Partaj bunuri comune

R O M Â N I A

JUDECATORIA MACIN JUDETUL TULCEA

SENTINTA  CIVILA  NR.  730

Sedinta publica din 16 decembrie 2016

Instanta constituita din:

Presedinte: G.M.F.

Grefier: N.S.V.

S-a luat în examinare actiunea civila având ca obiect partaj bunuri comune formulata de reclamanta C.C.M., CNP , domiciliata în ..., jud. Tulcea si cu domiciliul procesual ales la Cabinetul Ind. de Avocatura Gheorghe din mun. Tulcea, str. ..., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâtii B.I. , omiciliat în ..., jud. Tulcea si B.N.,  domiciliat în Tulcea.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în sedinta publica din 22 noiembrie 2016, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 7 decembrie 2016 si 16 decembrie 2016, când în aceeasi compunere a hotarât urmatoarele:

J U D E C A T A :

Asupra procesului civil de fata,

Prin actiunea civila înregistrata la aceasta instanta sub nr.../253/2014 din 16.10.2014, reclamanta C.C.M. a solicitat în contradictoriu cu fostul ei sot B.I. , în calitate de pârât, partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei lor.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:

Partile au fost casatorite începând cu data de 15 iunie 1997, iar prin sentinta civila nr.1/11.01.2012 a Judecatoriei Macin, jud. Tulcea, a fost desfacuta casatoria acestora.

În actiunea de fata, reclamanta C.C.M. a solicitat instantei sa se constate ca în timpul casatoriei sale cu pârâtul au edificat împreuna cu o contributie de 65% pentru ea si 35% pentru pârât, urmatoarele bunuri:

 - un imobil casa de locuit cu anexe si 2143 mp teren situat în intravilanul comunei Cerna, jud. Tulcea dobândit conform titlului de proprietate nr. 105368/29.04.2013 si a autorizatiei de construire nr. 5/08.04.1998;

- urmatoarele bunuri mobile aflate în posesia sa:

- un laptop marca Fujitzu;

- o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere;

 - o masina de spalat marca Indesit;

 - o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires;

 - o masa pentru tv si un tv Samsung;

 - o centrala cu combustibil solid, opt calorifere din tabla si un boiler electric;

- un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi;

- o lada din pal de 1,5/2,5 metri;

- un panou solar.

- urmatoarele bunuri mobile luate de catre pârât din domiciliul comun:

- 60 porci;

- trei metri steri lemn de foc;

- cinci metri cubi de lemn tare (un metru si jumatate tei si restul lemn tare);

- o remorca si un plug, un tractor, o cositoare, o grebla mecanica tip paianjen;

- o caroserie de autoturism TV

- o drujba si doua pusti;

- o cusca din scânduri pentru cresterea animalelor având 4 metri lungime si trei compartimente;

- 13 bidoane din plastic de câte 20 litri fiecare;

- un autoturism Dacia papuc cu nr. de înmatriculare TL-03-EFD;

- un autoturism TV defect;

- motorul de la un panou solar;

- un butoi de tabla, un flex, o bormasina si un arzator de pârlit porci;

- o lada frigorifica Zanussi.

De asemenea, a mai aratat ca în timpul casatoriei lor a împrumutat tatalui pârâtului, numitul B.N. , suma de 9700 euro, nerestituita pâna în prezent, motiv pentru care a solicitat sa se constate ca au un drept de creanta constând în suma împrumutata si la chemat în judecata pe B.N.  în calitate de pârât pentru restituirea sumei de 9700 euro.

În ceea ce priveste cotele de contributie la dobândirea bunurilor comune reclamanta a aratat ca nunta a fost finantata de parintii sai în considerarea persoanei reclamantei iar de-a lungul casniciei acestia i-au ajutat la ridicarea casei, achizitionând usile si ferestrele de la casa(vânzând 20 de oi si 20 de miei) si platind oameni la munca, le-au dat bani, animale si hrana pentru animale. A mai aratat reclamanta ca pe toata perioada casatoriei a fost singura care sa ocupat de cresterea si îngrijirea porcilor si a taurinelor din gospodarie, în 1997 lucrând în învatamânt, iar în perioada 1998-2000 încasând ajutor de somaj, spre deosebire de pârât care în perioada 1997-2000 nu a avut loc de munca.

Pârâtul B.I.  a formulat întâmpinare si cerere reconventionala în care a solicitat partajarea bunurilor imobile si mobile dobândite în timpul casatoriei sale, aratând ca el a avut o cota de contributie a acestora de 70% iar reclamanta 30%. Totodata, a solicitat respingerea ca nefondata a cererii reclamantei cu privire la partajarea unui drept de creanta în cuantum de 9700 euro deoarece acesta nu exista si implicit respingerea cererii reclamantei cu privire la obligarea pârâtului B.N. sa le restituie suma de 9700 euro.

Pârâtul si-a motivat cererile aratând ca imobilul casa de locuit a fost terminat în anul 2011 însa scriptic, receptia lucrarii s-a realizat mai devreme deoarece autorizatia de constructie nr. 5/1998 era valabila doar un an.

În ceea ce priveste bunurile mobile mentionate de reclamanta ca fiind în posesia acesteia, pârâtul le-a recunoscut în totalitate.

