Trafic de droguri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINŢA PENALĂ NR. 45

Şedinţa publică din 31 octombrie 2017

PREŞEDINTE : ………….

GREFIER :  …………..

Pe rol pronunţarea asupra judecarea procesului penal privind pe inculpatul H. R., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- „ trafic de droguri de mare risc, fără drept”, prev. de art. 2  alin. 2 din Legea nr. 143/2000;

-  „introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept”, în forma tentativei, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen., rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 şi

- „deținere de droguri de risc, pentru consum propriu, fără drept”, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

Fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 11 octombrie 2017, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă, iar instanţa, în vederea deliberării, a amânat pronunţarea pentru 25 octombrie 2017, iar ulterior pentru data de 31 octombrie 2017.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. …… al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna, înregistrat la această instanţă în data de 13.02.2017 sub nr. ………., a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul H. R., fiul lui A. şi G., născut la data de ………. în Mun. ………., Jud. ………. cu acelaşi domiciliu str. …………….CI seria ….. nr. ………., CNP ……………., pentru comiterea infracțiunilor de:

- trafic de droguri de mare risc, fără drept, faptă prev. și ped. de art. 2  alin. 2 din Legea nr. 143/2000,

-  introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art. 32 alin. 1 C.pen. raportat la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000,

- deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că la data de 23.11.2016, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O. Covasna s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul H. R. are preocupări privind introducerea ilegală în țară de droguri de mare risc, respectiv amfetamină.

La data de 18 noiembrie 2016, autoritățile germane au comunicat prin intermediul Interpol un mesaj din care a reieşit faptul că, în ziua de 13.10.2016, au identificat pe aeroportul din Frankfurt un colet destinat inculpatului H. R. din municipiul ….., județul ….., fără a avea menționat vreun expeditor al coletului respectiv, iar în urma examinării conținutului s-a stabilit că acesta conține cantitatea de 214 grame amfetamină.

Potrivit procesului-verbal de investigații, încheiat la data de 24.11.2016 de către organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul BCCO Brașov - SCCO Covasna, inculpatul H. R. era cunoscut ca având preocupări în domeniul distribuirii de droguri de risc și de mare risc în rândul tinerilor de pe raza municipiului Sfântu Gheorghe.

În cursul lunii noiembrie 2016 a fost formulată în cauză o cerere de asistență judiciară internațională în materie penală, având ca obiect preluarea de către organele judiciare din România a coletului conținând cantitatea de 214 grame amfetamină, de la autoritățile germane.

Conform adresei din data de 28.11.2016, autoritățile judiciare germane au acordat predarea coletului în cauză, în scopul de a fi utilizat ca mijloc material de probă în cadrul dosarului penal.

Coletul a fost preluat de organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul BCCO Brașov - SCCO Covasna, fiind introdus pe teritoriul României în data de 17.12.2016, conform procesului-verbal încheiat cu această ocazie.

În urma primirii, de la autoritățile germane, a plicului conținând substanța susceptibilă a fi sub control național, s-a procedat la înaintarea acestuia către Laboratorul Central de Analiză și Control al Drogurilor spre analiză, stabilindu-se că plicul împreună cu substanța cântăreau 177,97 grame, substanța cântărind efectiv 150,35 grame.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 268888/19.12.2016 întocmit de Laboratorul central de Analiză și Profil al Drogurilor, coletul destinat inculpatului H. R. conținea cantitatea de 150,35 de grame substanță umedă, respectiv amfetamină. În urma uscării s-a obținut o pulbere cu masa netă de 56,45 grame. După efectuarea analizelor de laborator a rămas cantitatea de 56,34 grame amfetamină, ce face parte din Tabelul nr. II anexă la Legea nr. 143/2000, fiind un drog de mare risc.

În data de 19.12.2016 s-a dispus autorizarea folosirii în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele de cod “Radu”, precum și participarea autorizată a acestuia de a efectua orice operațiuni privind circulația drogurilor de risc și de mare risc, în care era implicat, printre alții și inculpatul H. R..

De asemenea, la aceeași dată s-a autorizat efectuarea unei livrări supravegheate a coletului conținând cantitatea de 56,34 grame amfetamină adresat inculpatului H. R..

Potrivit procesului-verbal încheiat la data de 21.12.2016 de investigatorul sub acoperire “Radu”, acesta s-a deplasat la locuința inculpatului H. R., situată în municipiul ………, având asupra sa coletul destinat inculpatului, având conținutul arătat anterior. Investigatorul sub acoperire a bătut la ușa de acces în apartamentul cu numărul … al imobilului. În pragul ușii și-a făcut apariția inculpatul H. R.. Investigatorul sub acoperire s-a recomandat a fi lucrător în cadrul Poștei Române și l-a întrebat pe inculpat dacă așteaptă un colet din Germania. Inculpatul H. R. a răspuns afirmativ și i-a înmânat investigatorului actul de identitate în vederea completării borderoului de primire a coletului. Investigatorul sub acoperire a notat în cuprinsul borderoului seria și numărul cărții de identitate ce i-a fost prezentată de către inculpat, acesta din urmă a semnat de primire, după care investigatorul i-a înmânat coletul.

Se învederează în rechizitoriu că aspectele care reies din procesul-verbal încheiat de investigatorul sub acoperire se coroborează cu procesul-verbal încheiat de organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul BCCO Brașov - SCCO Covasna, cu procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental de investigatorul sub acoperire cu inculpatul H. R., cu înscrisul denumit listă de distribuire, precum și cu aspectele care reies din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare.

Imediat după desfășurarea activităților expuse anterior, în baza mandatului emis de Tribunalul Covasna, s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința inculpatului, ocazie cu care a fost identificat coletul pe care acesta tocmai îl primise. De asemenea, în interiorul locuinței au mai fost identificate o cutie metalică de culoare verde cu alb purtând inscripția “Makla Bouhlel”, care conținea un mugur se substanță vegetală, o cutie metalică de culoare aurie purtând inscripția “Mixed Fruit Drops”, care conținea urme de substanță vegetală și un ambalaj din plastic de culoare galbenă (ou Kinder), care conținea urme de substanță vegetală.

