Natura juridică a termenului de 5 zile prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală. Omisiunea judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond de a da curs dispoziţiilor art. 346 alineat 3 lit. c) teza ii Cod de procedură penală. Opor

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

PROCEDURĂ PENALĂ

Natura juridică a termenului de 5 zile prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală. Omisiunea judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond de a da curs dispoziţiilor art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală. Oportunitatea analizării celorlalte cereri şi excepţii formulate de inculpaţi.

- art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală

- art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală

Dispoziţiile art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, nu lasă loc niciunui dubiu în ceea ce priveşte obligaţia procurorului de a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, atunci când judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280 - 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate.

Obligaţia procurorului şi respectarea termenului în care trebuie realizată comunicarea sunt independente de aprecierile acestuia vizând legalitatea încheierii pronunţate în baza art. 345 Cod de procedură penală, legalitate care poate face obiectul cenzurii ulterioare, în cadrul contestaţiei declarate în acest scop, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară.

Pentru a răspunde exigenţelor prevăzute de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, comunicarea procurorului trebuie realizată în scris, iar manifestarea de voinţă a procurorului (cu privire la menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată) trebuie să fie expresă şi explicită, această comunicare trebuind a fi realizată chiar de procurorul care a emis rechizitoriul (cu excepţia situaţiilor în care în mod obiectiv acest lucru nu este posibil).

Nesocotirea acestei obligaţii este sancţionată de art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală care prevede că judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă procurorul nu răspunde în termenul prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală.

În condiţiile în care procurorul, ca titular al acuzării, nu a comunicat, cu respectarea exigenţelor prevăzute de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, dacă îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată, ceea ce impune restituirea cauzei la parchet, este evident că realizarea în continuare a controlului de legalitate a actului de trimitere în judecată, a probelor pe care se bazează acesta şi a legalităţii urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, nu se mai justifică la acest moment, cât timp funcţia acuzării nu este susţinută (aspect care rezultă fie din poziţia procurorului exprimată în condiţiile art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, de a solicita restituirea cauzei sau de a comunica faptul că nu-şi menţine dispoziţia de trimitere în judecată, fie din omisiunea procurorului de a-şi comunica poziţia).

În condiţiile în care incidenţa cazului de restituire prevăzut de art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală împiedică trecerea la faza de judecată şi impune întocmirea unui nou rechizitoriu, realizarea în continuare a „filtrului de legalitate” a trimiterii în judecată şi a urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu se mai justifică, deoarece la acest moment nu se cunoaşte nici care va fi poziţia procurorului cu privire la acuzaţiile iniţiale şi nici care vor fi limitele în care sesizarea ulterioară a instanţei se va realiza (atât în ceea ce priveşte faptele, cât şi persoanele), faţă de dispoziţiile art. 327-329 Cod de procedură penală.

Or obiectul procedurii în camera preliminară prevăzut de art. 342 Codul de procedură penală se realizează prin raportare la prevederile art. 371 Cod de procedură penală, care limitează judecata (deci şi faza camerei preliminare) la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

Prin urmare, în aceste limite, care nu se cunosc la acest moment, se verifică atât competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, cât şi legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Încheierea penală nr. 138/CCP/05.12.2017

Prin Încheierea penală din data de 09 august 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul penal nr.(...)/2016/a1*, în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală s-au admis în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii (...) (...) (...) şi (...) (...), cu domiciliul procedural ales în (...) (...) (...) şi în consecinţă:

S-a constatat nelegalitatea proceselor verbale de redare a activităţilor de supraveghere tehnică întocmite de procuror, dispunându-se în consecinţă excluderea lor din materialul probator, după cum urmează:

-P.V. încheiat la data de 1.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 12 august 2015, ora 16:10:19;

- P.V. încheiat la data de 1.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 14 august 2015, ora 10:27:47;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 17 august 2015, ora 13:51:19;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 18 august 2015, ora 11:38:24;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 18 august 2015, ora 14:34:14;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 19 august 2015, ora 10:52:49;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 19 august 2015, ora 14:34:28 şi discuţia purtată la data de 19 august 2015, ora 15:03:59;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 20 august 2015, ora 09:54:48;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 21 august 2015, ora 10:22:03;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 24 august 2015, ora 10:06:42;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 24 august 2015, ora 11:27:50;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 24 august 2015, ora 11:29:09;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 26 august 2015, ora 09:52:27;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 26 august 2015, ora 12:41:03;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 28 august 2015, ora 10:14:06;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 2 septembrie 2015, ora 14:05:43;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 2 septembrie 2015, ora 14:35:25;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 3 septembrie 2015, ora 10:24:14;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 3 septembrie 2015, ora 09:46:28;

