Contestatie raport fonduri si plan distribuire

Pe rol fiind solutionarea cererilor formulate de către creditoarea – contestatoarea A P A A S (FOST A), creditoarea- contestatoare SC T SA şi creditoarea – contestatoare SC C LTD SRL în cadrul procedurii de însolvenţă derulată împotriva debitoarei SC S SA prin lichidator judiciar F C SPRL, având ca obiect contestaţie la raport şi plan distribuire.

1.Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 26.05.2014, A P A A S, in calitate de creditor, acţionar şi preşedinte al comitetului creditorilor, a formulat contestaţie cu privire la raportul de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent, întocmite de lichidatorul judiciar F C IPURL T în procedura falimentului debitoarei SC S SA T.

În fapt, contestatoarea a arătat că în cadrul procedurii falimentului la care este supusă debitoarea SC S SA, prin sentinţa civilă nr. 448/05.03.2014, pronunţată în dosarul /99/2007/a3, s-a constat că SC V I SRL B deţine o creanţă faţă de averea debitoarei. Că această sentinţă este definitivă, că nu a devenit irevocabilă , aflându-se în faza procesuală a recursului.

Susţine că prin raportul de fonduri contestat s-a menţionat de către lichidatorul judiciar că s-a primit la 15.05.2014 din partea creditoarei SC V I SRL o notificare de plată a sumelor datorate în temeiul acestei sentinţe, astfel că a întocmit raportul de fonduri nr. 54/15.05.2014, precum şi planul de distribuire a sumei de 16 502 841,09 lei.

Criticile aduse acestor acte procedurale de către contestator sunt:

-nerespectarea dispoziţiilor art 122 din Legea 85/2006, sub aspectul împrejurarii că acest raport şi planul aferent nu au fost prezentate comitetului creditorilor, ci doar a fost publicat în BPI

-nerespectarea dispoziţiilor art 122 al 1 ind 2 din lege referitoare la componenta planului de distribuire, cu referire la lipsa menţiunilor privind ajustările tabelului definitiv de creanţe, sumele distribuite deja, sumele rămase după ajustarea tabelului definitiv, etc.

-prejudicierea intereselor acţionarilor prin aprobarea planului de distribuire în cauză – arată că suma stablită cu titlu de creanţă în favoarea crditoarei SC V I SRL este consacrată printr-o hotărâre definitivă, dar supusă recursului, că executarea hotărârii în cauză poate fi suspendată de către instanţa de recurs, precum şi că doar instanţa de recurs va stabili cuantumul definitiv al sumei datorate către V, existând posibilitatea de a se stabili o creanţă cu un cuantum mai mic decât cel stabilit prin sentinţa 448/05.03.2014, situaţie în care se va pune problema restituirii de către V a acestei diferente. Astfel se va ajunge ca interesele creditorilor să fie prejudiciate, aceştia urmând a primi drepturile reziduale cu întârziere. Concluzionând, arată că distribuirea ar trebui făcută doar după soluţionarea irevocabilă a sentinţei 448/05.03.2014.

-a mai invocat contestatoarea incidenţa dispoziţiilor art 36 din Legea 85/2006, cu referire la faptul că prin raportul /15.05.2014 al lichidatorului judiciar s-a menţionat că s-a primit din partea V o notificare de plată a sumelor datorate, arătând că V nu poate demara o procedură de executare silită a debitoarei SC S.

În drept s-a invocat art 122 al 3 din Legea 85/2006.

2. La data de 29.05.2014 a fost înregistrată în cauză şi contestaţia formulată de SC T SA cu privire la raportul de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent.

Motivele pe care această contestaţie se întemeiază se referă la faptul că la acel moment sentinţa civilă nr. 448/05.03.2014 nu era redactată/publicată în BPI pentru a se putea promova calea de atac, că această sentinţă este afectată de grave erori judiciare, pe care instanţa de recurs le va constata şi înlătura, astfel că V nu deţine o creanţă certă.

