Omor calificat

Prin sentinţa penală nr. 226 din 23 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Arad,  în baza art. 189 alin.1 lit.h Cod penal a fost condamnat inculpatul M la 20(douăzeci) ani închisoare pentru infracţiunea de omor calificat, în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin. 1 şi 2 , art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b, d Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b şi d Cod penal.

În baza art. 399 alin. 1 Cod penal menţine măsura arestării preventive a inculpatului MDZ .

În baza art. 72 alin.1 Cod penal scade din pedeapsa aplicată inculpatului M durata reţinerii din 27 februarie 2017 şi durata arestării preventive de la 28 februarie 2017 la zi.

Constată că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În baza art. 112 alin.1 lit.b Cod penal confiscă de la inculpat, în vederea distrugerii bricheta marca „Bic” de culoare verde funcţională, aflată la dosarul cauzei, în plic sigilat  - fila 72.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul MDZ, în vederea stabilirii profilului genetic şi stocării în S.N.D.G.J.

În baza art. 5 alin.5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru stocarea în S.N.D.G.J. . 

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad nr.85/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad înregistrat la această instanţă la data de 5 aprilie 2017, a fost trimis în judecată  inculpatul M,  pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 189 alin.1 lit. h Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut în esenţă că, în seara zilei de 24.02.2017, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a aprins hainele numitului A, provocând decesul acestuia în urma arsurilor cauzate.

Procedura de Cameră Preliminară.

Prin încheierea Camerei de Consiliu nr. 80 din 3 mai 2017, judecătorul de Cameră Preliminară, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 85/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad privind pe inculpatul M, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 189 alin.1 lit. h Cod penal.

S-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii privind pe inculpatul M.

Poziţia procesuală a inculpatului.

În faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat.

În şedinţa publică de astăzi inculpatul a declarat că doreşte să se prevaleze de dreptul la tăcere, menţinând declaraţiile date în faza de urmărire penală.

Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză şi anume:  proces-verbal de verificare la spital a situaţiei victimei, proces-verbal de cercetare la faţa locului, declaraţiile martorilor L, M, P, B, H, N, T, F, C, constatări preliminare anterioare decesului victimei, proces-verbal de identificare a autorului, procese-verbale de ridicare bunuri declaraţie suspect,  procese-verbale de vizionare imagini, planşa foto a bunurilor găsite în rucsacul autorului descoperit în incinta barului SC S… Bar SRL din gara CFR Arad, planşa foto întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului faptei şi la locul unde se adăpostea victima, planşa foto a hainelor purtate de inculpat la momentul comiterii faptei, proces-verbal de consemnare a decesului victimei la spitalul Floreasca din Bucureşti, DVD conţinând imaginile surprinse de camerele video de la SC T SRL şi de la gara CFR Arad, plic conţinând bricheta folosită la comiterea faptei, proces-verbal de restituire bunuri către inculpat, constatări preliminare posterioare decesului, planşa foto a bunurilor descoperite în rucsacul pierdut de inculpat în gara CFR Arad, urmă papilară a inculpatului de pe un recipient din rucsac, planşă foto imagini surprinse de camera video de la SC T SRL, procese-verbale ridicare DVD-uri de la bar şi gară, planşă foto imagini surprinse de camera video de la gară, adresă din care rezultă că amprenta de la f100/1 aparţine inculpatului, acte medicale, raport de necropsie,  declaraţiile inculpatului, instanţa reţine următoarea:

Stare de fapt.

