Acţiune în constatarea parţiale a contractului de credit bancar formulată de unul dintre co-împrumutaţi. Coparticipare procesuală obligatorie

Sentinţă civilă 15712 din 11.01.2016


Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 25.01.2013 sub numărul de mai sus reclamantul P. ( fost P.-P.) A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta  V.R. SA, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună constatarea caracterului abuziv şi anulare clauzelor referitoare la comisionul de risc şi data ajustării dobânzii incluse în contractul de credit bancar nr. 0156/225/08.07.2008, obligarea pârâtei la restituirea comisionului neprescris precum şi constatarea nulităţii sau anularea actelor adiţionale la contract, cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost motivata pe dispozitiile Legii nr.193/2000.

Acţiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în conformitate cu art. 15 lit. j din Legea nr. 146/1997 şi art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995.

In dovedire , reclamantul a ataşat inscrisuri.

Pârâta , legal citata, a invocat excepţia lipsei coparticipării procesuale active, iar pe fondul cauzei  a solicitat respingerea actiunii pentru motivele expuse in cadrul intâmpinării formulate.

Analizând lucrările cauzei, instanţa reţine:

Potrivit art. 47 Cod proc civ., mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţie comună ori dacă, drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză.

Coparticiparea procesuală activa reprezintă aplicaţia pe plan procesual a pluralităţii subiectelor active a raportului juridic civil substanţial, art. 47 din Codul de procedură civilă statuând că mai multe persoane pot fi împreună pârâte dacă obiectul pricinii este o obligaţie comună sau dacă obligaţiile lor au aceeaşi cauză.

Deşi coparticiparea procesual activa prezintă de regulă un caracter facultativ, aceasta dobândeşte caracter obligatoriu  atunci când subiectele se găsesc într-un raport juridic unic şi indivizibil. Astfel, in prezenta cauza, pe de o parte, se constată că părţi în contract şi implicit titulari de drepturi şi obligaţii decurgând din acesta sunt nu numai reclamantul şi pârâta ci, în aceeaşi calitate de împrumutat ca şi reclamantul,  si numita  P.-P. O.D. Or hotărârea care s-ar pronunţa fără implicarea în proces nu ar putea produce efecte faţă de aceasta din urmă  iar un act juridic nu poate fi anulat urmare a derulării unei proceduri judiciare, chiar partial, doar fata de o parte si să rămâna valabil fata de alta parte.  Este adevărat că la dosar a fost depusă sentinţa nr.46/18.02.2010 a Judecătoriei Iaşi prin care instanţa a consfinţit tranzacţia părţilor privind partajul bunurilor dobândite în proprietate comună inclusiv în sensul că numita P.-P. O.D. să piardă calitatea de codebitor în contractul de împrumut. Or, în lipsa acordului pârâtei creditor, nu poate fi admisă o delegaţie perfectă potrivit art. 1132-1133 Cod civil de la 1864 în vigoare la data tranzacţiei în sensul liberării numitei P.-P. O.D. şi  înlocuirii obligaţiei de plată a numitei P.-P. O.D. cu obligaţia reclamantului.

 Având în vedere că din perspectiva pârâtei numita P.-P. O.D. la rămâne titular de drepturi şi obligaţii contractuale iar reclamantul nu a invocat nici un impediment referitor la implicarea acestei persoane în proces, în calitate de reclamant sau pârât, instanţa vadmite excepţia lipsei coparticipării procesuale obligatorii şi va respinge cererea fără a putea proceda la o analiză de fond, fără ca, în circumstanţele speţei, această soluţie să aducă atingere dreptului reclamantului de acces la instanţă ( a se vedea, per a contrario, cauzele CEDO Lupaş c. Romania şi Derscariu c. Romania)

În baza art. 274 C.proc.civ instanţa va obliga reclamantul la plata cheltuielilor de judecată suportate de pârâtă-1250 lei onorariu de avocat achitat prin virament bancar la 30.05.2013 potrivit extrasului de cont depus la dosar.