Contestatie impotriva Hotararii Adunarii Creditorilor

Pe rol se află judecarea cauzei privind pe contestatoarea DGRFP şi pe debitoarea O prin lichidator judiciar I.P.U.R.L., având ca obiect contestaţie împotriva hotărârii comitetului/adunării creditorilor din 03.04.2017

JUDECĂTORUL SINDIC,

Deliberînd asupra cauzei:

Prin încheierea nr. 24/03 .02.2017 ,  pronunţată în dosarul de bază  al Tribunalului Iaşi,  s-a deschis procedura simplificată a insolvenţei asupra debitorului O , fiind numit lichidator judiciar IPURL.

 La data de 03.04.2017 a avut loc şedinţa Adunarii Creditorilor,  avand ca ordine de zi :

 -confirmarea lichidatorului judiciar şi stabilirea remuneraţiei acestuia;

-alegerea comitetului creditorilor şi desemnarea preşedintelui acestuia.

În  procesul-verbal de şedinţă întocmit cu această ocazie, lichidatorul judiciar  judiciar a consemnat urmatoarele decizii:

 La punctul 1 de pe ordinea de zi:

Cu un procent de 92,89% din voturile exprimate şi 7,11% voturi împotrivă, se confirmă lichidatorul judiciar IPURL, cu un onorariu de 1500 lei lunar.

La punctul 2 de pe ordinea de zi:

Cu un procent de 100 % din voturile exprimate , s-a aprobat constituirea unui comitet al creditorilor format din trei membri în ordinea mărimii creanţelor , dintre cei care au dorit acest lucru, astfel: SC I SA, FV ŞI TM. Preşedinte al comitetului a fost desemnat SC I SA, creditor cu cea mai mare creanţă.

Impotriva acestui proces verbal, creditorul D.G.R.F.P a formulat  contestaţie , înregistrată pe rolul instanţei ca dosar asociat nr. 2 , prin care solicită anularea acestuia şi desfiinţarea deciziilor adoptate pentru următoarele considerente:

1. In ce priveşte confirmarea lichidatorului judiciar,  susţine contestatoarea , că a  comunicat votul său negativ întrucît lichidatorul judiciar nu a transmis dovada agreării de către ANAF, conform art. 20 alin. 1 din Ordinul 2442/2016, potrivit căruia  „Organele fiscale care au calitatea de creditori fiscali în dosarele care au ca obiect procedura insolventei vor propune judecatorului-sindic şi vor vota desemnarea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in conditiile prezentului ordin, numai dintre cei inscrisi pe Lista practicienilor în insolvenţă agreati de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala".

2. In ceea ce priveste desemnarea Comitetului creditorilor, AJFP lasi a propus alcatuirea unui comitet din 3 (trei) membri si si-a exprimat disponibilitatea de a face parte din Comitet in calitate de membru, urmand ca functia de presedinte sa fie detinuta de creditorul majoritar. La aceasta adunare au fost prezenti si si-au exprimat votul:

-creditorul bugetar - AJFP lasi - ce deţine o creanta ce reprezinta 7,11% din masa credala;

-creditorul SC IS SRL, ce deţine o creanta ce reprezinta 4,79% din masa credala;

-creditorul SC I SRL, ce deţine o creanta ce reprezinta 40,98% din masa credala;

- TM, ce detine o creanta ce reprezinta 14,25% din masa credala ;

- FV ce detine o creanta ce reprezinta 32,87% din masa credala.

AJFP lasi , prin adresa nr. 216209/ 31.03.2017,nu a propus constituirea comitetului format din trei membri in ordinea marimii creantelor, interpretîndu-se greşit punctul său de vedere.

Mai mult , comitetul creditorilor este format din trei creditori, toti avand creante garantate , punctul de vedere exprimat de AJFP lasi nefiind luat in considerare , desi s-a solicitat numirea sa in comitetul creditorilor.

Potrivit art. 50 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 "In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre primii 20 de creditori cu drept de vot dintre cei detinand creante ce beneficiaza de cauze de preferinta, creante bugetare si creante chirografare, cele mai mari in ordinea valorii si care se ofera voluntar, selectia fiind efectuata prin intrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creantelor prezente".

Raportat la tabelul preliminar al creditorilor, in care sunt inscrise trei categorii de creante (garantata, bugetara si chirografara) precum si la prevederile legale amintite, se constată  ca lichidatorul judiciar IPURL nu a respectat o conditie esentiala de constitute a comitetului creditorilor si anume aceea de a desemna câte un membru din fiecare categorie de creante, avand din grupa respectiva creanta cea mai mare ca pondere in tabelul de creante.