Inculpatul M a lucrat în calitate de cioban la numiţii F şi D din loc. Sânpetru Mare, jud. Timiş, din luna decembrie 2016. În dimineaţa zilei de 22 februarie 2017, inculpatul a plecat cu trenul spre Timişoara, unde a stat până la ora plecării următorului tren, spre Arad. Intenţia inculpatului era să ajungă la fratele său, care locuieşte în localitatea Gheorgheni, jud. Harghita. În Timişoara inculpatul şi-a cumpărat mai multe haine, precum şi un rucsac,  având asupra sa aproximativ 2 000 lei, reprezentând contravaloarea activităţii lucrative desfăşurate la numitul F. Astfel, inculpatul şi-a cumpărat o geacă de culoare neagră, combinaţie de fâş şi piele, un pulover de culoare albastră cu dungi orizontale cenuşii, o pereche de pantaloni de culoare verde, cu buzunare laterale, două şepci, ambele de culoare neagră, una de fâş şi alta de bumbac, o pereche de pantofi de piele neagră, precum şi o pereche de bocanci de piele neagră. Bunurile au fost cumpărate într-o piaţă în Timişoara. În rucsac (un rucsac de culoare neagră) a pus hainele cu care era îmbrăcat când a ajuns în oraş (o geacă în combinaţie de piele şi fâş, dar de culoare mai deschisă, un pulover combinaţie de gri cu negru, un fes de culoare neagră, din bumbac, o pereche de pantofi de culoare neagră, din piele, toate articolele vestimentare fiind folosite şi în diferite stadii de uzură), precum şi perechea de bocanci de piele neagră şi şapca de bumbac cumpărate din Timişoara. Cu celelalte haine pe care le-a cumpărat în Timişoara inculpatul s-a îmbrăcat (geaca neagră, puloverul albastru închis, pantalonii verzi, şapca de fâş negru şi pantofii negri) şi a rămas îmbrăcat cu ele până când s-a reîntors la Sânpetru Mare, în noaptea de 24/25.02.2017. Celelalte bunuri respectiv banii, telefonul mobil, actele, bricheta şi ţigările erau în buzunarele hainelor. Inculpatul a plecat apoi cu trenul spre Arad, iar de acolo a luat un tren spre Oradea. Din localitatea Oradea inculpatul a luat trenul de noapte spre localitatea Gheorgheni, unde a ajuns dimineaţa, în data de 23 februarie 2017. Inculpatul a rămas cu fratele său o zi iar seara a plecat înapoi, pe acelaşi traseu. Cu trenul de noapte a ajuns în Oradea, dimineaţa, pe data de 24.02.2017 şi de acolo a luat un tren spre Arad, unde a ajuns în jurul orei 10,00, cu intenţia de a lua un tren spre localitatea Sânpetru Mare. În timpul rămas între cele două trenuri, inculpatul a intrat la magazinul „Unicarm” din faţa staţiei CFR din Arad şi a  cumpărat diferite produse, deoarece pe data de 26.02.2017 era ziua sa de naştere şi dorea să facă cinste celorlalţi ciobani cu care lucra. În acest sens, inculpatul a cumpărat dulciuri, băutură (vodcă Scandic - 4 sticle de câte jumătate de litru şi vin - două sticle mai mari de un litru fiecare), precum şi alimente (salam). Bunurile cumpărate le-a pus în două plase pe care le-a luat de la magazin, marcate cu sigla „Unicarm”, mai puţin cele 4 sticle de vodcă, ce au fost aşezate în rucsac. În continuare, s-a deplasat spre centrul oraşului şi a ajuns până la Catedrala Ortodoxă din zona Podgoria. În jurul orei 16,00 inculpatul a revenit la gară, unde şi-a cumpărat biletul spre localitatea Sânpetru Mare, la un tren care avea ora de plecare în jurul orei 18,00.

