Grănițuire/Revendicare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .../.../2009*

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE  CIVILĂ Nr. 658/A/2014

Şedinţa publică de la 07 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE D. T.

Judecător M. O.-S.

Grefier O. A.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de  apelant M. E. împotriva sentinţei civile nr.  .... din 17.06.2013 pronunţată în dosar nr. .../... /2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca privind şi pe intimat N. G., intimat N. M., intimat T. G. L., intimat T. G. S., având ca obiect grăniţuire.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2014, când părţile au pus concluzii prin reprezentanţi conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Prin Sentinţa civilă nr. 9604/2013, pronunţată în dosarul nr. .../... /2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanţii N. G. şi soţia N. M., în contradictoriu cu pârâţii T. G. L. şi soţia T. G. S. şi M. E.

Au fost obligaţi pârâţii T. G. L. şi T. G. S. să predea reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 278 mp, teren care face parte din imobilul înscris în CF nr... Cluj-Napoca, sub ... , cu nr. topo. ... în suprafaţă de 1.481 m.p., conform planului de situaţie Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecţiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F.

A fost obligată pârâta M. E. să predea reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 139 m.p, teren care face parte din imobilul înscris în CF nr... sub... , cu nr. topo. ... în suprafaţă de 1.481 m.p. conform planului de situaţie Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecţiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F.

S-a stabilit linia de hotar între imobilul teren în suprafaţă de 1.481 m.p. situat în ... , str... nr..., proprietatea reclamanţilor, înscris în CF nr..., cu nr. topo. ... şi imobilul teren în suprafaţă de 646 m.p. cu casă din cărămidă situat în ..., str... nr..., proprietatea pârâţilor T. G. L. şi T. G. S., înscris în CF ..., nr. topo. ... , conform punctelor de contur astfel cum au fost identificate şi propuse prin planul de situaţie Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecţiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F.

S-a stabilit linia de hotar între imobilul teren în suprafaţă de 1.481 m.p. situat în ..., str... nr..., proprietatea reclamanţilor, înscris în CF nr..., cu nr. topo. ... şi imobilul teren în suprafaţă de 822 m.p. situat în  ... , str... nr..., proprietatea pârâtei M.E., înscris în CF ..., nr. topo. ... , conform punctelor de contur astfel cum au fost identificate şi propuse prin planul de situaţie Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecţiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F.

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 5.507,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligată pârâta M. E. la plata în favoarea d-nei expert V. F. a sumei de 900 lei cu titlu de onorariu definitiv expert.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă că părţile sunt proprietarii unor terenuri alipite şi în baza probelor administrate, respectiv cercetare la faţa locului şi raport de expertiză, în temeiul art. 584 Cod civil a apreciat că varianta III in raportul de expertiză corespunde situaţiei actuale a imobilului, alegerea altei variante impunând o fragmentare a parcelei reclamanţilor, care ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia şi i-ar putea modifica destinaţia.

Potrivit contractului de vânzare – cumpărare depus la fila 21 din dosar, reclamanţii, în calitate de cumpărători, au dobândit de la T. E., cota de 5/28 parte din imobilele cuprinse în CF nr... , ... , nr. topo. ... , casă din cărămidă acoperită cu ţiglă, cu 1 cameră, 1 bucătărie, dependinţe şi curte, cu suprafaţa de 296 stj.p., ..., nr. topo. ..., grădină cu suprafaţa de 175 stj.p., ..., nr. topo. ... , grădină, situate în ..., str... nr..., pentru suma de 4.500.000 lei, achitată în întregime anterior semnării contractului.