În ceea ce priveste bunurile mobile mentionate de reclamanta ca fiind luate de catre el din domiciliul comun, pârâtul a recunoscut existenta lazii frigorifice Zanussi. A negat faptul ca ar fi luat 60 de porci la despartirea în fapt. Cu privire la lemnele de foc si restul lemnelor invocate a mentionat ca au existat însa au ramas la reclamanta. În privinta remorcii, a plugului, a tractorului si a cositoarei a mentionat ca acestea nu sunt bunuri comune, ele apartinând numitului T.V.  A mentionat ca respectiva grebla mecanica tip paianjen a fost vânduta de reclamanta. A mai recunoscut existenta caroseriei de autoturism TV ca bun comun însa a mentionat ca a ramas în posesia reclamantei. Cu privire la drujba si cele doua pusti a precizat ca acestea au fost vândute în timpul casatoriei. Despre cusca a afirmat ca aceasta apartine angajatorului sau. De asemenea a mai recunoscut ca cele 13 bidoane sunt bunuri comune însa ele au ramas la reclamanta, ca si motorul de la panoul solar. În privinta butoiului de tabla de 200 litri a recunoscut ca este un bun comun ce a ramas la el, ca de altfel si autoturismul Dacia papuc si autoturismul TV defect. În privinta bormasinei, a flexului si a arzatorului de pârlit porci, nu le-a recunoscut ca fiind bunuri comune.

Privitor la suma de 9700 euro pârâtul B.I. a învederat faptul ca veniturile lor nu le-au permis sa strânga aceasta suma, iar tatal sau nu avea de ce sa împrumute bani de la ei întrucât a muncit toata viata, are o turma de oi si tot timpul a strâns bani.

 Referitor la contributia sa de 70% la dobândirea bunurilor comune, a aratat ca nunta a fost organizata atât de parintii reclamantei cât si de parintii sai, ei având venituri insuficiente. Dupa oficierea casatoriei reclamanta a renuntat la locul sau de munca, iar în perioada 1998-2000 a beneficiat de ajutor de somaj, fiind casnica pâna în anul 2007 când s-a angajat cu salariul minim pe economie la o statie peco din localitate. A mai aratat ca timp de trei ani cât reclamanta a urmat cursurile unei scoli sanitare din municipiul Tulcea (finantate din indemnizatia de crestere a celui de-al doilea copil) el a fost singur care a adus venituri si s-a ocupat de gospodarie.

 În privinta modului în care a fost construita casa de locuit a aratat ca în anul 2005 a fost disponibilizat de la cariera SC .... unde lucrase încasând suma de 62 milioane ROL, cu aceasta suma achizitionând o masina de spalat si amenajând holul si baia din locuinta. A mai aratat ca a procurat singur de la cariera toata piatra necesara pentru fundatia si temelia casei, pamântul si mai multe tone de nisip si pietris. Cum terenul pe care si-au edificat casa a fost groapa de gunoi a comunei el a curatat terenul timp de trei zile cu utilaje de la locul sau de munca. Tot de la locul de munca au fost procurate grinzile utilizate la constructia casei si a garajului, iar stâlpii de fier de la gard si grinzile de la beci au fost obtinute de la un centru de colectare a fierului vechi dând la schimb resturi de materiale feroase procurate de el de la cariera, iar instalatia de încalzire provin de la fostul I.A.S. din localitate. Nu a recunoscut faptul ca parintii reclamantei au contribuit la constructia casei, aratând ca el a platit oamenii adusi la munca, iar usile si ferestrele au fost achizitionate din banii obtinuti prin vânzarea autoturismului sau Dacia dobândit înainte de casatorie.

Pârâtul B.N. nu a depus întâmpinare.

Cauza a fost solutionata pe baza înscrisurilor depuse la dosar de reclamanta si pârâtul B.I., în cauza fiind administrata proba cu interogatoriu si fiind audiati 11 martori (B.O., D.E., V.L., M.A., S.F. si A.C -propusi de reclamanta si T.V., D.C., S.I., S.N.si M.S. -propusi de pârâtul B.I.).

Pârâtul B.N. a fost decazut din dreptul de a mai propune probe potrivit prevederilor art. 208 cod procedura civila în conditiile în care nu a depus întâmpinare.

În conditiile în care acesta nu a fost prezent la interogatoriu, instanta a facut aplicarea prevederilor art. 358 cod procedura civila, socotind aceasta împrejurare ca un început de dovada în folosul reclamantei. Faptul ca la dosarul cauzei la fila 173 a fost depusa adeverinta nr. 1346/03.03.2015 potrivit careia pârâtul B.N. sufera de alcoolism cronic, nu a fost apreciata de catre instanta ca partea si-a justificat în mod temeinic lipsa la interogatoriu, boala de care sufera neîmpiedicându-l sa se prezinte în instanta

 Analizând probatoriul administrat,  prin încheierea de admitere în principiu din data de 21.05.2015  ce face parte integranta din prezenta sentinta, pentru motivele aratate în respectiva încheiere,  instanta a admis  în parte si în principiu actiunea având ca obiect partaj bunuri comune formulata de reclamanta C.C.M. si a respins cererea reconventionala formulata de pârâtul B.I.. A constatat ca partile, în timpul casatoriei lor, cu o contributie egala de 50% fiecare, au dobândit urmatoarele bunuri mobile si imobile:

