de reclamante pe plan fizic şi psihic , importanta valorilor.

Din actele de la dosar rezultă că în urma accidentului reclamantele au suferit leziuni, pentru a căror vindecare au fost necesare mai multe zile de îngrijiri medicale, integritatea corporală şi sănătatea a fost afectată .

Instanța apreciază că un cuantum al daunelor morale de 25.000 lei pentru reclamanta HIC şi 50.000 lei pentru reclamanta SJJ, este de natură să acopere prejudiciul moral suferit de acestea, ca urmare a leziunilor datorate accidentului, urmând să se dispună obligarea pârâtului la plata acestora.

Data publicarii pe portal:09.10.2017

Domenii speta

Spete similare