Apoi, în baza contractului de partaj voluntar (filele 22 – 24) încheiat între coproprietarii imobilului situat ..., str... nr..., înscris în CF nr..., cu nr. topo. ..., format din casă de cărămidă pe fundaţie din piatră, acoperită cu ţiglă, cu 1 cameră, cu 1 bucătărie, dependinţe şi curte în suprafaţă de 1.066 m.p., grădină cu suprafaţa de 630 m.p., respectiv grădină cu suprafaţa de 1.253 m.p., porţiunile de sub B7 – 11, T. E., H. N., H. M., N. G. şi soţia N. M. au partajat imobilul în următoarele parcele: parcela cu nr. topo. nou nr...., parcela cu nr. topo. Nou..., parcela cu nr. topo. Nou..., parcela cu nr. topo. Nou..., parcela cu nr. topo. nou ... parcela cu nr. topo. nou ... şi parcela cu nr. topo. Nou..., parcele care au fost alipite şi au format noi parcele după cum urmează: parcela cu nr. topo. nou ... şi..., formată din casă de cărămidă pe fundaţie de piatră, acoperită cu ţiglă, cu 1 cameră, 1 bucătărie, dependinţe şi teren în suprafaţă de 1530 m.p., care va reveni lui T. E., cu titlu de moştenire şi partaj, parcela cu nr. topo. nou ... şi ... formată din teren în suprafaţă de 819 m.p., care a revenit reclamanţilor N. G. şi N. M., cu titlu de cumpărare şi partaj, parcela cu nr. topo. nou ... şi ... formată din teren în suprafaţă de 600 m.p., care va reveni lui H. N. şi soţia H. M., cu titlu de cumpărare şi partaj, iar pe parcela cu nr. topo. ... care forma proprietatea lui T. E. s-a notat dreptul de servitute de trecere în favoarea parcelei cu nr. topo. nou ... proprietatea lui N. G. şi N. M., precum şi în favoarea parcelei cu nr. topo. ... proprietatea lui H. N. şi soţia H. M., cu maşină mică (autoturism) sau căruţa, de la poarta mare dinspre str. ... până la partea vestică a casei existente, pe o lăţime de 4 m şi o lungime de 27 m, iar de acolo acces pietonal pe o potecă cu o lăţime de 1 m pe parcela servantă cu nr. topo. ... în favoarea parcelei cu nr. nr. topo. ...

La data de 13.03.1996, reclamanţii, în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat de ..., ataşat la dosar la fila 25, au dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. topo. ..., formată din teren în suprafaţă de 62 m.p. de la vânzătorul T. E., pentru suma de 300.000 lei, achitată anterior semnării contractului, precum şi asupra parcelei înscrisă în CF nr. ..., cu nr. topo.  ... în suprafaţă de 600 m.p. de la vânzătorii H. N. şi soţia H. M., suma de 2.500.000 lei fiind achitată anterior semnării contractului, imobilele nou cumpărate de reclamanţi urmând a fi alipite imobilului deţinut de reclamanţi în ... , str. ... nr. ..., înscris în CF nr. ..., cu nr. topo. ... , format din teren în suprafaţă de 819 mp, dobândit prin cumpărare şi partaj şi vor forma împreună o parcelă nouă, cu nr. topo. ... în suprafaţă totală de 1.481 mp, d-l T. E. fiind de acord ca pe parcelele cu nr. topo. ... proprietatea sa, să fie notat dreptul de servitute de trecere de la poarta mare înspre str. ... până la partea vestică a casei existente, pe o lăţime de 4 m şi o lungime de 27 m, în favoarea parcelei nou formate proprietatea reclamantului N. G.

Prin Sentinţa civilă nr. ... din data de 14.01.2005 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ... s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de M. E. în contradictoriu cu pârâţii T. G. L. şi T. G. S., s-a stabilit linia de mejdie între imobilul proprietatea reclamantei M. E., înscris în CF nr. ... , nr. topo. ... în suprafaţă de 822 mp şi imobilul proprietatea pârâţilor T. G. L. şi T. G. S. , înscris în CF nr. ... , nr. topo. ... , teren în suprafaţă de 646 mp, cu casă din cărămidă pe fundaţie din piatră, acoperită cu ţiglă cu 1 cameră, bucătărie şi dependinţe pe linia dintre punctele C - D din varianta I-a a raportului de expertiză întocmit de d-l expert M. M. T. şi s-a dispus instituirea unei servituţi de trecere în favoarea imobilului înscris în CF nr. ..., nr. topo. ... în suprafaţă de 822 m.p. şi în sarcina imobilului înscris în CF nr. ... , nr. topo. ... , teren în suprafaţă de 646 m.p., în continuarea servituţii înscrise sub ... în CF nr. ... şi sub ... în CF nr. ..., pe o lungime de 4 m şi o lăţime de 4 m, conform variantei I-a din raportul de expertiză cu obligarea reclamantei la plata în favoarea pârâţilor a unei despăgubiri  în cuantum de 11 euro anual în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii – filele 28 – 29 din dosar. 

