Contestatie evaluare functionari publici. Anularea raportului de evaluare si a ordinului emis exclusiv în considerarea calificativului obtinut în baza acestui raport. Reintegrarea reclamantului în functia detinută. Obligarea pârâtei la despăgubiri.

Potrivit practicii europene, dar şi potrivit practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (decizia nr. 329/17.09.2014 - secţia de contencios administrativ), în instanţă nu poate fi contestată modalitatea în care au fost apreciate cunoştinţele sau capacităţilor unei persoane – în cadrul concursului sau cu prilejul unei evaluări.

Reclamantul poate contesta însă actul administrativ prin care au fost stabilite competenţele sale profesionale, arătând motivele de nelegalitate. Anularea acestui act va atrage şi anularea actelor subsecvente, respectiv a actului administrativ prin care reclamantul a fost destituit din funcţie.

În cauză s-a făcut o greşită aplicare a normelor ce reglementează evaluarea funcţionarilor publici în privinţa întocmirii şi demonstrării obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite pentru reclamant.

Legea nr. 188/1999

H.G. nr. 611/2008

Având în vedere că sesizarea instanţei s-a făcut sub imperiul legii noi de procedură, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 499 NCPC, potrivit cu care „Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. 1 lit. b, hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.”

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa - secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 16.03.2016 sub nr. …/118/2016, reclamantul [...] în contradictoriu cu pârâta ANAF a solicitat:

- anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru perioada 01.01. - 31.12.2015 nr. [...]/06.02.2015 prin care i-a fost acordat calificativul “ nesatisfacator”;

- anularea adresei nr. 358/09.02.2016 care are valoare juridică de decizie de respingere a contesta?iei formulate de reclamant împtriva raportului de evaluare a performantelor profesionale individuale;

- anularea Ordinului nr. 838/24.02.2016 prin care a fost eliberat din functia publică de execuţie specifică de inspector antifraudă clasa I, grad profesional de asistent gradatia 2, clasa 47 de salarizare, la Serviciul de control antifraudă … - Directia generală antifraudă fiscală … - Constanţa pentru incompetenţă profesională, ca urmare a obţinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea profesională aferentă perioadei 01.01.2015 - 31.12.2015, după expirarea termenului de preaviz de 30 zile de la data comunicării ordinului men?ionat;

- reintegrarea în funcţia deţinută anterior eliberării potrivit Ordinului nr. 838/24.02.2016;

- obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care este îndreptăţit să beneficieze între data eliberării din funcţie şi data reintegrării sale efective în funcţia din care a fost eliberat în mod nejustificat.

Prin sentinţa civilă nr. 1131/26.09.2017 s-au respins excepţiile invocate de ANAF ca neîntemeiate şi s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul [...],  în contradictoriu cu ANAF.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a avut în vedere următoarele:

Excepţia prematurităţii formulării capetelor de cerere 3, 4 şi 5 a fost motivată de pârâtă în considerarea faptului că,  faţă de data emiterii Ordinului nr. 838/24.02.2016 şi concediul medical al reclamantului care a determinat temporizarea efectelor ordinului de eliberare din functie, la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 16.03.2016, ordinul nu îşi produsese efectele.

Din această persepectivă instanţa  a apreciat  excepţia ca neîntemeiată, având în  vedere că până la primul termen de judecată ordinul de eliberare din funcţie şi-a produs efectele, aspect dovedit de către reclamant cu nota de lichidare emisă în 02.05.2016.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere 3, 4 şi 5 pentru lipsa procedurii prealabile, instanta precizează mai întâi ca doar  pentru capatul de cerere privind anularea ordinului de eliberare din funcţie  era necesară parcurgerea procedurii prealabile întrucât  dispoziţiile art.7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 cer procedura prealabilă doar când se cere anularea actului sau emiterea actului, în cazul acţiunii în despăgubire procedura prealabilă  nefiind necesară.

 Este real că reclamantul a introdus acţiunea în instanţă la data de 16.03.2016 iar plângerea prealabilă a depus-o prin poştă la data de 17.03.2016, iar pârâta, deşi a fost citată cu mentiunea să precizeze dacă a răspuns la plângerea prealabilă nu a răspuns, ipoteză în care, în opinia instanţei, dat fiind că până la primul termen de judecată din 9.06.2016 pârâta nu a soluţionat plângerea prealabilă, este îndeplinită această fază procesuală şi, pe cale de consecinţă, a procedat la soluţionarea pe fond a cauzei.