-P.V. încheiat la data de 5.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 4 septembrie 2015, ora 12:00:10;

-P.V. încheiat la data de 6.10.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 33/UP/05.08.2015, vizând discuţia purtată la data de 7 septembrie 2015, ora 11:09:57;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 8 septembrie 2015, ora 12:11:44;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 8 septembrie 2015, ora 15:58:59;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 10 septembrie 2015, ora 10:50:57;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţiiile purtate la data de 12 septembrie 2015, orele 18:52:14, 19:12:20, 19:18:40 şi 19:25:34;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 15 septembrie 2015, ora 09:26:26;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 18 septembrie 2015, ora 10:50:30;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 18 septembrie 2015, ora 15:23:44;

-P.V. încheiat la data de 10.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 20 septembrie 2015, ora 10:16:35;

-P.V. încheiat la data de 11.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 25 septembrie 2015, ora 09:36:14;

-P.V. încheiat la data de 11.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 28 septembrie 2015, ora 12:55:23;

-P.V. încheiat la data de 11.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 5 octombrie 2015, ora 18:37:25;

-P.V. încheiat la data de 11.11.2015, în baza Mandatului de supraveghere tehnica nr. 41/UP/07.09.2015, vizând discuţia purtată la data de 6 octombrie 2015, ora 14:43:51.

S-au respins restul cererilor şi excepţiilor invocate de către cei doi inculpaţi.

S-au respins cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţii (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...) (...) (...) (...) (...) şi (...) (...) (...).

S-a constatat că inculpaţii (...), (...) şi inculpatele societăţi comerciale SC (...) SRL, SC (...) SRL şi SC (...) SRL, nu au formulat cereri sau excepţii.

S-a dispus comunicarea prezentei încheieri DIICOT Serviciul Teritorial (...), să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

S-a fixat termen de judecată la data de 12 septembrie 2017, cu citarea inculpaţilor şi asigurarea asistenţei juridice din oficiu pentru inculpaţii care nu au apărător ales.

Ulterior, prin Încheierea finală a camerei de consiliu nr.127/JCP/2017 din data de 09 octombrie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul penal nr.(...)/2016/a1*, în baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală s-a constatat regularitatea actului de sesizare al instanţei, respectiv Rechizitoriul nr. (...)/P/2015 data de 14.12.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial (...) şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: (...) (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...) 1968 în (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; evaziune fiscală – prev. de art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241 din 2005 - privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, spălare a banilor – prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656 din 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, şi evaziune fiscală – prev. de art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241 din 2005 - privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal; (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...).1966, CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, spălare a banilor – prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656 din 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241 din 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241 din 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, spălare a banilor – prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656 din 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241 din 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cod penal; (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...) 1949 în (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241 din 2005, complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241 din 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241 din 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen. şi art. 44 C.pen.; (...) (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...) 1971 în (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241/2005. art. 35 alin. 1 din Cod penal, spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal şi art. 41 alin. 1 din Cod penal; (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...).1968 în (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea constituirii) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la evaziune fiscală - prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cod penal; (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...) 1972 în oraş (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea aderării) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, spălare a banilor – prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, complicitate la evaziune fiscală – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c)1 din Legea 241 din 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cod penal; (...) (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...).1961 în loc. (...) jud. (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea aderării) - prev. de art. 367 alin. 1 din Cod penal; evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal şi cumpărare de influenţă – prev. de art. 292 alin. 1 din Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cod penal; (...) (...) (...), fiul lui (...) (...) şi (...), născut la data de (...).1957 în (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat (în modalitatea aderării) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Codul penal şi trafic de influenţă – prev. de art. 291 din Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cod penal; (...) (...) (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...) 1966 în mun. (...), jud. Mureş, CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunii de: complicitate la spălare a banilor – prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002; (...), fiul lui (...) şi (...), născut la data de (...) 1966 în (...), CNP (...), pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în modalitatea aderării) - prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 din Cod penal; complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal cu ref. la art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241 din 2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal; spălare a banilor – prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cod penal; (...) SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de: evaziune fiscală – prev. de art. 9 alin. 1 lit. c), alin. 3 din Legea 241 din 2005 - privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal; spălare a banilor – prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal; (...) SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de: evaziune fiscală – prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241 din 2005 şi (...) SRL, pentru săvârşirea infracţiunii de: evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Cod penal, a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii faţă de toţi inculpaţii.

În baza art. 275 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această din urmă încheiere, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) a reţinut următoarele:

Prin încheierea penală nr. 144/CCP din 30.09.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...), în dosar nr.(...)/P/2016, în baza art.425 ind.1 alineatul 7, punctul 1, litera b) raportat la art.6 paragraful 1 din CEDO şi art.347 Cod procedură penală s-au admis contestaţiile formulate de inculpaţii (...) (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...) (...), împotriva încheierii nr.94/JCP/31.05.2016 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1, pe care o desfiinţează în întregime şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pe rolul Tribunalului (...) cauza a fost înregistrată, în rejudecare, la data de 25 noiembrie 2016.