Faţă de situaţia de fapt prezentată mai sus, instanţa a reţinut că reclamanţii N. G. şi soţia N. M. sunt proprietarii parcelelor de teren înscrise în CF nr. ..., având nr. topo. ... - filele 17 – 18 din dosar, în suprafaţă totală de 1.481 mp, terenuri situate administrativ în... , str. ... nr. ..., jud. ... , pârâţii T. G. L. şi soţia T. G. S. proprietarii terenului înscris în CF nr. ... , nr. topo. ... teren în suprafaţă de 646 mp – filele 14 – 15 din dosar, iar pârâta M. E. proprietara terenului înscris în CF nr. ..., nr. topo. ... în suprafaţă de 822 mp – filele 19 – 20, în cauză solicitându-se grăniţuirea acestor fonduri învecinate, iar prin precizarea de acţiune obligarea pârâţilor T. G. L. şi soţia T. G. S. să predea reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 278 m.p. teren care face parte din imobilul înscris în CF nr. ... de sub A+1,2,3, având nr. topo. ... în suprafaţă de 1.481 m.p., iar pârâta M. E. să le predea în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 139 m.p., teren care face parte din imobilul înscris în CF nr. ..., sub..., având nr. topo. ... în suprafaţă de 1.481 m.p.

Grăniţuirea reprezintă o operaţie de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietăţi vecine. Acţiunea exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul este întemeiată pe dispoziţiile art. 584 din Codul civil. De aici rezultă că graniţuirea, menită să apere dreptul de proprietate, se poate dispune în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi sau în situaţia în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părţi.

Cu ocazia cercetării la faţa locului efectuată în data de 29.06.2013, fiind întocmit în acest sens procesul verbal de la fila 278 din dosar, instanţa a constatat că, terenurile părţilor sunt delimitate prin garduri care prezintă urme de vechime, iar de la intrarea în curtea comună terenul din stânga aparţine reclamanţilor, cel din dreapta pârâţilor T., iar cel de sus, din dreptul casei pârâţilor T., pârâtei M., pe latura sudică, terenul reclamanţilor N. învecinându-se cu o pantă foarte abruptă, iar dreptul de servitute instituit pe terenul pârâţilor T. este o aleea acces auto până în dreptul casei acestora, iar din acest punct accesul se face pietonal, fiind realizată o scară, datorită pantei terenului.

Prin răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de d-na expert V. F. – filele 140 – 150, s-a stabilit că pârâta M. E. ocupă suprafaţa de 139 m.p. din proprietatea reclamanţilor, iar pârâţii T. G. L. şi T. G. S. ocupă suprafaţa de 278 m.p. din proprietatea reclamanţilor, aspecte care nu au fost contestate de părţi. 

În continuare, problema care se pune în cauză este aceea de a se stabili modalitatea în care suprafaţa de teren constatată lipsă din parcela utilizată în prezent de reclamanţii N. G. şi N. M., respectiv suprafaţa de 458 mp, poate fi recuperată din excedentul parcelelor pârâţilor.

Dintre variantele propuse de d-na expert V. F., cu privire la variantele II şi IV, instanţa are în vedere următoarele: chiar d-na expert a concluzionat că varianta a IV-a, propusă de pârâta M. E., este faptic greşită şi nu corespunde cu situaţia din teren – filele 188 – 190.