După aceea, deoarece mai era timp până pleca trenul, inculpatul s-a oprit la barul de lângă gara principală din Arad, situat în Piaţa Gării, aparţinând SC T SRL, la o masă pe terasă, să consume o cafea, deoarece era obosit, ultimele două nopţi fiind petrecute pe trenuri de noapte. La o masă învecinată se aflau mai multe persoane care consumau băuturi alcoolice, fiind identificaţi martorii L, P, B, H, precum şi victima, A. Inculpatul, la fel ca şi martorii, a fost abordat de un crescător de animale din zona Salonta, care căuta lucrători. Inculpatul l-a refuzat, deoarece avea loc de muncă. Treptat, inculpatul a intrat în discuţie cu persoanele (martorii) de la masa învecinată, şi-au plătit reciproc consumaţia, inculpatul consumând întâi o bere cu alcool de jumătate de litru şi între 4 şi 6 pahare de cognac a câte 50 ml fiecare. Inculpatul a stat la bar până la închidere, în jurul orei 21,00, uitând de plecarea trenului spre localitatea Sânpetru Mare. Martora M – barman de serviciu la localul respectiv,  le-a cerut acestora să plece pentru că închide barul şi la plecare leagă scaunele de pe terasă. Cu toate acestea, atunci când inculpatul a plecat, a rămas la masă victima A, aflat într-o avansată stare de ebrietate. Inculpatul a plecat de la masă însoţit de una dintre persoanele care a băut cu el, respectiv martorul L. Însoţit de acesta, inculpatul a intrat în barul din incinta gării CFR Arad. La un moment dat se observă pe camerele de luat vederi din gară că, în timp ce inculpatul se afla pe peron, probabil pentru a fuma, martorul L pleacă din bar cu sacoşele inculpatului. Inculpatul a rămas în incinta gării, sprijinit de un calorifer, fiind abordat de agenţii de pază din gară (martorii N şi T), cărora le-a spus că i s-au furat bagajele, a căror lipsă o observase între timp. Martorul L a susţinut că inculpatul a fost de acord să-i dea cele două plase cu alimente. Rucsacul a rămas în bar, uitat de inculpat, fiind recuperat ulterior de organele de poliţie (având conţinutul descris anterior). În jurul orei 21:52, aşa cum se observă pe camerele de luat vederi din gară, inculpatul a ieşit din clădirea staţiei CFR şi s-a deplasat spre terasa unde consumase alcool, într-o vădită stare de ebrietate. Intenţia sa era de a vedea dacă bagajele sale nu se aflau acolo.

La terasa respectivă inculpatul a găsit doar pe una dintre persoanele cu care băuse, respectiv victima A, care era întinsă pe jos între mese şi dormea. Inculpatul s-a aşezat pe un scaun lângă victimă, pe care a trezit-o, mişcând-o, a întrebat de bagaje şi A, în stare avansată de ebrietate la rândul său, a răspuns cu înjurături, spunând că nu ştie nimic de ele. În timp ce stătea pe scaun, în lateralul victimei, care era cu faţa spre inculpat, acesta şi-a aprins o ţigară iar bricheta a continuat să o aprindă intermitent deasupra victimei. Enervat de răspunsurile victimei şi de înjurături, inculpatul a aprins cu bricheta geaca victimei, ţinând mai mult timp bricheta aprinsă. De menţionat este faptul că, A era îmbrăcat cu o geacă de fâş, descheiată, şi inculpatul a aprins-o cu bricheta în dreptul fermoarului, la una dintre margini. Inculpatul nu a folosit, conform declaraţiilor sale, nici o substanţă inflamantă. Geaca de fâş purtată de victimă, a luat foc repede, flacăra fiind stimulată şi de căptuşeala hainei. Din imaginile de pe camerele de luat vederi de la SC T SRL, se observă că, imediat după ce haina a luat foc cu o flacără puternică, inculpatul s-a ridicat şi a plecat de la faţa locului, la ora 22:12. Inculpatul a plecat înspre Atrium Mall şi imediat a fost abordat de un taximetrist care l-a întrebat unde vrea să meargă. Pentru suma de 150 de lei acesta l-a transportat în localitatea Sânpetru Mare, pe drum inculpatul apelând pe numitul D şi spunându-i că vine acasă. Inculpatul a ajuns în câteva zeci de minute dar a doua zi nu le-a spus colegilor decât că i s-au furat sau a pierdut bagajele dar nu şi ceva despre incendiere.

Inculpatul a pus bricheta cu care a dat foc victimei în buzunar după ce a plecat de la bar, având-o asupra sa la momentul când a fost audiat de procuror, în ziua de 27.02.2017, şi predând-o cu această ocazie. Cu ajutorul imaginilor de pe camerele de supraveghere video (pe care se observă că hainele inculpatului, rucsacul, plasele corespund descrierilor anterioare) şi a declaraţiilor martorilor care au consumat alcool împreună cu inculpatul, acesta a fost identificat la data de 27.02.2017, la stâna din localitatea Sânpetru Mare unde lucra.

După ce inculpatul a plecat de la faţa locului, la ora 22:12, pe imaginile video se observă că victima arde timp de aproximativ 12 minute, interval în care se răsuceşte şi se zbate, încercând să stingă flăcările care cuprinseseră partea superioară a trupului. La ora 00:30, neajutată de nimeni, victima se ridică şi pleacă spre un imobil de pe strada …, în a cărui anexă avea amenajat un adăpost, cu acordul proprietarilor. În dimineaţa zilei de 25.02.2017, la ora 10,50, a fost descoperit acolo de martora C (proprietară a imobilului), în stare gravă. A fost transportat de urgenţă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, unde a fost operat, apoi, în ziua de 26.02.2017, a fost deplasat cu elicopterul SMURD la Spitalul Floreasca din Bucureşti, unde, în dimineaţa zilei de 27.02.2017, a survenit decesul, poliţia fiind înştiinţată prin intermediul medicilor legişti.

Din raportul medico - legal de necropsie nr. A3/354/2017 întocmit în cauză de către INML "Mina Minovici" Bucureşti rezultă că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienţei funcţionale multiple organo-sistemice survenită în urma unor arsuri de grad II-III pe circa 55% din suprafaţa corporală (partea anterioară a corpului, inclusiv capul). Leziunile s-au putut produce prin flacără, fiind în legătură de cauzalitate directă necondiţionată cu decesul. Nu s-au constatat alte leziuni traumatice externe sau interne.

Încadrarea juridică.

Fapta inculpatului M care, în seara zilei de 24.02.2017, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a aprins hainele numitului  A, provocând decesul acestuia în urma arsurilor cauzate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 189 alin. 1 lit. h Cod penal.

Inculpatul a susţinut că nu a avut intenţia de a ucide victima ci doar de a o speria, şi nu s-a gândit că aceasta ar putea muri. Din imagini se vede însă că inculpatul a plecat de la faţa locului imediat după ce haina victimei a luat foc cu o flacără puternică. Din propriile declaraţii se observă că inculpatul cunoştea că victima se afla într-o avansată stare de ebrietate.

Sub aspectul laturii obiective, acţiunea inculpatului, descrisă mai sus, reprezintă factorul determinant al efectului produs - decesul victimei, cât priveşte latura subiectivă, aceasta este realizată prin intenţia indirectă de a săvârşi infracţiunea de omor, câtă vreme se observă că, inculpatul, cunoscând că victima este în stare avansată de ebrietate, dormind, în momentul în care a văzut că haina acestuia arde cu flacără puternică a plecat din zonă, ceea ce demonstrează – în raport şi cu situaţia în care era victima – că el a prevăzut producerea, eventuală, a morţii, pe care deşi nu a dorit-o, a acceptat-o.

Pentru a exista cruzime în sensul legii, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a)ferocitatea sau sadismul făptuitorului. Actele sadice de ucidere sunt acele acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinţe prelungite şi de maximă intensitate, având ca rezultat, în afară de suprimarea vieţii victimei şi chinuirea ei fizică şi morală;

b)provocarea unui sentiment de oroare.Procedeele folosite de infractor pentru săvârşirea omorului trebuie să fie de natură să provoace şi sentimentul de oroare sau groază, însoţit de reflecţii asupra josniciei şi neomeniei inculpatului.

Uciderea victimei prin incendiere, urmare căreia aceasta a suferit arsuri grave pe o suprafaţă de 55% din suprafaţa corpului şi a decedat după 3 zile în spital, constituie infracţiunea de omor calificat prin cruzimi, deoarece victima A a suportat, neîndoielnic, mari suferinţe fizice, imaginile ce surprind modul în care victima a ars timp de aproximativ 12 minute, frecându-se de sol şi zbătându-se, sunt relevante pentru a reliefa existenţa acestei circumstanţe agravante.

Individualizarea judiciară a pedepsei.

La stabilirea pedepsei, instanţa va ţine seama de dispoziţiile art. 74 Cod penal, privitor la criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea infractorului, evaluată în conformitate cu împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal,  nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În procesul individualizării pedepselor nu trebuie să se scape nici un moment din vedere făptuitorul cu toate datele ce caracterizează personalitatea lui, orice supralicitare a elementelor obiective cu neglijarea celor subiective, punând în pericol corectitudinea adaptării tratamentului penal la cazul şi persoana în cauză.

O anumită severitate ce trebuie să se manifeste faţă de infracţiunile grave, săvârşite prin acte de violenţă, nu trebuie să aşeze tratamentul penal în afara imperativelor definite de echilibru şi raţiune. Într-un stat de drept caracterul echilibrat şi raţional al represiunii penale trebuie să domine peisajul practicii judiciare.

Cu privire la persoana inculpatului M, instanţa reţine vârsta acestuia având 30 ani la data comiterii faptei, nivelul de instruire şcolară ca absolvent de patru  clase, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.  De asemenea, instanţa va avea în vedere atitudinea avută în faţa organelor judiciare de recunoaştere a faptei comise, ceea ce dovedeşte acceptul de a suporta consecinţele propriei fapte, regretul pentru cele întâmplate, împrejurări care au micşorat potenţialul de periculozitate individuală a acestuia şi au mărit corespunzător  şansele de reintegrare socială.

În limitele legale ale pedepselor, instanţa în baza art. 189 alin.1 lit.h Cod penal  îl va condamna pe inculpatul M la 20(douăzeci) ani închisoare pentru infracţiunea de omor calificat, în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin. 1 şi  2 şi art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal va  aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b, d, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b, d Cod penal. 

Executarea prin privare de libertate este singura în măsură să asigure atât scopul coercitiv, de exemplaritate cât şi cel educativ al pedepselor în vederea îndreptării atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea lui viitoare pozitivă. 

Măsuri preventive.

Prin încheierea nr. 16 din Camera de Consiliu din 28 februarie 2017 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Arad, s-a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 202 alin.1, 3, 4 lit.e Cod procedură penală, art. 223 alin.2 Cod procedură penală şi art. 226 Cod procedură penală arestarea preventivă a inculpatului M pe o perioadă de 30 zile, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 13/UP din 28 februarie 2017. 

Măsura arestării preventive a fost prelungită şi ulterior s-a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei acesteia de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi respectiv judecătorul de Cameră Preliminară, fiind menţinută în continuare.

Tribunalul  apreciază că, în raport de modul de concepere a activităţii infracţionale, cu împrejurările comiterii faptelor şi cu importanţa relaţiilor sociale încălcate de inculpat, privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, lăsarea sa în libertate ar crea un sentiment de insecuritate şi neîncredere în buna desfăşurare a actului de justiţie. Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Astfel, în  baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală va menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul M şi în baza art. 72 alin.1 Cod penal şi va scădea din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii din 27  februarie 2017 şi durata arestării preventive de la 28 februarie  pană la zi.

Acţiunea civilă.

În faza de urmărire penală s-a luat legătura cu sora victimei M care a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal şi nu are pretenţii de la inculpat.

În cauză s-a procedat la citarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad şi Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti dar aceste unităţi nu au depus cereri de constituire de parte civilă.