Urmare a deciziei de casare dispusă în cauză de Curtea de Apel (...), s-a procedat la reluarea procedurii de cameră preliminară, cu oferirea posibilităţii inculpaţilor de a formula cereri şi excepţii în cauză şi conferirea posibilităţii procurorului de a formula răspunsuri la acestea.

Examinând cererile şi excepţiile inculpaţilor (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...)¸ (...) (...) (...), (...) (...) (...) (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...) (...), judecătorul de cameră preliminară prin încheierea pronunţată la data de 09.08.2017 în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală a admis în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii (...) (...) (...) şi (...) (...) şi în consecinţă:

A constatat nelegalitatea proceselor verbale de redare a activităţilor de supraveghere tehnică întocmite de procuror, pe care le-a indicat în dispozitivul acelei încheieri, dispunând în consecinţă excluderea lor din materialul probator, respingând restul cererilor şi excepţiilor invocate de către inculpaţi.

S-a dispus totodată comunicarea acelei încheieri cu DIICOT, să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Motivarea soluţionării acestora se găseşte în expozitivul Încheierii penale pronunţate la data de 09.08.2017.

Prin aceeaşi Încheiere s-a dispus comunicarea încheierii DIICOT Serviciul Teritorial (...), să comunice daca menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, stabilind termen pentru comunicarea acestor relaţii şi a dezbaterii în contradictoriu a celei de-a doua etape a camerei preliminare pentru data de 12 septembrie 2017.

La termenul de judecată stabilit în vederea dezbaterii contradictorii a celei de-a doua etape a camerei preliminare, procedura de citare nu a fost îndeplinită cu toate părţile, astfel încât s-a acordat un nou termen de judecată, pentru data de 2 octombrie, dată la care, procurorul a exprimat oral faptul că îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor.

Judecătorul de cameră preliminară deliberând cu privire la împrejurarea ivită, respectiv menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată cu depăşirea celor 5 zile impuse de prevederile art. 345 alin.3 Cod procedură penală, a apreciat că formularea expresă a procurorului, în etapa dezbaterii contradictorii a celei de-a doua etape a camerei preliminare, acoperă neîndeplinirea în scris şi cu depăşirea acestui termen a acestei obligaţii, astfel că a constatat regularitatea actului de sesizare al instanţei, a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Pentru a pronunţa această soluţie s-au avut în vedere următoarele aspecte:

Potrivit dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. c) teza II-a Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3) Cod procedură penală ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.

În opinia judecătorului de cameră preliminară, termenul de 5 zile nu este un termen de decădere, reţinându-se că acest termen, prevăzut de art. 345 alin. (3) Cod procedură penală nu este un termen a cărui nerespectare să ducă la decăderea din exerciţiul dreptului şi la nulitatea actului făcut peste termen. Din analiza dispoziţiilor art. 268 alin. (1) Cod procedură penală, privind consecinţele nerespectării termenului se poate observa că aceste dispoziţii legale se referă la exercitarea unui drept. Or, organul judiciar nu exercită drepturi, ci îndeplineşte obligaţii legale. Aşadar, decăderea nu operează pentru actele efectuate de organele de urmărire penală cu depăşirea termenelor imperative ori de recomandare prevăzute de lege. Pe de altă parte, s-a impus şi precizarea că nerespectarea termenului de 5 zile menţionat nu este de natură a impune restituirea cauzei la procuror şi faţă de modificarea dispoziţiilor art. 346 Cod procedură penală prin Legea nr. 75/28.04.2016, în sensul că în cazul prevăzut la alin. (3) lit. c) judecătorul de cameră preliminară se pronunţă prin încheiere în cameră de consiliu, cu citarea părţilor şi a procurorului. Or, dacă răspunsul procurorului este depus la dosar cu întârziere însă până la termenul de judecată fixat de judecător, cu citarea părţilor, conform prevederilor art. 346 alin. (41) Cod procedură penală nu se mai justifică restituirea cauzei la procuror pentru motivul prevăzut de art. 346 alin. (3) lit. c) teza a II-a Cod procedură penală