- un imobil format din casa de locuit cu anexe si teren în suprafata totala de 2143 m.p. (din care 1169 m.p. curti constructii si 974 m.p. teren arabil - individualizat în T.P. nr. 105368/29.04.2013) situat în intravilanul comunei Cerna, jud. Tulcea;

- un laptop marca Fujitzu, o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere, o masina de spalat marca Indesit, o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires, o masa pentru tv si un tv Samsung, o centrala cu combustibil solid, opt calorifere din tabla si un boiler electric, un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi, o lada din pal de 1,5/2,5 metri, un panou solar, o lada frigorifica Zanussi, un motor de panou solar, un butoi de tabla de 200 litri, un autoturism Dacia papuc cu nr. de înmatriculate TL-03-EFD si un autoturism TV defect,  3 metri steri lemn de foc si 5 m.c. lemn de esenta tare, caroseria unui autoturism TV,  13 bidoane de 20 litri fiecare, 9 porci si doua arme individualizate în facturile fiscale nr. 5429607/05.07.2004 si nr. 09046464/26.05.2010.

 Instanta a retinut ca pârâtul B.I. a recunoscut faptul ca au calitatea de bunuri comun: imobilul casa de locuit si urmatoarele bunuri mobile: un laptop marca Fujitzu, o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere, o masina de spalat marca Indesit, o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires, o masa pentru tv si un tv Samsung, o centrala cu combustibil solid, opt calorifere din tabla si un boiler electric, un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi, o lada din pal de 1,5/2,5 metri si un panou solar - toaste acestea aflate în prezent în posesia reclamantei, precum si o lada frigorifica Zanussi, un motor de panou solar, un butoi de tabla de 200 litri, un autoturism Dacia papuc cu nr. de înmatriculate TL-03-EFD si un autoturism TV defect- aflate în prezent în posesia acestuia.

 În privinta celor 3 metri steri lemn de foc si 5 m.c. lemn de esenta tare, caroseria unui autoturism TV si cele 13 bidoane de 20 litri fiecare, instanta a retinut ca si aceste bunuri au fost recunoscute de catre pârât ca fiind bunuri dobândite în timpul casatoriei, însa nu a recunoscut faptul ca în prezent se afla în posesia lui, precizând ca au ramas în posesia reclamantei.

 În privinta posesiei acestor din urma bunuri mobile instanta a retinut ca potrivit art. 249 cod pr. civila sarcina dovedirii revine reclamantei. Or, din declaratiile martorilor audiati nu a rezultat faptul ca aceste bunuri au fost luate de catre pârât din fostul domiciliu comun,  astfel ca a concluzionat ca ele au ramas în continuare în fostul domiciliu comun unde în prezent locuieste reclamanta.

 În privinta restului bunurilor s-au facut urmatoarele precizari:

 S-a sustinut de catre reclamanta faptul ca locuinta partilor a fost edificata într-o perioada de doi ani, raportat la autorizatia de constructie emisa la data de 08.04.1998(fila 15 dosar) si procesul verbal de receptie a lucrarii din data de 07.03.2000 (fila 18 dosar). Cu toate acestea din declaratiile martorilor si chiar raspunsul reclamantei la interogatoriu (recunoscând la întrebarea 3 ca mansarda casei nu este înca finalizata si în raspunsul la întrebarea 10 recunoscând faptul ca a fost curatat terenul cu un utilaj de la serviciul pârâtului, în conditiile în care din înscrisurile depuse rezulta ca pârâtul a început sa lucreze la cariera dupa anul 2000) a rezultat o alta situatie de fapt si anume ca respectiva locuinta nu s-a terminat de construit la momentul efectuarii procesului-verbal de receptie.

Cu privire  la cei 60 de porci fata de care reclamanta a solicitat sa se constate calitatea de bun comun si împrejurarea ca acestia au fost luati de catre pârâtul fost sot,  instanta a retinut ca desi s-a demonstrat faptul ca partile au detinut porci la momentul despartirii în fapt, din declaratiile martorilor si înscrisurile depuse la dosar nu a rezultat faptul ca numarul acestora era la data despartirii în fapt 60. Având în vedere ca situatia acestor porci a mai fost analizata în dosarul penal nr. .../P/2011 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Macin precum si în dosarul nr. .../253/2013 al Judecatoriei Macin, acesta din urma solutionat prin sentinta penala nr. .../16.09.2013 aflata la filele 92-96 dosar, instanta a retinut  ca în cadrul cercetarilor penale a rezultat faptul ca la momentul despartirii în fapt a sotilor la locuinta comuna a ramas un numar de 9 porci, nefiind dovedita sustinerea reclamantei ca acestia au fost însusiti ulterior de catre pârât. Numarul celor 9 porci se regaseste si în procesul verbal de inventariere al executorului judecatoresc întocmit la 08.12.2011 (fila 36 dosar).

 În privinta utilajelor agricole constând în remorca, plug, tractor, cositoare si grebla mecanica, având în vedere declaratia martorului T.V. dar si cele retinute în sentinta penala nr. 71/2013 în care se are în vedere si declaratia martorului C.G., coroborat cu restul probelor administrate în cauza, instanta a retinut ca acestea nu au calitatea de bunuri comune ale partilor, fiind proprietatea numitului T.V. din comuna ...., jud. Tulcea.

