Recurs. Anulare proces verbal de control emis de i.t.m.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Recurs. Anulare proces verbal de control emis de I.T.M.

- art. 16 şi art. 31  din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Criticile aduse hotărârii prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă sunt neîntemeiate şi au fost înlăturate.

Este  neîntemeiată critica formulată prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 Cod procedură civilă, neputând fi reţinută susţinerea potrivit căreia hotărârea nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, întrucât instanţa de fond a expus argumentele care i-au creat convingerea în sensul celor hotărâte, indicând starea de fapt şi normele legale incidente acesteia.

Este, de asemenea, neîntemeiată critica adusă prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, ce vizează situaţia în care hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În speţă, judecătorul fondului a reţinut  în mod corect că numitele B. G. M. şi A. C. S. au fost găsite la data controlului (9.02.2015) prestând activitate pentru reclamantă fără a li se fi încheiat contracte de muncă, împrejurare în raport cu care afirmaţiile recurentei reclamante în sensul că acestea se aflau în probă de lucru sunt irelevante sub aspectul existenţei faptei.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă".

Totodată, art. 31 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii prevede explicit că perioada de probă, în care sunt evaluate aptitudinile angajatului, este ulterioară încheierii contractului individual de muncă, motiv pentru care susţinerile contrare ale recurentei sunt lipsite de temei şi au fost înlăturate.

Decizia nr. 1047 din 18.05.2016 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Dosar nr. 1623/111/2015

Prin Sentinţa nr. 2585/CA din 19.11.2015 Tribunalul B. a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S. M. A. - Întreprindere Individuală, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă B..

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, la data controlului, respectiv 09.02.2015, numitele B. G. M. şi A. C. S., prestau activitate pentru reclamantă, fără a avea încheiat contract de muncă.

Starea de fapt mai sus reţinută de către instanţă, rezultă din împrejurarea că la data controlului, cele două persoane amintite au declarat prin completarea fişelor de identificare (f. 59, 60) că prestau activitate şi erau remunerate fără încheierea contractului de muncă, una din data de 03.02.2015, alta din data de 09.02.2015.

Depoziţia martorului B. V. (f. 70), audiat în cauză  confirmă existenţa faptelor reţinute în sarcina reclamantei, în sensul că numitele B. G. M. şi A. C. S. au dat probe de lucru neprezentând relevanţă sub aspectul existenţei faptei, împrejurările relevate de martor în sensul perioadei foarte scurte de timp în care cele două persoane au dat probe de lucru. Aceste împrejurări ar putea, eventual, prezenta relevanţă doar în privinţa individualizării sancţiunii contravenţionale aplicate reclamantei, însă s-a apreciat că aceste aspecte nu se circumscriu obiectului prezentei cauze care este limitat doar la cenzurarea procesului verbal de control (nu de contravenţie).

Conform art. 31 din Legea 53/2003, privind Codul muncii actualizată, perioada de probă este permisă doar după încheierea contractului de muncă.

Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa de fond a respins ca nefondată cererea.

Împotriva acestei sentinţe, în termen şi legal timbrat, a declarat recurs recurenta-reclamantă S. M. A. – Întreprindere Individuală, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, rejudecând în fond cauza, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, respectiv anularea în totalitate a procesului-verbal de control nr. xxxxxxx/09.02.2015 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă B. şi a Deciziei nr. xxxx/LC.A./09.04.2015 emisă de acesta.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că hotărârea primei instanţe este nelegală şi netemeinică.

Consideră că în mod greşit prima instanţă a reţinut faptul că simpla probă de lucru dată de către o persoană, pe o perioadă foarte scurtă de timp, echivalează cu prestarea unei activităţi în favoarea angajatorului câtă vreme aceste probe de lucru aparţin fazei de negociere precontractuală, neputându-se în astfel de cazuri reţine, în acel moment, existenţa unui acord de voinţă în sensul încheierii unui contract de muncă, nici măcar a unui contract individual de muncă în sensul art. 31 Codul muncii.

Activitatea la societate a decurs în mod normal până la mijlocul lunii ianuarie 2015 când, salariata D. F., aflând ca suferă de o boală foarte gravă, a fost nevoită să îşi ia concediu medical (perioada 02.02.2015 - 28.02.2015).

