Recurs contencios administrativ. Obligatie de a face. Cerere de acordare a despagubirilor banesti prematur introdusa

SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie:RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Obligatie de a face. Cerere de acordare a despagubirilor banesti prematur introdusa

-Art. 21 din Legea nr. 165/ 2013

-Art. 4 din Legea nr. 165/ 2013

-Art. 34 alin. 1 din Legea nr. 165/ 2013

-Art. 35 alin. 2 din Legea nr. 165/ 2013

-Art. 3 lit. d) din Titlul VII al Legii nr. 247/ 2005

În favoarea reclamantului a fost emisa Dispozitia nr. 1673/2007, prin care i s-a recunoscut calitatea de persoana îndreptatita si s-a propus acordarea de despagubiri pentru apartamentul nr. x, si terenul aferent situat în Municipiul O. str. Xxxxxxx Xxxxxxxx, nr. xx. bl. X xx, scara X, jud. B. înscris in CF individual nr. xxxxx O., nr. topo xxxx/x si xxxx/x/xx, ca urmare a imposibilitatii restituirii acestuia în natura.

Primaria Municipiului O. a înregistrat la Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, sub nr. xxxxx/CC, cererea reclamantului privind acordarea de despagubiri, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.

La data de 19.02.2013, reclamantul a înaintat pârâtei A.N.R.P. o cerere pentru acordarea de despagubiri, la care a anexat evaluarea întocmita de expert C. O.

În cursul lunii mai 2013, au fost aduse modificarilor cadrului legislativ care vizeaza procesul de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, fiind adoptata în acest sens Legea nr. 165/2013. Potrivit art. 4, noul act normativ se aplica cererilor formulate si depuse, în termen legal, la entitatile învestite de lege, nesolutionate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotarârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata în Cauza Maria Atanasiu si altii împotriva României, la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 21 din noul act normativ, Secretariatul Comisiei Nationale pentru compensarea Imobilelor, în baza documentelor transmise, procedeaza la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera îndreptatita la masuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Nationale poate solicita documente în completare entitatilor învestite de lege, titularilor dosarelor si oricaror altor institutii care ar putea detine documente relevante. (5)

 (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale si se exprima în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

 (7) Numarul de puncte se stabileste dupa scaderea valorii actualizate a despagubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).

 (8) Ulterior verificarii si evaluarii, la propunerea Secretariatului Comisiei Nationale, Comisia Nationala valideaza sau invalideaza decizia entitatii învestite de lege si, dupa caz, aproba punctajul stabilit potrivit alin. (7).

 (9) În cazul validarii deciziei entitatii învestite de lege, Comisia Nationala emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.

 Astfel cum a retinut prima instanta, dispozitiile art. 34 alin. (1) din acelasi act normativ stabileau la data sesizarii instantei de catre reclamant – 26.07.2013, un termen de 60 de luni de la data intrarii în vigoarea a noii legi, în care Comisia Nationala are obligatia de a solutiona dosarele de despagubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, iar potrivit dispozitiilor art. 35 alin. (2), persoana care se considera îndreptatita se poate adresa instantei de judecata în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevazut de lege pentru solutionarea cererii sale.

 Coroborând cele doua texte legale, în mod corect instanta de fond a concluzionat ca legiuitorul a stabilit, pe de o parte, un termen de 60 de luni, în care autoritatea pârâta este obligata sa solutioneze cererea de acordare a despagubirilor, termen în care este suspendat dreptul persoanelor îndreptatite de a formula actiuni în instanta, iar, pe de alta parte, un termen de 6 luni a carui nerespectare atrage sanctiunea decaderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare in judecata.

Ca atare, este legala solutia primei instante care a apreciat ca fiind prematura actiunea promovata de reclamant anterior expirarii termenului legal de solutionare a cererii sale.