Referitor la cele doua pusti de vânatoare, instanta a avut în vedere ca s-a dovedit cu facturile fiscale depuse la dosar de catre reclamanta(filele 47-48) împrejurarea ca aceste arme au fost cumparate în timpul casatoriei partilor. O alta certitudine este aceea ca în prezent cele doua arme nu mai exista, fiind vândute printr-un magazin de specialitate din mun. Tulcea, acest din urma aspect rezultând din cadrul cercetarilor dosarului penal .../P/2011 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Macin. Se pune problema a se stabili daca aceste arme au fost vândute înainte sau dupa despartirea în fapt a sotilor. Cum despartirea în fapt s-a produs în anul 2011, coroborat cu împrejurarea ca în sentinta penala nr. .../2013 s-a retinut faptul ca armele au fost vândute ulterior plângerii penale formulata de reclamanta împotriva pârâtului, pentru savârsirea infractiunii de amenintare, plângere ce a fost formulata în anul 2012 -dosar penal nr. ..../P/2012, rezultând  faptul ca la momentul despartirii în fapt pustile nu fusesera vândute, vânzarea facându-se ulterior, de catre pârât. În consecinta instanta a retinut si calitatea de bunuri comune ale celor doua arme individualizate în facturile fiscale nr. 5429607/05.07.2004 si nr. 09046464/26.05.2010. Sustinerea pârâtului în sensul ca nu are importanta daca si când au fost vândute armele deoarece acestea au regim de bun propriu al pârâtului, fiind destinate exercitarii profesiei de paznic de vânatoare, a fost retinuta de instanta ca nefondata, în conditiile în care pârâtul detinea pentru exercitarea profesiei arma de serviciu, diferita de armele proprietate personala.

În privinta unei custi din scânduri pentru cresterea animalelor, din probele administrate a rezultat faptul ca aceasta nu are calitatea de bun comun al partilor, ea doar fiind construita de catre pârât pentru seful sau de la acea vreme(probele din prezenta cauza fiind în concordanta sub acest aspect cu probele administrate si în dosarul penal nr. .../253/2013).

 Totodata instanta a avut în vedere ca din declaratiile martorilor audiati în cauza nu a rezultat împrejurarea ca partile au dobândit în timpul casatoriei lor o drujba, un flex, o bormasina si un arzator de pârlit porcii, declaratiile martorilor fiind coroborate si cu împrejurarea ca la momentul inventarierii aceste bunuri nu au fost gasite de catre executorul judecatoresc în locuinta partilor.

 În privinta contributiei la dobândirea bunurilor comune reclamanta a solicitat sa se constate ca are o cota de 65 %. Pârâtul prin cererea reconventionala a solicitat sa se constate ca are o cota de 70%.

În privinta cotelor de contributie, instanta a retinut ca nici actiunea principala nici cererea reconventionala nu sunt întemeiate, din coroborarea tuturor probelor administrate instanta formându-si convingerea ca ambele parti au avut o contributie egala la dobândirea bunurilor comune. Instanta a avut în vedere ca declaratiile martorilor au fost împartite, martorii propusi de fiecare parte sustinând cele mentionate de partea care i-a propus, nefiind creata convingerea instantei ca una din parti are o contributie mai mare decât cealalta în dobândirea bunurilor comune, astfel ca instanta a dat curs principiului general ce statueaza contributia egala a sotilor.

 Privitor la solicitarea reclamantei de a se constata faptul ca partile au un drept de creanta în cuantum de 9.700 euro împrumutati pârâtului B.N. de la care a solicitat restituirea, instanta a avut în vedere ca si aceasta este neîntemeiata, nerezultând din probele administrate, respectiv declaratiile celor 11 martori audiati în cauza. Este adevarat ca în cuprinsul prezentei sentinte, raportat la lipsa pârâtului B.N. la interogatoriu instanta a facut aplicarea prevederilor art. 358 cod procedura civila, socotind aceasta împrejurare ca un început de dovada în folosul reclamantei. Însa acest început de dovada trebuie coroborat si cu restul probelor administrate, probe care nu au  format convingerea instantei ca pârâtul B.N.a fost împrumutat de catre parti cu suma de 9.700 euro.

Pentru a se pronunta cu privire la încetarea starii de codevalmasie asupra bunurilor  comune, au fost efectuate în initial doua expertize: o expertiza merceologica efectuata de expert Diaconu Eugen ce a avut ca obiectiv stabilirea valorii de circulatie  a bunurilor mobile comune, o expertiza tehnica imobiliara efectuata de expert Mohonea Victor ce a avut ca obiective identificarea imobilului bun comun, precizarea daca acesta este comod partajabil si în caz afirmativ propuneri de lotizare prin formarea a doua loturi egale.

În privinta expertizelor efectuate, sunt de mentionat urmatoarele:

Cu privire la bunurile mobile, în raportul initial efectuat de expert Diaconu Eugen, (volumul II dosar , filele 350 - 457) nu au fost incluse o serie de opt bunuri, pe considerentul ca acestea nu au fost gasite. Totodata, partile au formulat  obiectiuni cu privire la anumite bunuri.