Fiind chestionat în legătură cu obiectele arătate anterior, inculpatul H. R. a menționat că nu are cunoștință despre proveniența coletului identificat în locuință și că nu-i aparține, mugurele de substanță vegetală reprezentând “iarbă”.

Tot cu ocazia percheziției domiciliare au fost ridicate de la locuința inculpatului H. R. mai multe sisteme informatice și suporturi optice de stocare a datelor.

Atât conținutul coletului adresat inculpatului H. R., precum și celelalte bunuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare din locuința inculpatului care conțineau substanţe vegetale sau urme de asemenea substanţe au fost supuse unei constatări tehnico-științifice, pentru a se stabili dacă acestea conțin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute de reglementările naționale în vigoare și în vederea stabilirii masei acestora.

În cauză s-a întocmit raportul de constatare tehnico-științifică nr. 268955/2017 de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor.

În cauză s-au administrat următoarele mijloace de probă:

Înscrisuri comunicate de autoritățile germane;

Proces-verbal de investigații;

Proces-verbal de introducere în țară a cantității de droguri;

Proces-verbal de preluare de la autoritățile germane a coletului destinat inculpatului H. R.;

Planșe fotografice;

Proces-verbal de predare a coletului către investigatorul sub acoperire;

Proces-verbal privind activitatea desfășurată de investigatorul sub acoperire;

Înscris reprezentând dovada de predare a coletului de către investigatorul sub acoperire inculpatului;

Proces-verbal încheiat de organele de cercetare ale poliției judiciare cu privire la activitatea investigatorului sub acoperire;

declaraţii date în calitate de inculpat de către H. R.;

declarație martor A. S.;

declarație martor B. C.;

proces-verbal de exploatare a datelor rezultate în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică;

procese-verbale de investigații;

procese-verbale de certificare și de redare în formă scrisă a înregistrărilor audio;

raport de constatare tehnico-științifică nr. 268888/2016;

procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare și planșă fotografică;

proces-verbal de prelevare a mostrelor biologice și examen clinic;

buletin de analiză toxicologică nr. 2928-A12/22-t/2016;

proces-verbal de efectuare a perchezițiilor informatice;

proces-verbal de exploatare a datelor informatice rezultate în urma perchezițiilor informatice;

proces-verbal de primire a probelor;

raport de constatare tehnico-științifică nr. 268955/2017;

dovadă privind introducerea la camera de corpuri delicte a probelor analizate;

proces-verbal de redare a convorbirii purtate în mediul ambiental;

Prin încheierea nr. 10/CP din 13.04.2017 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Covasna a respins cererea de excludere a tuturor probelor administrate în timpul urmăririi penale, încheierea rămânând definitivă prin încheierea nr. 41/CP din 29.05.2017 a Curţii de Apel Braşov.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 23.11.2016, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O. Covasna s-au sesizat din oficiu  (f. 3 UP) cu privire la faptul că numitul H. R. are preocupări privind introducerea ilegală în țară de droguri de mare risc, respectiv amfetamină. În cuprinsul procesului verbal din aceeaşi dată se consemnează că autoritățile germane au comunicat prin intermediul Interpol un mesaj (f. 4) din care a reieşit faptul că, în ziua de 13.10.2016, au identificat pe aeroportul din Frankfurt un colet destinat inculpatului H. R. din municipiul ….., județul ….., fără a avea menționat vreun expeditor al coletului respectiv, iar în urma examinării conținutului s-a stabilit că acesta conține cantitatea de 214 grame amfetamină.

Subsecvent cererii de asistenţă judiciară internaţională emisă de organele de urmărire penală (f. 13 UP), autorităţile germane au aprobat predarea coletului către acestea (f. 16 UP), în scopul folosirii sale ca mijloc de probă. 

Potrivit procesului verbal ataşat la fila 31 UP, lucrătorii SCCO Covasna învederează că în executarea activităţilor investigative autorizate de către procuror au preluat de la reprezentanţii poliţiei de frontieră germane o pungă din material plastic transparent conţinând, la rândul său, o altă pungă în interiorul căreia se afla substanţa pulverulentă identificată la data de 13.10.2016 pe aeroportul din Frankfurt şi un plic de hârtie maro marcat cu autocolantul Deutsche Post, ca destinatar figurând inculpatul H. R..

 În urma primirii, de la autoritățile germane, a plicului conținând substanța susceptibilă a fi sub control național, s-a procedat la înaintarea acestuia către Laboratorul Central de Analiză și Control al Drogurilor spre analiză, stabilindu-se că substanța cântărea efectiv 150,35 grame.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 268888/19.12.2016 (f.152 UP) întocmit de Laboratorul central de Analiză și Profil al Drogurilor, coletul destinat inculpatului H. R. conținea cantitatea de 150,35 de grame substanță umedă, respectiv amfetamină. În urma uscării s-a obținut o pulbere cu masa netă de 56,45 grame. După efectuarea analizelor de laborator a rămas cantitatea de 56,34 grame amfetamină, substanţă care face parte din tabelul nr. II anexă la Legea nr. 143/2000, fiind un drog de mare risc.

În data de 19.12.2016 s-a autorizat de către procuror efectuarea unei livrări supravegheate (f. 46 UP) a coletului conținând cantitatea de 56,34 grame amfetamină adresat inculpatului H. R., precum şi autorizarea folosirii în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele de cod “Radu”, respectiv participarea autorizată a acestuia la efectuarea oricăror operațiuni privind circulația drogurilor de risc și de mare risc.

La data de 21.12.2017 s-a materializat operaţiunea de livrare supravegheată, în cadrul căreia, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire cu numele de cod “Radu” (f. 61 UP), acesta din urmă s-a deplasat la domiciliul inculpatului H., verificând prin adresare verbală dacă persoana care a deschis uşa apartamentului se identifică H. R.. Răspunzându-i-se afirmativ, investigatorul l-a întrebat pe inculpat dacă aşteaptă un colet din Germania, iar raportat la confirmarea acestuia i-a solicitat cartea de identitate, a consemnat datele în borderoul de predare a corespondenţei şi a predat plicul inculpatului, care a şi semnat de primire în rubrica aferentă (f. 68 UP). La solicitarea apărării, suportul optic conţinând înregistrarea audio a acestei convorbiri a fost audiat în instanţă, Ministerul Public învederând că din motive ţinând strict de amplasarea tehnicii de înregistrare pe vestimentaţia investigatorului, aceasta nu a putut furniza şi redare video.