Finalitatea urmarita prin adoptarea acestui Legii nr. 165/2013 si prin instituirea unor noi termene în care cererile de despagubiri sa poata fi analizate si solutionate a fost tocmai eficientizarea procesului de restituire, în contextul în care procedura reglementata prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-a dovedit a fi una greoaie si total ineficienta, Statul vazându-se pus în situatia de a nu dispune de resursele necesare onorarii tuturor obligatiilor de plata generate de punerea în aplicare a legilor de restituire. Astfel cum s-a retinut deja, în vederea determinarii cuantumului despagubirilor, evaluarea imobilelor urmeaza a se face prin aplicarea grilei notariale, renuntându-se la vechea metoda de evaluare prevazuta de art. 3 lit. d) din Titlul VII al Legea nr. 247/2005, respectiv evaluarea în conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, de catre evaluatori sau societati de evaluare anume desemnati în acest scop.

Gasirea unor solutii care sa asigure realizarea efectiva si rapida a dreptului la restituire a fost impusa prin Hotarârea pilot pronuntata de Curtea Europeana în cauza Maria Atanasiu si altii împotriva României, între solutiile posibile identificate de Curtea Europeana pentru eficientizarea procesului de restituire figurând revizuirea legislatiei, care sa conduca la norme de procedura clare si simplificate, de natura a face sistemul de despagubire mai previzibil în aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, ale carui dispozitii sunt împrastiate in mai multe legi, ordonante si hotarâri. De asemenea, limitarea despagubirilor si esalonarea lor pe o perioada mai mare ar putea reprezenta, în opina Curtii, masuri posibile pentru mentinerea unui just echilibru între interesele fostilor proprietari si interesul general al colectivitatii.

Decizia nr. 3841/CA/26.11.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar 281/35/CA/2013* - R

Prin Sentinta nr. 1060/CA din 30.01.2014 Tribunalul B. a admis exceptia prematuritatii cererii formulate de reclamant, invocata de pârâta Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor - succesoare în drepturi a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, a respins cererea formulata de reclamantul V. M. în contradictoriu cu pârâtele A. N. R. P. si Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor - succesoare în drepturi a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor ca fiind prematur introdusa, fara cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei sentinte, în termen si scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs recurentul-reclamant V. M., solicitând admiterea recursului, casarea hotarârii atacate si, în consecinta, respingerea exceptiilor, exceptiei prematuritatii cererii, precum si a celorlalte exceptii invocate de catre pârâta si admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, în sensul obligarii pârâtei sa formuleze propunerea de acordare de despagubiri banesti pentru imobilul situat în O., str. S. C., nr. xx, bl. X x, sc. X, etaj x, înscris în CF indiv. xxxxx O., nr. top. xxxx/x si nr. top. xxxx/x/xx, evaluat la valoarea de piata în suma de 215.700 RON, respectiv 47.500 euro, conform expertizei de evaluare imobiliara întocmita de expert C. O.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a aratat ca hotarârea atacata este nelegala si netemeinica.

În primul rând, instanta de fond nu s-a pronuntat asupra tuturor cererilor formulate în dosar, respectiv exceptiilor invocate, situatie în care se impune casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei.

În ce priveste exceptia prematuritatii actiunii, în raport de dispozitiile Legii speciale nr. 165/2013, apreciaza ca aceasta exceptie este neîntemeiata, întrucât dosarul pentru acordarea despagubirilor propuse a fi acordate prin dispozitia 1673/2.03.2007 Primarului mun., O., a fost înaintat A.N.R.P., subordonata Guvernului României si înregistrat la Secretariatul Comisiei Nationale sub nr. xxxxx/CC, anterior adoptarii acestei legi, dovada fiind chiar cererea pe care recurentul a formulat-o pentru oferta de despagubiri, în conformitate cu expertiza efectuata de catre expert tehnic evaluator C. O., în noiembrie 2012, precum si corespondenta purtata cu aceasta institutie.