Prin încheierea din 4 august 2015, instanta a admis urmatoarele obiectiuni:

 - sa se stabileasca valoarea estimativa a bunurilor declarate lipsa si neevaluate, în functie de vechime si pretul pietei;

 - sa explice modul de calcul în ceea ce priveste evaluarea laptopului marca FUJITSU, a autoturismului marca Dacia papuc cu numar de înmatriculare TL-...si a autoturismului TV, în conditiile în care partile au sustinut ca acestea sunt supraevaluate, tinând cont ca acestea sunt defecte;

- sa explice modul de calcul în ceea ce priveste evaluarea masinii de spalat marca Indesit, a aragazului cu patru ochiuri cu cuptor marca Zanussi si a mobilei de dormitor, în conditiile în care partile au sustinut ca acestea sunt subevaluate;

 - de ce s-a stabilit o valoare de 81 lei pentru boilerul electric în conditiile în care se sustine ca acesta este ruginit si spart.

Urmare solicitarilor instantei, la filele 578 - 602 volumul II dosar s-a depus de catre expert  completarea si raspunsul la obiectiuni.

Si la completare si raspuns la obiectiuni, reclamanta a formulat obiectiuni cu privire la autoturismul Dacia papuc, în conditiile în care exista o diferenta mare de valoare între valoarea acestuia, în raportul initial comparativ cu completarea si raspunsul la obiectiuni.

În aceste conditii, prin încheierea din 27.10.2015 instanta a solicitat expertului sa justifice pentru autoturismul Dacia Papuc TL-... diferenta mare între prima valoare stabilita de 1.700 lei (pag.3 la raportul de expertiza) si a doua valoare stabilita de 280 lei (pag.8 din raspuns la obiectiuni). De asemenea, sa explice faptul ca desi a sustinut în raspuns la obiectiuni (pag.8) ca în timpul inspectiei a circulat cu autoturismul în prezenta proprietarului, ceea ce ar atrage concluzia ca este functional, la evaluarea acestuia evaluat-o ca fier vechi.

La filele 628 - 629 dosar volum  IV, expertul a raspuns solicitarilor instantei. 

Fata de explicatiile expertului, instanta va avea în vedere evaluarea bunurilor mobile stabilite în încheierea de admitere în principiu, din lista completa a acestora din completarea si raspunsul la obiectiuni, constatând ca prin raspunsul la obiectiunea privind autoturismul Dacia papuc a lamurit si convins instanta cu privire la valoarea de 280 lei retinuta pentru acesta în lista completa. 

În consecinta, instanta va retine ca valoarea totala a bunurilor mobile este în suma de 10.382 lei, stabilita de expert (fila 580 volumul II dosar).

La stabilirea loturilor ce urmeaza a fi atribuite partilor, cu privire la bunurile mobile, instanta are în vedere urmatoarele:

Reclamanta a solicitat a-i fi atribuite urmatoarele bunuri aflate în posesia sa:  un laptop marca Fujitzu, o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere, o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires, o centrala cu combustibil solid, sase calorifere din tabla, un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi, o lada din pal de 1,5/2,5 metri, un panou solar, un butoi de tabla de 200 litri, caroseria unui autoturism TV.

Câta vreme bunurile mobile solicitate de reclamanta se afla în posesia acesteia, instanta retine ca se justifica ca aceste bunuri sa fie atribuite acesteia. Cu toate acestea, instanta are în vedere ca daca reclamantei i s-ar atribui doar bunurile solicitate, s-ar forma doua loturi între care sa existe o diferenta foarte mare de valoare, ceea ce nu este corect, în conditiile în care instanta a retinut ca partile au cote egale.

Raportat la cele expuse, instanta apreciaza ca este justa si echitabila solutia de a-i fi incluse în lotul reclamantei si urmatoarele bunuri: un motor de panou solar, doua calorifere, 3 metri steri lemn de foc si 5 m.c. lemn de esenta tare si doi porci,  prin aceasta ajungându-se la o mai buna echivalare a valorii loturilor, cât mai aproape de egalizarea lor. 

Instanta îsi argumenteaza solutia aratând ca includerea în lotul reclamantei si altor bunuri pe care nu le-a cerut este justificata, dupa o atenta analiza a destinatiei, utilizarii si posesiei asupra acestora. De exemplu, este justificat ca si motorul panoului solar sa fie atribuit reclamantei în conditiile în care a solicitat atribuirea panoului, iar caloriferele sa-i fie atribuite în totalitate, având în vedere ca a solicitat centrala si sase calorifere care fac parte din aceeasi instalatie de încalzire. Se justifica atribuirea lemnelor câta vreme din probatoriul administrat nu a rezultat ca ar fi fost luate de pârât. În privinta porcilor, este echitabil ca si reclamanta sa-i fie atribuiti doua bucati din totalul de noua.

În consecinta, lotul 1. format din: un laptop marca Fujitzu - în valoare de 100 lei, o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere - 700 lei, ,  o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires - 161 lei,  o centrala cu combustibil solid - 161 lei, opt calorifere din tabla - 194 lei, un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi - 300 lei, o lada din pal de 1,5/2,5 metri - 97 lei, un panou solar- - 869 lei, un butoi de tabla de 200 litri - 15 lei, caroseria unui autoturism TV - 36 lei, un motor de panou solar - 59 lei, doua calorifere, 3 metri steri lemn de foc  - 429 lei, 5 m.c. lemn de esenta tare - 1235 lei si doi porci - 700 lei, va fi atribuit reclamantei.