Urmare a acestei situaţii de urgenţă, s-a hotărât angajarea altei persoane. În acest sens societatea a dat mai multe anunţuri la ziar. A fost contactată de mai multe persoane care s-au prezentat la plăcintărie, pentru a le explica condiţiile de muncă şi pentru a vedea dacă acestea au minimul de abilitaţi necesare unei astfel de activităţi.

Astfel, numita B. G. M. s-a prezentat pentru prima oară în data de 03.02.2015, fără a presta activitate propriu-zisă în acea zi, asistând doar la activitatea desfăşurată de ceilalţi angajaţi. La fel s-a întâmplat şi într-o altă zi a acelei săptămâni, precum şi în data de 09.02.2015. În urma controlului, dar şi datorită faptului că numita B. G. M., fiind mulţumită de condiţiile de muncă oferite, a hotărât să rămână, s-a încheiat cu aceasta contractul individual de muncă nr. x/09.02.2015

În privinţa numitei A. C. S., a arătat că aceasta s-a prezentat pentru prima data la plăcintărie în după-amiaza zilei de 09.02.2015, însă nu a reuşit nici măcar să asiste la activitatea desfăşurată de ceilalţi angajaţi deoarece au apărut organele de control.

Niciuna dintre cele două persoane (B. G. M. şi A. C. S.) nu a prestat muncă în cadrul Întreprinderii Individuale până la data controlului efectuat de intimată. Acestea nu aveau încheiate contracte de muncă pentru simplul fapt că până la acea dată nu intervenise acordul de voinţă între angajat şi angajator.

La fel ca orice altă convenţie, şi încheierea contractului individual de muncă este precedată de o faza precontractuală constând în negocieri purtate între potenţialul angajator şi potenţialul angajat. Angajatul este interesat să negocieze în special condiţiile de muncă şi salariul, iar angajatorul este interesat să se asigure în această fază dacă potenţialul angajat are aptitudinile necesare să presteze munca.

Şi în speţă, astfel de negocieri au avut loc, fără ca, până la data de 09.02.2015 să se fi concretizat într-un acord de voinţă privind încheierea contractului individual de muncă.

Întrucât numita B. G. M. era interesată de obţinerea locului de muncă, dar nu cunoştea tehnica producerii plăcintelor, aceasta a venit în trei rânduri în perioada 03.02.2015 - 09.02.2015, de fiecare dată spre sfârşitul programului, pentru a observa modul în care ceilalţi angajaţi produceau produsele.

În schimb, numita A. C. S. s-a prezentat pentru prima şi singura dată în data de 09.02.2015, intrând în unitate doar cu câteva minute înaintea inspectorilor intimatei şi, întrucât nu a fost interesată de locul de munca oferit, aceasta nu a mai revenit în vederea prestării muncii.

Rezultă, aşadar, că niciuna din cele două persoane nu au prestat muncă până la data controlului, iar recurenta nu putea încheia contracte individuale de muncă pentru acestea întrucât nu intervenise un acord de voinţă în acest sens. Imposibilitatea încheierii contractului individual de muncă până la acea dată reieşea şi din faptul că, cele două persoane nu aveau analizele medicale necesare angajării, astfel că prestarea de către acestea de muncă în cadrul recurentei, mai ales în condiţiile în care se presupune producerea de hrană pentru clienţi, era de neconceput, prezentând un pericol sanitar public.

Urmare a procesului-verbal de control nr. xxxxxxx/09.02.2015, s-a încheiat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din data de 09.02.2015 (seria BH nr. xxxxxxx) prin care recurenta a fost sancţionată contravenţional pentru că "a primit la muncă pe numitele A. C. S. şi B. G. M., în data de 09.02.2015 fără a avea încheiat contract de muncă, fapt ce încălca prevederile art. 16 (1) din Legea 53/2002 republicată şi modificată".

Arată recurenta că nu se face vinovată de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 16 (1) din Legea nr. 53/2003 republicată şi modificată, astfel că, atât procesul-verbal de control, cât şi procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din data de 09.02.2015 sunt nelegale şi netemeinice, motiv pentru care solicită anularea în totalitate a procesului-verbal de control nr. xxxxxxx/09.02.2015.