Pe fondul cauzei, Tribunalul precizează că, în cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de evaluare profesională a funcţionarilor publici ?i la atribu?iile comisiei de evaluare, iar nu aspectele privind punctajul acordat persoanei evaluate.

Instanţa observă totuşi rapoartele colegilor de echipă ai reclamantului, respectiv …, toţi inspectori antifraudă în cadrul [...] Constanţa, care au reclamat  modalitatea defectuoasă de realizare a lucrărilor repartizate  şi de îndeplinire a atribuţiunilor de serviciu de către reclamantul [...], unii dintre aceştia solicitând şefului de serviciu schimbarea colegului de echipă.

Instanta a reţinut că evaluarea profesională a reclamantului a fost efectuată conform prevederilor capitolului III – Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

 Deşi reclamantul a luat la cunoştinţă de conţinutul  rapoartelor întocmite de colegii săi de echipă cel mai tarziu la data depunerii la dosar de către pârâtă, nu a contestat veridicitatea  situaţiilor.

 Neaplicarea unor sancţiuni disciplinare anterior nu are nicio relevanţă şi nu era obligatorie, întrucât reclamantul nu a fost destituit din funcţie  ca sancţiune disciplinară.

 În ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea Ordinului nr. 838/24.02.2016 prin care reclamantul a fost eliberat din funcţia publică de execuţie, instanţa a reţinut că reclamantul nu a formulat nicio critică de  nelegalitate.

Ordinul nr. 838/24.02.2016 a fost emis avându-se în vedere calificativul “nesatisfăcător” obţinut la evaluarea performanţelor profesionale individuale pentru perioada 01.01. - 31.12.2015 prin raportul de evaluare, fiind incidente dispoziţiile art. 97 lit. c din Legea nr. 188/1999.

 Faţă de soluţia dată capetelor de cerere principale nu s-a mai impus analizarea capetelor de cerere accesorii. 

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul [...] care a criticat-o ca fiind nelegală şi netemeinică, invocând prevederile art. 488 alin. 1 pct.6 şi 8 Cod proc. civilă.

Din perspectiva art. 488 punctul 6 C.pr.civ., susţine că instanţa de fond s-a eschivat practic de la soluţionarea reală a litigiului dintre părţi, limitându-se doar la o analiză formală a condiţiilor de eliberare din funcţie.

Instanţa de fond a arătat în motivarea sa că nu se poate subroga evaluatorului care a procedat la atribuirea calificativului "nesatisfăcător", în competenţa sa intrând doar măsuri de natură a înlătura eventualele încălcări în procedura de destituire din funcţie şi/sau eventuala deturnare de putere, dar nu a motivat nicicum dacă în prezenta cauză a existat sau nu un abuz de putere care a dus la atribuirea calificativului "nesatisfăcător" cu privire la activitatea profesională în anul 2015 şi, în cele din urmă, la destituirea din funcţie.

În ceea ce priveşte critica din perspectiva art. 488 punctul 8 C.pr.civ.:

Referitor la rapoartele mai multor colegi de echipă prin care aceştia ar fi solicitat să fie înlocuit, la care instanţa de fond a făcut trimitere lapidar - fără însă a arăta clar dacă le-a atribuit valoare probatorie în cauză şi dacă în raport de acestea a pronunţat soluţia criticată, arată că  nu i-au fost făcute cunoscute decât cu ocazia prezentei judecăţi; în  opinia sa aceste rapoarte au fost întocmite pro causa, ele nu beneficiază de dată certă şi nu cuprind date suficient de concrete pentru a putea fi avute în vedere cu ocazia evaluării activităţii profesionale în funcţie de multitudinea de criterii indicate în H.G. nr.611/2008. Mai mult, cele mai multe rapoarte au fost întocmite de însuşi superiorul care a procedat la evaluarea competenţelor sale profesionale, ceea ce lipseşte de orice obiectivitate evaluarea căreia a fost supus.

Consideră că în mod greşit instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că niciodată de la data începerii activităţii sale în cadrul [...] Constanţa şi până la data emiterii Ordinului nr. 338/24.02.2016, nu i s-a adus la cunoştinţă că activitatea sa ar fi fost necorespunzătoare, nu i s-a aplicat vreo sancţiune pentru neexercitarea ori exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi nu i s-a solicitat întocmirea vreunui referat pentru a da măcar explicaţii cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.