Judecătorul de cameră preliminară, în aprecierea naturii termenului de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) Cod procedură penală în sensul că acesta nu este un termen de decădere, a reţinut faptul că prin îndreptarea neregularităţilor actului de sesizare nu se exercită de către reprezentantul Ministerului Public un drept, în sensul art. 268 alin. (1) Cod procedură penală ci o obligaţie legală. Cum însă procedura de cameră preliminară se finalizează după dezbaterea contradictorie a aspectelor de legalitate referitoare la faza de urmărire penală, contradictorialitate asigurată prin citarea părţilor şi subiecţilor procesuali principali, prezentarea verbală a punctului de vederea relativ la menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată a fost apreciată ca fiind legală.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că iniţial, configurarea acestui termen de către legiuitor a fost neîndoielnic în sensul unui termen de decădere, însă s-a realizat în contextul în care procedura camerei preliminare nu era una contradictorie. Aprecierea contrară are la bază jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 336/30 aprilie 2015), părţile având posibilitatea dezbaterii contradictorii, la termenul stabilit în acest sens, a aspectelor de legalitate cu privire la care procurorul a manifestat un punct de vedere. De asemenea, respectarea principiului egalităţii armelor în procedura camerei preliminare ar impune ca, dacă se recunoaşte inculpatului posibilitatea de a exercita, în anumite condiţii, dreptul procesual şi la un moment ulterior celui prevăzut de lege, aceeaşi posibilitate ar trebui recunoscută şi pentru procuror.

În raport de aceste argumente, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că nu se află în prezenta tardivităţii exprimării punctului de vedere cu privire la menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată, astfel că prin exprimarea orală realizată, nu se mai justifică restituirea cauzei la parchet.

Date fiind aprecierile mai sus exprimate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) a urmat a constata regularitatea actului de sesizare al instanţei, respectiv Rechizitoriul nr. (...)/P/2015 data de 14.12.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial (...) şi a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii faţă de toţi inculpaţii.

Contestaţiile declarate.

Împotriva încheierii penale din data de 09 august 2017, precum şi împotriva încheierii penale nr.127/JCP/2017 din 09 octombrie 2017, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1*, în termenul legal au formulat contestaţie inculpaţii (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...) (...) şi (...) (...) (...), (...) (...) şi (...) (...) (...).

Inculpaţii (...) (...) (...) şi (...) (...) au solicitat, în esenţă, admiterea contestaţiilor formulate împotriva încheierii penale din data de 09 august 2017, precum şi împotriva încheierii penale nr.127/JCP/2017 din 09 octombrie 2017, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1* şi rejudecând cauza a se dispune restituirea cauzei la parchet având în vedere că sunt incidente dispoziţiile articolului 346 aliniatul 3 litera c) teza a II a din Codul de procedură penală raportat la articolul 345 aliniatul 3 din Codul de procedură penală. În subsidiar au solicitat trimiterea dosarului din nou la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) şi înlăturarea tuturor probelor contestate şi care au fost administrate nelegal. Dacă se va admite ultima variantă au solicitat a se dispune ca procurorul să îndrepte sau să-şi precizeze poziţia cu înlăturarea tuturor probelor indicate de inculpaţi.

Inculpaţii (...) (...) şi (...) (...) (...) au solicitat admiterea contestaţiilor formulate împotriva încheierii penale din data de 09 august 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr. (...)/2016/a1*, precum şi împotriva încheierii penale nr.127/JCP/2017 din 09 octombrie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1*, în temeiul articolului 425/1 aliniatul 7 punctul 2 litera a) din Codul de procedură penală şi soluţionând cauza raportat la dispoziţiile articolului 346 aliniatul 3 litera c) din Codul de procedură penală a se dispune restituirea cauzei la parchet. În subsidiar au solicitat a se constata neregularitatea rechizitoriului care nu prezintă o stare de fapt suficient de clară pentru a se formula apărări eficiente.

Inculpatul (...) (...) a solicitat admiterea contestaţiei formulată împotriva încheierii penale nr.127/JCP/2017 din 09 octombrie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1* ca fiind nelegală şi netemeinică.

Inculpatul (...) (...) (...) a solicitat în temeiul articolului 425/1 aliniatul 7 punctul 2 litera a) din Codul de procedură penală combinat cu articolul 347 din Codul de procedură penală admiterea contestaţiei formulată împotriva încheierii penale nr.127/JCP/2017 din 09 octombrie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1*, desfiinţarea încheierii judecătorului de cameră preliminară de la prima instanţă şi, în rejudecare, a se dispune în temeiul articolului 346 aliniatul 3 litera a din Codul de procedură penală restituirea cauzei la procuror.

Inculpatul (...) (...) (...) a solicitat admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată împotriva încheierii penale din data de 09 august 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr. (...)/2016/a1*, precum şi împotriva încheierii penale nr.127/JCP/2017 din 09 octombrie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...) în dosarul nr.(...)/2016/a1*, în temeiul dispoziţiilor articolului 425/1 aliniatul 7 punctul 2 litera a) din Codul de procedură penală, desfiinţarea ambelor încheieri contestate şi soluţionând cauza în acord cu dispoziţiile articolului 346 aliniatul 3 litera c) din Codul de procedură penală a se dispune restituirea cauzei la procuror.