Subsecvent livrării, în apartamentul inculpatului au pătruns organele de urmărire penală, care, în baza mandatului de percheziţie au identificat lângă pragul uşii de acces în locuinţă plicul din carton de culoare maro ce a făcut obiectul cererii de asistenţă judiciară internaţională, precum şi o cutie metalică de culoare verde în interiorul căreia s-a descoperit un mugur de substanţă vegetală uscată cu privire la care inculpatul a declarat că este „iarbă”, astfel cum s-a consemnat în procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziţiei (f. 195 UP). Alte obiecte pe suprafaţa cărora a fost pusă în evidenţă materie vegetală au fost identificate în bucătăria imobilului (o altă cutie metalică) şi un ambalaj de plastic pe cuierul din hol.  Tot cu ocazia percheziției domiciliare au fost ridicate de la locuința inculpatului H. R. mai multe sisteme informatice și suporturi optice de stocare a datelor.

Atât conținutul coletului adresat inculpatului H. R., precum și celelalte bunuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare din locuința inculpatului care conțineau substanţe vegetale sau urme de asemenea substanţe au fost supuse unei constatări tehnico-științifice, pentru a se stabili dacă acestea conțin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute de reglementările naționale în vigoare și în vederea stabilirii masei acestora.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 268955/2017 (f. 285 UP) întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor probele înainte unității de profil (ridicate de la locuința inculpatului H. R.) sunt constituite din:

-proba nr. 1: 52,74 grame substanță pulverulentă albă ambalată într-o pungă din material plastic transparentă din material plastic;

-proba nr. 2: o pungă din material plastic argintiu, în care se observă urme de materie;

-proba nr. 3: 0,25 grame fragmente vegetale (inflorescențe) de culoare verde-oliv, ambalate într-o cutiuță metalică, rotunda, inscripționată “Makla Bouhlel”;

-proba nr. 4: o cutie metalică, rotundă, aurie, inscripționată “Mixed Fruit Drops” în care se observă urme materie;

-proba nr. 5: un recipient din material plastic de culoare galbenă, în care se observă urme materie.

În urma analizei probelor menționate anterior a rezultat că probele înaintate sunt constituite din:

-proba nr. 1: 52,74 grame substanță pulverulentă albă care conține Amfetamină;

-proba nr. 2: o pungă din material plastic argintiu, în care s-a pus în evidență Amfetamină;

-proba nr. 3: 0,25 grame Cannabis;

-proba nr. 4: o cutie metalică, rotundă, aurie, inscripționată “Mixed Fruit Drops” în care s-a pus în evidență ∆9Tetrahidrocannabinol;

-proba nr. 5: un recipient din material plastic de culoare galbenă, în care s-a pus în evidență ∆9Tetrahidrocannabinol.

Amfetamina face parte din Tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, fiind un drog de mare risc.

Cannabis face parte din Tabelul-anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, fiind un drog de risc.

Proba nr. 3 a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

Probele nr. 2, 4, 5 după extracție au fost distruse.

Fiind audiat în calitate de suspect (f. 87 UP), H. R. a arătat că nu a comandat niciodată droguri pe internet, iar cu privire la coletul pe care l-a primit de la investigator a presupus că provenea de la mătuşa sa domiciliată în Germania, deşi precizează în cuprinsul aceleiaşi declaraţii că aceasta nu îi expediase niciodată vreun colet, ci doar o bancnotă de 50 de EUR pe care n-a primit-o. În declaraţia din data de 22.12.2016, dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi cu ocazia luării măsurii arestării preventive (f. 96 UP), inculpatul a arătat că în luna mai 2016  se afla într-o cafenea din Sf. Gheorghe, fiind contactat de un bărbat care i-a oferit spre consum un praf alb, furnizându-i apoi un link prin a cărui accesare putea comanda şi singur acel produs. În iunie 2016 inculpatul susţine că a lansat în glumă o astfel de comandă, alegând primul produs din listă, cu numele de „amfetamină”, pe care l-a plătit în monedă Bitcoin, însă a învederat că nu a mai primit niciodată acea comandă şi că a uitat de ea, regretând că din naivitate a crezut persoana ce i-a oferit iniţial produsul, spunându-i că este vorba de un energizant.

Martora A. S., concubina inculpatului, fiind audiată de către procuror (f. 102 UP) a declarat că în dimineaţa efectuării livrării supravegheate cel care a deschis uşa locuinţei, unde cei doi locuiau din luna martie-aprilie 2016, a fost inculpatul, la scurt timp martora fiind interpelată de către ofiţerii de poliţie ce pătrunseseră în apartament să rămână pe loc, ea constatând că aceştia au desfăcut conţinutul unui plic din care au scos un praf alb. Martora a declarat, deopotrivă, că inculpatul este consumator ocazional de cannabis, că nu are venituri şi nici loc de muncă, primind lunar o sumă de 800 de lei de la tatăl său pentru cheltuieli de subzistenţă. La rândul său, martorul B. C. declară  (f. 108 UP) că inculpatul este consumator de cannabis de aproximativ 3 ani.

Inculpatul H. R. a fost supus unei examinări fizice, iar conform rezultatului consemnat în buletinul de analiză toxicologică nr. 2928-A12/22-t din 27.12.2016 (f. 231 UP), acesta prezenta în organism la data recoltării probelor biologice substanțe psihoactive, respectiv cannabis, fiind astfel confirmate susţinerilor martorilor de mai sus.

Sistemele informatice și suporturile optice de stocare a datelor ridicate de la locuința inculpatului (enumerate la fila 247 UP) au făcut obiectul percheziţiei informatice (f. 250-274 UP), care a relevat existenţa a 65 de portofele virtuale de bitcoin, după cum se observă la filele 257-260 UP. Browser-ul Thor, cu privire la care apărarea a invocat caracterul neverosimil al unei „funcţionalităţi selective”, în sensul capacităţii acestui program de a şterge urmele unei potenţiale comenzi on-line de droguri, dar nu şi a tranzacţiilor de  achiziţie bitcoin, a fost clar instalat pe computerul inculpatului, aspect dovedit de către percheziţia informatică. Apărarea susţine eronat că acesta nu ar fi şters urmele achiziţiilor de bitcoin – exact aceasta este funcţionalitatea lui, percheziţia neputând detecta decât adresele celor 65 de portofele virtuale, nu şi fiecare tranzacţie aferentă acestora, care ar fi relevat data, cuantumul şi balanţa finală a fiecărui portofel.

Este de notorietate că prin construcția sa, moneda bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unui fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel al unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă bitcoin, astfel cum sunt cele 65 mai sus menţionate, care nu reprezintă decât cheia publică din cele două chei criptografice care permit transferul între sume. Doar persoana care deţine şi cheia privată poate avea acces la conţinutul portofelului şi transferul sumelor.

De altfel, interesul inculpatului pentru tranzacţionarea acestei monezi ne-a fost relevat la termenul de judecată din data de 24 iulie 2017 de însăşi concubina sa, care a declarat că l-a însoţit la un ATM pentru a alimentări cash în vederea achiziţiei de bitcoin şi era la curent cu interesul inculpatului în acest domeniu.

Ce putem constata este că inculpatul, întreţinut de familia şi concubina sa, şi neavând venituri declarate mai mari de 800 lei/lună, a manifestat indubitabil preocupări în domeniul speculării cursului monezii bitcoin (la ora actuală rata de schimb a atins un maxim istoric, fiind undeva în jurul a 15.000 EUR/ 1 bitcoin), activitate dovedită în practica judiciară a fi specifică încercării de disimulare a unor venituri nelegale.

Din exploatarea datelor informatice în cauză a rezultat deopotrivă că inculpatul H. R. instalase în  sistemele informatice personale browser-ul “Thor”, care permite accesul la site-uri de tip “Darknet” sau “Undernet”, precum şi programe care îi permiteau accesul la discuții purtate în condiții de conspirativitate legate de activități ilicite, în ceea ce privește consumul și traficul ilicit de droguri. Cu privire la acest aspect trebuie menționate două discuții purtate de inculpat cu persoane neidentificate, acesta afirmând: “acum este sigur”, respectiv “un kilogram de cocaină aș dori” (f. 272 UP).

Fiind audiat de către instanţă, inculpatul a declarat (f. 37) că se consideră nevinovat întrucât nu a comandat nici un pachet, doar aştepta un pachet de la naşa/mătuşa sa, care, dorind să îi trimită o pereche de jeans îl consultase în prealabil asupra modelului; de adresa sa de domiciliu inculpatul apreciază că aceasta a luat cunoştinţă când l-a vizitat la domiciliul său din Sf.Gheorghe în mai 2016, apreciind că cel mai probabil s-a uitat pe o factură sau un înscris similar existent în locuinţă, întrucât nici el personal nu o cunoaşte pe de rost, neştiind de exemplu care este numărul blocului sau codul poştal.

Fiind întrebat explicit de către instanţă dacă mătuşa sa i-a mai trimis vreodată un pachet la adresa curentă unde domicilia cu concubina sa, inculpatul a învederat că mai primise astfel de colete la adresa veche, unde locuia cu părinţii, iar în privinţa adresei susţine că el i-a comunicat mătuşii doar strada şi apartamentul, iar restul le-a „aflat” ea în modalitatea sus arătată. 

În ceea ce priveşte coletele expediate în trecut la adresa părinţilor săi, inculpatul specifică faptul că fuseseră expediate prin Atlassib, ceea ce însemna că un membru al familiei se deplasa să le ridice de la sediul companiei de transport.

Inculpatul susţine că nu este consumator de amfetamină, că nu cunoaşte pe nimeni care să consume această substanţă, nu a vândut nimănui aşa ceva şi nu a vrut să săvârşească astfel de fapte.

A arătat că a cumpărat bitcoin din banii economisiţi, iar browser-ul Thor l-a folosit pentru ca portofoliul electronic de bitcoin să nu fie furat de hackeri.

Subliniază de asemenea, că la momentul livrării supravegheate el nu a atins acel pachet, care a fost aruncat pe jos, iar când s-a terminat percheziţia domiciliară poliţia l-a ridicat de jos, fără ca el să îl fi atins.

În ceea ce priveşte cantitatea de cannabis care a fost găsită la percheziţie, inculpatul a recunoscut că ocazional foloseşte cannabis pentru consum propriu.

Fiind întrebat dacă raportat la aşteptările sale cu privire la conţinutul pachetului, în speţă o pereche de jeans, dimensiunile pachetului livrat de aşa zisul poştaş ar fi corespuns acestor aşteptări, pentru a accepta primirea, inculpatul se apără susţinând că mai întâi i s-a solicitat cartea de identitate, a semnat de primire, după care pachetul a fost extras din geanta „poştaşului”, poliţiştii pătrunzând în încăpere înainte ca el să poată exercita o detenţie efectivă şi de o anumită durată asupra coletului, susceptibilă de a-l incrimina.

Fiind deopotrivă chestionat asupra celor două mesaje relevate de percheziţia informatică, respectiv "acum este sigur” şi „un kg de cocaină aş dori", inculpatul nu neagă existenţa acestor conversaţii, motivându-le însă prin prisma unor „mesaje de probă în glumă”, purtate cu o prietenă, pentru a-i dovedi acesteia conţinutul sigur al conversaţiilor şi a-i elimina temerile de a putea fi surprinsă de către prietenul ei discutând cu inculpatul.

Instanţa va înlătura pe rând apărările inculpatului, astfel:

Raportat la durata insuficientă a deţinerii bunului, pentru a se materializa într-o posesie care să îi fie imputabilă inculpatului ataşat celor două variante alternative ale elementului constitutiv al traficului de droguri,  respectiv procurarea şi deţinerea, instanţa reţine, astfel cum am mai arătat şi cu ocazia soluţionării cererilor şi excepţiilor ridicate în procedura de cameră preliminară, că nu există nici un temei legal pentru a exclude din rândul mijloacelor de probă care, în urma coroborării, pot conduce la susţinerea acuzării, a declaraţiei inculpatului dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. Reiterăm faptul că principiul separaţiei funcţiilor judiciare vizează instituirea incompatibilităţii exercitării cumulat a mai multor funcţii judiciare exclusiv în sarcina judecătorului, pentru a asigura imparţialitatea necesară judecării unei acuzaţii în fond, distinct de dreptul de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor celui acuzat.

Acest principiu nu instituie însă nicio defalcare între regimul probelor obţinute într-o anumită fază a procesului penal, a admite contrariul însemnând că toate probele obţinute în timpul urmăririi penale nu ar putea fi avute în vedere la soluţionarea fondului cauzei (un alt exemplu elocvent fiind procedura audierii anticipate, prevăzute de art. 308 C.p.p.); mai mult, există o bogată jurisprudenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care consacră inexistenţa unui regim preferenţial al probelor obţinute în timpul urmăririi penale faţă de cele administrate în faza de judecată.

Pentru aceste motive, apreciem că declaraţia inculpatului dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi cu ocazia luării măsurii arestării preventive (f. 96 UP), în care a arătat că în iunie 2016 a lansat „în glumă” o comandă de „amfetamină” pe internet, pe care a plătit-o în monedă Bitcoin, este perfect coroborabilă cu alte mijloace de probă.

Este adevărat, astfel cum susţine apărarea, că nu s-a putut dovedi prin exploatarea datelor informatice lansarea unei comenzi on-line de către inculpat, însă apreciem că restul datelor furnizate de către acest mijloc de probă, constând în decelarea a nu mai puţin de 65 de portofele virtuale bitcoin şi a celor două mesaje cheie "acum este sigur” şi „un kg de cocaină aş dori" sunt extrem de relevante în ceea ce priveşte preocupările inculpatului pe linia traficului de droguri, instanţa neputând reţine în acest context apărarea potrivit căreia cele două conversaţii ar fi reprezentat o glumă. De asemenea, raportat la lipsa unui venit din muncă, în ciuda eforturilor apărării de a demonstra că inculpatul presta o activitate efectivă la firma tatălui său, instanţa reţinând contrariul atât din cuprinsul interceptărilor, care dovedesc petrecerea timpilor zilnici în alt mod (ex. trezirea la 10 dimineaţa – conversaţia de la fila 141 UP), precum şi din declaraţia concubinei A.S. - care, deşi a afirmat că inculpatul „aducea facturi cu maşina”, a învederat totodată că acesta „era la călărit toată ziua” (ex. conversaţia de la fila 137 UP) -, coroborat cu cheltuielile aferente nivelului de trai clamat de inculpat (care, deşi a depus dovezi că este angajat la firma tatălui său, nu a susţinut nici un moment că banii săi lunari sunt proveniţi din salariu, ci sunt „primiţi de la tatăl său”), în speţă un buget de 700-800 de lei lunar, apreciem că inculpatul nu putea dispune de fonduri necesare constituirii a 65 de portofele de bitcoin, precum şi speculării acestei monede (confirmate ca atare tot de martora sus menţionată) doar din aceste resurse băneşti. 

Pe de altă parte, deşi invocă posibilitatea ca „un duşman” să fi trecut numele inculpatului pe plicul interceptat de către autorităţile germane, apărarea nu furnizează nici o identitate în  acest sens, instanţa reţinând acest aspect ca neverosimil şi uşor de combătut atât prin caracterul său utopic cât şi prin răspunsul confirmativ al inculpatului la întrebarea adresată de către investigatorul sub acoperire cu ocazia livrării supravegheate, respectiv dacă aşteaptă un pachet din Germania. Raportat la acest aspect, instanţa reţine că imposibilitatea probării efectuării comenzii on-line, de către inculpat, devine superfluă, atât timp cât indiferent de persoana celui care ar fi lansat comanda inculpatul a acceptat că este destinatarul ei, act material intrinsec acţiunii de „procurare”. Însăşi martora A. S. confirmă că deşi dormea la acea oră, trezind-o soneria, a auzit conversaţia purtată cu investigatorul prin care inculpatul a fost întrebat dacă se numeşte H. R. şi dacă aşteaptă un pachet din Germania.

Constatăm, deopotrivă, că inculpatul a şi semnat de primire în rubrica aferentă borderoului de predare a corespondenţei, unde au şi fost trecute datele sale de identitate (f. 68 UP), certificând astfel acceptarea primirii coletului. Raportat la apărarea sa, respectiv că aştepta de la mătuşa din Germania o pereche de jeans, primul aspect pe care îl învederăm este că forma (aceea de plic), mărimea şi greutatea (circa 200 grame – f. 39 UP) coletului nu erau de natură a-l îndreptăţi pe inculpat să creadă că în speţă conţinutul ar consta într-un un articol vestimentar.

Pe de altă parte, raportat la aşteptarea pe care inculpatul o apreciază legitimă vizavi de provenienţa coletului, constatăm că el însuşi a confirmat procedura de livrare a precedentelor colete primite de la mătuşa sa ca fiind aceea de ridicare directă de la sediul Atlassib. Acest aspect este confirmat de adresa companiei de curierat ataşată la fila 102, din care rezultă că în perioada anilor 2010-2016 au fost expediate de către numita T. T., mătuşa inculpatului, un număr de 34 de colete familiei H., doar 2 dintre acestea precizându-l ca destinatar pe H. R., respectiv cele expediate în datele de 23.10.2013 şi 19.12.2013. Compania precizează că trimiterile poştale au fost ridicate personal de către destinatari din agenţia Atlassib Sf. Gheorghe.

Aşadar, constatăm pe de o parte că deşi 2 din cele 34 de colete au fost adresate inculpatului H. R., ambele în anul 2013, modalitatea de livrare a fost prin ridicare personală de la sediul agenţiei. Pe de altă parte, analizând greutatea acestor colete din adresa de răspuns ataşată la fila 66, observăm că se situează între 6 şi 18 kg. Pe de altă parte, instanţa va înlătura declaraţia mamei inculpatului (f. 39) în componenta referitoare la primirea unui colet (de la aceeaşi T. T.) pe numele său în data de 19.12.2016, afirmaţie evident pro causa proferată pentru a justifica iminenţa primirii şi de către fiul ei a unui pachet ulterior acestei date, respectiv legitimitatea aşteptării primirii unui al doilea pachet, personal de către inculpat, în jurul datei livrării supravegheate. Această afirmaţie este contrazisă de situaţia detaliată pusă la dispoziţie de Atlassib şi care evidenţiază data ultimului pachet primit de la T. T. ca fiind 02.05.2016 conforma adresei de la fila 102, respectiv 26.10.2016 conform adresei de la fila 66 şi nicidecum 19.12.2016, instanţa solicitând raportul aferent anilor 2007-2017.

O altă afirmaţie neadevărată a martorei H. G. (f. 39) vizează volumul ultimului pachet primit, care potrivit spuselor martorei conţinea un parfum şi o pereche de jeans. Neştiind la care anume colet se referă martora ca fiind ultimul, dacă analizăm raportul Atlassib de la fila 66, constatăm (şi în care figurează şi alte 2 pachete primite ulterior datei de 02.05.2016, respectiv în 21.06.2016 şi 26.10.2016) că ultimul pachet primit, cel din 26.10.2016, cântărea nu mai puţin de 18 kg, cel din iunie 10 kg, iar cel din mai 9 kg. Deci afirmaţia martorei referitoare la „volumul mic al ultimului pachet”, proferată tot pentru a conferi aparentă legitimitate primirii de către inculpat a coletului de mici dimensiuni obiect al livrării supravegheate, este din nou caracterizabilă în mod evident pro causa, ambele urmând a fi înlăturate.

Înscrisul depus la fila 34 evidenţiază după cum se poate observa fişa de traseu a unui alt tip de colet, având codul de bare 8106653969 (care nici acesta nu figurează în raportul de la fila 102 sau 66), expediat de către T. T. numitei H. G., fiind redate toate etapele parcurse de la momentul depunerii sale spre coletărie în Augsburg, în data de 15.12.2016, tranzitarea tuturor localităţilor până la Sf. Gheorghe şi predarea la destinatar abia în data de 27.12.2016, din nou dovedindu-se neadevărată aserţiunea primirii vreunui colet în data de 19.12.2016.

Apărarea inculpatului potrivit căreia la data de 14.05.2016, când a fost vizitat de mătuşa sa, i-a comunicat acesteia doar strada şi apartamentul, „aflând ea restul adresei, prin aruncarea unui ochi pe o factură” pare atât puerilă cât şi neverosimilă, urmând a fi înlăturată, întrucât: având un cont de Facebook, pe care inculpatul pretinde că mătuşa sa l-a folosit pentru a-i înfăţişa nişte mostre de jeans, în vederea trimiterii pachetului aşteptat, nu înţelegem de ce aceasta ar fi depus efortul de a memora întreaga adresă, când ea ar fi putut fi comunicată prin acelaşi canal de socializare. 

În ultimul rând ne vom apleca asupra susţinerii întinderii prea scurte în timp a posesiei coletului livrat supravegheat,  pentru a constitui „detenţie” în sensul art. 2 al. 2 din Legea nr. 143 din 2000.

 Potrivit doctrinei consacrate în materia dreptului civil, posesia (căci „deţinerea” ca element material al traficului de droguri este circumscrisă evident noţiunii mai largi de „posesie”) se dobândeşte prin întrunirea cumulată a celor două elemente componente, respectiv „animus” şi „corpus”. Dacă elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat fie personal, fie printr-un reprezentant, cum sunt locatarul, comodatarul, depozitarul, cărăuşul, elementul intenţional, fiind unul de natură psihică, trebuie să fie prezent direct şi nemijlocit în persoana posesorului, el constând în intenţia celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine.

Pe de altă parte, elementul material al posesiei sau „corpus” constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire, transformare şi folosinţă exercitate direct asupra lucrului, putându-se materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le încheie cu privire la acel bun, cum sunt depozitul, comodatul, locaţiunea sau contractul de transport. Pe de altă parte, detentorul precar, cum sunt locatarul, comodatarul, depozitarul sau în speţă cărăuşul, deşi exercită ca şi posesorul o putere fizică asupra unui lucru, fiecare având elementul „corpus”, se deosebeşte de acesta din urmă sub aspectul elementului psihologic, deoarece el nu deţine lucrul cu intenţia de a se comporta ca un adevărat proprietar sau titular al unui alt drept real. Astfel, în cazul în care posesorul încredinţează spre stăpânire lucrul unui detentor precar, care îl deţine astfel în baza unui titlu - convenţional, legal sau judiciar, înstrăinează doar paza materială a lucrului, păstrând paza juridică a folosinţei.

Ceea ce dorim să subliniem este că odată manifestată intenţia de stăpânire a lucrului, pe care inculpatul a manifestat-o confirmând că aşteaptă un pachet din Germania şi semnând totodată pentru primirea lui, exercitând astfel acţiuni cu semnificaţia intenţiei de a se comporta ca un adevărat proprietar şi circumscrise totodată elementului material al „detenţiei” în sensul art. 2 al. 2 din Legea nr. 143 din 2000, nu mai are nicio relevanţă durata întinderii în timp a posesiei, întrucât, astfel cum am arătat, „corpus” poate fi exercitat inclusiv printr-o altă persoană atât timp cât posesorul a realizat „animus” în propria persoană.

În ceea ce priveşte deţinerea de droguri în vederea consumului, pe care inculpatul a recunoscut-o, apreciem că recunoaşterea sa se coroborează cu obiectele identificate la percheziţia domiciliară de la locuinţa sa, ridicate şi expertizate potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 268955/2017, care a pus în evidenţă cannabis, precum şi cu concluziile buletinului de analiză toxicologică nr. 2928-A12/22-t/2016, care a detectat urme ale aceleiaşi substanţe în corpul inculpatului.

În ceea ce priveşte infracţiunea de „deţinere de droguri în vederea consumului propriu”, jurisprudenţa ICCJ este constantă sub aspectul faptului că deţinerea drogurilor în vederea consumului propriu trebuie probată la un moment dat în trecut, instanţa supremă învederând în decizia nr. 2332/09.06.2011 că “pentru reținerea infracțiunii prevăzute în art. 4 din Legea nr. 143/2000, nu este necesar ca descoperirea faptei să aibă loc în momentul în care inculpatul deținea drogul, fără drept - deci anterior consumării acestuia, ci este obligatoriu să se probeze că inculpatul a deținut drogul, fără drept, în vederea consumului propriu. În caz contrar, reținerea infracțiunii prevăzute în art. 4 din Legea nr. 143/2000 ar fi posibilă numai în ipoteza prinderii în flagrant a inculpatului, ceea ce excede voinței legiuitorului”.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

1. În drept, fapta inculpatului H. R. constând în aceea că în cursul lunii octombrie 2016, în urma unei comenzi pe internet, a încercat să introducă pe teritoriul României, prin intermediul serviciilor poștale, cantitatea de 56,45 grame de amfetamină, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept” în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art. 32 alin. 1 C.pen. raportat la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, constituie infracțiune introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept.

Alineatul al doilea al aceluiași articol prevede următoarele: dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Astfel, alineatul al doilea al articolului ce conține norma de incriminare a faptei reținute în sarcina inculpatului face trimitere la modalitățile alternative care constituie acțiuni specifice elementului material al laturii obiective a infracțiunii, singura diferență între cele două alineate constând în obiectul la care se referă aceste acțiuni.

Potrivit art. 32 alin. 1 C.pen., tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii analizate constă în acțiuni alternative, respectiv introducerea, scoaterea din ţară, importul ori exportul. Aceste acțiuni trebuie să se refere la droguri de mare risc, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 143/2000 și prevăzute de tabelele-anexă I și II ale acestui act normativ. Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul H. R., în cursul lunii octombrie 2016, a procedat la plasarea unei comenzi pe un site de tip Darknet având ca obiect amfetamină, plătind contravaloarea drogurilor cu monedă “Bitcoin”.

Punerea în executare a rezoluției infracționale de introducere în țară a drogurilor s-a referit la droguri de mare risc, respectiv amfetamină, substanță prevăzută în tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, astfel cum rezultă din rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite în cauză.

Acțiunea inculpatului a fost săvârșită fără drept, acesta nefiind autorizat să introducă în România droguri.

Urmarea imediată a acțiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii analizate constă într-o vătămare a relațiilor sociale referitoare la sănătatea publică.

Între acțiunea care constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată a acestei acțiuni există legătură de cauzalitate.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii analizate, aceasta se poate comite cu intenție, atât directă, cât și indirectă, ca formă a vinovăției. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul H. R. a acționat cu intenție indirectă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. b C.pen., prevăzând rezultatul acțiunii sale ilicite, neurmărindu-l, dar acceptând posibilitatea producerii lui.

Acțiunea de introducere în țară a drogurilor de mare risc, în modalitatea imaginată de inculpat şi astfel cum a fost demarată de H. R., a fost întreruptă din motive independente de voința acestuia, respectiv de intervenția autorităților germane, drogurile pătrunzând pe teritoriul ţării prin procedurile aferente unei cereri de asistenţă judiciară internaţională şi nu prin libera voinţă a inculpatului, care doar a demarat acţiunea întreruptă de autorităţi, fiind astfel incidente dispoziţiile tentativei întrerupte.

2. În drept, fapta inculpatului H. R. constând în aceea că, în data de 21.12.2016, a procurat și a deținut în vederea comercializării cantitatea de 56,34 grame amfetamină, care i-a fost livrată supravegheat în aceeași dată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de: „trafic de droguri de mare risc”, faptă pred. și ped. de art. 2  alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 constituie infracțiune “cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept”.

Alineatul al doilea al aceluiași articol prevede următoarele: “dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi”.

Astfel, alineatul al doilea al articolului ce conține norma de incriminare a faptei reținute în sarcina inculpatului face trimitere la modalitățile alternative care constituie acțiuni specifice elementului material al laturii obiective a infracțiunii, singura diferență între cele două alineate constând în obiectul la care se referă aceste acțiuni.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii analizate constă în acțiuni alternative, respectiv cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc.

Aceste acțiuni trebuie să se refere la droguri de mare risc, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 143/2000 și prevăzute de tabelele-anexă I și II ale acestui act normativ.

Așa cum rezultă din probele administrate în cauză analizate supra, inculpatul H. R., în cursul lunii octombrie 2016, a procedat la plasarea unei comenzi pe un site de tip Darknet având ca obiect amfetamină, plătind contravaloarea drogurilor cu monedă “Bitcoin”.

Inculpatul a primit comanda plasată ca urmare a unei livrări supravegheate efectuate de investigatorul Radu în data de 21.12.2016, intrând în posesia drogurilor de mare risc şi realizând conţinutul acţiunilor de procurare şi deţinere din cadrul normei de incriminare.

3. În drept,  fapta inculpatului H. R., constând în aceea că, în data de 21.12.2016 a deținut în vederea consumului propriu cantitatea de 0,25 grame de Cannabis, drog de risc înscris în Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000”.

Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 constituie infracțiune cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii analizate constă în acțiuni alternative, respectiv cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept.

Aceste acțiuni trebuie să se refere la droguri de risc, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 143/2000 și prevăzute de tabelul-anexă III ale acestui act normativ.

Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul H. R., în data de 21.12.2016, a deținut cantitatea de 0,25 grame Cannabis pentru consum propriu, fără drept.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art.74 C.p., conduita inculpatului, precum şi faptul că acesta are antecedente penale.

Astfel, instanţa va aplica o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de droguri de mare risc, fără drept” şi  3 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66  alin 1 lit a,b C.p., 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „tentativă la introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept” şi 2 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66  alin 1 lit a,b C.p. şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de “deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”.

În baza art. 38 al. 1 C.p., art. 39 al. 1 lit. b C.p., art. 45 al. 3 lit. a C.p., va contopi pedepsele de mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, respectiv 1 an şi 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 3 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b C.p., executabilă cf. art. 68 al. 1 lit. c C.pen.

În temeiul art. 96 al. 4 C.p. va revoca suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 11/01.02.2016 pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. …………, definitivă prin decizia penală nr. 275/Ap/07.04.2016 a Curții de Apel Brașov şi va dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 96 al. 5 C.p. raportat la art. 44 al 1,2 C.p., art. 45 al. 1 C.p.,  va contopi pedeapsa de mai sus cu cea de 6 ani și 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final 6 ani şi 7 luni închisoare  şi 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b C.p., executabilă cf. art. 68 al. 1 lit. c C.pen.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin 1 lit a, b C.p.

În baza art. 72 C.p., art. 399 al. 9 C.p.p. va deduce reţinerea, arestarea preventivă şi arestul la domiciliu de la 21.12.2016 la 22.09.2017.

În baza art. 404 al. 4 lit. b C.p.p.  raportat la art. 399 al. 1 C.p.p. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă cu privire la inculpat în dosarul ….. în data de 11.10.2017, definitivă prin necontestare, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, cu circa doar 2 săptămâni în urmă nu s-au schimbat.

În temeiul art.112 lit. b, f  C.p., art. 16 din Legea nr. 143/2000 va dispune confiscarea specială de la inculpat a următoarelor bunuri, rămase după efectuarea analizelor de laborator și prelevarea contraprobei, predată la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă, cu dovada seria H nr. 0216007/07.02.2017:

1.46,38 grame pulbere conţinând Amfetamină (proba 1);

2.142,04 grame Cannabis (proba 22);

3.1,72 grame Cannabis (proba 9);

4.0,5 grame Cannabis (proba 14);

5.4,89 grame Cannabis (proba 19);

6.1,18 grame Cannabis (proba 20);

7.5,78 grame pulbere conţinând Amfetamină (contraproba probei nr. 1);

8.8,13 grame Cannabis (contraproba probei nr. 22);

9.Grinder din plastic verde cu urme THC (proba 11);

10.Grinder din plastic alb/roşu cu urme THC (proba 12);

11.Grinder metalic (arămiu) cu urme THC (proba 15);

12.Pipă metalică cu urme THC şi nicotină (proba 13)

În baza art. 274 al. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate, în sumă de 3.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

1. În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 republicată, condamnă pe inculpatul H. R., fiul lui A. şi G. născut la data de ….. în mun. …., jud. …., domiciliat în ……………., identificat cu CI seria … nr. …., CNP ……., necăsătorit, la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de droguri de mare risc, fără drept” şi  3 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66  alin 1 lit a,b C.p.

2 În temeiul art. 32 alin. 1 C.pen. raportat la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 republicată, condamnă pe inculpatul H. R., fiul lui A. şi G. născut la data de ….. în mun. ….., jud. ….., domiciliat în ……….., identificat cu CI seria …. nr. ….., CNP ……., necăsătorit, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „tentativă la introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept” şi 2 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66  alin 1 lit a,b C.p.

3. În temeiul  art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 republicată, condamnă pe inculpatul H. R., fiul lui A.şi G., născut la data de ………… în mun. ……., jud. ………, domiciliat în str. ……………… identificat cu CI seria … nr. …….., CNP …………., necăsătorit, la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de “deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”.

În baza art. 38 al. 1 C.p., art. 39 al. 1 lit. b C.p., art. 45 al. 3 lit. a C.p., contopeşte pedepsele de mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, respectiv 1 an şi 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 3 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b C.p., executabilă cf. art. 68 al. 1 lit. c C.pen.

În temeiul art. 96 al. 4 C.p. revocă suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 11/01.02.2016 pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr…………, definitivă prin decizia penală nr. 275/Ap/07.04.2016 a Curții de Apel Brașov şi dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 96 al. 5 C.p. raportat la art. 44 al 1,2 C.p., art. 45 al. 1 C.p.,  contopeşte pedeapsa de mai sus cu cea de 6 ani și 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final 6 ani şi 7 luni închisoare  şi 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b C.p., executabilă cf. art. 68 al. 1 lit. c C.pen.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin 1 lit a, b C.p.

În baza art. 72 C.p., art. 399 al. 9 C.p.p. deduce reţinerea, arestarea preventivă şi arestul la domiciliu de la 21.12.2016 la 22.09.2017.

În baza art. 404 al. 4 lit. b C.p.p.  raportat la art. 399 al. 1 C.p.p. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă cu privire la inculpat în dosarul ………….. în data de 11.10.2017, definitivă prin necontestare.

În temeiul art.112 lit. b, f  C.p., art. 16 din Legea nr. 143/2000 dispune confiscarea specială de la inculpat a următoarelor bunuri, rămase după efectuarea analizelor de laborator și prelevarea contraprobei, predată la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă, cu dovada seria H nr. 0216007/07.02.2017:

13.46,38 grame pulbere conţinând Amfetamină (proba 1);

14.142,04 grame Cannabis (proba 22);

15.1,72 grame Cannabis (proba 9);

16.0,5 grame Cannabis (proba 14);

17.4,89 grame Cannabis (proba 19);

18.1,18 grame Cannabis (proba 20);

19.5,78 grame pulbere conţinând Amfetamină (contraproba probei nr. 1);

20.8,13 grame Cannabis (contraproba probei nr. 22);

21.Grinder din plastic verde cu urme THC (proba 11);

22.Grinder din plastic alb/roşu cu urme THC (proba 12);

23.Grinder metalic (arămiu) cu urme THC (proba 15);

24.Pipă metalică cu urme THC şi nicotină (proba 13)

În baza art. 274 al. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate, în sumă de 3.000 lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 31 octombrie 2017.

PREŞEDINTE, GREFIER

Domenii speta

Spete similare