Pretinsa nerespectare a termenelor de execuţie a lucrărilor, "comportamentul neadecvat" la care se face referire în motivarea respingerii contestaţiei sale (Adresa 358/09.02.2016), pretinsa neimplicare în redactarea actelor de control ori pretinsa redactare greşită a lucrărilor sunt chestiuni pentru prima dată aduse la cunoştinţa sa la momentul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru perioada 01.01. - 31.12.2015. Aceste abateri de la conduita corespunzătoare funcţiei deţinute de reclamant sunt nereale, nefiind susţinute de nici un act doveditor.

Or, în condiţiile în care evaluarea performantelor sale profesionale ar fi trebuit să se bazeze pe o analiză concretă, detaliată a activităţii desfăşurate de reclamant în anul 2015, atribuirea calificativului  nesatisfăcător nu poate avea loc în baza unor referiri generice la abateri care nu rezultă din nici un mijloc de probă şi care, dacă ar fi existat, ar fi făcut obiectul sancţionării în condiţiile art. 77 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

Având în vedere cele de mai sus, este nejustificată emiterea ordinului de eliberare a sa din funcţie în baza constatărilor din raportul de evaluare atacat, necorespunderea profesională reţinută în sarcina mea fiind neconformă cu realitatea şi fiind expresia unui abuz de putere din partea evaluatorului său.

Apreciază că se impune ca instanţa de recurs, rejudecând cauza, să dispună odată cu anularea actelor administrative atacate, obligarea pârâtei la plata prejudiciului cauzat prin eliberarea nejustificată din funcţie în baza Ordinului nr. 838/24.02.2016, prejudiciu egal cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi la care era îndreptăţit între data eliberării din funcţie şi data reintegrării efective.

Prin întâmpinare intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Soluţia instanţei:

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate întemeiat pe art. 488 punctul 6 Cod procedură civilă, Curtea  îl apreciază ca fiind neîntemeiat, obligaţia instanţei de a îşi motiva hotărârea, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 Cod procedură civilă, fiind respectată prin expunerea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt în detaliu, prin încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi expunerea punctului de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant şi, nu în ultimul rând, expunerea raţionamentului logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată.

 Criticile aduse hotărârii şi întemeiate pe dispoziţiile art.488 pct.8 NCPC Curtea le apreciază ca fiind întemeiate pentru următoarele considerente:

Potrivit practicii europene, dar şi potrivit practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ex.: decizia nr. 329/17.09.2014 - secţia de contencios administrativ), în instanţă nu poate fi contestată modalitatea în care au fost apreciate cunoştinţele sau capacităţilor unei persoane – în cadrul concursului sau cu prilejul unei evaluări.

Reclamantul poate contesta însă actul administrativ prin care au fost stabilite competenţele sale profesionale, arătând motivele de nelegalitate. Anularea acestui act va atrage şi anularea actelor subsecvente, respectiv a actului administrativ prin care reclamantul a fost destituit din funcţie.

În cadrul controlului legalităţii, instanţa va aprecia în ce măsură s-a făcut o corectă aplicare a HG nr. 611/2008 privind evaluarea funcţionarilor publici.

Astfel, potrivit acestui act normativ, „evaluarea funcţionarilor publici are următoarele componente:

a) evaluarea gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale;

b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă”- art. 109.

Criteriile de performanţă stabilite se aduc la cunoştinţa funcţionarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancţiunea neluării lor în seamă – art. 112 alin. 2.

Pentru notare criteriilor de performanţă, trebuie apreciată îndeplinirea criteriului de performanţă în realizarea obiectivelor individuale stabilite – art. 113 alin. 1 lit. b).

Obiectivele individuale, aşa cum prevede art. 111 alin. 1 trebuie:

a) ”să fie specifice activităţilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică;

b) să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare;

c) să fie prevăzute cu termene de realizare;

d) să fie realiste - să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute şi cu resursele alocate;

e) să fie flexibile - să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în priorităţile autorităţii sau instituţiei publice”.