În ceea ce priveşte varianta a II - a propusă de d-na expert la solicitarea pârâtei M. E., instanţa reţine că reclamanţii ar trebui să preia o suprafaţă de 119 mp din terenul ce aparţine pârâtei M. E., în partea nordică a parcelei aparţinând acestei din urmă pârâte şi o suprafaţă de 323 mp din terenul pârâţilor T. G., situată în partea din faţă a casei pârâţilor, în total suprafaţa de 442 mp, deşi s-a concluzionat că pârâta M. E. ocupă suprafaţa de 139 mp din proprietatea reclamanţilor, iar pârâţii T. G. L.şi T. G. S. ocupă suprafaţa de 278 mp, în total 417 mp. Cu ocazia cercetării la faţa locului, instanţa a constatat că porţiunea de teren ce urmează a fi recuperată de reclamanţi în partea de sus a parcelei pârâtei M. E. este o pantă extrem de abruptă, iar gardul existent între proprietatea reclamanţilor şi cea a pârâtei M. E. nu a fost mutat niciodată, fiind cel iniţial construit împreună cu fostul proprietar T. E., respectiv punctele 10 – 8 – 9 – 1 (prezentate în toate variantele propuse de d-na expert), singurul gard mutat fiind cel dintre pârâţi, în baza sentinţei amintite mai sus, care nu le este opozabilă reclamanţilor. În consecinţă, instanţa apreciază că, aşa cum au susţinut şi reclamanţii, prin reprezentant, având în vedere că pârâta M. E. a achiziţionat terenul în această formă şi cu aceste caracteristici, preţul fiind achitat în conformitate cu situaţia faptică a acestuia, este injust ca reclamanţii să suporte consecinţele actelor pârâtei şi să preia porţiunea de teren acceptată de pârâtă la momentul încheierii contractului de vânzare – cumpărare, porţiune de teren care apare ca inutilizabilă şi are o valoare economică redusă. Pentru aceste motive, una dintre aceste două variante, în opinia instanţei, nu poate fi încuviinţată în cauză.

Raportat la celelalte două variante prezentate de d-na expert, instanţa a apreciat că se impune recuperarea întregii suprafeţe de teren de 442 m.p. din terenul aflat în faţa casei pârâţilor T. G., astfel că reclamanţii ar avea în total suprafaţa de 1.481 mp, exact suprafaţa dobândită în baza actelor încheiate şi prezentate mai sus (1.039 mp + 442 mp), cu consecinţa ca aceştia din urmă să îşi recupereze suprafaţa de 119 mp din parcela pârâtei M. E., prin readucerea gardului în poziţia sa iniţială, aşa cum exista la data cumpărării, situaţie acceptată de părţi odată cu exprimarea acordului de voinţă în vederea achiziţionării terenurilor a căror grăniţuire se solicită. 

În varianta I-a prezentată de expert în cuprinsul raportului de expertiză s-a propus următoarea modalitate de stabilire a limitelor de proprietate: limita de proprietate în partea nordică este stabilită prin punctele de pe contur A – B, limita de proprietate în partea estică este stabilită prin punctele de contur 10 – 12 (105)- 99 – 96 – 62 – 64 – 66 – 67 – 113 – 68 – 119 – 114 – 106 şi respectiv prin punctele de contur 1 – B, limita de proprietate în partea sudică este stabilită prin punctele de pe contur 106 – 105 – 104 – 103 – 49 – 38, iar limita de proprietate în partea vestică este stabilită de punctele de pe contur 38 – 46 – 57 – 58 – 59 – 60 – 100 – 101 – 103 – A, iar în funcţie de aceste limite d-na expert a propus următoarele:

- parcela delimitată de punctele de contur A – B – 1 – 9 – 8 – 10 – 105 – 99 – 98 – 96 – 62 – 64 – 66 – 67 – 113 – 68 – 119 – 114 – 106 – 104 – 103 – 43 – 38 – 46 – 57 – 58 – 60 – 100 – 101 – 103 – A are suprafaţa de 1.039 mp şi se identifică cu o parte din imobilul cu nr. topo. ... înscris în CF nr. ... , având categoria de folosinţă „teren” şi aparţine cu titlu de cumpărare, ca bun comun, în favoarea lui N. G. şi soţia N. M. , cu instituirea dreptului de servitute de trecere cu autoturismul sau căruţa de la poarta mare până la poarta vestică a casei pe o lăţime de 4 m şi lungime de 27 m, iar de acolo acces pietonal pe o potecă de 1 m lăţime peste parcela cu nr. topo. ... şi întabularea dreptului de servitute de trecere peste parcela cu nr. topo. ... – CF nr. ..., lăţime de 4 m, lungime de 27 m de la poarta mare până la poarta vestică a casei;

- parcela delimitată de de puntele de contur 132 – 133 – 134 – 25 – 12 – 34 – 123 – 130 – 39 – 44 – 47 – 54 – 132 are suprafaţa de 442 mp şi se identifică cu o parte din imobilul cu nr. topo. ... , având categoria de folosinţă „teren” şi aparţine cu titlu de cumpărare, ca bun comun, în favoarea lui N. G. şi soţia N. M.;

- parcela delimitată de puncele de contur 10 – 8 – 9 – 1 – 131 – 95 – 94 – 93 – 76 – 135 – 80 – 124 – 113 – 67 – 66 – 64 – 62 – 98 – 99 – 105 – 10 are suprafaţa de 822 mp şi se identifică cu imobilul cu nr. topo. ... , însvris în CF nr. ... , având categoria de folosinţă „teren” şi aparţine cu titlu de cumpărare, ca bun propriu, în favoarea lui M. E., necăsătorită. Totodată, în favoarea imobilului de sub  ... se întabulează dreptul de servitute de trecere în lungime de 27 m şi lăţime de 4 m, de la poarta mare până la poarta vestică a casei asupra imobilului cu nr. topo. ... din CF nr. ...;

 - parcela delimitată de punctele de contur 124 – 80 – 79 – 135 – 75 – 74 – 31 – 29 – 134 – 133 – 132 – 55 – 115 – 116 – 124 – 113 – 68 – 119 – 114 – 106 – 104 – 103 – 43 – 39 – 44 – 47 – 54 – 132 are suprafaţa de 646 mp şi se identifică cu imobilul cu nr. topo.  ... înscris în CF nr. ..., având categoria de folosinţă teren cu casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră, acoperită cu ţiglă, cu 1 cameră, bucătărie şi dependinţe şi aparţine cu titlu de drept de cumpărare, ca bun comun, în favoarea lui T. G. L. şi soţia T. G. S. Totodată, se instituie dreptul de servitute de trecere pe o lungime de 27 m şi lăţime de 4 m de la poarta mare până la poarta vestică a casei în favoarea imobilului cu nr. topo. ... , CF nr.  ... şi întabularea dreptului de servitute de trecere în lungime de 27 m şi lăţime de 4 m de la poarta mare până la poarta vestică a casei în favoarea imobilului cu nr. topo.  ... din CF nr. ...

Instanţa a apreciat că această variantă este corespunzătoare situaţiei actuale a imobilelor, aşa cum s-a putut constata cu ocazia cercetării la faţa locului, varianta a III-a, în opinia instanţei, impunând o fragmentare a parcelei reclamanţilor, care ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia şi care i-ar putea modifica destinaţia, având în vedere că o parte din terenul care ar trebui să fie recuperat de către reclamanţi, în această ultimă variantă, se află între casele celor doi pârâţi şi o parte în faţa casei pârâţilor T. G. 

Privitor  la cheltuielile de judecată, instanţa a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 274 C.pr.civ., pârâţii fiind în culpă procesuală.

În cauză, reclamanţii au efectuat următoarele cheltuieli de judecată: taxă judiciară de timbru de 964 lei şi timbre judiciare de 3,45 lei (filele 36 şi 118 din dosar), onorariu expert în cuantum de 3.540 lei (filele 51 şi 123 din dosar) şi onorariu pentru angajare apărător în sumă de 1.000 lei (fila 284), în total suma de 5.507,45 lei. Având în vedere că instanţa va admite prezenta cerere de chemare în judecată, pârâţii fiind în culpă procesuală, va admite şi cererea acestora de obligare a pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 5.507,45 lei.

Raportat la poziţia pârâtei M. E., instanţa a reţinut că, prin Încheierea de şedinţă din data de 18.02.2013, a încuviinţat onorariu definitiv expert în cuantum de 1.400 lei pentru completarea la raportul de expertiză în favoarea d-nei expert V. F., pârâta achitând cu titlu de onorariu provizoriu suma de 500 lei, rămânând de achitat suma de 900 lei, sumă pe care pârâta a refuzat să o achite, deşi i s-a adus la cunoştinţă această obligaţie. În consecinţă, instanţa a obligat-o pe pârâta M. E. să achite în favoarea d-nei expert V. F. suma de 900 lei cu titlu de onorariu definitiv expert. 

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel pârâta M. E., solicitând schimbarea hotărârii în sensul admiterii acţiuni în grăniţuire conform variantei II  sau IV din raportul de expertiză.

În motivare se arată că prin soluţia instanţei de fond nu s-a respectat autoritatea de lucru judecat faţă de intimaţii T. respectiv a puterii lucrului judecat faţă de intimaţii N., decurgând din efectele sentinţei civile ... Prin acea hotărâre s-a dispus constituirea unei servituţi de trecere, însă prin hotărârea atacată se aduce atingere acesteia întrucât servitutea nu ar mai avea niciun sens, deoarece scările construite de apelantă ar reveni acum intimaţilor.

Sentinţa este lipsită de temei legal în ceea ce priveşte efectele acţiunii în revendicare şi netemeinică în considerentele referitoare la starea de fapt şi poziţionarea terenurilor întrucât este obligată să predea în liniştită folosinţă o parcelă de teren de 139 mp ce aparţine pârâţilor T. G. , asupra căreia ea nu a avut niciodată posesia.

Este indubitabil dreptul reclamnţilor de a-şi redonbândi de la pârâţi cei 1481 mp lipsă, însă este logic ca şi acestă revendicare să aibă la bază forma iniţială a parcelelor aşa cum fiecare parte a acceptat şi cumpărat la momentul său.

Însă acestă logică funcţionează doar faţă de reclamanţi care primesc teren în faţă iar terenul care ar trebui să-l redobândească în urma divizării în partea superioară este indivizabil şi este lăsat apelantei.

Dacă s-ar fi realizat în mod real revendicarea şi apoi grăniţuirea, soluţiua consecventă logicii şi soluţiei de drept, ar fi fost preluarea din surplusul de teren al fiecăruia dintre pârâţi din parcela sa, abia apoi urmând materializarea limitelor proprietăţii.

Intimaţii N. G. şi M. au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului cu cheltuieli de judecată, invocând lipsa calităţii de reprezentant a mandatarului I. V. prin prezentarea procurii speciale precum şi a dovezii valabilităţii acesteia.

Pe fondul apelului se arată că soluţia este corectă, criticile legate de nerespectarea autorităţii de lucru judecat fiind neîntemeiate.

M. nu a înţeles să învestească instanţa şi cu o acţiune în revendicare, ci doar cu o acţiune în grăniţuire ca o veritabilă acţiune posesorie.

În urma măsurătorilor efectuate de către expert, pornind de la poziţia gardului despărţitor a rezultat că apelanta M. foloseşte o suprafaţă excedentară faţă de suprafaţa tabulară de 139 mp, aspect necontestat în faţa instanţei de fond.

În această situaţia apar ca vădit eronate dezlegările date în cadrul dos.  ...

Apelanta M. niciodată nu a putut accede cu autoturismul la proprietatea sa, datorită caracteristicilor terenului, concluzii evidenţiate şi în Decizia ...