Măsuri de siguranţă.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal va confisca de la inculpat, în vederea distrugerii bricheta marca „Bic” de culoare verde funcţională, aflată la dosarul cauzei, în plic sigilat.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 modificată, va dispune prelevarea de la inculpatul M a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice  şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 5 alin.5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru stocarea în S.N.D.G.J. . 

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul şi partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.

Inculpatul a invocat în esenţă faptul că nu a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de textul de incriminare a infracţiunii de omor, respectiv că nu a avut intenţia de a ucide victima. Totodată a fost de acord cu schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (pusă în discuţie din oficiu) şi a cerut reţinerea cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală ca urmare a recunoaşterii în faţa primei instanţe a stării de fapt din rechizitoriu.

Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor cu spitalizarea victimei (2.342,96 lei) şi a dobânzii legale calculată de la data externării pacientului şi până la plata efectivă.

Prin decizia penală nr. 862/A din 29 iunie 2017 Curtea de Apel Timişoara – Secţia Penală,  în baza art. 386 Cod procedură penală respinge schimbarea de încadrare juridică pusă în discuţie din oficiu.

În baza art. 421 pct. 1) lit. b) Cod procedură penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M împotriva Sentinţei penale nr. 226/23.05.2017 pronunţată de Tribunalul Arad, Secţia penală în dosarul nr. 2670/108/2017.

În baza art. 421 pct. 1) lit. a) Cod procedură penală respinge, ca tardiv, apelul declarat de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti împotriva aceleiaşi sentinţe.

Menţine sentinţa apelată.

În baza art. 424 alin. (3) Cod procedură penală deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului M durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 27.02.2017 la zi.

În baza art. 424 alin. (2) raportat la art. 241 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală constată încetată de drept măsura arestării preventive a inculpatului M concomitent cu punerea în executare (încarcerarea) inculpatului în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii pe care instanţa de executare îl va emite de îndată în prezenta cauză.

În motivarea deciziei s-a arătat că, sub aspectul situaţiei de fapt reţinute în rechizitoriu, se observă că inculpatul nu contestă împrejurările concrete în care a acţionat şi nici modalitatea de realizare efectivă a acţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii.

Recunoaşterea inculpatului, detaliată în declaraţia de inculpat dată în faza de urmărire penală (f. 61 dup) şi reiterată în faţa instanţei de apel (cu ocazia audierii), se coroborează cu imaginile video (stocate pe suportul optic de la f. 71 dup) care surprind complet şi cu exactitate momentul acţiunii inculpatului.

Din examinarea imaginilor surprinse de camera video orientată înspre locul comiterii faptei, se observă următoarele împrejurări relevante pentru determinarea formei de vinovăţie cu care a acţionat inculpatul: victima se afla în stare de beţie voluntară completă, în sensul că energia sa fizică era paralizată aproape complet (victima era întinsă pe jos, incapabilă să se mişte sau să reacţioneze la vorbele sau gesturile inculpatului); inculpatul şi-a dat seama de starea în care se afla victima înainte să pună în executare acţiunea de incendiere a hainelor acesteia (inculpatul a stat lângă victimă timp de mai multe minute, încercând cel mai probabil să vorbească cu aceasta, pe care o suspecta că i-a furat bagajele); apoi, în intervalul orar 23.0306 – 23.0358 (conform înregistrării video), timp de aproape un minut, inculpatul aprinde repetat bricheta deasupra victimei şi reuşeşte să-i incendieze hainele, iar în momentul în care îşi dă seama că hainele au luat foc (producându-se o flacără mai mare, semn că focul este bine alimentat şi se va extinde) inculpatul părăseşte victima, fără a-i acorda vreun ajutor (23.0405, conform înregistrării) şi fără a alerta pe cineva în legătură cu situaţia victimei; timp de 13 minute după plecarea inculpatului (până la ora 23.1714, conform înregistrării) hainele victimei ard cu intensitate (fiind vizibilă flacăra), fără ca victima să fie capabilă să se ridice în picioare, singurele reacţii constând în mişcări involuntare, necontrolate; după intervalul menţionat, deşi nu mai există flacără, se observă totuşi că arderea continuă mocnit, fiind vizibil fumul generat de combustie; victima reuşeşte să se ridice în picioare la ora 01.2346 (conform înregistrării video), la mai mult de două ore de la incendierea sa de către inculpat, timp în care inculpatul nu a fost interesat să vadă ce s-a întâmplat cu aceasta; la ora 01.2412 (conform înregistrării video) victima pleacă din locul unde a fost incendiată, ocazie cu care se apropie de obiectivul camerei video – victima apare la bustul gol, târând după ea hainele arse.

Sintetizând elementele de fapt expuse anterior, reiese că modalitatea în care a acţionat inculpatul (incendierea hainelor victimei, prin aprinderea repetată a unei brichete) era aptă să producă un rezultat letal; victima se afla într-o stare psiho – fizică care o făcea inaptă să se apere sau să schiţeze şi cele mai mici gesturi de autoconservare (împrejurare de care inculpatul a putut să-şi dea bine seama în momentele premergătoare iniţierii acţiunii de incendiere); inculpatul şi-a dat seama că a reuşit să de-a foc hainelor victimei iar în momentul în care a observat că focul s-a extins a părăsit victima, fără să încerce stingerea incendiului, fără să anunţe pe cineva şi fără să se intereseze în orele următoare de soarta victimei. Toate aceste împrejurări, analizate coroborat, conduc la concluzia că inculpatul a acţionat cel puţin cu intenţie indirectă (a acceptat că acţiunea sa poate avea drept consecinţă decesul persoanei incendiate, rezultat care i-a fost indiferent), formă de vinovăţie compatibilă cu infracţiunea de omor.

În acest context, instanţa de apel va păstra încadrarea juridică de omor calificat menţionată în rechizitoriu şi adoptată de prima instanţă.

În ce priveşte solicitarea inculpatului de aplicare a cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, aceasta nu poate fi primită având în vedere dispoziţiile art. 374 alin. (4) Cod procedură penală care nu permit judecarea în cadrul procedurii abreviate în cazurile în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă; or, infracţiunea de omor calificat de care se face vinovat inculpatul se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani.

Referitor la durata pedepsei închisorii aplicate de prima instanţă (20 de ani), Curtea, pe baza propriei evaluări, o apreciază corect proporţionalizată, având în vedere, în principal, următoarele aspecte: starea de vădită vulnerabilitate în care se găsea victima (practic aceasta era incapabilă să se apere sau să stingă incendiul); suferinţele produse victimei (hainele i-au ars timp de câteva ore, expunându-i corpul la suferinţe fizice intense şi îndelungate); lipsa de compasiune de care a dat dovadă inculpatul (imediat după provocarea incendiului acesta a părăsit locul faptei, fără a se interesa de situaţia persoanei incendiate); motivul pentru care a acţionat inculpatul în modalitatea descrisă (acesta suspecta victima că i-ar fi sustras bagajele – împrejurare care s-a dovedit neadevărată, din imaginile video rezultând că o altă persoană, cu care inculpatul consumase anterior băuturi alcoolice, i-a furat bagajele), motiv care nu justifica în nici o măsură reacţia inculpatului.

În ce priveşte apelul declarat de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, acesta va fi respins ca tardiv.

Astfel, se reţine că minuta sentinţei a fost comunicată părţii civile la data de 26.05.2017 (f. 20 dosar fond), iar termenul de apel s-a împlinit la data de 06.06.2017; declaraţia de apel a fost depusă la oficiul poştal la data de 15.06.2017 (f. 27 din dosarul de apel), fiind tardivă; de asemenea, se constată faptul că nu s-au invocat motive care să justifice repunerea în termenul de apel.

Domenii speta

Spete similare