Inculpatul (...) (...) (...) a solicitat admiterea contestaţiei formulate împotriva celor două încheieri contestate şi a se dispune restituirea cauzei la procuror. Dacă se va ajunge la o altă concluzie decât această solicitare, a solicitat a se dispune desfiinţarea celor două încheieri contestate şi a se constata neregularitatea actului de sesizare al instanţei şi pe cale de consecinţă excluderea tuturor probelor, mijloacelor de probă şi a actelor indicate în cererile şi excepţiile formulate în scris şi depuse la dosar.

Asupra contestaţiilor declarate.

Având a se pronunţa cu prioritate asupra criticilor de nelegalitate invocate în susţinerea cererilor de desfiinţare a încheierii contestate cu rejudecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond – critici vizând în esenţă nemotivarea încheierii şi nelegala îndeplinire a procedurii de citare cu moştenitorii inculpatului (...), decedat, moştenitori care nu au fost introduşi în cauză pe latura civilă -, s-a apreciat că temeiurile invocate nu susţin o astfel de soluţie.

Cu privire la primul motiv, din simpla lecturare a încheierii contestate rezultă că aceasta cuprinde motivele în baza cărora s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţi.

În privinţa acestor critici, s-a reţinut, din jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că obligaţia de motivare a hotărârii nu trebuie înţeleasă în sensul că ea trebuie să răspundă în mod detaliat fiecărui argument al părţilor, esenţial fiind ca hotărârea să indice cu suficientă claritate motivele pe care se întemeiază soluţia, într-o manieră care să permită părţilor să formuleze critici în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Întinderea motivării unei hotărâri poate să difere de la caz la caz, o soluţie motivată chiar sumar neîncălcând dreptul la un proces echitabil în situaţia în care o astfel de hotărâre examinează efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii.

Cu privire la cel de-al doilea motiv, s-a constatat că acesta a fost invocat de avocatul din oficiu al inculpatului (...), decedat, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii nefiind însă învestit, conform art. 4251 alineat 2 Cod de procedură penală, cu vreo contestaţie prin care să se fi invocat, de către partea interesată sau de către persoana ale cărei interese legitime au fost vătămate, acest aspect. De altfel, avocatul din oficiu al inculpatului (...) a revenit asupra acestui motiv, prin înscrisul depus la dosarul cauzei la data de 04.12.2017, arătând că solicită restituirea cauzei la procuror pentru ca acesta să dispună clasarea cauzei în baza art. 16 alineat 1 lit. f) Cod de procedură penală, faţă de inculpatul (...), decedat.

În privinţa celorlalte critici expuse, se impune analiza prioritară a incidenţei în cauză, a dispoziţiilor art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală.

În legătură cu acesta, s-a reţinut că prin încheierea pronunţată la data de 09.08.2017, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...), în baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală, a admis în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii (...) (...) (...) şi (...) (...), şi în consecinţă a constatat nelegalitatea proceselor verbale de redare a activităţilor de supraveghere tehnică întocmite de procuror, pe care le-a indicat în dispozitivul acelei încheieri, dispunând excluderea lor din materialul probator, respingând restul cererilor şi excepţiilor invocate de către inculpaţi.

În motivarea acestei soluţii, s-a arătat că deşi discuţiile s-au purtat în limba maghiară, acestea au fost redate în respectivele procese–verbale în limba română fără a cuprinde nicio menţiune din care să rezulte că au fost întocmite cu ajutorul unui interpret autorizat conform dispoziţiilor art. 143 alin. 3 Cod de procedură penală, text de lege care prevede că atunci când convorbirile, comunicările sau conversaţiile sunt purtate într-o altă limbă decât cea română, acestea sunt transcrise în limba română prin intermediul unui interpret, care are obligaţia de a păstra confidenţialitatea. Cât timp aceste procese verbale aflate în volumul XX al dosarului de urmărire penală nu respectă cerinţele legale, judecătorul nu-şi poate forma convingerea cu privire la obiectivitatea, fidelitatea şi realitatea discuţiilor purtate şi a traducerii respective, astfel încât a dispus excluderea lor din materialul probator.

