Fond funciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

Dosar nr. .................Sentinţa civilă nr. .............

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2017

Instanţa constituită din:

Preşedinte:

Grefier: 

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de chemare in judecată formulată de reclamanţii ................. în contradictoriu cu pârâta COMISIA NAŢIONALĂ pentru COMPENSAREA  IMOBILELOR, având ca obiect fond funciar - Legea nr.165/2013.

Dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc la termenul de judecată din 15.05.2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen, care face parte din prezenta sentinţă, când, tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 30.05.2017, respectiv la data de 13.06.2017, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secția a III-a Civilă, la data de ................. , sub nr. .............. , reclamanții contestatoare ..................... în contradictoriu cu pârâta intimată COMISIA NAŢIONALĂ pentru COMPENSAREA IMOBILELOR-CNCI, au formulat contestație împotriva Deciziei de invalidare nr. ........ din ............ , solicitând anularea deciziei și acordarea de măsuri reparatorii, în condițiile legii, pentru imobilul teren în suprafață de ..........  ha, situat în ................ , ce a aparținut autorului lor, ................ , cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii defunctului ........... , conform Certificatului de Moștenitor nr. ........... emis de BNPA .............. . Autorul lor a deținut în proprietate, până în anul 1949, printre altele, o suprafață de .......... ha. teren agricol pe raza localității ................ .

Au susținut reclamanții că, în anul 1949, a fost considerat moșier și strămutat, împreună cu familia, la ............... , unde a avut domiciliu obligatoriu până în 1954, conform adresei eliberate de Ministerul de Interne nr. ............. , averea fiindu-i confiscată, cum rezultă din adeverința nr. ................ eliberată de Arhivele Statului Filiala .......... . Suprafața de teren i poziționarea acesteia rezultă din formularul de inventariere și evaluare a patrimoniului în care sunt menționate cele ........ ha. și poziționarea acesteia în sat, la mai puțin de 1 km. de reședința familiei, la data naționalizării acesta fiind pe ................ .

Reclamanții au mai arătat că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, autorul lor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele expropriate abuziv, la Primăria .......... . Primăria i-a comunicat că toate terenurile familiei ......... au fost preluate de Gospodăria Agricolă de Stat ........... , cererile fiind transmise Primăriei .............. .

Pentru ........... ha. din cele .......... ha. au fost emise 4 titluri de proprietate, iar pentru diferența de ............ ha., ce face obiectul prezentei cereri, prin hotărâri ale Comisiei Județene s-a dispus acordarea de despăgubiri, prin înscrierea terenului la poziția 64 din anexa 39 a Regulamentului aprobat prin HG nr. 1172/2001, dosarul fiind trimis la ANRP pentru validarea hotărârii, dosarul fiind înregistrat sub nr. ....................... .

Au susținut, în continuare, că, prin adresa nr. .............. au fost solicitate alte înscrisuri, pentru completarea dosarului administrativ, înscrisurile necesare și explicațiile suplimentare fiind transmise acestei instituții la 14.10.2015. De asemenea, a arătat că nu există planuri ori alte înscrisuri din care să rezulte exact amplasamentul terenului de ............ ha., precizându-se, de către autoritățile locale, că terenul este arabil, în extravilanul orașului ............. , precum și faptul că nu există rezervă de teren la nivelul UAT ............... .

Reclamanţii au învederat că singurul motiv de invalidare a Hotărârii Comisiei Județene ........... , menționat în decizia contestată, este acela că nu s-a putut stabili dreptul de proprietate asupra suprafeței reconstituite după autor, întrucât lipsesc atât actele translative de proprietate, cărţile funciare, cât și filele de registru agricol din perioada de referință legală.

Contrar acestor mențiuni, reclamanții au arătat că au făcut dovada proprietății, a faptului că terenul a fost preluat de stat abuziv, precum și faptul că, din totalul de ............. de ha. li s-au reconstituit deja ............ ha. Au mai arătat că, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, dovada suprafeței de teren adusă în cooperativa agricolă se face cu înscrisuri, precum și orice alte probe, inclusiv declarații de martori, astfel că adeverințele menționate în contestație fac dovada deplină cu privire la dovada proprietății și a preluării terenurilor.

În drept, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 165/2013, art. 198, art. 453 din Codul de procedură civilă.

În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri (filele 10-40 vol. I) și expertiză tehnică imobiliară pentru încadrarea în zonă a vechiului amplasament al imobilului.

La data de .......... , pârâta a formulat întâmpinare (filele ............ ), prin care a invocat excepția tardivității contestației, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivarea excepției, pârâta a arătat că, potrivit dovezilor de comunicare, decizia a fost comunicată în perioada ............ - ................. , iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la ............... , cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicare, prevăzut de art. 35 din Legea nr. 165/2013.

Pe fondul contestației, pârâta a arătat, în esență, că după perioada de suspendare prevăzută de OG nr. 4/2012 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013, aplicabilă și în cauza de față, conform art. 4. Actul normativ a abrogat Titlul VII al Legii nr. 247/2005, fiind reglementată o nouă procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire. De asemenea, s-a înființat instituția pârâtă care, potrivit art. 17 alin. 1, lit. a, b, validează sau invalidează, în tot sau în parte deciziile care conţin propunere de acordare de măsuri reparatorii, iar potrivit art. 21 alin. 5 se procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, iar potrivit art. 21 alin. 6 se face evaluarea măsurilor reparatorii.

A mai arătat că, prin Decizia nr. 686/2014, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 17 alin. 1 lit. a și b, art. 21 alin. 5 și 8 sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispozițiilor emise în executarea unor hotărâri judecătorești prin care s-a pronunțat în mod definitiv/irevocabil asupra calității de persoană îndreptățită și asupra întinderii dreptului de proprietate, ori în cauză nu există o asemenea hotărâre judecătorească.

Pârâta a susținut că dosarul nu era complet și a cerut petentului să completeze dosarul. Ulterior, fiind informat că acesta a decedat, au fost comunicate numele moștenitorilor și li s-a cerut atât acestora cât și autorităţilor locale completarea dosarului cu înscrisuri care să dovedească dreptul de proprietate și actele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate pentru terenurile reconstituite. A arătat că nu au fost depuse înscrisurile solicitate, iar în baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili dreptul de proprietate, întrucât petenții solicită să se constate existența acestui drept pe baza unei xerocopii de pe foaia de inventariere și evaluare a patrimoniului, situația nominală a terenurilor expropriate conform Deciziei Ministeriale din 1949, iar dovada preluării de către stat cucu adresa emisă de Ministerul de Interne, Direcția Generală a Arhivelor Statului .......... și copie de pe situația nominală a terenurilor expropriate menționată anterior. La dosar se află și titlurile de proprietate prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra a ............. ha. teren.

În ceea ce privește persoanele îndreptățite, a luat act că autorul ............. , persoană înscrisă în anexa de despăgubire, a decedat, precum și faptul că, în temeiul Certificatului de Moștenitor nr. ......... , contestatorii sunt moștenitorii lui de cuius.

A arătat că decizia contestată este temeinică și legală întrucât în cauză nu s-a putut stabili dreptul de proprietate asupra suprafeței reconstituite după autor, lipsind actele juridice translative de proprietate, cărţi funciare, file din registrul agricol.

În drept, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 165/2013, Legea nr. 368/2013, art. 205-208 din Codul de procedură civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare (filele ......... vol. I), reclamanții au solicitat respingerea excepției tardivității, întrucât contestația a fost depusă la poștă, în termen legal, cum rezultă din ștampila poștei pe plic.

Pe fond au susținut că întreaga întâmpinare este în favoarea lor, întrucât sunt descrise toate documentele depuse la dosar, care fac dovada proprietății, iar respingerea dată prin decizia de invalidare este una pur formală. Au arătat și faptul că în .......... nu au existat cărți funciare, deși nu puteau fi depuse asemenea înscrisuri. De asemenea, au arătat că, la stabilirea domiciliului forțat, întreaga familie a fost scoasă cu forța din locuință, fără a li se permite să ia obiecte personale și, cu atât mai puțin, titluri de proprietate, însă dovada dreptului de proprietate a fost făcută cu acte emanate de la instituțiile de stat.

Prin încheierea de şedinţă din 07.11.2016 instanța a respins excepția tardivității, ca neîntemeiată (fila ........... vol. I).

La solicitarea instanței s-a depus dosarul administrativ.

Tribunalul a încuviințat proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost depuse cele menționate, precum și copie legalizată de pe formularul de inventariere a patrimoniului, precum și expertiză topografică, fiind desemnat în cauză expert ................. (filele ............. vol. II). Expertul a comunicat, la data de 04.04.2017 că, în raport de actele de la dosar, în lipsa planurilor din perioada 1945-1950 nu poate fi efectuată o expertiză de identificare pentru .......... ha de teren (fila ........ vol. II), motiv pentru care instanța a revenit asupra administrării probei cu expertiză.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

La data de 08.03.1991 a fost înregistrată cererea formulată de ........... , prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul proprietatea sa, arătând că a deținut ......... de ha., teren care a fost preluat de stat, în IAS, el fiind deportat prin Decizia nr. ........... (fila ...... vol. I). De asemenea, ............ a dat declarație pe proprie răspundere cu privire la suprafața de teren (fila ........ vol. I).

Din adresele nr. ........../13.12.1990, nr. ............/18.04.1001 emise de Ministerul de Interne, se reține că .............. , din .............. , a avut stabilit domiciliu obligatoriu în ............. , conform Deciziei M.A.I. nr. ....... /01.03.1949, pe motiv că a fost chiabur. Restricțiile domiciliare au fost ridicate la 04.04.1954, conform procesului-verbal nr. ........ /1954 (filele ............, .............. vol. I).

Din adresa nr. ......... /12.03.1991 eliberată de Arhivele Statului ............. se reține că în 1949, lui ................. i s-au expropriat .............. ha, împreună cu inventarul viu și mort, fără a fi nominalizat (filele ................ vol. I), iar din lista înaintată de Arhivele Naționale la 16.02.2016 a rezultat că petentul figura expropriat cu ............... ha, defalcat pe categorii de folosință (filele ............., ............ vol. I). Din adresa eliberată la data de 22.10.2014 de Arhivele Naționale – formular de inventariere a patrimoniului filele 82-90 din dosar nr. ............ , rezultă că lui .............. i-a fost expropriat conform Deciziei Ministeriale din 1949, suprafața de ......... ha (filele ........... vol. I). Acest teren se regăsește și în formularul pentru evaluarea și inventarierea patrimoniului, figurând cu ............ ha. teren agricol (filele .............. vol. I).

Tribunalul reține și faptul că Primăria ............ nu deține registre sau hărți/planuri cu amplasamentele foștilor proprietari, nu deține, pentru perioada 1945-1950 planuri și nu poate preciza coordonatele actuale ale vechiului amplasament, iar în ............... nu a existat cadastru pentru acea perioadă (filele .......... vol. I). Prin urmare, lipsa planurilor cadastrale, a foilor de carte funciară, a foilor de registru agricol nu este imputabilă fostului proprietar, întrucât autoritățile statului sunt cele care aveau obligația de a ține aceste registre (registre agricole, planuri zonale) și evidențe, astfel că nu poate constituit motiv de invalidare a propunerii de acordare de despăgubiri.

Din aceleași adrese se reține și faptul că autoritățile locale au luat act de faptul că ............... nu s-a înscris în CAP, terenul său fiind preluat de stat.

Lui ................ i s-a reconstituit dreptul de proprietate, în natură, pentru suprafaţa totală de .................. ha., aspecte necontestat, fiind eliberate Titlul de proprietate nr. .............. /29.09.2004, nr. ................ /01.11.2002, ................... /28.03.2002 și nr. ................ /30.07.1996 (filele ........... vol. I).

În urma intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, autorul reclamanților a solicitat, în natură, diferența de teren de ................ ha (fila .............. vol. I). Având în vedere că nu exista rezervă de teren, conform adeverinței eliberată de primărie, a acceptat și acordarea de despăgubiri, fiind cuprins în anexa 23, respectiv anexa 29 din Hotărârile Comisiei Județene ........... pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu propunere de acordare de despăgubiri (filele ............. vol. I).

La data de 21.07.2012 a decedat .............. (fila ..........), lăsând ca moștenitori legali și testamentari, pe reclamanții din cauza de față, conform Certificatului de Moștenitor nr. ............ /20.12.2012 eliberat de BNPA .................. (filele ............. vol. I).

La data de 31.03.2016, pe baza Referatului pentru fundamentarea deciziei (filele ........... ), a fost emisă Decizia de invalidare nr. ........... /31.03.2016, având în vedere că nu s-a putut stabili dreptul de proprietate asupra suprafeței reconstituite după autor, întrucât lipsesc atât actele juridice translative de proprietate, cărțile funciare, cât și filele de registru agricol din perioada de referință legală (filele .............. ).

Cu privire la lipsa cărților funciare, a filelor din registru agricol, instanța a reținut anterior că aceste evidențe nu au fost ținute de către autoritățile locale, pentru perioada 1945-1950, astfel că nici reclamanții și nici autorul lor nu le-ar fi putut depune. Mai mult, s-a reținut că în zona ........... nu a existat publicitate imobiliară sub forma cărților funciare – cadastru.

În ceea ce privește absența actelor translative de proprietate, cum corect au susținut reclamanții, tribunalul constată că, din înscrisurile menționate anterior, rezultă în mod cert că întreaga avere a lui ............. a fost confiscată de stat, fiind catalogat chiabur. Este de notorietate că pentru boieri și chiaburi, regimul comunist a avut aceeaşi atitudine cu privire la bunurile lor – acestea au fost confiscate, expropriate în mod abuziv, vina acestora fiind tocmai aceea de a fi boieri, chiaburi. Pe lângă confiscarea întregii averi, persoanele în situația reclamantului au suferit și alte consecințe, în cazul de față fiind vorba de stabilirea unui domiciliu forțat în altă localitate decât cea de domiciliu. În aceste condiții, absența actelor translative de proprietate este deplin justificată, iar dovada proprietății poate fi făcută cu orice mijloc de probă, conform art. 11 alin. 1din Legea nr. 18/1991, cum corect au arătat reclamanții.

Din coroborarea înscrisurilor, tribunalul reține că, în 1949 autorul reclamanților, chiabur, în înțelegerea regimului comunist, a fost expropriat de întreaga avere, prin Decret nr. 83/1949, „cu întregul inventar viu și mort”; din inventar rezultă cert că terenul expropriat este în suprafață de .......... ha. teren agricol, pe diferite categorii de folosință. Prin urmare, categorisirea drept chiabur coroborat cu confiscarea întregii averi și cu fișele de inventariere a averii în care se menționează clar suprafața de ............. ha., este dovedită din înscrisuri care emană de la instituții de stat și care dovedesc că, la data exproprierii, ...................... avea în proprietate ............ ha. teren agricol, teren care a fost confiscat, împreună cu toate bunurile mobile, imobile, cu tot inventarul și trecut în Gospodărirea Comunală de Stat. În consecință, contrar pârâtei, reclamanții au făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeței de .............. ha., precum și faptul că acest teren a trecut la stat prin Decretul 83/1949. Totodată se reține că din totalul de .............. ha. au fost emise titluri de proprietate pentru suprafața totală de ................ ha., suprafața pentru care nu s-a dispus nici reconstituirea și nici alte măsuri reparatorii este suprafața de ................ ha, deși reclamanții sunt persoane îndreptățite să primească despăgubiri (neexistând rezervă de teren la nivel local), valoarea acestora urmând a fi stabilită conform art. 21 alin. 6 și alin. 61 din Legea nr. 165/2013, având în vedere că nu există posibilitatea stabilirii „amplasamentului sau a caracteristicilor tehnice ale imobilului”.

Pentru toate motivele expuse, instanța va admite acțiunea, va anula Decizia nr. ........... /31.03.2016 emisă de pârâtă, în ceea ce priveşte măsura invalidării măsurii acordării de despăgubiri reclamanţilor, stabilită prin Hotărârea Comisiei Judeţene .......... nr. .............. /15.12.2008, pentru suprafaţa de ............. ha teren situat pe raza oraşului ................. ; va dispune pârâtei să emită o nouă decizie, prin care să acorde reclamanţilor măsuri compensatorii, în puncte, pentru imobilul menţionat.

În temeiul art. 451-453 din Codul de procedură civilă, având în vedere cererea reclamantei, soluția ce se va pronunța în cauză precum și dovezile existente la dosar (filele .............. vol. I), va obliga pârâta să plătească reclamanților suma de ............ lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanţii ................ toţi cu domiciliul ales la ............... , cu sediul în .................... , în contradictoriu cu pârâta COMISIA NAŢIONALĂ pentru COMPENSAREA  IMOBILELOR, cu sediul in Bucureşti, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, şi în consecinţă:

Anulează Decizia nr. ............. /31.03.2016 emisă de pârâtă, în ceea ce priveşte măsura invalidării măsurii acordării de despăgubiri reclamanţilor, stabilită prin Hotărârea Comisiei Judeţene ......... nr. ............ /15.12.2008, pentru suprafaţa de ........... ha teren situat pe raza oraşului ................ .

Dispune pârâtei să emită o nouă decizie, prin care să acorde reclamanţilor măsuri compensatorii, în puncte, pentru imobilul menţionat.

Obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de ............. lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 13 iunie 2017.

Preşedinte,  Grefier,

Red./Tehnored. jud. V.I.I.

10 ex/27.07.2017

Domenii speta

Spete similare