Apreciază că nu este oportună distribuirea acestei creanţe pentru că SC V I SRL este supusă mai multor executări silite, existând popriri asupra sumelor de bani datorate cu titlu dividende debitoarei C E E R E S BV, precum şi că există riscul executării sale din partea SC S T SRL, aflată la rândul său în insolvenţă, astfel că apare certitudinea imposibilităţii recuperării prejudiciului cauzat prin distribuirea sumelor.

A mai arătat că virarea sumei stabilite prin raportul de fonduri într-un cont din străinătate către o societate din D, I – TFB M LTD conform notificării de plată din partea sC V creează o altă premisă a imposibilităţii de recuperare a prejudiciului cauzat acţionarilor.

Susţine că se impune verificarea condiţiilor de valabilitate a cesiunii de creanţă încheiate între V şi M LTD şi respectarea dispoziţiilor art 1579 C Civil.

A mai invederat contestatorul si o serie de critici cu privire la legalitatea/temeinicia sentinţei nr. 448/05.03.2014.

3. La data de 05.06.2014 s-a înregistrat în cauză şi contestaţia formulată de SC C LTD SRL, acesta invocând faptul că o atare distribuire s-ar face in dauna creditorilor înscrisi la masa credală a SC S SA, că în speţă SC V I SRL nu are calitatea de creditor al debitoarei SC S SA. Se invocă totodată că au fost nerespectate dispoziţiile art 122 al 1 din lege, cu trimitere la neprezentarea raportului comitetului creditorilor.

Susţine că o eventuală plată a acestor sume ar fi fost cu titlu cheltuială de procedură şi nu cu titlu creanţă chirografară, nefiind o creanţă născută înainte de deschiderea procedurii.

La rândul său contestatorul a prezentat criticile aduse sentinţei 448/05.03.2014 şi a arătat că deţine în procedură o dublă calitate – aceea de creditor şi pe cea de acţionar al debitoarei.

4. La data de 19.11.2014, ora 13,31, a fost înregistrată în cauză o altă cerere de intervenţie în interes propriu formulată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului B.

Potrivit referatului întocmit de grefierul de şedinţă, şedinţa de judecată din data de 19.11.2014 s-a finalizat la ora 12,35.

Cum cererea de faţă a fost expediată pe fax la ora 13,31, după declararea închiderii dezbaterilor în cauza de faţă şi după ridicarea şedinţei de judecată, astfel că o atare cerere nu va fi luată în seamă şi nu va fi analizată de către instanţă.

În cauză, creditoarea SC V I SRL a formulat punct de vedere, prin care a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi a interesului celor trei contestatoare, excepţii care au fost soluţionate prin încheierea din 12.09.2014.

cu privire la fondul cauzei, intimata a arătat că se impune respingerea contestaţiei, întrucât creanţa sa reprezintă o creanţă născută în timpul procedurii, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art 64 al 6 din Legea 85/2005, nefiind necesară întocmirea unui plan de distribuire sau a unui raport de fonduri.

Susţine că toţi creditorii SC S SA au fost satisfăcuti, fiindu-le achitate creanţele, că nu mai există un comitete al creditorilor şi că, oricum, necesitatea prezentării raportului de fonduri către comitetul creditorilor este prevăzută pentru asigurarea transparentei procedurii, care a fost asigurată prin publicarea actelor procedurale în BPI.

Referitor la menţiunile prevăzute de art 122 al 1 ind 1 din lege, a arătat că planul de distribuire trebuie raportat la situaţia concretă. Astfel, cum toţi creditorii au fost plătiţi, nu se mai impune o ajustare a tabelului definitiv, sumele distribuite deja – nu mai prezintă relevanţă, întrucât nu se face o distribuire între mai multi creditori, iar restul prevederilor sunt respectate.

Referitor la prejudicierea intereselor acţionarilor invocată prin executarea unei hotărâri judecătoresti care nu este irevocabilă, s-a arătat că sentinţa civilă 448/05.03.2014 este executorie şi nu poate fi suspendată de instanţa de recurs, mai mult, prin amânarea executării sale se va determina acumularea de dobânzi, situaţie care, la rândul ei va prejudicia tot interesele acţionarilor.

În cauză, la termenul din 08.10.2014, a fost depusă cerere de intervenţie în interes propriu de către SC S T SRL, prin administrator judiciar C SPRL, cerere prin care a solicitat respingerea contestaţiilor din cauza de faţă şi distribuirea sumei menţionate în raportul de fonduri şi planul contestat către ea, în baza art. 975 CCiv (pe calea acţiunii oblice)

Susţine intervenienta că este creditoarea SC V I SRL pentru suma de 27 212 733,14 lei, potrivit a două titluri executorii (hotărâri judecătoresti), astfel că pe calea acţiunii oblice solicită a i se distribui ei sumele datorate de S Sa către V.

Asupra cauzei de faţă, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 448/05.03.2014, pronunţată de Tribunalul I – secţia a IIa civilă şi de contencios administrativ în dosarul nr. /99/2007/a3 s-a stabilit:

„Admite în parte cererea reclamantei SC V I SRL.

Constată că SC V I SRL are faţă de debitoarea SC S SA o creanţă după cum urmează:

- A) suma de 1 534 219,45 lei reprezentând contravaloare salarii şi impozite salariale, precum şi suma de 776 403,75 lei reprezentând dobânda aferentă calculată până la 30.06.2013

- B) suma de 1 366 074,58 lei reprezentând contravaloare servicii pază şi suma de 693 917,07 lei cu titlu dobândă aferentă calculată până la 30.06.2013

- C) suma de 236 692,71 lei reprezentând contravaloare taxe şi impozite locale, precum şi suma de 117 561,66 lei cu titlu dobândă aferentă calculată până la 30.06.2013

- D) suma de 2 738 850 lei cu titlu servicii consultanţă în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare, precum şi dobânda aferentă acestei sume începând cu data 11,01,2006 şi până la data plăţii efective

-E)suma de 4 849 339,6 lei reprezentând prejudiciul aferent preţului achitat initial de reclamantă şi suma de 2 225 556,21 lei –beneficiu nerealizat aferent sumei iniţiale , calculat până la 30.06.2013

F) contravaloarea dobânzii legale aferente creanţelor principale menţionate la pct A (respectiv suma de 1 534 219,45 lei), B (respectiv 1 366 074,58 lei), C (respectiv 236 692,71 lei) şi E (respectiv 4 849 339,6 lei) ce vor fi calculate începând cu data de 31.06.2013 şi până la data plăţii efective.

Obligă debitoarea SC S SA să achite reclamantei SC V I SRL suma de 30 634,47 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Obligă debitoarea SC S SA să achite în contul expertului S M suma de 53 535 lei cu titlu diferenţă onorariu expert.

Respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de AAAS B (fostă A B).”

Sentinţa civilă nr. 448/05.03.2014, pronunţată de Tribunalul I – secţia a IIa civilă şi de contencios administrativ, este o hotărâre judecătorească pronunţată în primă instanţă de judecătorul sindic în cadrul procedurii falimentului la care este supusă debitoarea SC S SA T.

Executarea sa silită sau benevolă, se face potrivit dispoziţiilor Legii 85/2006, astfel că, pentru aducerea sa la îndeplinire, lichidatorul judiciar F C SPRL T a procedat la întocmirea raportului de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent, acte procedurale contestate în cauza de faţă.

Cererea de intervenţie în interes propriu

SC S T SRL, invocând calitatea sa de creditor al SC V I SRL, a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu, scopul urmărit şi folosul propriu solicitat fiind acela de a se dispune plata sumei menţionate în actele procedurale analizate direct către ea.

Din perspectiva dispoziţiilor art 49 alin 1 V C Pr Civ, interesul intervenientei trebuie analizat strict în limitele învestirii instanţei de fond, respectiv prin raportare la obiectul cauzei de faţă, reprezentând contestaţie împotriva raportului de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent, întocmite de lichidatorul judiciar F C IPURL T, reglementată de dispoziţiile art 122 al 3 din Legea 85/2006.

Or, în cadrul unei astfel de proceduri, judecătorul sindic este ţinut a analiza doar elementele de nelegalitate ale actelor procedurale menţionate, invocate de către contestatori, fiind inexistentă posibilitatea de a analiza elemente de fapt şi drept care exced procedurii falimentului debitoarei SC S SA.

Imprejurarea că intervenienta este creditoarea unei alte creditoare (V) a debitoarei SC S SA nu poate justifica intervenţia acesteia în procedura contestaţiei la raportul de fonduri/planul de distribuire, ea fiind terţ faţă de această procedură.

Interesele sale pot fi valorificate şi apărate prin intermediul procedurilor executării silite de drept comun, proceduri la care aceasta a şi recurs (poprire asigurătorie şi executare silită demarată împotriva SC V I SRL).

Pe cale de consecinţă, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă cererea sa de intervenţie în interes propriu.

Contestaţiile împotriva raportului de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent

Regimul creanţei ce face obiectul actelor procedurale contestate:

Aşa cum am arătat mai sus, creanţa care face obiectul distribuirii evidenţiate în raportul de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi în planul de distribuire aferent este constată prin sentinţa civilă 448/05.03.2014, fiind născută în timpul falimentului şi în strânsă legătură cu derularea procedurii de valorificare a activelor SC S SA.

Prin raportare la dispoziţiile art 64 alin 4 din lege, această creanţă, născută în timpul falimentului este o creanţă curentă, regimul său fiind acela că trebuia a fi achitată „ conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală”. Pe cale de consecinţă, pentru plata acesteia nu era necesară nici întocmirea unui raport şi a unui plan potrivit art 122 din lege, concluzia fiind că toate criticile contestatoarelor sunt lipsite de fundament.

Analizând totusi motivele invocate de contestatoare, judecătorul sindic reţine:

Cele trei contestatoare au invocat două categorii de motive în susţinerea contestaţiilor lor: motive de nelegalitate a actelor procedurale şi motive care vizează oportunitatea distribuirii.

S - a invocat împrejurarea că raportul de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent nu au fost prezentate de lichidatorul judiciar comitetului creditorilor, aşa cum prevede art 122 al 1 din Legea 85/2006.

Pe de o parte, trebuie arătat că o atare prevedere are în vedere asigurarea unei transparenţe a procedurii şi asigurarea premizelor ca acest organism – Comitetul Creditorilor, sa poată formula, dacă este cazul, contestaţia prevăzută de art 122 al 3 din lege în termenul de 15 zile de la depunerea raportului şi afişarea acestuia la uşa instanţei.

Astfel, se va observa că legea prevede că titular al contestaţiei poate fi comitetul creditorilor şi orice creditor, iar pentru asigurarea informării acestor subiecte de drept, prevede pe de o parte necesitatea prezentării raportului şi planului comitetului creditorilor, iar pe de altă parte necesitatea ca lichidatorul judiciar să notifice fiecare creditor cu privire la înregistrarea la grefa tribunalului a planului de distribuire.

Omisiunea respectării unei atare obligaţii poate constitui temei pentru repunerea în termenul de formulare a contestaţiei, însă în cazul de faţă, dreptul comitetului creditorilor şi al creditorilor de a formula o atare contestaţie nu a fost vătămat câtă vreme aceştia au învestit în termen legal instanţa cu acest contestaţii.

În ceea ce priveşte menţiunile prevăzute de art 122 al 1 ind 1 din lege, analizând actele procedurale contestate, prin raportare la situaţia concretă a procedurii (respectiv ţinând cont de împrejurarea că toţi creditorii, inclusiv contestatorii au fost satisfăcuţi, fiindu-le achitate creanţele), judecătorul sindic constată că au fost respectate aceste dispoziţii legale, fiind menţionate în raportul de fonduri informaţiile referitoare la situaţia disponibilităţilor băneşti înainte de distribuire şi sumele provizionate, fiind astfel îndeplinite exigenţele dispoziţiilor legale invocate.

In cazul menţiunilor prevăzute de art. 122 alin 1 ind 2, lit a şi b, aceste menţiuni nu erau necesare raportat la împrejurarea că toţi creditorii din procedură au fost satisfăcuti.

Referitor la susţinerile contestatorilor privind oportunitatea momentului distribuirii sumei în cauză şi cu privire la destinatarul distribuirii, judecătorul sindic va nota următoarele:

Procedura pusă la dispoziţia creditorilor şi a comitetului creditorilor de art. 122 alin 3 din Legea 85/2006, respectiv contestaţia împotriva raportului de fonduri şi a planului de distribuire reprezintă un mijloc procedural prin intermediul căruia se pot supune atenţiei judecătorului sindic elementele de nelegalitate intrinseci ale acestor două acte procedurale.

În acest cadru procesual, instanţa nu poate verifica şi nici cenzura elemente care sunt străine de raportul de fonduri şi de planul de distribuire, aşa cum părţile contestatoare solicită.

Astfel, singurul aspect pe care instanţa îl poate cenzura în acest cadru este cel referitor la împrejurarea dacă plata se face către un creditor al debitoarei- în spetă V.

Nu se poate interveni în nici un mod şi nu poate fi cercetată împrejurarea invocată de contestatoare referitoare la faptul că V a solicitat că această plată să fie făcută în contul unui alt creditor al său, indiferent dacă acesta este sau nu un cesionar al creanţei, aşa cum susţin contestatoarele AAAS şi SC T SA. Dacă s-ar da curs unor atare solicitări ar însemna că judecătorul sindic să interfereze cu raporturi juridice care exced procedurii falimentului SC S SA.

In acest context nu este lipsit de relevanţă faptul că debitoarea SC S SA a devenit terţ poprit în cadrul executării silite demarate de SC S T SRL împotriva SC V I SRL, în cadrul dosarului de executare silită 1323/ex/2014 (aspect învederat de însăşi V prin întâmpinarea formulată cu privire la cererea de intervenţie principală din cauza de faţă – fila 5 pct 15 al întâmpinării), astfel că toate criticile referitoare la destinatarul final al sumei de bani devin anodine la acest moment.

Nu în ultimul rând, judecătorul sindic va nota că sentinţa civilă 448/05.03.2014 este potrivit art. 12 alin 1 din Legea 85/2006 executorie din momentul pronunţării sale.

Din perspectiva art. 8 alin 3 din Legea 85/2006, suspendarea executării unei hotărâri pronunţate de judecătorul sindic în primă instanţă este, de regulă, imposibilă în cazul formulării unui recurs.

Este evident că legiuitorul a avut intenţia înlăturării posibilităţii instanţei de control judiciar de a suspenda provizoriu executoarea hotărârii împotriva căreia s-a promovat apel/recurs, cu excepţia situaţiilor prevăzute de alin. 4 mai sus citat.

În consecinţă, nu se poate admite ca pe calea formulării unei contestaţii împotriva raportului de fonduri si a planului de distribuire sa fie înlăturat caracterul executoriu al unei hotărâri judecătoreşti. Într-o atare situaţie s-ar ajunge la eludarea textului de lege prevăzut de art. 8 alin 3 din Legea 85/2006, prin abuz de drept procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie formulată de SC S T SRL, prin administrator judiciar C SPRL S G.

Respinge contestaţiile formulate de contestatoarele A P A A S, SC T SA şi SC C LTD SRL în contradictoriu cu debitoarea SC S SA şi creditoarea SC V I SRL, cu privire la raportul de fonduri nr. /15.05.2014, precum şi cu privire la planul de distribuire aferent, întocmite de lichidatorul judiciar F C IPURL T.

Domenii speta

Spete similare