Pe de alta parte, potrivit verificarilor şi listarilor din baza de date a ORC laşi, rezulta faptul ca SC I SRL si SC IS SRL au acelasi actionariat, aceste societati comerciale avand în comun pe d-na FV, ceea ce presupune ca se urmareste monopolizarea intregii proceduri, categoria creantelor bugetare, fiind astfel exclusa in incercarea de a lua decizii.

Aşa cum se poate observa, potrivit hotararilor adunarii creditorilor din 03.04.2017, FV, în calitatea sa de creditor înscris în tabelul preliminar, a fost desemnata ca membru in cadrul acestui comitet. Ori această desemnare este nelegala, conducînd la conflict de interese, întrucat procedura va fi condusa de persoane avand acelaşi interes cu reprezentantii debitoarei, iar deciziile ce se vor lua vor contravine intereselor celorlalti creditori.

Prin întîmpinarea formulată, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, prezentînd următoarele apărări:

Referitor la punctul 1 de pe ordinea de zi - Confirmarea lichidatorului judiciar şii stabilirea remuneraţiei acestuia- lichidatorul judiciar a propus confirmarea sa in funcţie cu un onorariu de 1.500 RON/luna. Prin voturile exprimate, creditorii au aprobat aceasta propunere cu un procent de 92,89% din voturile expimate pentru şi 7,11% din voturi imvotriva. Decizia creditorilor a fost deci luata cu votul favorabil al titularilor majoritatii prin valoarea creantelor prezente.

Creditorul contestatar D.G.R.F.P. deţine o pondere de vot de 7,11 % din valoarea totala a creantelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar pozitia sa cu privire la acest punct a fost mentionata in procesul verbal al sedintei, intocmai conform votului exprimat.

Cu privire la punctul 2 de pe ordinea de zi, Alegerea Comitetului Creditorilor, propunerea lichidatorului judiciar a fost „ constituirea Comitetului Creditorilor din 3 (trei) creditori in ordinea mărimii creantelor, dintre cei care se oferă  să facă parte ", iar votul creditorul contestatar D.G.R.F.P. a fost : "propune alcatuirea unui comitet format din 3 (trei) membri".

Componenta Comitetului creditorilor este reglemantata de art. 50 alin. 4 care prevede ca "In cadrul primei sedinţe a adundrii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot dintre cei deţinînd creanţe ce beneficiaza de cauze de preferinţă, creanţe bugetare si creanţe chirografare, cele mai mari in ordinea valorii si care se oferă voluntar,  selecţia fiind efectuată prin intrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentai de vot din valoarea creantelor prezente." Intrucat creditorul contestatar a precizat numarul de creditori care doreste sa intre in componenta Comitetului creditorilor si anume 3 (trei), s-a considerat voltul acestuia unul pozitiv, intrucat celelalte aspecte ale votului exprimat trebuiau sa respecte conditiile art. 50 alin. 4, in speta - constituirea comitetului din creditori in ordinea marimii creantelor detinute asupra averii debitoarei.

 Creditorul contestator D.G.R.F.P. nu a putut face parte din componenta Comitetului creditorilor, intrucat alti 3 creditori cu creante mai mari ca valoare si-au exprimat acordul in acest sens. In cazul in care s-ar admite că votul creditorului a fost gresit interpretat de lichidator,  este de  observat ca prin prisma componentei tabelului creditorilor si a voturilor date de creditorilor majoritari, rezultatul ar fi fost acelasi cu o majoritate de 92,89% fata de 100%, votul D.G.R.F.P. nefiind in masura a influenta in nici un fel rezultatul final.

Referitor la interpretarea data de creditor art. 50 alin. 4, priviind componenta Comitetului Creditorilor,  aceasta este una partinitoare si profund eronata. Legiuitorul a stabilit asadar urmatoarele criterii cumulative pentru componenta Comitetului Creditorilor:

-numar de creditori sa fie 3 sau 5;

-acestia sa fie dintre primii 20 de creditori cu drept de vot in ordinea marimii creantelor;

-creantele sa fie cu cauze de preferinja, create bugetare sau creanfe chirografare,  sa fie ordonate valoric;

-creditorii sa se ofere voluntari pentru a face parte din Comitetul creditorilor

-componenta sa fie facuta pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creantelor prezente.

Confuzia facuta de contestator este legata de interpretarea textului "dintre cei detindnd creante ce beneficiaza de cauze de preferinta, creante bugetare si creante chirografare" considerand-se ca din componenta Comitetului creditorilor trebuie sa faca parte cate un membru din fiecare categorie de creanta.

Ori, legiuitorul a identificat doar aceste trei categorii de creanta ca fiind cele ce pot constitui Comitetul creditorilor, excluzand altele cum ar fi de exemplu cele salariale sau defavorizate. Aceasta interpretare a contestatorului ar fi in primul rand in contradictoriu cu celelalte cerinte impuse de prezentul articol, incalcandu-se atat cea referitoare la marimea creantei detinute de un creditor impotriva averii debitorului cat si natura acesteia (cu clauza de preferinta, bugetara sau chirografara). Daca s-ar da eficienta interpretarii facute de contestator in sensul de a desemna in mod obligatoriu cate un membru din fiecare catezorie de creante, s-ar putea ajunge in situatii in care un creditor cu creanta beneficiind de drepturi de preferinta, sa nu poate face parte din Comitet pentru ca exista un alt creditor cu acelasi rang de creanta cu al sau dar cu o creanta superioara, asta desi creditorul ce ar trebui exclus detine la randul sau o creanta superioara atat ca valoare dar si ca rang altui creditor ce poate intra astfel in componenta Comitetului creditorior. O alta situatie paradoxala la care s-ar putea ajunge prin interpretarea sugerata de contestator, ar fi imposibilitatea constituirii Comitetului in situatia in care sunt doar creditori dintr-o anumita categorie de creante si nu din toate trei (de exemplu doar creante chirografare), lucru absolut absurd.

Concluzionam prin a mentiona ca procesul verbal al sedintei adunarii creditorilor este legal, fiind respectate criteriile instituite de disp. art 50 pet. 4 din Legea 85/2014.

 Referitor la existenta unui conflict de interese in cadrul Comitetului Creditorilor, D.G.R.F.P este in eroare, deoarece in Legea 85/2014 prevederile despre Adunarea Creditorilor sunt tratate in articolele 47-49 inclusiv, iar cele vizand Comitetul Creditorilor in art. 50-51 şi nu pot fi aplicate prin analogie şi in Adunarea Creditorilor.

 Masura contestata s-a votat in cadrul Adunarii Creditorilor şi nu a privit decizii adoptate de Comitetul Creditorilor, dispozitiile legale prev. de art. 51 alin. (5) nu sunt aplicabile in speta.

 Acuzatia priviind existenta unui conflict de interese este nefondata. Conform acestui text de lege, daca un membru al comitetului creditorilor se afla, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi  la procedura, acesta se va abtine de la vot, sub sanctiunea anularii deciziei Comitetului creditorilor, daca fara votul sau nu s-ar fi intrunit majoritatea ceruta. Astfel cum menţioneaza in mod expres disp. art. 51 alin. 5, acestea se aplica deciziei luata de catre Comitetul creditorilor şi nu deciziei luata in adunarea generala a creditorilor, iar abtinerea de la vot vizeaza votul exprimat in Comitetul creditorilor. Nu exista nicio proba la dosar din care sa rezulte ca un viitor vot dar de respectivul creditor  in cadrul Comitetului creditorilor/adunarilor creditorilor ar fi contrar scopului legal al procedurii insolventei.

Legea insolventei reglementeaza conflictul de interese şi instituie obligatia abţinerii  de la vot in doua situatii, respectiv la art. 51 pct. 5 pentru voturile exprimate in cadrul sedintei Comitetului creditorilor şi la art. 138 alin. 5, respectiv in capitolul privind planul de reorganizare, iar normele juridice instituite de aceste texte sunt de stricta interpretare şi nu pot fi extinse la alte situatii decat cele prevazute de lege, intrucat s-ar adăuga la lege.

Abţinerea de la vot a creditorilor in cadrul adunarii creditorilor reprezinta o limitare a drepturilor recunoscute de lege acestora, creditorii SC I SRL si SC IS SRL fund inscrişi in tabelul de creante, astfel incat au dreptul sa voteze, fiind indreptafiti sa participe la procedura insolventei conform art. 5 pct. 19 din legea nr. 85/2014.

In lipsa unei dispozijii legale, nu se pune problema existentei unui conflict de interese, cata vreme legea nr. 85/2014 stabileşte ca procedura insolventei este una concursuala şi colectiva in cadrul careia toti creditorii indreptatiti la procedura trebuie să beneficieze de un tratament egalitar şi echitabil.

 Un prim argument pentru care dispozitiile art. 51 alin. 5 din legea nr. 85/2014 nu pot fi aplicate prin analogie in cazul hotararii adunarii creditorilor este reprezentat de imprejurarea ca, privind o situatie de excepţie de la dreptul la vot al oricarui creditor şi implicand pe cale de consecinta restrangerea exercitiului unui drept, o astfel de exceptie este de stricta interpretare aplicandu-se numai in ipotezele in care legea o prevede expres. In al doilea rand, atribu|iile şi rolul Comitetului creditorilor in cadrul procedurii sunt distincte de cele ale adunarii creditorilor, motiv pentru care nu orice prevedere legala aplicabila modalitaţii in care se iau hotararile in Comitetul creditorilor sunt aplicabile mutatis mutandis si adunarii creditorilor, cu atat mai mult cu cat analogia vizeaza restrangerea exercitiului unui drept conferit de lege.

Examinînd contestaţia creditorului bugetar, prin prisma motivelor prezentate  , a actelor  înaintate la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor legale incidente în speţă , instanţa constată că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit art. 48 alin.7 din Lg.85/2014 , hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit.

Conform art. 49 alin.1 din Lg.85/2014,cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării creditorilor au loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente cu drept de vot.

În speţă, din perspectiva legalităţi, instanţa constată că deciziile luate în  Adunarea  Creditorilor  din 03.04.2017 au fost corect adoptate, respectiv pe baza principiului  majorităţii consacrat la art. 49 alin.1 din Lg.85/2014. 

Referitor la  confirmarea lichidatorului judiciar,  faptul că creditorul-contestator a  comunicat votul său negativ,  întrucît lichidatorul judiciar nu a transmis dovada agreării de către ANAF, nu înseamnă că hotărîrea adoptată de creditori cu majoritate de voturi(cu un procent de 92,89% )  este contrară  dispoziţiilor legale, în condiţiile în care votul negativ al creditorului bugetar a fost consemnat în cuprinsul procesului verbal de şedinţă.

 Prin prezenta contestaţie, creditorul bugetar , ce deţine o creanta  de 7,11% din masa credala,  încearcă să  eludeze regula majorităţii la care s-a făcut referire mai sus.

Cu privire la punctul 2 de pe ordinea de zi- Alegerea Comitetului Creditorilor-, se constată că lichidatorul judiciar a făcut o corectă interpretare a dispoziţiilor legale aplicabile în acest sens.

Conform art.50, alin.4 din Lg.85/2014, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deţinând creanţe ce beneficiază de cauze de preferinţă, creanţe bugetare şi creanţe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii şi care se oferă voluntar, selecţia fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanţelor prezente.

Creditorul-contestatar a precizat numarul de creditori care doreste sa intre in componenta Comitetului creditorilor si anume 3 (trei). În aceste condiţii, creditorul bugetar D.G.R.F.P. nu a putut face parte din componenta Comitetului creditorilor, intrucat alti 3 creditori cu creante mai mari ca valoare si-au exprimat acordul in acest sens.

Pe de altă parte, în cazul in care s-ar admite că votul creditorului a fost gresit interpretat de lichidator,  se reţine că  rezultatul ar fi fost acelasi cu o majoritate de 92,89% fata de 100%, votul D.G.R.F.P.i nefiind in masura a influenta in nici un fel rezultatul final.

Nu poate fi primită nici susţinerea contestatorului, potrivit căreia  lichidatorul judiciar trebuia să desemneze câte un membru din fiecare categorie de creante, avand din grupa respectiva creanta cea mai mare ca pondere in tabelul de creante. Creditorul bugetar a rămas tributar interpretării dată dispoziţiilor lacunare ale  art. 16 alin.4 din vechea lege a insolvenţei ( Lg.85/2006). Ori, prin precizările aduse de noua reglementare, respectiv art. 50 alin. 4 din Lg.85/2014, referitoare la criteriile cumulative care trebuiesc îndeplinite pentru alegerea Comitetului creditorilor , confuzia a fost înlăturată, legiuitorul identificînd doar aceste trei categorii de creante ca fiind cele ce pot constitui Comitetul creditorilor, excluzand altele cum ar fi de exemplu cele salariale sau defavorizate.

Nu poate fi reţinut, în momentul de faţă,  nici existenta unui conflict de interese in cadrul Comitetului Creditorilor, atîta timp cît acest comitet nu a luat încă decizii.

Conflictul de interese în cadrul Comitetului Creditorilor poate apărea în situaţii concrete, în funcţie de deciziile ce urmează a se lua , iar cel ce se află în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură este obligat să se abţină de la vot, sub sancţiunea anulării de către judecătorul sindic a  deciziei adoptate( art. 51 alin.5 şi 6  din Lg.85/2014.)

Raportat celor prezentate, contestaţia creditorului bugetar urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia  formulată de creditoarea  D.G.R.F.P împotriva Hotărîrii din data de 03.04.2017 a Adunării Creditorilor.

Domenii speta

Spete similare