La data de 19.02.2013 a înaintat A.N.R.P. cererea pentru oferta de despagubiri, la care a anexat evaluarea efectuata la zi, cerere care a fost primita la data de 21.02.2013 de catre aceasta institutie, dar care nu a fost solutionata într-un interval legal de 30 zile, respectiv 60 zile, ca termen prelungit, conform art. 28, ind. 3 din legea speciala raportat la art. 31 din a) aceeasi lege si nici macar nu i s-au dat relatii în raport de aceasta solicitare de catre Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, caruia îi incumba aceste obligatii, conf. art. 49 din L. 10/2001.

Doar dupa promovarea prezentului litigiu în instanta, A.N.R.P., îi comunica atât recurentului, cât si Primarului mun. O. si Primariei mun. O., prin adresa din 6.08.2013 faptul ca dosarul ar fi fost trimis incomplet de catre Primaria O. si ca îi incumba completarea cu CF colectiv, fisa bunului imobil, daca s-a formulat cerere în temeiul Legii nr. 112 /1995 si copia actului de identitate valabil, tradus, legalizat si apostilat, pentru recurentul V. M., într-un termen de decadere de 90 zile, conform Legii nr. 165/2013. Recurentul a completat acest dosar prin comunicarea actelor solicitate, conform raspunsului la adresa, despre care a înstiintat si instanta initial sesizata si anume Curtea de Apel O., prin raspunsul la întâmpinare din 13 septembrie 2013.

Aceasta documentatie a fost primita efectiv de catre A.N.R.P., la data de 3 octombrie 2013, fiind expediata postal la data de 1.10.2013.

Conform comunicarii din data de 14.11.2013, Primaria O., la rândul ei, a completat dosarul, comunicând acte la care recurentul nu a avut acces pâna la data acestei comunicari.

Faptul ca institutia locala abilitata a înaintat notificarea si actele aferente, respectiv dosarul administrativ nr. xxxx/2005 la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, dupa data de 22.03.2007, incomplet, si pâna la data de 6.08.2013, când i s-a comunicat acest aspect, nu i s-a adus de catre Secretariatul Comisiei Centrale la cunostinta acest aspect, dovedeste de fapt lipsa de culpa a recurentului, precum si faptul ca dosarul era supus legislatiei speciale anterioare intrarii în vigoare a LEGII NR.165/2013, care nu îi este aplicabila în interpretarea data de Tribunalul B. Mai mult decât atât, în practica, pâna în prezent, au fost solutionate dosare de LEGEA NR. 10/2001, conform dispozitiilor LEGII NR.165/2013, fiind validate deciziile entitatilor initial investite si acordate punctaje pe dosar, conform procedurii acestei din urma legi.

Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor nici macar nu a formulat o propunere pentru oferta de despagubiri, conform procedurii Legii 10/2001.

Prin aplicarea prevederilor LEGII NR.165/2013, actiunii introduse înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, i-au fost încalcate drepturile prevazute de art. 6 din Conventia Drepturilor Omului. Legea dispune numai pentru viitor si ca urmare, trebuie sa produca efecte numai pentru fapte si acte savârsite dupa data de intrare în vigoare a acesteia. Un exemplu în acest sens este cauza Visan contra României din 24.04.2008 publicata în Monitorul Oficial nr. 876 din 24.12.2008, în care s-a decis ca prin analiza actiunii reclamantei, în temeiul unei prevederi legale, care nu era în vigoare la data introducerii acesteia, instantele interne au încalcat dreptul reclamantei la o instanta. În speta se aplica atât principiul neretroactivitatii legii, cât si principiul securitatii raporturilor juridice, precum si al solutionarii cauzelor într-un termen rezonabil, consacrate de art. 6 (1) CEDO, pe care instanta de fond le-a încalcat.

Fata de culpa procesuala a pârâtei si cheltuielile suplimentare antrenate pe parcursul acestui dosar, a solicitat obligarea acesteia la plata tuturor cheltuielilor de judecata, inclusiv a cheltuielilor de expertiza evaluare tehnica.