În speţă, obiectivele individuale pentru anul 2015 au fost stabilite prin Raportul de evaluare aferent anului 2014 şi au vizat următoarele:

1. participarea la controale cu grad sporit de dificultate cu următorii indicatori de performanţă: număr de procese verbale prin care a evaluat un prejudiciu cauzat bugetului de stat, număr de sesizări penale la a căror instrumentare a participat, valoarea prejudiciilor constatate, numărul de măsuri asiguratorii, valoarea măsurilor;

2. soluţionarea lucrărilor repartizate, efectuarea controalelor în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea întocmai a obiectivelor şi termenelor stabilite cu următorii indicatori de performanţă: număr de controale efectuate (procese verbale încheiate), valoare confiscări bunuri şi sume/venituri ilicite; număr suspendări activitate,media amenzilor aplicate (valoare totală a amenzilor menţionate pe PVCSC semnate);

3. valorificarea în condiţiile legii şi reglementărilor interne a actelor de control încheiate cu următorii indicatori de performanţă: gradul de îndeplinire a obligaţiilor privind comunicarea actelor de control organelor competente şi valorificarea aspectelor constatate conform prevederilor legale;

4. soluţionarea corespondenţei şi a altor  sarcini specifice repartizate de conducerea ierarhică, în conformitate cu prevederile legale şi în termenele stabilite cu următorii indicatori de performanţă: număr de lucrări (adrese sau dispoziţii) repartizate; număr de lucrări soluţionate; număr de lucrări soluţionate în termenul stabilit; gradul de înţelegere şi însuşire a dispoziţiilor şi recomandărilor conducerii ierarhice în soluţionarea lucrărilor repartizate;

5. studierea şi însuşirea legislaţiei de profil şi a procedurilor şi normelor interne de lucru cu următorii indicatori de performanţă: ore de pregătire profesională la sediul DGAF/DRA;

6. perfecţionarea pregătirii profesionale cu următorii indicatori de performanţă: specializări şi cursuri urmate pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare îndeplinirii sarcinilor.

Potrivit art. 113 din H.G. nr. 611/2008, notarea funcţionarilor publici parcurge următoarele etape:

a) fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu indicatorii de performanţă;

b) fiecare criteriu de performanţă se notează de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanţă în realizarea obiectivelor individuale stabilite.

(2) Pentru a obţine nota acordată pentru îndeplinirea obiectivelor se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv, inclusiv a obiectivelor individuale revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate.

(3) Pentru a obţine nota acordată pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu.

(4) Punctajul final al evaluării anuale este media aritmetică a notelor obţinute pentru obiectivele individuale şi criteriile de performanţă, potrivit alin. (2) şi (3).

(5) Semnificaţia notelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) este următoarea: nota 1 - nivel minim şi nota 5 - nivel maxim.

Notarea reclamantului recurent s-a făcut după cum urmează:

- obiectivul 1 nota 1;

- obiectivul 2 nota 1,5;

- obiectivul 3 nota1,5;

- obiectivul 4 nota1,5;

- obiectivul 5 nota 1;

- obiectivul 6 nota 1.

Se constată astfel că pentru obiectivele stabilite notarea reclamantului s-a făcut cu nota minimă ori puţin peste nota minimă la trei din obiective, nota finală fiind de 1,25.

Criteriile de performanţă utilizate în evaluare au fost:

1. capacitatea de implementare – nota 1;

2. capacitatea de a rezolva eficient problemele -  nota 1;

3. capacitatea de asumare a responsabilităţilor – nota 1;

4. capacitatea de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţei dobândite – nota 1;

5. capacitatea de analiză şi sinteză – nota 1;

6. creativitate şi spirit de iniţiativă – nota 1;

7. capacitatea de planificare şi de a acţiona strategic – nota 1;

8. capacitatea de a lucra independent – nota 1;

9. capacitatea de a lucra în echipă – nota 1,5;

10. competenţa în gestionarea resurselor alocate – nota 1.

Nota finală pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă  a fost 1,05.

Potrivit art. 117 din HG nr. 611/2008:

„Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum urmează:

a) între 1,00 - 2,00 - nesatisfăcător;

b) între 2,01 - 3,50 - satisfăcător;

c) între 3,51 - 4,50 - bine;

d) între 4,51 - 5,00 - foarte bine”.

Faţă de aceste dispoziţii legale, nota finală a evaluării  acordată reclamantului recurent a fost de 1,15, acesta primind calificativul „nesatisfăcător”.

Aşa cum a arătat instanţa, fiind demonstrate criteriile şi obiectivele stabilite şi modul de aducere la îndeplinire şi realizare a acestora, nu se poate acorda o altă notă, instanţa neputând să se substituie organului de evaluare; însă, fiind acordată o anumită notă, instanţa poate verifica în ce măsură au fost demonstrate îndeplinirea sau nu a obiectivelor şi criteriilor de performanţă şi dacă acestea au fost stabilite în mod concret , aşa cum o cere H.G. nr. 611/2008. În cazul în care acest lucru nu ar fi posibil, s-ar deschide calea abuzurilor din partea instituţiilor angajatoare.