Total valoare lot 1 - 5056 lei.

Lotul 2 , format din : o masa pentru tv  - 98 lei, un tv Samsung - 150 lei,  un boiler electric - 40 lei, o lada frigorifica Zanussi - 300 lei, o masina de spalat marca Indesit - 400 lei, un autoturism Dacia papuc cu nr. de înmatriculate TL-03-EFD - 280 lei, un autoturism TV defect - 480 lei, 13 bidoane de 20 litri fiecare - 28 lei, doua arme individualizate în facturile fiscale nr. 5429607/05.07.2004 si nr. 09046464/26.05.2010 - 1100 lei si 7 porci - 2450 lei, va fi atribuit pârâtului.

Total valoare lot 2 - 5326  lei.

Pentru egalizarea loturilor, pârâtul va fi obligat sa-i plateasca reclamantei o sulta în cuantum de 135 lei.

În privinta bunului imobil, casa de locuit si teren, bun comun:

Prin încheierea din 26 mai 2015, s-a solicitat expertului desemnat Mohonea Victor, urmatoarele: sa identifice imobilul din litigiu, sa precizeze daca imobilul e comod partajabil si în caz afirmativ sa faca propuneri de lotizare prin formare de doua loturi egale, cu stabilirea eventualelor sulte.

La filele 512- 522, volumul II dosar, se afla raportul de expertiza initial al expertului Mohonea în care  se stabileste o valoare de piata a întreg imobilului de 241.215 lei si se  arata ca imobilul nu este comod partajabil din urmatoarele considerente: nu se pot asigura  functiuni si cantitati conform cotelor, imobilul a fost alcatuit sa fie folosit de o singura unitate locativa, exista un singur grup sanitar si o singura bucatarie care nu pot fi împartite, de asemenea o fântâna si un garaj care nu pot fi împartite, amplasarea cladirii locuinta C1 într-un colt al terenului face imposibila partajarea acesteia, prin partajare s-ar forma coridoare si fâsii, podul cladirii nu poate fi partajat, iar prin partajare s-ar conduce la doua loturi nefunctionale.

Expertul ales de reclamanta si încuviintat de instanta în conditiile art. 330 alin.5 cod pr.civila,  a formulat un punct de vedere (filele 528 - 538, vol. II dosar) în care  a sustinut ca imobilul este partajabil, facând si o propunere de lotizare.

În conditiile în care instanta a înaintat expertului punctul de vedere al expertului ales de reclamanta, expertul desemnat în cauza si-a mentinut punctul de vedere exprimat initial în sensul ca imobilul nu este partajabil, prin propunerea expertului parte de lotizare, una din parti  trebuind sa-si execute o noua locuinta.

Fiind doua opinii contrare, instanta a încuviintat în sedinta publica din 24.09.2015 desemnarea unui  alt expert în persoana lui Hritcu Florin care sa stabileasca daca imobilul este comod partajabil sau nu.

Prin raportul de expertiza aflat la filele 772 - 786, vol.III dosar, expert Hritcu Florin a concluzionat ca imobilul este comod partajabil propunând în acest sens trei variante de lotizare.

La acest raport au fost încuviintate  doua serii de obiectiuni, raspunsul aflându-se la filele 793 - 797 vol. III dosar în care se mai propune o varianta de lotizare si filele 32 - 33 vol.IV dosar.

Între cele doua raspunsuri la obiectiuni, la data de 24 iunie 2016 instanta a efectuat o cercetare la fata locului.

Numai din simpla însiruire a multitudinii de rapoarte, completari si raspunsuri la expertiza, rezulta înversunarea cu care partile, fosti soti, îsi pastreaza punctul de vedere, fara a fi dispusi sa faca concesii legate de partajarea unor bunuri indivizibile ce tin de functionalitatea unei singure unitati locative, conducând la convingerea instantei ca partile nu au cum sa locuiasca pe viitor în aceeasi casa (chiar daca respectiva ar fi împartita în doua loturi).

Instanta  îsi însuseste punctul de vedere al expertului Mohonea Victor în sensul ca imobilul nu este comod partajabil (apreciind ca nu poate fi acuzata ca a depus diligente pentru a  verifica acest punct de vedere), iar variantele de lotizare propuse de expert Hritcu Florin nu sunt echitabile din punct de vedere al functionalitatii celor doua unitati locative propuse, având în vedere urmatoarele argumente:

Imobilul a fost alcatuit sa fie folosit de o singura unitate locativa, exista un singur grup sanitar si o singura bucatarie, o fântâna si un garaj care nu pot fi împartite. De asemenea, amplasarea cladirii locuinta C1 într-un colt al terenului face imposibila partajarea acesteia, exista un singur bransament electric ce se afla în lotul propus reclamantei ceea ce afecteaza folosinta lotului pârâtului în sensul ca acesta sa devina nefunctional. Variantele de lotizare propuse au o functionalitate îndoielnica sub aspect locativ în conditiile în care de exemplu în varianta I pârâtului i-ar reveni o fântâna, un saivan si un padoc în care nu se poate locui. Mai mult, decât atât, valoarea acestui lot este de patru ori mai mica decât valoarea lotului reclamantei si nu ofera solutii locative. În cea de-a doua varianta de lotizare pârâtul ar primi în plus o aplecatoare si o magazie care de asemenea, nu pot fi locuite, iar diferenta de valoare dintre loturi este de 50.000 lei. Mai mult, în varianta a treia de lotizare încaperea P7 este de fapt bucataria locuintei si aceasta varianta are deficientele celor doua variante de lotizare.