Mai arată că a atacat pe cale separată la Judecătoria O. (dosar nr. 2660/271/2015), procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din data de 09.02.2015 (seria BH nr. xxxxxxx).

Organul de control a dispus să încheie contracte individuale de muncă cu acestea. Deşi numita A. C. S. nu a prestat efectiv nicio zi de activitate la plăcintărie şi nici nu a dorit încheierea unui contract individual de muncă, recurenta s-a conformat acestei măsuri, în intenţia de a dovedi buna sa credinţă. Astfel, a încheiat contractul individual de muncă nr. x/09.02.2015 cu numita A. C. S., deşi aceasta nu a dorit să presteze munca la plăcintărie, după care, imediat, a procedat la desfacerea acestui contract. În acest sens, la data de 12.02.2015 numita A. C. S. a depus o cerere, iar urmare a acestei solicitări, prin Decizia nr. x/18.02.2015 i s-a desfăcut contractul de munca.

În ceea ce o priveşte pe numita B. G. M., datorită faptului că ulterior controlului aceasta şi-a manifestat acordul în sensul încheierii unui contract individual de muncă, la data de 09.02.2015 s-a încheiat contractul individual de muncă nr. x.

În drept a invocat prevederile art. 483 şi urm., art. 488 alin. 1 pct. 6, 8 şi urm. Cod procedura civilă, art. 20 Legea 554/2004.

 Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei atacate.

În apărare se arată că Tribunalul B. a dat o soluţie temeinică, respingând acţiunea petentei de anulare a măsurilor dispuse prin procesul verbal de control seria BH nr. xxxxx/09.09.2015, prin care a fost obligată să încheie contracte de muncă pentru cele două persoane care au lucrat pentru I.I. S. M. A. ţinând cont de faptul că, la data controlului nu au fost prezentate contracte de muncă încheiate pentru A. C. S. şi B. G. M., deşi acestea au prestat activitate pentru S. M. A.

Prin primirea la muncă a numitelor A. C. S. şi B. G. M. fără încheierea unui contract individual de muncă, s-au încălcat prevederile art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii "Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă".

Pentru intrarea în legalitate s-au dispus societăţii măsurile 1-1, 2-1, 3-1, 4-1 cu privire la încheierea contractelor Individuale de muncă pentru A. C. S. şi B. G. M., respectiv transmiterea în Registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic a contractelor Individuale de muncă ale acestora.

Faţă de cele prezentate, a solicitat respingerea recursului şi, pe cale de consecinţă, menţinerea în totalitate a procesului-verbal atacat.

În drept a invocat prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea a reţinut că este nefondat şi îl l-a respins pentru următoarele considerente:

Criticile aduse hotărârii prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă sunt neîntemeiate şi au fost înlăturate.

Este  neîntemeiată critica formulată prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 Cod procedură civilă, neputând fi reţinută susţinerea potrivit căreia hotărârea nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, întrucât instanţa de fond a expus argumentele care i-au creat convingerea în sensul celor hotărâte, indicând starea de fapt şi normele legale incidente acesteia.

Este, de asemenea, neîntemeiată critica adusă prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, ce vizează situaţia în care hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În speţă, judecătorul fondului a reţinut  în mod corect că numitele B. G. M. şi A. C. S. au fost găsite la data controlului (9.02.2015) prestând activitate pentru reclamantă fără a li se fi încheiat contracte de muncă, împrejurare în raport cu care afirmaţiile recurentei reclamante în sensul că acestea se aflau în probă de lucru sunt irelevante sub aspectul existenţei faptei.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă".

Totodată, art. 31 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii prevede explicit că perioada de probă, în care sunt evaluate aptitudinile angajatului, este ulterioară încheierii contractului individual de muncă, motiv pentru care susţinerile contrare ale recurentei sunt lipsite de temei şi au fost înlăturate.

Pentru aceste considerente, văzând că nu este incident în speţă vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488  pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă, a respins recursul ca nefondat şi a menţinut în întregime hotărârea recurată, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

Domenii speta

Spete similare