 Prin întâmpinare, intimata A. N. R. P. a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ANRP cu privire la propunerea de acordare a despagubirilor banesti si exceptia inadmisibilitatii stabilirii masurilor reparatorii prin echivalent.

I. Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a A.N.R.P. cu privire la propunerea de acordare a despagubirilor banesti, a aratat urmatoarele:

În cuprinsul art. 2 din Hotarârea Guvernului nr. 572/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt prevazute principalele atributii ale Autoritatii.

În privinta aplicarii Legii nr.10/2001, A. N. R. P. acorda sprijin si îndrumare metodologica autoritatilor administratiei publice locale si centrale, precum si celorlalte persoane juridice detinatoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr.10/2001, republicata.

De asemenea, Autoritatea a asigurat organizarea si functionarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor (având în vedere dispozitiile Titlul VII din Legea nr. 247/2005), iar în prezent asigura Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, secretariat care asigura lucrarile acestei comisii, iar atributiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor continând decizii/dispozitii în care s-au consemnat/propus despagubiri, precum si în analizarea acestora din punctul de vedere al legalitatii respingerii cererii de restituire în natura, atributii îndeplinite în cadrul procedurii administrative prevazute de Legea nr. 165/2013.

În acest context, arata ca, potrivit Legii nr. 165/2013 a fost înfiintata Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atributiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor. Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a si b, precum si art. 21 - 26 din lege, procedura de solutionare a dosarului de despagubire se finalizeaza prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a deciziei entitatii învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despagubiri).

Conform art. 21 alin. 6 evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale.

Numai în situatia în care dosarul este validat de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. 9 din lege).

Pe de alta parte, conform art. 31 si art. 41 din lege, A. N. R. P. emite titlurile de plata în conditiile stabilite de Legea nr. 165/2013.

Astfel, conform art. 41 alin 4 din Legea 165/2013 sumele cuprinse în titlurile de plata emise de ANRP se platesc de catre Ministerul Finantelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

Prin urmare, în cadrul procedurii administrative reglementata de Legea nr. 165/2013 privind acordarea despagubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, A. N. R. P. nu este învestita cu emiterea deciziei de compensare, acesta fiind atributul exclusiv al Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, ca si entitate distincta.

Astfel, nu A. N. R. P. va evalua imobilul conform grilei notariale si nu va emite decizia de compensare, ci Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.

Sub incidenta noii legislatii aplicabile în prezenta cauza, sarcina platii revine în mod exclusiv Ministerului Finantelor Publice, A. N. R. P. nemaiavând obligatii privind plata despagubirilor, drept pentru care a solicitat sa se constate lipsa calitatii sale procesuale pasive fata de cererea formulata de reclamant.

Prin urmare, apreciaza intimata, A. N. R. P. nu poate avea calitate procesuala pasiva în prezenta cauza.

II. Referitor la exceptia inadmisibilitatii stabilirii masurilor reparatorii prin echivalent, arata ca, potrivit Titlului VII al Legii nr. 247/2005, evaluarea pretentiilor de restituire în echivalent având ca obiect imobile demolate, înstrainate sau alte imobile a caror restituire în natura nu este posibila, era atributul evaluatorilor autorizati, desemnati în mod aleatoriu de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor.

Dupa intrarea în vigoare a acestui act normativ (Legea nr.247/2005), contravaloarea pretentiilor de restituire în echivalent nu va mai fi stabilita în cursul procedurii administrative prevazute de Legea nr. 10/2001, ci dupa parcurgerea procedurii reglementate în cuprinsul Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prin adoptarea Legii nr. 247/2005 a fost reglementata o procedura administrativa de acordare a despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura si, totodata, a fost înfiintata o entitate competenta, respectiv Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, devenita ulterior prin Legea 165/2013 Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despagubirilor care se vor acorda în temeiul acestui act normativ (Titlul VII din Legea nr. 247/2005). Prin urmare, nicio alta entitate/instanta judecatoreasca nu se poate substitui acestor atributii stabilite în sarcina Comisiei Centrale prin actul normativ amintit.