Manierea în care se solicită a se da eficienţă puterii de lucru judecat ar presupune extinderea efectelor Sentinţei civile ... asupra lor, deşi nu au fost părţi în proces.

Sentinţa ... aduce atingere dreptului de proprietate garantat atât prin legile interne, cât şi de către CEDO.

Cu privire la fondul cauzei se arată că niciuna din variantele de parcelare, inclusiv cele propuse de apelanta M. în condiţiile în care prin sentinţa pronunţată se păstrează gardurile iniţiale. Prin variantele propuse ar trebui modificate gardurile existente între parcela intimaţilor şi cea a apelantelor faţă de poziţa iniţială.

Intimaţii T. G. L. şi T. G. S. au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului, cu obligarea la cheltuieli de judecată, invocând excepţia netimbrării iar asupra fondului arată că soluţia este corectă în raport de probele administrate. Nu este incidentă autoritatea de lucru judecat deoarece servitutea instituită prin sentinţa ... a Jud. Cluj-Napoca este păstrată iar apelanta are acces la imobilul său. Şi în varianta I servitutea este păstrată în continuare.

Este cert că apelanta foloseşte în plus o suprafaţă de 139 mp faţă de cei care sunt înscrişi în cartea funciară.

Prin Decizia civilă ... au fost admise excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi anulat apelul declarat de M. E.

Pentru a pronunţa acesstă hotărâre, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 67 şi 161 Cpc, reţinându-se că M. E. are domiciliul în România.

Prin Decizia ... pronunţată de Curtea de Apel Cluj recursul declarat de M. E. a fost admis, Decizia ... casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, trinbunalul îl va respinge pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată instanţa a fost învestită cu o acţiune în grăniţuire, în drept invocându-se disp. art. 584 Cod Civil.

Starea de fapt stabilită de instanţa de fond privitoare la vecinătatea imobilelor şi modul de dobândire al acestora nu a fost contestată.

În mod judicios instanţa de fond a reţinut că prin grăniţuire se realizează determinarea prin semne exterioare a limitelor dintre proprietăţi vecine menite să apere dreptul de proprietate şi se dispune atât în cazul unei inexistenţe de delimitări între proprietăţi cât şi în situaţia în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părţi.

Prin soluţionarea cererii, trebuie reconstituit vechiul hotar între proprietăţile învecinate, la origine nelitigios şi în acest sens trebuie administrate probele necesare pentru stabilirea acestui vechi hotar.

Instanţa de fond a administrat proba cu cercetarea la faţa locului în urma căreia a constatat existenţa unor garduri ce prezintă urme de vechime. Aceste constatări nu au fost contestate şi nici nu s-au administrat probe în sens contrar.

Terenurile, a căror grăniţuire se solicită, au provenit de la acelaşi proprietar. La baza dezmembrărilor a stat iniţial contractul de partaj voluntar autentificat de Notariatul de Stat Judeţean C. sub nr. ... În convenţie s-a avut în vedere planul de amplasament în care este materializată propunerea de dezmembrare a imobilului teren fiind indicate şi limitele şi amplasarea parcelelor. Ulterior s-a realizat o nouă dezmembrare, în acord, cu contractul de vânzare–cumpărare autentificat de ... sub nr. ... şi a planului de situaţie parte integrantă a convenţiei

Varianta stabilită de instanţă, din cele propuse prin raportul de expertiză, corespunde cu vechile semne de hotar constatate la faţa locului, precum şi cele care au fost avute în vedere cu ocazia partajării. Prin actul de partaj părţile au trasat implicit şi graniţa dintre fonduri, ele fiind datoare să le respecte

Probaţiunea administrată respectiv cercetarea la faţa locului şi înscrisurile depuse confirmă temeinicia soluţiei pronunţate.

Prin motivele de apel nu se critică modalitatea de stabilire a graniţei prin modul concret de identificare a mejdiei realizată prin varianta 1 din raportul de expertiză, ci doar a faptului că efectele unei hotărâri judecătoreşti pronunţate anterior nu îşi mai găsesc, în mod corespunzător, efectele asupra fondurilor reclamanţilor.

În primul rând trebuie remarcat că prin Sentinţa civilă nr. ... reclamanţii N. nu au fost părţi în proces, iar graniţa determinată nu a avut în vedere toate fondurile. Prin raportul de expertiză administrat în prezenta cauză, experta V. a propus stabilirea graniţelor având în vedere planurile întocmite de expertul C. care a stat la baza contractului de partaj voluntar sus amintit şi ale expertului M. S.

Chiar dacă această hotărâre, faţă de pârâţii T. se impune cu putere de lucru judecat, în prezenta cauză prin cererea formulată s-a solicitat stabilirea graniţei parcelei aparţinând reclamanţilor N. faţă de a celorlalţi intimaţi.

Nu are şi nu i se poate impune reclamantei recunoaşterea unei situaţii de fapt în condiţiile în care ea nu a fost parte în procesul iniţial şi nu a putut să îşi facă nicio apărare, să îşi exprime punctul de vedere. Din perspectiva sa hotărârea are forţa unui înscris probator ce se impune a fi analizat în ansamblul probaţiunii adminstrate.

Împrejurarea că traiectul servituţii stabilite prin Sent. Civ. ... şi care în condiţiile optării variantei 1 nu mai are posibilitatea urmării vechiului traseu, nu poate fi impusă reclamanţilor, aceştia urmărind respectarea drepturilor lor prin stabilirea limitei de grăniţă în mod corect.

Puterea de lucru judecat invocată în cuprinsul motivelor de apel nu poate fi reţinută întrucât situaţia litigioasă nu poartă între aceleaşi părţi, în cauza de faţă cadrul procesual fiind extins.

Nu se poate impune reclamanţilor recunoaşterea efectelor unei hotărâri judecătoreşti prin care se stabileşte un drept al apelantei, în condiţiile în care prin această servitute s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al reclamanţilor fără niciun temei legal.

În ceea ce priveşte acţiunea în revendicare, instanţa a avut în vedere suprafeţele parcelelor aşa cum au rezultat în urma stabilirii graniţei. Chiar şi prin motivele de apel întinderea dreptului de proprietate al părţilor nu s-a contestat şi din această perspectivă soluţia acţiunii în revendicare nu poate urma decât consecinţele stabilirii graniţelor.

Este firesc să fie aşa, întrucât acţiunea în grăniţuire determină forma fiecărui fond şi în astfel de circumstanţe deţinerea unei suprafeţe de teren în afara formei fondului, fără un just titlul în acest sens, nu are temei.

Caracteristicile terenului trebuie să fie suportate aşa cum au fost avute în vedere cu ocazia împărţirii imobilului, fără a se putea în prezent a se urmări dobândirea unor terenuri mai avantajoase din punct de vedere economic sau al utilizării.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 Cpc, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de M. E. împotriva sentinţei civile nr. ... din 17.06.2013 pronunţată în dosar nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va menţine în totul.

Intimaţii au făcut cheltuieli de judecată cu angajarea unui apărător în ambele cicluri procesuale. Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C.pr.civ va obliga apelanta să plătească intimatului N. G. suma de 1500 lei şi intimaţilor T. G. L. şi T. G. S. suma de 1700 lei, cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de M. E. împotriva sentinţei civile nr. ... din 17.06.2013 pronunţată în dosar nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul.

Obligă apelanta să plătească intimatului N. G. suma de 1500 lei şi intimaţilor T. G. L. şi T. G. S. suma de 1700 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă şi executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 Octombrie 2014.

Preşedinte Judecător

 D. T.   M. O.-S.

Grefier

O. A.

O.A. 07 Octombrie 2014

Red. T.D./tehnored. O.A

7 ex./07.11.2014

Judecător fond I.  A.  B. – Judecătoria Cluj-Napoca

Domenii speta

Spete similare