În varianta a IV-a în lotul reclamantei ar intra baia dar fosa aferenta acesteia si fântâna cu hidrofor care deserveste baia sunt propuse  a fi atribuite pârâtului, facând ca baia sa devina nefunctionala.

Desi codul de procedura instituie regula partajarii în natura, aceasta regula nu poate fi aplicata  ab abstracto. În cazul de fata imposibilitatea partajarii în natura rezulta din faptul ca  unitatile noi de locuit nu ar fi în realitate apte de locuit sau ar implica modificari de structura functionala, arhitectonica sau de rezistenta a casei si care ar fi deosebit de costisitoare pentru fiecare parte, existând chiar posibilitatea ca pentru unele modificari sa nu se poate obtine  autorizatie de constructie. Nu în ultimul rând instanta are în vedere si sustinerea pârâtului din concluziile pe fondul cauzei care a precizat ca nu doreste lot în natura, principiul disponibilitatii partilor neputând fi ignorat în conditiile în care regula împartirii în natura nefiind absoluta. 

Raportat la cele expuse, instanta va atribui în natura, în totalitate, imobilul bun comun, reclamantului.

În privinta valorii de circulatie a acestuia, sunt de mentionat urmatoarele:

Initial, în raportul efectuat, expertul Mohonea Victor a stabilit o valoare de piata a întreg imobilului de 241.215 lei.

Ulterior, în raspunsul la obiectiuni (fila 565 vol. II dosar) adauga acestei valori centrala si instalatia de încalzire, aceasta din urma în valoare de 10.534 lei, rezultând o valoare de 251.749 lei.

Urmare admiterii obiectiunilor  cu privire la indicele de actualizare aplicabil, în precizarile aflate la fila 627 vol. III dosar, ajunge la o valoare a întreg imobilului de 241.223 lei, incluzând centrala si instalatia termica si de 230.689 lei fara centrala si instalatie termica.

Prin completarile de la fila 648 vol. III dosar, expertul scade din valoarea instalatiei de încalzire, valoarea centralei si caloriferelor, rezultând o valoare a instalatiei de încalzire de 1.336 lei.

Ulterior, fata de cercetarea la fata locului din data de 24.06.2016, expertul raspunde la obiectiunile instantei si include fosa septica în valoare de 420 lei la valoarea de la primul raspuns la obiectiuni, de 251.749 lei, rezultând o valoare de 252.169 lei.

Or, instanta are în vedere ca din aceasta ultima valoare, se impune a fi scazuta valoarea centralei si instalatiei de încalzire, în suma de 10.534 lei, deja evaluate prin expertiza merceologica efectuata de expert Diaconu Eugen, rezultând o valoare de 241.635 lei, aceasta din urma valoare urmând a fi avut în vedere ca valoare de circulatie dobândita de parti în timpul casatoriei.

În privinta cheltuielilor de judecata solicitate de ambele parti, având  în vedere ca  actiunea de  fata profita ambelor parti, acestea urmeaza  a  fi suportate de parti în mod egal, proportional cu cotele egale ale acestora.

Cum partile au avut avocati alesi, instanta va compensa onorariile acestora.

Cheltuielile se compun din: 2243,52 lei reprezentând 50% din contravaloarea taxei judiciare de timbru, prin încheierea din 30 octombrie 2014 reclamantei fiindu-i admisa în parte cererea de ajutor public judiciar, sub forma reducerii de la plata taxei judiciare de timbru în proportie de 50%, la care se adauga 31 lei jumatate din diferenta taxa de timbru aferenta cererii de majorare a cuantumului cererii de partaj, 650 lei onorariu expert Diaconu Eugen, 800 lei onorariu expert Mohonea Victor si 1.000 lei onorariu expert Hritcu Florin la care se adauga 100 lei contravaloarea certificatului  emis de OCPI Tulcea. Nu va avea în vedere taxa judiciara de timbru aferenta cererii reconventionale, dat fiind ca aceasta a fost apreciata de instanta ca neîntemeiata.

Dintre aceste cheltuieli, o parte  au fost  achitate de pârât, respectiv: 250 lei din onorariul expertului Diaconu si 400 din onorariul expertului Mohonea, astfel ca restul cheltuielilor achitate doar de reclamanta se ridica la suma de 3.524,52 lei, din acestea pârâtul trebuind sa suporte jumatate.

Astfel, va obliga pârâtul Bici Iordan sa-i plateasca reclamantei suma de 1.762,26 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

În conditiile în care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, sub forma reducerii de la plata taxei judiciare de timbru în proportie de 50%, instanta retine ca sunt incidente prevederile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, astfel ca pârâtul B.I. va fi obligat la plata catre stat a jumatate din suma scutita, respectiv suma de 1121,76 lei, pentru restul de suma fiind aplicabile dispozitiile art. 19 alin. 1 din acelasi act normativ invocat, în sensul ca acestea ramân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E :

Admite în parte actiunea având ca obiect partaj bunuri comune formulata de reclamanta C.C.M., ...., domiciliata în .....na, jud. Tulcea si cu domiciliul procesual ales la Cabinetul Ind. de Avocatura Gheorghe din mun. Tulcea, ...., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâtii B.I., ....., jud. Tulcea si B.N., ..., jud. Tulcea. 

Respinge cererea reconventionala formulata de pârâtul B.I..

Constata ca partile, în timpul casatoriei lor, cu o contributie egala de 50% fiecare, au dobândit urmatoarele bunuri mobile si imobile:

- un imobil format din casa de locuit cu anexe si teren în suprafata totala de 2143 m.p. (din care 1169 m.p. curti constructii si 974 m.p. teren arabil - individualizat în T.P. nr. 105368/29.04.2013) situat în intravilanul comunei ...a, jud. Tulcea;

- un laptop marca Fujitzu, o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere, o masina de spalat marca Indesit, o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires, o masa pentru tv si un tv Samsung, o centrala cu combustibil solid, opt calorifere din tabla si un boiler electric, un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi, o lada din pal de 1,5/2,5 metri, un panou solar, o lada frigorifica Zanussi, un motor de panou solar, un butoi de tabla de 200 litri, un autoturism Dacia papuc cu nr. de înmatriculate TL-... si un autoturism TV defect, 3 metri steri lemn de foc si 5 m.c. lemn de esenta tare, caroseria unui autoturism TV,  13 bidoane de 20 litri fiecare, 9 porci si doua arme individualizate în facturile fiscale nr. 5429607/05.07.2004 si nr. 09046464/26.05.2010.

Dispune sistarea starii de codevalmasie a reclamantei împreuna cu pârâtul B.I. asupra bunurilor mobile si imobile mai sus mentionate, astfel:

Asupra bunurilor mobile:

Lotul 1 format din: un laptop marca Fujitzu - în valoare de 100 lei, o mobila dormitor compusa dintr-un pat, doua sifoniere, un dulap cu trei sertare, o toaleta cu oglinda si doua noptiere - 700 lei, o mobila tip birou cu doua sertare de culoare cires - 161 lei,  o centrala cu combustibil solid - 161 lei, opt calorifere din tabla - 194 lei, un aragaz cu patru ochiuri si cuptor marca Zanussi - 300 lei, o lada din pal de 1,5/2,5 metri - 97 lei, un panou solar- - 869 lei, un butoi de tabla de 200 litri - 15 lei, caroseria unui autoturism TV - 36 lei, un motor de panou solar - 59 lei, doua calorifere, 3 metri steri lemn de foc  - 429 lei, 5 m.c. lemn de esenta tare - 1235 lei si doi porci - 700 lei, se atribuie  reclamantei C.C.M..

Valoarea totala a  lotului 1  este de  5056 lei.

Lotul 2 format din : o masa pentru tv  - 98 lei, un tv Samsung - 150 lei,  un boiler electric - 40 lei, o lada frigorifica Zanussi - 300 lei, o masina de spalat marca Indesit - 400 lei, un autoturism Dacia papuc cu nr. de înmatriculate TL-... - 280 lei, un autoturism TV defect - 480 lei, 13 bidoane de 20 litri fiecare - 28 lei, doua arme individualizate în facturile fiscale nr. 5429607/05.07.2004 si nr. 09046464/26.05.2010 - 1100 lei si 7 porci - 2450 lei, se atribuie  pârâtului B.I..

Valoarea totala a lotului 2 este de  5326  lei.

Pentru egalizarea loturilor, obliga pe pârâtul B.I. sa-i plateasca reclamantei o sulta în cuantum de 135 lei.

Asupra bunului imobil:

Atribuie în totalitate, reclamantei C.C.M.,  imobilul format din casa de locuit cu anexe si teren în suprafata totala de 2143 m.p. (din care 1169 m.p. curti constructii si 974 m.p. teren arabil - individualizat în T.P. nr. 105368/29.04.2013) situat în intravilanul comunei Cerna, jud. Tulcea. 

Valoarea de circulatie a imobilului este de  241.635 lei.

Obliga reclamanta sa-i plateasca pârâtului B.I. sulta în cuantum de 120.817,05  lei reprezentând jumatate din valoarea imobilului. 

Compenseaza onorariile avocatilor.

Obliga pe pârâtul B.I.sa-i plateasca reclamantei cheltuieli de judecata în cuantum de 1.762,26 lei.

Obliga de asemenea pe pârâtul B.I.  la plata catre stat a sumei de 1121,76 lei, cota corespunzatoare din cheltuielile (constând în taxa judiciara de timbru) pentru care reclamanta a beneficiat de scutire prin încuviintarea ajutorului public judiciar solicitat.

Restul sumei de 1121,76 lei, ramâne în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecatoria Macin.

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 16 decembrie 2016.

PRESEDINTE, GREFIER,

G.M.F. N.S.V

Red./tehnored. jud. GMF

Ex.2/ 20.12.2016

Domenii speta

Spete similare