Prin Legea 165/2013, s-a înfiintat Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, care preia atributiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor.

Conform art.17, alin.1, lit. a din actul normativ invocat mai sus, noua comisie valideaza/invalideaza, în tot sau în parte, deciziile emise de entitatile învestite de lege, care contin propunerea de acordare de masuri reparatorii.

Totodata, potrivit prevederilor art.21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 "Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale $i se exprima în puncte. Un punct are valoarea de un leu."

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea exceptiei inadmisibilitatii stabilirii masurilor reparatorii prin echivalent.

III. În subsidiar, având în vedere prevederile Legii nr. 165/2013, a solicitat respingerea recursului formulat de catre reclamant si mentinerea ca legala si temeinica a Sentintei civile nr. 1060/CA/30.01.2014, pentru urmatoarele considerente:

Ca urmare a intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, întreaga procedura de solutionare a dosarelor de despagubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfasoara în conformitate cu dispozitiile acesteia. Întrucât noua legislatie a abrogat prevederile din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau emiterea de catre C.C.S.D. a deciziilor continând titlul de despagubire, precum si conditiile si termenele de valorificare a acestora, a fost instituita o noua procedura privind solutionarea dosarelor de despagubire. Astfel, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013: „În situatia în care restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibila, singura masura reparatorie în echivalent care se acorda este compensarea prin puncte".

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) si b), precum si art. 21 - 26 din lege, procedura de solutionare a dosarului de despagubire se finalizeaza prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor a deciziei entitatii învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despagubiri).

Numai în situatia în care dosarul este validat de catre C.N.C.I., aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Asadar, Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, este obligata sa puna în aplicare dispozitiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art. 1, art. 17 si art. 21 - 26, care prevad expres: compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de catre Comisia Nationala si evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.

Cu privire la cuantumul ce va fi stabilit în cuprinsul deciziei de compensare, arata ca evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale si se exprima în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numarul de puncte se stabileste dupa scaderea valorii actualizate a despagubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

Pe site-ul www.anrp.gov.ro sunt publicate grilele notariale aferente anului 2013.

În drept, a invocat prevederile O.U.G. nr. 4/2012, Legea nr. 117/2012, Legea nr. 10/2001, republicata, Legea nr. 247/2005, H.G nr. 1095/2005, Legea nr. 554/2004, art. 308 alin. 2, raportat la art. 205 din Noul cod de procedura civila, Legea nr. 165/2013, modificata cu completari prin Legea nr. 368/2013.

Intimata Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, prin întâmpinare, a solicitat, de asemenea, admiterea exceptiei prematuritatii actiunii si respingerea recursului ca neîntemeiat si, pe cale de consecinta, respingerea actiunii ca prematur formulata, iar pe fondul cauzei ca fiind neîntemeiata.

Instanta de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publica, a retinut ca este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

În favoarea reclamantului a fost emisa Dispozitia nr. 1673/2007, prin care i s-a recunoscut calitatea de persoana îndreptatita si s-a propus acordarea de despagubiri pentru apartamentul nr. x, si terenul aferent situat în Municipiul O. str. Xxxxxxx Xxxxxxxx, nr. xx. bl. X xx, scara X, jud. B. înscris in CF individual nr. xxxxx O., nr. topo xxxx/x si xxxx/x/xx, ca urmare a imposibilitatii restituirii acestuia în natura.

Primaria Municipiului O. a înregistrat la Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, sub nr. xxxxx/CC, cererea reclamantului privind acordarea de despagubiri, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.

La data de 19.02.2013, reclamantul a înaintat pârâtei A.N.R.P. o cerere pentru acordarea de despagubiri, la care a anexat evaluarea întocmita de expert C. O.

În cursul lunii mai 2013, au fost aduse modificarilor cadrului legislativ care vizeaza procesul de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, fiind adoptata în acest sens Legea nr. 165/2013. Potrivit art. 4, noul act normativ se aplica cererilor formulate si depuse, în termen legal, la entitatile învestite de lege, nesolutionate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotarârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata în Cauza Maria Atanasiu si altii împotriva României, la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 21 din noul act normativ, Secretariatul Comisiei Nationale pentru compensarea Imobilelor, în baza documentelor transmise, procedeaza la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera îndreptatita la masuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Nationale poate solicita documente în completare entitatilor învestite de lege, titularilor dosarelor si oricaror altor institutii care ar putea detine documente relevante. (5)

 (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale si se exprima în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

 (7) Numarul de puncte se stabileste dupa scaderea valorii actualizate a despagubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).

 (8) Ulterior verificarii si evaluarii, la propunerea Secretariatului Comisiei Nationale, Comisia Nationala valideaza sau invalideaza decizia entitatii învestite de lege si, dupa caz, aproba punctajul stabilit potrivit alin. (7).

 (9) În cazul validarii deciziei entitatii învestite de lege, Comisia Nationala emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.

 Astfel cum a retinut prima instanta, dispozitiile art. 34 alin. (1) din acelasi act normativ stabileau la data sesizarii instantei de catre reclamant – 26.07.2013, un termen de 60 de luni de la data intrarii în vigoarea a noii legi, în care Comisia Nationala are obligatia de a solutiona dosarele de despagubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, iar potrivit dispozitiilor art. 35 alin. (2), persoana care se considera îndreptatita se poate adresa instantei de judecata în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevazut de lege pentru solutionarea cererii sale.

 Coroborând cele doua texte legale, în mod corect instanta de fond a concluzionat ca legiuitorul a stabilit, pe de o parte, un termen de 60 de luni, în care autoritatea pârâta este obligata sa solutioneze cererea de acordare a despagubirilor, termen în care este suspendat dreptul persoanelor îndreptatite de a formula actiuni în instanta, iar, pe de alta parte, un termen de 6 luni a carui nerespectare atrage sanctiunea decaderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare in judecata.

Ca atare, este legala solutia primei instante care a apreciat ca fiind prematura actiunea promovata de reclamant anterior expirarii termenului legal de solutionare a cererii sale.

Finalitatea urmarita prin adoptarea acestui Legii nr. 165/2013 si prin instituirea unor noi termene în care cererile de despagubiri sa poata fi analizate si solutionate a fost tocmai eficientizarea procesului de restituire, în contextul în care procedura reglementata prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-a dovedit a fi una greoaie si total ineficienta, Statul vazându-se pus în situatia de a nu dispune de resursele necesare onorarii tuturor obligatiilor de plata generate de punerea în aplicare a legilor de restituire. Astfel cum s-a retinut deja, în vederea determinarii cuantumului despagubirilor, evaluarea imobilelor urmeaza a se face prin aplicarea grilei notariale, renuntându-se la vechea metoda de evaluare prevazuta de art. 3 lit. d) din Titlul VII al Legea nr. 247/2005, respectiv evaluarea în conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, de catre evaluatori sau societati de evaluare anume desemnati în acest scop.

Gasirea unor solutii care sa asigure realizarea efectiva si rapida a dreptului la restituire a fost impusa prin Hotarârea pilot pronuntata de Curtea Europeana în cauza Maria Atanasiu si altii împotriva României, între solutiile posibile identificate de Curtea Europeana pentru eficientizarea procesului de restituire figurând revizuirea legislatiei, care sa conduca la norme de procedura clare si simplificate, de natura a face sistemul de despagubire mai previzibil în aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, ale carui dispozitii sunt împrastiate in mai multe legi, ordonante si hotarâri. De asemenea, limitarea despagubirilor si esalonarea lor pe o perioada mai mare ar putea reprezenta, în opina Curtii, masuri posibile pentru mentinerea unui just echilibru între interesele fostilor proprietari si interesul general al colectivitatii.

În considerarea acestor argumente, Curtea, în temeiul art. 496 din Noul Cod de procedura civila, a respins ca nefondat recursul, fara cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare