Rezoluţiune contract

Sentinţă civilă 137 din 05.03.2018


Prin  cererea  de chemare în judecată înregistrată pe rolul  Judecătoriei  Filiaşi reclamanţii C.A. şi M.M. au chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâţii C. I., C.M., S.C. şi S.I., solicitând instanţei  ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, intitulat "Chitanţă" încheiată la data de 02.02.2004  între cei 4 pârâţi.

In motivarea  cererii  de chemare în judecată au  arătat  reclamanţii că, în fapt, sunt moştenitorii defunctului C.I, tatăl lor, decedat la 04.06.1982 conform certificatului de moştenitor nr. X din 11.10.1982.

Tatăl lor C.I., avea în concesiune, de la Arhiepiscopia Craiova, 4 locuri de veci, în cimitirul comunei Brădeşti , jud. Dolj, pe care sunt construite 2 monumente funerare (cavouri) cu cruci de marmură, unde erau înmormântaţi bunicii reclamanţilor.

Au  arătat  reclamantii  că pârâţii C.I. şi M. , fără a avea vreo calitate de moştenitori au vândut pârâţilor S.C. şi I., cele 2 cavouri cu locurile de veci, în data de 02.02.2004, contra unei sume de bani, prin actul sub semnătură privată intitulat „chitanţă" , după care, pârâţii au făcut modificări la cele 2 cavouri, şi au înmormântat rudele peste părinţii şi bunicii reclamanţilor.

Au precizat faptul că şi în prezent locurile de veci figurează pe numele tatălui lor C.I. , la Arhiepiscopia Craiova şi la parohia din com. Brădeşti, jud. Dolj.

In drept, acţiunea  a fost întemeiată pe disp. art. 1550 şi 1683 C. civ.

In dovedirea  acţiuni au  solicitat încuviinţarea probei  cu înscrisuri, martori şi interogatoriul pârâţilor.

Cererea  de chemare în judecată  a fost  timbrată cu taxă judiciară  de  timbru  în cuantum de 257 lei, potrivit  dispoziţiilor art. 3 alin.2  din OUG nr.80/2013.

Reclamanţii au depus la dosar, în copie  certificată pentru  conformitate, următoarele înscrisuri: certificatul de moştenitor  nr. X din data de 11 octombrie 1982 eliberat de  Notariatul de Stat Local Sector IV Bucureşti, chitanţele nr. X şi  nr. X din data de  12 noiembrie 1973.

Prin  rezoluţia  de comunicare  acţiune  din data de  27.11.2017, în baza art. 201 alin.1  N.C.P.C., instanţa  a constatat că sunt  întrunite  cerinţele prevăzute  de  lege şi  a dispus comunicarea  cererii  de chemare în judecată şi înscrisurile  ataşate către pârâţi, cu menţiunea  de a depune întâmpinare, în termen de 25 de  zile de la comunicare, în condiţiile art. 165 N.C.P.C. sub  sancţiunea  decăderii din  dreptul  de  a propune probe şi invoca  excepţii, în afara  celor  de ordine publică, dacă legea nu  prevede altfel.

Întrucât  pârâţii  nu  au  formulat întâmpinare, prin  rezoluţia  din data de  08.01.2018 în baza art.  201  alin. 4, 5 N.C.P.C.,  instanţa  a dispus  fixarea primului termen de judecată la data de  06.02.2018, cu  citarea  părţilor.

La termenul  de judecată  din data de 06.02.2018 pârâta  C. M.  a formulat întâmpinare prin care  a solicitat respingerea  acţiunii pentru  următoarele considerente:

- In  ceea  ce priveşte  formularea  acţiunii în  contradictoriu  cu  pârâtul  C.I. ca fiind formulată  în contradictoriu  cu o persoană ce nu  justifică  calitate procesuală pasivă şi  nici  capacitate  de folosinţă;

- În  ceea  ce priveşte  formularea  acţiunii în contradictoriu  cu  ea pârâta şi pârâţii S. C. şi  S.I. a solicitat  respingerea  acţiunii ca fiind  formulată de persoane care nu  justifică calitate procesuală  activă: pe de o parte  în  raport  cu împrejurarea că  sunt  terţi în raport cu  contractul a cărui  rezoluţiune se solicită, iar pe de altă parte  bunul în litigiu  nu  aparţine în proprietate acestora  nefiind menţionat în cuprinsul  certificatului  de moştenitor pe care îl exhibă reclamanţii.

In dovedirea cererii  pârâta  a solicitat încuviinţarea probei  cu martori, interogatoriul reclamanţilor şi  înscrisuri.

A solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Procedând în mod prioritar la soluţionarea excepţiilor invocate, potrivit disp. art. 248 alin 1 C. p. civ. instanţa reţine:

Faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

La data de 02 august  2004 pârâţii  C.I.  şi  C.M. au vândut  numiţilor  Ş.C. şi  Ş.I. prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "Chitanţă" locul de veci aparţinând  defuncţilor  C.I. şi  C.M. , prin plata în avans a sumei  de  1.000.000  ROL (100  RON), restul sumei obligându-se să o achite  până la data de  31.09.2004.

Calitatea procesuală activă presupune existenta unei identităţi între persoana care este îndreptăţită, sau se considera îndreptăţită, să se prevaleze de un anumit drept recunoscut de către lege, şi pentru care solicita aportul instanţei de judecată, şi persoana ce are calitatea de reclamant în cauză, respectiv întrunirea în cadrul aceleaşi persoane atât a calităţii de reclamant cât şi a celei de titular al dreptului subiectiv pentru a cărui realizare sau recunoaştere s-a apelat la instanţa de judecată.

 În cauza  de faţă , reclamanţii care sunt terţi solicită rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, intitulat "Chitanţă" încheiată la data de 02.02.2004 între cei 4 pârâţi.

Or , pentru a putea solicita aplicarea unei astfel de sancţiuni a contractului,  se impune ca reclamanţii să fie părţi contractante ale înscrisului ce se cere a fi desfiinţat retroactiv.

Raportat la data încheierii convenţiei, respectiv august 2004, instanţa va reţine incidenţa art. 6 din C. civ. potrivit căruia: actele sau faptele juridice încheiate ori , după caz săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

Drept urmare, în analiza speţei de faţă instanţa se va raporta la instituţia, vânzării cumpărării  aşa cum era reglementată la momentul încheierii actului litigios.

Spune legiuitorul prin prevederile art. 969  vechiul cod civil : convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante .

Calitatea procesuală activă presupune existenta unei identităţi între persoana care este îndreptăţită, sau se considera îndreptăţită, să se prevaleze de un anumit drept recunoscut de către lege, şi pentru care solicita aportul instanţei de judecată, şi persoana ce are calitatea de reclamant în cauză, respectiv întrunirea în cadrul aceleaşi persoane atât a calităţii de reclamant cât şi a celei de titular al dreptului subiectiv pentru a cărui realizare sau recunoaştere s-a apelat la instanţa de judecată.

 În prezenta cauză calitatea procesuală activă revine oricăreia dintre părţile care au încheiat convenţia de vânzare. respectiv oricăruia dintre pârâţi , legea recunoscând o atare posibilitate părţilor contractante..

Reclamanţii care se pretind proprietarii lucrului vândut prin convenţia ce se solicită a fi desfiinţată , în condiţiile în care nu au fost părţi la încheierea tranzacţiei , vor putea totuşi să-şi valorifice pretenţiile printr-o acţiune în realizarea dreptului( acţiune în revendicare ).

În concluzie , reţinând lipsa calităţii de parte contractantă  la convenţia ce se solicită a fi desfiinţată  ( reclamanţii nefiind nici părţi şi nici moştenitorii uneia dintre părţi ) ,  instanţa constatând întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, urmează a o admite şi a respinge cererea promovată de aceştia ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesuală activă.