Soluţia judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond de excludere a proceselor verbale de redare a activităţilor de supraveghere tehnică şi argumentele în baza cărora aceste mijloace de probă au fost excluse, nu au format obiectul criticilor în contestaţiile declarate, procurorul neformulând contestaţie în cauză, iar inculpaţii contestatori limitându-şi criticile aferente încheierii din data de 09.08.2017, exclusiv la modul în care au fost respinse celelalte cereri şi excepţii formulate în cauză cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În continuare, s-a reţinut că prin aceeaşi încheiere s-a dispus comunicarea acesteia către procuror, pentru a arăta, în termenul prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Din cuprinsul actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă faptul că procurorul nu a comunicat, conform art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, niciun răspuns, nici în termenul de 5 zile prevăzut de textul de lege şi nici ulterior, la termenul din 02.10.2017, procurorul de şedinţă arătând că în condiţiile în care procesele verbale a căror anulare s-a dispus prin încheierea judecătorului de cameră preliminară nu constituie probe, fiind procese verbale de redare ale unor convorbiri telefonice purtate de inculpatul (...) (...) în limba maghiară, discuţii în legătură cu care nu s-a reţinut nicio infracţiune, anularea acestor procese verbale nu se încadrează în prevederile art. 345 alin. 3 Cod de procedură penală, astfel încât procurorul nu avea ce remedia, cu atât mai mult cu cât în timpul dezbaterilor cererilor şi excepţiilor chiar procurorul a solicitat anularea acestor procese verbale. Ca atare, procurorul de şedinţă a arătat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor.

Prin încheierea penală nr. 127/JCP/09.10.2017 pronunţată de Tribunalul (...) în baza art. 346 Cod de procedură penală, s-a reţinut în esenţă că, în condiţiile în care termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. 3 Cod de procedură penală nu este unul de decădere, prezentarea verbală a punctului de vedere relativ la menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată de către procurorul de şedinţă, în cadrul dezbaterilor caracterizate prin contradictorialitate, este legală, nemaijustificându-se restituirea cauzei la parchet.

În aceste condiţii, prin încheierea penală nr. 127/JCP/09.10.2017, în baza art. 346 alin. 4 Cod de procedură penală, s-a constatat regularitatea rechizitoriului nr. (...)/P/2015 din data de 14.12.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial (...) şi s-a dispus începerea judecăţii faţă de inculpaţi.

Argumentele reţinute în cuprinsul acestei încheieri, prin raportare în principal la natura juridică a termenului de 5 zile prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală şi omisiunea judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond de a da curs dispoziţiilor art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală, au constituit principalele critici în contestaţiile declarate de inculpaţi.

Aceste critici sunt fondate.

Dispoziţiile art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, nu lasă loc niciunui dubiu în ceea ce priveşte obligaţia procurorului de a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, atunci când judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280 - 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate.

Situaţia premisă care declanşează această obligaţie a procurorului, este aceea ca judecătorul de cameră preliminară să fi constatat neregularităţi ale actului de sesizare sau să fi sancţionat potrivit art. 280 - 282 acte de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori să fi exclus una sau mai multe probe administrate.

Aceste situaţii – premisă, sunt prevăzute de legiuitor în mod alternativ.

Prin urmare, este suficient ca judecătorul de cameră preliminară să fi sancţionat potrivit art. 280 - 282 un singur act de urmărire penală, să fi exclus o singură probă administrată, ori să fi constatat o singură neregularitate a actului de sesizare.

Această situaţie premisă este incidentă în cauză, în raport de cuprinsul încheierii pronunţate la data de 09.08.2017, de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului (...), în baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală.

În aceste condiţii, procurorul avea obligaţia de a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Dispoziţiile art. 345 alin. 3 Cod de procedură penală sunt imperative, acestea stabilind o obligaţie şi nu o facultate pentru procuror, care “remediază” şi “comunică”, fără a conferi o opţiune în acest sens.

Această obligaţie a procurorului şi respectarea termenului în care trebuie realizată comunicarea sunt independente de aprecierile acestuia vizând legalitatea încheierii pronunţate în baza art. 345 Cod de procedură penală, legalitate care poate face obiectul cenzurii ulterioare, în cadrul contestaţiei declarate în acest scop, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară.

Or în prezenta cauză, procurorul nu a formulat o astfel de contestaţie, prin care să se critice excluderea, din cadrul mijloacelor de probă, a respectivelor procese verbale care, în opinia acuzării, nu au o astfel de valoare, excludere care reprezintă situaţia - premisă ce declanşează obligaţia procurorului de a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

În aceste condiţii, criticile expuse de procuror în faţa judecătorului de cameră preliminară din cadrul curţii, învestit cu soluţionarea contestaţiilor declarate de doar de inculpaţi (contestaţii care nu vizează dispoziţia de excludere a respectivelor procese verbale, dispoziţie favorabilă acestora), nu pot conduce la invalidarea încheierii din data de 09.08.2017 în ceea ce priveşte dispoziţia de excludere a acestor mijloace de probă, invalidare care ar determina de altfel agravarea situaţiei inculpaţilor în propria cale de atac, faţă de prevederile art. 4251 alineat 4 rap. la art. 418 Cod de procedură penală.

De altfel, aceste critici, legate de natura juridică a proceselor verbale excluse prin încheierea din data de 09.08.2017, sunt în contradicţie cu dispoziţiile de mai sus, procesele verbale de redare a convorbirilor, comunicărilor şi conversaţiilor interceptate şi înregistrate, întocmite conform art. 143 alineat 3,4 Cod de procedură penală, reprezentând mijloace de probă faţă de dispoziţiile art. 97 alineat 2 lit. e) Cod de procedură penală, invocate ca atare în cuprinsul rechizitoriului (filele 117-121, Capitolul II. Mijloacele de probă) şi regăsite în dosarul de urmărire penală (vol. XX) cu care instanţa a fost sesizată, nefiind rolul judecătorului de cameră preliminară să stabilească valoarea probatorie a acestora.

Mai reţine judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii, că pentru a răspunde exigenţelor prevăzute de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, comunicarea procurorului trebuie realizată în scris, iar manifestarea de voinţă a procurorului (cu privire la menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată) trebuie să fie expresă şi explicită, această comunicare trebuind a fi realizată chiar de procurorul care a emis rechizitoriul (cu excepţia situaţiilor în care în mod obiectiv acest lucru nu este posibil).

Prin urmare, punctul de vedere exprimat de procurorul de şedinţă la termenul din 02.10.2017, prin care a arătat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată, nu este în măsură să complinească omisiunea procurorului de a se conforma dispoziţiilor art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală. Nici răspunsul scris din data de 22.02.2017 şi nici concluziile scrise din data de 19.04.2017 (depuse la dosarul de fond, ambele anterioare încheierii pronunţate în baza art. 345 Cod de procedură penală, înscrisuri care nu cuprind precizarea procurorului de caz în sensul menţinerii sau nu a dispoziţiei de trimitere în judecată) nu pot complini aceeaşi omisiune.

În raport de considerentele de mai sus, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii a reţinut că în prezenta cauză, procurorul avea obligaţia de a comunica judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii din 09.08.2017.

Nesocotirea acestei obligaţii este sancţionată de art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală care prevede că judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă procurorul nu răspunde în termenul prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală.

Dispoziţiile art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală sunt imperative, neconferind (de această dată judecătorului de cameră preliminară) o opţiune în acest sens.

De îndată ce constată că procurorul nu a răspuns în termenul prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună restituirea cauzei în baza dispoziţiei de mai sus.

Singurele excepţii (rezultate din cuprinsul dispoziţiilor art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală) vizează acele situaţii în care nu este incidentă situaţia premisă care declanşează această obligaţie a procurorului, fie pentru că judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond nu a reţinut nicio neregularitate a actului de sesizare sau nu a sancţionat niciun act de urmărire penală ori nu a exclus nicio probă, fie pentru că raţionamentul acestuia cu privire modalitatea de soluţionare a cererilor şi excepţiilor invocate de părţi sau ridicate din oficiu este greşit, iar judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, în soluţionarea contestaţiei, reţine că rechizitoriul este legal şi regulamentar întocmit şi nu se impune sancţionarea niciunui act de urmărire penală şi nici excluderea vreunei probe.

Or aceste situaţii de excepţie nu sunt aplicabile în prezenta cauză, în condiţiile în care, astfel cum s-a mai arătat, soluţia judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond de excludere a proceselor verbale de redare a activităţilor de supraveghere tehnică şi argumentele în baza cărora aceste mijloace de probă au fost excluse, nu au format obiectul vreunei critici în contestaţiile declarate.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii a reţinut că art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală este aplicabil în două ipoteze: când procurorul nu comunică deloc judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei ori când o astfel de comunicare este realizată după expirarea termenului de 5 zile.

În condiţiile în care la dosarul cauzei nu s-a depus o astfel de comunicare scrisă, care să respecte exigenţele prevăzute de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, este incidentă prima ipoteză de mai sus, în lipsa unei astfel de comunicări, fiind de prisos a se mai efectua o analiză suplimentară a naturii juridice a termenului de 5 zile prevăzut de respectivul text de lege.

În raport de raţiunile de mai sus s-a impus a se respinge şi cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea chestiunii de drept legate de natura juridică a acestui termen, o astfel de soluţie fiind justificată şi de faptul că, în raport de motivele expuse în susţinerea acestei cereri, vizând existenţa unei practici neunitare în materie, remediul îl reprezintă promovarea, în condiţiile art. 471 Cod de procedură penală, a unui recurs în interesul legii.

În prezenţa cazului de restituire prevăzut de art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală, este de prisos în cadrul contestaţiei atât orice analiză suplimentară a celorlalte cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală respinse de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond prin încheierea pronunţată în baza art. 345 Cod de procedură penală, cât şi orice altă verificare suplimentară din oficiu a actelor şi lucrărilor dosarului prin raportare la obiectul procedurii de cameră preliminară prevăzut de art. 342 Cod de procedură penală.

În condiţiile în care procurorul, ca titular al acuzării, nu a comunicat, cu respectarea exigenţelor prevăzute de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, dacă-şi menţine dispoziţia de trimitere în judecată, ceea ce impune restituirea cauzei la parchet, este evident că realizarea în continuare a controlului de legalitate a actului de trimitere în judecată, a probelor pe care se bazează acesta şi a legalităţii urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, nu se mai justifică la acest moment, cât timp funcţia acuzării nu este susţinută (aspect care rezultă fie din poziţia procurorului exprimată în condiţiile art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală, de a solicita restituirea cauzei sau de a comunica faptul că nu-şi menţine dispoziţia de trimitere în judecată, fie din omisiunea procurorului de a-şi comunica poziţia).

În condiţiile în care incidenţa cazului de restituire prevăzut de art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală împiedică trecerea la faza de judecată şi impune întocmirea unui nou rechizitoriu, realizarea în continuare a „filtrului de legalitate” a trimiterii în judecată şi a urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu se mai justifică, deoarece la acest moment nu se cunoaşte nici care va fi poziţia procurorului cu privire la acuzaţiile iniţiale şi nici care vor fi limitele în care sesizarea ulterioară a instanţei se va realiza (atât în ceea ce priveşte faptele, cât şi persoanele), faţă de dispoziţiile art. 327-329 Cod de procedură penală.

Or obiectul procedurii în camera preliminară prevăzut de art. 342 Codul de procedură penală se realizează prin raportare la prevederile art. 371 Cod de procedură penală, care limitează judecata (deci şi faza camerei preliminare) la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

Prin urmare, în aceste limite, care nu se cunosc la acest moment, se verifică atât competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, cât şi legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Având în vedere considerentele de mai sus, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii a apreciat că cererile şi excepţiile invocate de inculpaţi, respinse prin încheierea penală din 09.08.2017 pronunţată în baza art. 345 Cod de procedură penală, de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/2016/a1*, se impun a fi analizate în primul rând de procuror ca urmare a restituirii cauzei şi, în măsura în care instanţa va fi din nou sesizată cu rechizitoriu, de judecătorul de cameră preliminară (soluţie regăsită şi în jurisprudenţă, bunăoară încheierea nr. 82/CC/27.06.2014 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel (...), în limitele stabilite de art. 371 Cod de procedură penală, în măsura în care acestea vor fi invocate din oficiu ori reiterate în condiţiile art. 344 Cod de procedură penală.

Faţă de cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii, în baza art. 475 – 476 Cod de procedură penală, a respins cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea unei chestiuni de drept.

În baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală cu referire la art. 347 Cod procedură penală, a admis contestaţiile formulate de inculpaţii (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...) (...) şi (...) (...) (...) împotriva încheierii penale nr. 127/JCP/09.10.2017 şi împotriva încheierii penale din 09.08.2017 pronunţate de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/2016/a1*.

A desfiinţat în parte încheierea penală din 09.08.2017 pronunţată în baza art. 345 Cod de procedură penală, de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/2016/a1*, numai în ceea ce priveşte dispoziţiile de respingere în rest a cererilor şi excepţiilor invocate de către inculpaţii (...) (...) (...) şi (...) (...) şi de respingere a cererilor şi excepţiilor invocate de către inculpaţii (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...), (...) (...) (...), (...) (...) (...) şi (...) (...) (...), cereri şi excepţii care vor face obiectul analizei procurorului ca urmare a restituirii cauzei, respectiv, după caz, judecătorului de cameră preliminară din următorul ciclu procesual, ţinând cont de considerentele prezentei încheieri.

A desfiinţat în totalitate încheierea penală nr. 127/JCP/09.10.2017 pronunţată în baza art. 346 Cod de procedură penală, de Tribunalul (...) şi rejudecând:

În temeiul art. 346 alineat 3 lit. c) teza II Cod de procedură penală, a restituit cauza la DIICOT – Biroul Teritorial (...), constatând că procurorul nu a răspuns în termenul prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală.

În baza articolului 272 alineatul 1 din Codul de procedură penală, a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul (...) a câte 130 lei, reprezentând onorarii avocaţi din oficiu (…) (delegaţia nr.4684/16.11.2017), (…) (...) (…) (delegaţia nr.4682/16.11.2017), (…) (delegaţia nr.4683/16.11.2017), (…) (delegaţia nr.4681/16.11.2017), (…) (delegaţia nr. 4677/16.11.2017).

În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în contestaţie au rămas în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare