Suspendare executare act emis de autoritățile locale

Sentinţă civilă 1163/C din 07.11.2017


Pe rol se află  soluţionarea  cererii  formulată  de  reclamantul  XX, cu

domiciliul ales la Cabinet avocat XX, cu sediul în XX în contradictoriu cu pârâta XX, cu sediul în XX, str. XX.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, a răspuns avocat XX, pentru pârâtă, cu împuternicire avocaţială depusă la fila 22, lipsă fiind reclamantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După referatul grefierului,

Instanţa constată  este  competentă  general,  material, teritorial să soluţioneze

cauza şi acordă cuvântul pe probe.

Avocat XX, pentru pârâtă, arată că nu are alte probe de solicitat, doar înscrisurile depuse la dosar.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza

în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat XX solicită respingerea cererii de suspendare a executării Hotărârii de Consiliu Local nr. XX, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu privire la condiţia cazului bine justificat, reclamantul consideră că această condiţie este îndeplinită, invocând faptul că nu a existat o propunere motivată a primarului sau a consilierilor locali, nerespectarea majorităţii calificată a numărului de voturi sau a procedurii convocării consilierilor locali iar cu privire la paguba iminentă, a invocat existenţa prejudiciului suferit. Arată pârâta că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii şi, cu privire la condiţia cazului bine justificat invocă dispoziţiile deciziei nr. 442/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care instanţa trebuie să se limiteze la acele împrejurări vădite de fapt sau de drept care produc o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate a unui act administrativ, ca de exemplu necompetenţa autorităţii de a emite actul, lipsa temeiului legal, declararea neconstituţională a legii, modificarea parţială a actului administrativ de către autoritatea emitentă ori anularea parţială de către autoritatea ierarhic superioară, însă niciunul dintre aceste cazuri nu este aplicabil în prezenta cerere.

Mai arată că reclamantul urmăreşte soluţionarea fondului întrucât aspectele invocate se regăsesc şi în acţiunea privind anularea actului administrativ, cele două cereri sunt identice, simpla existenţă  a unei îndoieli asupra legalităţii şi temeiniciei actului administrativ nefiind de natură să conducă la suspendarea executării şi trebuie analizată pe fondul cauzei. Precizează că, în cauză, convocarea şedinţei s-a realizat conform legii, propunerea motivată de schimbare s-a făcut la propunerea unei treimi din numărul consilierilor locali, în fapt a 2/3, iar votul în favoarea schimbării din funcţie a fost de 10 consilieri locali din totalul de 15.

Cu privire la condiţia pagubei iminente, arată că această condiţie trebuie dovedită.

Mai arată că a mai existat un litigiu pentru suspendare act, însă în acea cauză nu a fost indicat temeiul pentru schimbarea din funcţie, această situaţie nefiind similară cu prezenta cauză.

S-au declarat dezbaterile închise, după care,

TRIBUNALUL,

Asupra cererii de faţă, constată:

Prin  cererea  înregistrată  pe rolul  acestei instanţe sub numărul XX

reclamantul XX a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei XX suspendarea efectelor Hotărârii Consiliului Local nr. XX privind schimbarea sa din funcţia de viceprimar.

În motivare, a arătat, în esenţă, că prin hotărârea atacată a fost schimbat din funcţia de viceprimar, iar caracterul urgent al măsurii suspendării rezulta din faptul că prin eliberarea abuzivă din funcţia deţinută, i se cauzează un prejudiciu ce nu va putea fi reparat ulterior, prejudiciu ce constă într-o atingere adusă drepturilor sale civile, o atingere adusă integrităţii funcţiei, o atingere adusă imaginii sale, precum şi activităţii şi imaginii partidului din care face parte şi instituţiei pe care a reprezentat-o în calitatea sa de viceprimar, faţă de cetăţenii comunei XX, fiindu-i cauzat şi un prejudiciu de ordin pecuniar.

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţiei a aparenţei de nelegalitate a hotărârii atacate arat că, fără a intra în judecarea fondului, doar pipăind fondul cauzei, rezultă cu uşurinţa faptul că hotărârea nu cuprinde temeiul de drept corect în baza căruia s-a dispus eliberarea sau schimbarea din funcţie, se realizează o greşita aplicare a ambelor instituţii atât a eliberării cât şi a schimbării din funcţie, ceea ce atrage de asemenea nulitatea absolută, nefiind respectată procedura de adoptare a hotărârii.

Legislaţia  specială  în  materie reglementează două ipoteze în care poate înceta

mandatul viceprimarului, respectiv prin schimbare (revocare) sau prin eliberarea din funcţie. Dacă eliberarea din funcţie intervine disciplinar ca urmare a săvârşirii unor abateri grave şi repetate, schimbarea intervine ca urmare a exprimării voinţei majorităţii membrilor consiliului local,în condiţiile art. 57 al. 4 din Legea nr. 215/2001

Contrar prevederilor legale, în hotărârea atacată nu se face menţiunea nici despre propunerea motivată a primarului, nici despre propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor locali. Or, o asemenea propunere era nu doar esenţială pentru a putea fi votată în cunoştinţă de cauză de către toţi membri Consiliului local, dar mai ales reprezenta o condiţie procedurală prealabilă de validitate a şedinţei de Consiliu local şi de validitate şi legalitate a hotărârii adoptate.

Chiar  dacă,  în  fapt  şi  în  mod  fraudulos,  o  asemenea propunere motivată ar

putea fi întocmită pro causa pentru prezentul litigiu, ca şi cum ar fi existat la data adoptării hotărârii, cerinţa nu este îndeplinită şi nu poate fi considerată îndeplinită câtă vreme nu poartă un număr de înregistrare anterior hotărârii adoptate de consiliul local. Mai mult, recunoscând teoria generală a actului administrativ, trebuie reţinut că prezumţia de legalitate şi de validitate a actelor administrative emise în regim de putere publică (precum este cazul Hotărârii Consiliului local contestate în speţa pendinte) atrage per se obligaţia actului de a fi complet în producerea efectelor sale juridice, nefiind permisă completarea cu elemente (acte sau fapte juridice) extrinseci.

De asemenea, tot în raport de conţinutul intrinsec al Hotărârii  Consiliului local

- singurul apt a produce efecte juridice – invocă nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. 4 ind. 1 din Legea nr. 215/2001. Astfel, în cuprinsul Hotărârii este menţionat că actul administrativ a fost adoptat cu 10 voturi pentru din 10 posibile, de unde rezultă că el nu şi-a exercitat dreptul de vot (fiind evident că nu ar fi votat împotriva sa), la fel cum nici ceilalţi consilieri locali nu au avut posibilitatea exprimării opţiunii lor personale. În plus, prin exprimarea numărului de voturi sub această formă, de „10 voturi pentru din 10 posibile" rezultă două concluzii contradictorii: fie s-a votat în unanimitate, fiind numai zece consilieri locali în funcţie (ceea ce nu corespunde adevărului), fie o parte dintre consilierii locali a absentat de la respectiva şedinţă a Consiliului. Or, în lipsa unor precizări în acest sens, nu se poate face o verificare a respectării sau a nerespectării cerinţei privitoare la majoritatea calificată (de două treimi) cu care se poate adopta o asemenea Hotărâre a Consiliului local.

Invocă nemotivarea hotărârii atacate.

Arată  că  este  îndeplinită  şi  cea  de-a treia  condiţie,  respectiv  măsura are un

caracter vremelnic fiind aplicată până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În drept a invocat prevederile art. 14 al. 1 din Legea 544/2004, art. 36 al. 1, art. 57. Art. 130 Legii nr. 215/2001, art. 18 şi art. 69 din Legea 393/2004.

Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat, în esenţă, că, prin aspectele relevate de către reclamant în cadrul cererii de suspendare, acesta antamează practic în soluţionarea cererii de suspendare fondul cauzei dedusă judecăţii, în fapt, solicitând instanţei de fond să depăşească limitele impuse de natura specială a prezenţei proceduri instituite de art. 14 din Legea 554/2004 în cadrul căreia instanţa are posibilitatea să efectueze doar o cercetare sumară a aparenţei dreptului.

Arată  că  motivele  de  nelegalitate  ale  actului  administrativ invocate de către

reclamant prin prezenta cererea de chemare în judecată presupun o cercetarea în profunzime a fondului cauzei şi nu se circumscriu condiţiei prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004. Acest aspect reiese şi din faptul că motivele de fapt şi de drept ale cererii de chemare în judecată privind anularea HCL nr. 64 din 13.09.2017, ce formează dosarul XX, sunt identice cu cele din prezenţa cerere, aceste acţiuni fiind practic identice.

Cu  privire  la  condiţia  cazului  bine  justificat,  arată  că  reclamantul  nu  face

dovada îndeplinirii acesteia, deoarece în cadrul cererii introductive nu se regăsesc argumente juridice solide cu privire la nelegalitatea actului administrativ în discuţie, astfel încât apreciază că hotărârea contestată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Consideră că nu pot fi reţinute împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ,.

 În  acest  sens,  reclamantul,  în  mod  total nefundamentat, susţine că nu există

propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Astfel, expunerea de motive a proiectului de hotărâre privind schimbarea din funcţie a viceprimarului sunt invocate dispoziţiile art. 57, alin 4 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală (R): Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărârea adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie, în acelaşi timp fiind enumerate şi motivele care au stat la baza deciziei de schimbare din funcţie, decizie asumată de un număr de 10 consilieri locali din totalul de 15, practic 2/3.

În  ceea  ce  priveşte  procedura  urmată  de  către Consiliul Local XX pentru

schimbarea din funcţie a viceprimarului, pe care reclamantul, în susţinerea cererii de suspendare, o contestă sub aspectul numărului de voturi exprimat, mai exact imposibilitatea verificării respectării cerinţei referitoare la majoritatea calificată care trebuie întrunită în vederea schimbării din funcţie a viceprimarului, dar şi din punct de vedere al modalităţii de convocare a consilierilor locali pentru şedinţă, o consideră îndeplinită conform dispoziţiilor legale.

Convocarea şedinţei de consiliul local s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art.

39, alin 1 şi ale art. 68, alin 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, respectiv primarul Comunei XX, XX, a emis dispoziţia nr. 184 din 06.09.2017 prin care a fost convocat Consiliul Local al Comunei XX, în şedinţă ordinară, pentru data de 13.09.2017, ora 13.00.

Raportat  la  dispoziţiile  art. 39,  alin. 3  din  aceeaşi  lege, anterior menţionată,

convocarea consiliului local s-a făcut cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurarea şedinţei ordinare, programată pentru data de 13.09.2017. De asemenea, notificarea convocării către consilierii locali, atribuţie ce revine secretarului unităţii administrativ-teritoriale s-a realizat la data de 06.09.2017, aşa cum reiese din convocatorul înregistrat sub nr.XX. De asemenea, au fost respectate dispoziţiile art. 57, alin 4 din Legea 215/2001 care prevăd că schimbarea viceprimarului se realizează la propunerea unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie, în situaţia de faţă 10 consilieri locali din totalul de 15, aspect care reiese din tabelul nominal al consilierilor care au iniţiat proiectul de hotărâre privind schimbarea din funcţie a viceprimarului.

Arată că nici condiţia producerii unei pagube iminente nu este îndeplinită, reclamantul nu face dovada prejudiciului, limitându-se la simple afirmaţii.

În drept, au invocat dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând cererea de suspendare a efectelor actului administrativ contestat din

perspectiva înscrisurilor depuse în probaţiune şi a dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea nr. XX a Consiliului Local XX – fila 29 dosar, s-a hotărât schimbarea din funcţie a viceprimarului comunei XX, respectiv a reclamantului.

Astfel cum rezultă din hotărârea de consiliu contestată, aceasta a fost emisă în temeiul art. 57 alin. 4 - 4 ind. 1 din Legea nr. 215/2001, în conformitate cu votul secret consemnat în procesul-verbal al comisie nr. XX, cu votul a unui număr de 10 consilieri locali.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Din conţinutul art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004, rezultă că pentru soluţionarea favorabilă a cererii de suspendare, trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiţii, respectiv existenţa unui caz bine justificat, astfel cum acesta este definit de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 554/2004  şi prevenirea unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ş din legea nr. 554/2004.

În ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, instanţa reţine că, conform art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, prin cazuri bine justificate se înţeleg împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Astfel,  suspendarea  executării  actului  administrativ  reprezintă  o  situaţie  de

excepţie, în considerarea trăsăturilor definitorii ale acestuia - legalitatea actului şi executarea sa din oficiu - şi tocmai de aceea se impune verificarea temeinică a întrunirii condiţiilor legale.

Examinând sumar cauza, fără a fi posibilă antamarea fondului în aceasta etapă a procedurii,, instanţa apreciază că nu există indicii temeinice de natură să pună sub semnul întrebării prezumţia de legalitate a actului administrativ contestat.

Potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.

Hotărârea nr. XX a fost adoptată în şedinţa Consiliului Local XX, în baza art. 57 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, cu votul a unui număr de 10 consilieri (din totalul de 15 – nr. consilieri raportat la numărul locuitori), aşadar cu majoritatea de 2/3 cerută de lege. Din preambulul hotărârii rezultă că votul a fost exprimat secret, fiind consemnat în procesul-verbal nr. 3192, iar din înscrisurile depuse de pârât rezultă modalitatea de convocare a şedinţei consiliului local şi iniţiatorul propunerii de schimbare a viceprimarului. Susţinerea reclamantului în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde temeiul de drept corect în baza căruia s-a dispus eliberarea sa schimbarea sa din funcţie, nu este întemeiată, din cuprinsul hotărârii atacate rezultând în mod neechivoc că aceasta a fost emisă în conformitate cu dispoziţiile art. 57 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, iar cei 10 consilieri locali au votat schimbarea sa din funcţie, nu eliberarea din funcţie.

 Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce ţin de legalitatea actului administrativ, întrucât acesta vizează fondul actului, care se analizează în cadrul acţiunii în anulare. Reclamantul nu a dovedit existenţa unui caz bine justificat, susţinerile privind nelegalitatea hotărârii atacate, emisă de pârâtă, urmând a fi analizate odată cu soluţionarea pe fond a cauzei.

 Cum, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, cererea de suspendare a executării poate fi dispusă doar în cazul îndeplinirii cumulative a celor două condiţii, neîndeplinirea primei condiţii, cea a existenţei cazului bine justificat face inutilă analiza criticilor reclamantei privind condiţia pagubei iminente. 

 În consecinţă, nefiind îndeplinite cumulativ cele două cerinţe impuse de lege, în temeiul dispoziţiilor art.14 din Legea nr. 554/2004, Tribunalul va respinge, ca nefondată, cererea de suspendare a  executării Hotărârii Consiliului Local XX nr. XX.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge  cererea  formulată  de reclamantul XX, cu domiciliul ales la

Cabinet avocat XX, cu sediul în XX în contradictoriu cu pârâta XX, cu sediul în XX, str. XX, ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la  Tribunalul XX – Secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.