Analizând modul de stabilire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă prin raportul de evaluare nr. 2069/06.02.2015 ce a vizat perioada 01.01.2014 - 31.12.2014, se constată că nu există posibilitatea de cuantificare. Admiţând că nu se putea face o cuantificare în anul 2014 pentru anul 2015, cum evaluarea pentru un an se face la începutul anului următor, cu prilejul evaluării organul fiscal trebuia să specifice expres care a fost numărul total de procese verbale prin care a fost evaluat un prejudiciu cauzat bugetului de stat, numărul de sesizări penale, valoarea prejudiciilor constatate, numărul de măsuri asiguratorii, valoarea măsurilor, numărul de controale efectuate, valoarea confiscărilor etc. la nivelul anului 2015, pentru a se putea aprecia contribuţia reclamantului la realizările instituţiei şi în ce măsură acesta şi-a îndeplinit obiectivele.

Reclamantul recurent enumeră în contestaţia sa activităţile la care a participat însă pârâta nu demonstrează că, raportat la activitatea tuturor funcţionarilor publici cu aceleaşi atribuţii din cadrul instituţiei, activitatea reclamantului este nesatisfăcătoare.

De asemenea, intimata-pârâtă trebuia să demonstreze organizarea pregătirii profesionale la nivelul instituţiei şi refuzul reclamantului de a participa şi nominalizarea reclamantului pentru a participa la cursuri pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi refuzul acestuia de a participa (ori , stabilirea pentru fiecare an a obligaţiei ca funcţionarii publici să urmeze un număr de cursuri de perfecţionare care nu a fost îndeplinită de către reclamant).

Pentru a dovedi nerealizarea obiectivelor stabilite şi a criteriilor de performanţă, pârâta depune o serie de rapoarte ale colaboratorilor reclamantului, rapoarte fără dată certă, existând suspiciunea că acestea au fost întocmite ulterior  întocmirii raportului de evaluare.

Se constată că toate referatele ce poartă o dată din anul 2015 nu sunt înregistrate la instituţia pârâtă, iar singurele referate înregistrate poartă o dată ulterioară raportului  de evaluare,nici primele şi nici secundele neputând fi luate în considerare ca probe pentru aprecierea  realizării de către reclamant a obiectivelor şi criteriilor de performanţă.

Trebuie subliniat şi că, deşi în toate rapoartele depuse la dosar se face referire la modul de exercitare a atribuţiilor de către reclamant în anul 2015, la datele consemnate  ca relevante nu s-a făcut nicio sesizare către instituţia pârâtă (nu există înregistrări în acest sens).

Pe de altă parte, cu prilejul soluţionării recursului a fost depusă declaraţia numitului [...], inspector antifraudă în cadrul [...] Constanţa care a întocmit raportul aflat la dosarul de fond  prin care se plânge de colaborarea cu [...] şi solicită schimbarea acestuia în cadrul echipei din care face parte, declaraţie prin care afirmă că a fost hărţuit şi ameninţat pentru a întocmi acel raport care nu corespunde realităţii.

Având în vedere aceste argumente, instanţa de recurs apreciază că în cauză s-a făcut o greşită aplicare a normelor ce reglementează evaluarea funcţionarilor publici, mai sus citate, în privinţa întocmirii şi demonstrării obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite pentru reclamant, fapt  ce impune admiterea recursului şi casarea în tot a hotărârii atacate.

Ca urmare a rejudecării s-a dispus anularea raportului de evaluare întocmit pentru perioada 01.01.2015 - 31.12.2015 şi a adresei de soluţionare a contestaţiei.

Întrucât Ordinul nr. 838/24.02.2016 a fost emis exclusiv în considerarea calificativului obţinut  în baza raportului de evaluare pentru perioada 01.01.2015 - 31.12.2015, instanţa va dispune şi anularea acestuia.

La solicitarea reclamantului recurent, instanţa va dispune în temeiul art. 106 din Legea nr. 188/1999 reintegrarea în funcţia deţinută şi obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public de la data eliberării din funcţie şi până la dat reintegrării.

Cererea recurentului-reclamant de obligare a intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fondul cauzei a fost respinsă întrucât nu s-a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli în faţa instanţei de fond. Se reţine şi că acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

Domenii speta

Spete similare